comentarii

balada spinzuratilor


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
balada primaverii - de ana si maria la: 08/02/2006 19:58:27
(la: Anotimp uitat)
daca ar fi fost si balada zilei de primavara...ar fi fost o speranta ca se poate si ceea ce nu se poate...nu?...:)
balada pt un vals in pas dubl - de om la: 31/03/2006 23:37:51
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
balada pt un vals in pas dublu atunci cand baietii din TN ofteaza si stau la coada pt carnetelul de vals;))

ea zambeste s'amageste ;)
apoi numele citeste
si incepe a valsa
doi si unul...uite asa!!!

Nu sunt pasi de vals, mai fata ;)
sunt flacai cu fruntea lata,
stau in linie cuminti
si se cred ca niste printi :))
dar fatuca'i o sfarleaza
ea valseaza, ei ofteaza!!

dar mai este un baiat
ce danseaza neincetat.
oare cum de reuseste,
fetele de le vrajeste?

simplu si cam omeneste ;)
zambeste si amageste
vai cum le mai perpeleste
cand la ureche sopteste
cate o vorba murmurata
ea clipeste si asteapta

vai, valsul se termina'n data
ea acum se'ntinde toata
si doreste un sarut,
dar ....un minut a cam trecut ...

ea este cam intrigata,
ochi'i deschide'ndata
ce sa vezi acum surata...
danseaza cu alta fata!!! :((

morala:
chiar si cel lasou cu fala
la om nu-i mare scofala


PS: pentru ca am fost lasat singur sa fac fata la rochii de gala...am programul incarcat...:)))))
Hei voi cei cu budigai, veniti sa va luati fetele la dans, nici nu stiti ce pierdeti ;))
Mersic fetelor de dans, mi-a facut placere!!!




#114757 (raspuns la: #114754) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
BALADĂ ŞUGUBEAŢĂ DE CRÎŞMARI - de cosmacpan la: 15/07/2008 21:12:33
(la: de unul singur........)
BALADĂ ŞUGUBEAŢĂ DE CRÎŞMARI
De junghi să aivă parte şi de lance.
De bîtă noduroasă şi de spată°,
De paloş zdravăn, de cîrlig de cange,
De ghiont cu ghioagă-n ghinturi fericată,
De suliţă călită, de săgeată,
De furcă, de ţapină, de baltag,
De furi pîndind la coturi de drumeag
Să-i hăcuie, să-i jefuie de pungă,
Să-i spintece, în inimi să-i împungă.
La beregăţi să-i sîngere puţin;
În beciuri de Ghehenă° să ajungă,
Crîşmarii care toarnă apă-n vin !

De arc păgîn, de iatagan, de prăştii,
Să aivă lotrii° parte, şi de bardă ;
Tu, creierii lor, trăsnet, să-i împrăştii!...
Iar părul, elinescul foc li-l ardă;
În ştreang le-atîrne hoitul, rug să-i piardă :
Mă rog la cer să piară de podagră,
Ori şi mai bine, bată-i buba neagră ;
Scurma-i-ar ţepi încinse-n măruntaie,
Şi zece gîzi, de vii să mi-i jupoaie,
Să-i fiarbă în oloi la focul lin,
Sirepi° să-i rupă, face-s-ar gunoaie,
Crîşmarii care toarnă apă-n vin !

Să-i prinză vijeliile pe uliţi;
Le farme, balimezul°, căpăţîna ;
Orbească-i ale fulgerelor suliţi:
Zăvozii° facă-i una, cu ţărîna,
Le rupă beregata, şoldul, mîna ;
Îngheţe-i gerul bocnă, bată-i grindeni,
Şi ploaia biciuiască-i pretutindeni;
Să n-aivă mantii, nici dulame groase ;
Îi sfîşie-ascuţişe lungi de coase,
Şi leşul prăvălit le fie-n Rin;
Zdrobiţi să fie de-op'zăci de baroase,
Crîşmarii care toarnă apă-n vin !



ÎNCHINARE:
Crăpa-le-ar Domnul, – Principe, – ficaţii
Şi setea ogoi-le-ar cu venin,
Căci n-au păreche-n lume blestemaţii:
Crîşmarii care toarnă apă-n vin !


Villon in traducerea lui Romulus Vulpescu
Balada! :P - de zaraza sc la: 20/12/2010 11:51:06
(la: Asteptandu-l pe Raizen)
La apus de soare
Mări, se-ntâlniră
Baciul ferengean
Şi cel romulan.
Şi se sfătuiră
Cum să-l prinză
Pe cel pământean.
C-are nave multe
Multe şi avute.
Dar cel pământean
Prinse-acum de veste
Şi trimise bacii
La dracu-n poveste.

Epilog
Balada se-ncheie abrupt
De către-un pământean corupt.
Care prin relaţii
Află de maşinaţii.

#588361 (raspuns la: #588335) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
balada lu' punct - de modigliani la: 04/02/2011 11:40:42 Modificat la: 04/02/2011 11:42:17
(la: In loc de pietre aruncate, dar din dar)
oh punct maret cit ma iubejti
cind jindu-mi apartine
te vad te chem si te urasc
dar nu mai scap de tine

in sara trista cind n-am somn
in viata cin' ma tine?
un punct maret cu raze mii
s-asa zglobii ca tine

caci de te pun tu iar te duci
si nu mai vii o viata
si iar te pling si iar te chem
cam pin' spre dimineata

p.s balada perfectibila dar plina de pathos
#595627 (raspuns la: #595625) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Balada unui greier mic-Toparceanu - de Baby Mititelu la: 24/09/2011 16:20:37
(la: Salon de Toamna)
Balada unui greier mic

Peste dealuri zgribulite,
Peste ţarini zdrenţuite,
A venit aşa, deodată,
Toamna cea întunecată.

Lungă, slabă şi zăludă,
Botezând natura udă
C-un mănunchi de ciumafai, -
Când se scutură de ciudă,
Împrejurul ei departe
Risipeşte-n evantai
Ploi mărunte,
Frunze moarte,
Stropi de tină,
Guturai...

Şi cum vine de la munte,
Blestemând
Şi lăcrimând,
Toţi ciulinii de pe vale
Se pitesc prin văgăuni,
Iar măceşii de pe câmpuri
O întâmpină în cale
Cu grăbite plecăciuni...

Doar pe coastă, la urcuş,
Din căsuţa lui de humă
A ieşit un greieruş,
Negru, mic, muiat în tuş
Şi pe-aripi pudrat cu brumă:

- Cri-cri-cri,
Toamnă gri,
Nu credeam c-o să mai vii
Înainte de Crăciun,
Că puteam şi eu s-adun
O grăunţă cât de mică,
Ca să nu cer împrumut
La vecina mea furnică,
Fi'ndcă nu-mi dă niciodată,
Şi-apoi umple lumea toată
Că m-am dus şi i-am cerut...

Dar de-acuş,
Zise el cu glas sfârşit
Ridicând un picioruş,
Dar de-acuş s-a isprăvit...
Cri-cri-cri,
Toamnă gri,
Tare-s mic şi necăjit!
Atunci, vant bun! - de Alice la: 08/10/2003 04:22:13
(la: Singuratatea a devenit o boala rusinoasa?)
Pentru mine libertatea n-are metafore. Cum as putea cand tot ce ma-nconjoara poate oricand muri? Ai sa zici: acelasi lemn, alta flacara. Da, dar cenusa-i tot aceeasi: doar incalzeste, pe cate unii...
Si tu crezi ca ciobanul ala s-a resemnat? Neee!...Sa-ti amintesc ca el privea in alt fel viata? De unde stiu? Iau balada la puricat: iaca, mie oile nu vor sa-mi vorbeasca! Moartea ciobanului (moldovean!ca de-aia zice un ne-nteles ca ei sunt cei mai poeti dintre romani, nu fiindca scrie versuri pe buda la McShit!Ma Scuzati!) moartea ciobanului, ca sa revenim,e o nunta, Sanjuro!
#897 (raspuns la: #893) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Viata ...moarte - de (anonim) la: 08/10/2003 09:20:08
(la: Singuratatea a devenit o boala rusinoasa?)
La nivel de individ fiecare ne traim propria drama...dar dupa ce jelim unii mai mult altii mai putin, nu ne resemnam cu aminitirile si ne lasam soarta sa ne decida viitorul ci dimpotriva mergem mai departe cu amintirile frumoase-n gind....viata nu se opreste la resemnare ca-n balada ce ne-a caracterizat mereu prin proverbul "capetele plecate...", care credeam noi ca sabia nu le taie....
Cel putin am incercat ...:)
#908 (raspuns la: #903) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu este prea greu..... - de Adi la: 30/10/2003 15:17:37
(la: Ce este romanii?)
...sa-ti dai seama ca este o provocare. Intentionat evit subtilitatile. Adi este numele meu.....Si ai dreptate cind te referi mai sus la "evul mediu" al Romaniei. Ceea ce ai scris este adevarat si nu numai pentru Romania. Perioada respectiva s-ar putea numii stare de embrionat si a fost general valabila la mai multe natii europene nu numai a noastra. Ar fi trebuit sa fie urmata de o copilarie, o adolescenta si o maturitate a natiilor cu particularitatile lor individuale. Din pacate Romania se pare ca s-a oprit la adolescenta, sa numim asa perioada interbelica,si n-a ajuns niciodata la maturitatea altor natii europene. Nu judec cauzele...sa fi fost comunistii.....sa fi fost balada miorita....
Cert este ca am ales tot timpul calea care ne-a fost comoda si ,dupa cum stim toti sper, din dorinta de a evita responsabilitatile virstei medii,am ramas adolescenti. Dupa marea revolutie/insurectia armata din decembrie 1989, impotriva jugului si a asupriri comuniste, ne-am facut bagajele si am plecat in Vest sa luam covrigul din coada ciinelui. Ajunsi acolo/aici dupa citiva ani de "zbateri" am ajuns la un oarecare echilibru banesc. De aici in colo urmeaza o ascensiune financiara si nimic mai mult...si nimic mai mult...si nimic mai mult.

Nu vreau sa aud: "crestem copii", multi o fac in conditii mult mai aprige; "ne realizam profesional", adevarat dar in afara sintem vazuti ca somitati de profesie canadiana, germana, franceza etc.; "avem o bunastare financiara", si o casa spiritual goala

Ce urmeaza?.....
O sa incerc sa raspund eu, dar mi-ar placea cenzura altora.
.....
Nimic pentru noi ca natie! De ce? Pentru ca cei plecati nu se mai intorc ca pe vremuri ci ramin plecati.
Deci hai sa nu ne mai plingem de serviciile publice, mizeria si saracia Romaniei pentru ca nici noi "dusii" nici cei ramasi nu facem nimic s-o indreptam; chiar mai rau, cei ramasi in tara fac bagaje dupa cum bine a subliniat cineva....

P.S. Mesajul nu-ti este adresat tie ci noua...deci scuza-mi agresivitatea dar incerc, metaforic vorbind, sa ne dau palme.

#2755 (raspuns la: #2616) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poezie - de Catalina Bader la: 08/11/2003 03:59:45
(la: ROMANIA)
BALADA MIORITA
multumim - de Catalina Bader la: 08/11/2003 05:33:26
(la: ROMANIA)
Stramosilor nostri

care au pastrat si transmis:
baladele, doinele
traditiile si obiceiurile
si cantecele populare

si tuturor acelora
care le-au inteles
si le transmit mai departe

pentru a ne face NEMURITORI prin VEACURI
#3700 (raspuns la: #3689) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
16 best (andrei p) - de Dinu Lazar la: 08/12/2003 06:38:21
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
E normal ca o imagine sau alta sa genereze o stare sau alta.
Dar ca sa scoatem dopul la shampanie, ar trebui spus ca imaginea cu taranul la arat este facuta digital, ca taranul care ara e adus din alta poza si fumul e si el accentuat in mare parte; puparea miinii minerului a aparut tabloid 30x40 cm si in multe locuri in presa vremii de aici sau de prin lume si la citeva expozitii; imaginea cu barcagiul face parte dintr-o serie marita la 50x60 cm, de poze facute la Paris, serie de care am mai vorbit ca nu a placut madamei de la biblioteca franceza dar care serie a luat medalia de bronz la concursul international de fotojurnalism in `86, deci cred ca ambele au si peste 300 de pixeli; si imaginile descrise ca de studio nu sunt de studio, sunt instantanee la lumina existenta, facute una intr-o pivnicioara igrasioasa, cu nimic stroboscopic, si alta intr-un holishor. Restul e cum se spune in comentariu, adica imaginea cu avioane la borcan nu e facuta la comanda nimanui, si tipa de la Basarabi nu e regizata, ci tot instantaneu.
Cel putin asa le stiu eu...si filmul nu era erotic ci eroic si se numea "Balada soldatului", nu "Baba o da soldatului"...si nu era masina, era bicicleta...
#6172 (raspuns la: #6144) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
generalizari - de core la: 13/01/2004 06:56:53
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
ce-mi plac generalizarile astea, iozug! spune-mi, folosesti vreo tehnologie de ultima ora care poate masura de la distanta si in necunostinta de cauza gradul de fericire al emigrantilor? cum stii tu ca nu se simt oamenii acasa oriunde pe planeta asta? inteleg ca te-ai inspirat de la N. Iorga in revelatia cu pricina, de unde trag concluzia ca numai o sedinta de spiritism te-a adus in pragul generalizarilor bolnavicioase. mai era o doamna prezenta pe un topic similar aici care spunea cu nonsalanta si fara jena ca toti emigrantii sufera, si sunt dezradacinati, si nu se pot adapta, si sunt vai steaua lor coplesiti de dorul copanului de plai mioritic. acum vii tu si spui ca suntem niste muritori de foame, in agonie de inanitie fara portia zilnica de doine si balade romanesti, caci RELATIA numai in legatura cu aceste comori spirituale poate exista, dupa tine. eu iti spun in fata ca nu dau doi bani pe pasunisme si telenovele patriotarde si ti-as sugera sa compui un disclaimer data viitoare cand mai generalizezi: "exceptie face core, cel putin, de la regula care mi s-a nazarit mie despre emigranti". poate ca ma trag dintr-o familie universala de mormoni si am supt la enshpe mame, mai stii? una neagra, alta rosie, inca una galbena si, normal ca romanca era alba. n-as denigra pe nici una, macar asa, de dragul lui Dumnezeu care ne iubeste egal. ;)

acasa e planeta deocamdata, sa vedem ce se intampla cu Marte in urmatoarea suta de ani :P :))
#8004 (raspuns la: #7990) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dezgustator, - de Dinu Lazar la: 22/01/2004 17:00:03
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Pai care e problema... chestia a fost lamurita de mult... arta nu numai ce e frumos da pe nas sau nu numai cum ar trebui sa fie onorabil si contabiliceshte pozitiv trebuie sa zicem ca e arta.
Pentru mine, nu e arta ce te lasa rece. E ceva inaltzator sau lugubru, e frumos sau urit, atrage sau respinge? E arta cu sigurantza. Ma pune pe ginduri, imi da un pumn in plex, ma face sa rid sau sa pling? E de bine. Pai atunci sa stergem dramele ca sunt triste si sa zicem ca numa` comedia e teatru????
Eu nu spun ca imaginile lui Miri Bratu sunt dezgustatoare; nici ca ma fac sa cad pe spate de fericire; dar ele exista si artista vrea sa spuna ceva, spre deosebire de zecile de mutzunachi de la noi, cautatori in lada fotografiei, bursieri europeni care la Paris invatza la git cravatei cum sa faca nodul si pe ce parte te uiti la un aparat, pina or inventa un stil romanesc, ca acolo om ajunge, in care vor demonstra ca nu are importanta pe unde te uiti ca poza tot opera de arta iese.
Pai nu a zis unu` acum citiva ani ca securitatea taia si spinzura si nu lasa pe fotografi sa mareasca negativele, ca statea un securist in laborator cu mitraliera sa cadreze bine, si dupa revolutie artistu` care este a facut un curent artistic care se baza pe faptul ca marea si marginea negativului, altfel furat din fototeca unei reviste, ca e libertate?
Aia mi se pare odios, fatza de asa ceva Miri Bratu e o sfinta...

Eu va multumesc mult pentru cuvintele Dvs, dar eu nu sunt un estet; nici nu stiu ce e aia; se nimereste sa fac un gen de fotografie, si o fac fara sa-mi pese de nimeni si de nimic; cui ii place, bine, cui nu, sa schimbe postul...tot nu sunt in carti asa ca ce conteaza, macar fac linistit ce imi place. Va place si Dvs? Minunat. Nu va place de Miri Bratu? Pai si asta e minunat.
Cum spuneam, iubim sau vomitam, tot arta este.
Eu spuneam in replica 7979 asa: Un sit curajos, raportat la pastishele la moda in imaginea de la noi, un nume despre care se va mai vorbi in fotografia romaneasca: Miri Bratu.
De vazut neaparat www.miribratu.com
Ma bucur ca am avut dreptate si ca se vorbeste de situl asta.
Sa nu uitam ce se spunea despre impresionisti; la 1878 citim in Le FIgaro: " Iata-i pe impresionisti; este dementza, este descrierea cu premeditare a oribilului si a execrabilului! S-ar spune ca toate acestea au fost pictate cu ochii inchisi de niste alienati, amestecind la intimplare culorile cele mai violente pe palete de tinichea. E negarea a tot ce e permis in pictura, a tot ce se numeste lumina, umbra si desen."
Iar in Le Temps in acelasi an citim: "Impresionistii au ochii inchisi, mina greoaie...nu e cazul sa ne ocupam de aceste spirite hilare care isi inchipuie ca neglijentza lor va fi luata drept gratie...Orice ar face, perspectivele viitorului sunt bune; nu e de temut ca ignoranta va deveni vreodata virtute."
(Citate din "Viata lui Renoir", de Henri Perruchot)

Cine erau nulitatile alea cu ochii inchisi si mina de mucava? Care se zbateau intr-o mizerie neagra? Pai nume ca Renoir, Monet, Sisley, Cezanne, Pissarro, Degas, tot numai ratati, nu? Ca Miri Bratu, cu situl ei dezgustator, cu imaginile ei care arata uritenia modelului. Istoria se repeta... care este. Sa facem un concurs de denumire, cum sa ramina imaginea ei cunoscuta... ce ziceti de fotografii MIRifice?
#8354 (raspuns la: #8345) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=7327 - de Filip Antonio la: 09/02/2004 18:35:33
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Destinul tragic al comunitatilor evreiesti din Romania*

Elie WIESEL


Nu ezit sa afirm: Radu Ioanid merita intreaga recunoastere a tuturor celor interesati de acea istorie care a devenit cunoscuta, desi in mica masura, sub denumirea de Holocaust. Opera sa trateaza un subiect foarte putin discutat din pacate: destinul tragic al comunitatilor evreiesti din Romania. Un subiect asupra caruia s-au oprit, in operele lor, putini istorici, intre care binecunoscutii Raul Hilberg sau Dora Litani. Radu Ioanid se raporteaza adeseori la lucrarile lor, dar exploreaza mai adinc Raul care a domnit in Transnistria, teritoriu situat intre Bug si Nistru, cele doua mari riuri din Ucraina. Lucrarea lui Radu Ioanid, bazata pe materiale preluate din arhive, nevalorificate pina acum, constituie astfel o noua contributie importanta in acest domeniu.

Roman de origine, autorul abordeaza subiectul cu o sensibilitate specifica. Isi cunoaste dusmanul. Il urmareste pas cu pas in vinatoarea lui de evrei dintr-un oras in altul, de la un decret la altul, de la pogromurile spontane la persecutiile organizate, de la ura traditionala pina la lichidarea fizica; victimele sint infatisate intii in casele lor, apoi in ghetouri si, in cele din urma, in moarte. S-ar putea spune ca autorul doreste, de fapt, sa-si puna dusmanul in fata propriilor lui crime care, intr-un fel au fost “mai crude” si mult mai salbatice in brutalitatea lor nesistematica, decit cele ale germanilor.
Desi camerele de gazare au lipsit din Transnistria, toate celelalte orori au existat: nu a fost scutita nici o comunitate; toate au fost decimate. Doua sute cincizeci de mii de evrei au pierit in mii si mii de feluri. Au existat teroarea, amenintarile, marsurile nocturne catre moarte, trenurile sigilate, foametea, persecutiile, umilirea, executiile publice, incendierile: din cind in cind, cu inima frinta si epuizat, cititorul se opreste in mijlocul unei pagini, incapabil sa mai receptioneze inca o imagine, inca un tipat.

Ordinele au venit de sus, de la Maresalul Ion Antonescu insusi. Toate sau aproape toate au fost executate cu mai mult sau mai putin entuziasm. Romani, germani, ucraineni s-au intrecut unii pe altii in cruzime. Peste tot a fost la fel. In orase sau la sate, vara sau iarna, a fi evreu insemna a fi supus durerii si torturii. Cum ar putea cineva sa citeasca raportul oficial al generalului roman Constantin Trestioreanu fara sa se infioare de oroare si dezgust? “Am spinzurat (sau spinzurasem) aproape 5 000 de oameni, majoritatea evrei, in pietele publice din Odesa”? Ati citit bine: 5 000 de spinzuratori, 5 000 de fiinte umane leganindu-se in vint, in fata ochilor unei populatii intregi. Sau marturiile miilor de evrei inchisi in incaperi incendiate de catre soldatii romani? “Unii evrei veneau la ferestre si ii implorau pe incendiatori sa-i impuste, pentru a scapa de flacari, aratind catre timplele si inimile lor.” Conform unui supravietuitor sau unui soldat, aproape 35 000 de evrei au fost arsi de vii sau spinzurati doar in Odessa. O alta sursa citeaza o cifra mai “caritabila”; doar 25 000 in Odessa si Dalnic.
Cum sa explici atita cruzime, manifestata la atit de multe nivele de societatea romaneasca? De ce au fost atit de putine interventii in favoarea victimelor (au existat, dar au fost rare si timide)? De la simplul soldat la cel mai puternic ofiter, de la angajatul anonim la birocratul investit cu autoritatea suprema si implacabila a Statului, evreii – si, mai tirziu, tiganii – nu puteau astepta nici o urma de mila sau umanitate.

Pentru a putea intelege procesul care a condus la violenta paroxistica impotriva evreilor romani in timpul razboiului, Ioanid ofera detalii documentate ale antisemitismului cotidian care l-a precedat. Influente religioase ancestrale, acuzatii absurde de deicid, nevoia unui tap ispasitor, factori economici, totul se afla in cartea lui Radu Ioanid. Dar autorul nu se multumeste sa evoce trecutul; el subliniaza deopotriva intreaga ambiguitate, urita si generatoare de confuzii, a prezentului. Cum sa poti intelege popularitatea lui Antonescu dupa caderea dictatorului comunist Nicolae Ceausescu? Strazi care-i poarta numele, statui, oficialitati care pastreaza un moment de reculegere in memoria lui: a uitat asadar natiunea atit de repede faptele lui singeroase, atrocitatile ordonate de el, crimele impotriva umanitatii si condamnarea lui la moarte?
Iti trebuie o extraordinara forta interioara pentru a citi aceasta carte de la un capat la celalalt. Autorul a avut inca si mai multa forta pentru a o scrie. Da, intr-adevar, Radu Ioanid merita intreaga noastra recunostinta.
Traducere de
Diana Soare
_______
*Cuvint inainte la The Holocaust in Romania. The Destruction of Jews and Gypsies Under the Antonescu Regime, 1940-1944 de Radu Ioanid (Ivan R. Dee, Chicago, 2000), editie americana a volumului Evreii sub regimul Antonescu (Editura Hasefer, Bucuresti, 1997).
Titlul apartine redactiei
Fotografia anilor '70-'80 - de Dinu Lazar la: 27/02/2004 23:48:59
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Ce se intimpla; aici e cafenea; stam si dixcutam despre una, despre alta, si nu vad de ce autorul care este cind este nu poa` sa se exprime liber si necenzurat aici sau oriunde.
Desi nu vad ce ar putea spune in plus.
Pai nea` Roller era mic copil, si faza cu portretul lu` Ceaushescu decupat si pus in multime la o poza de manifestatie ca sa arate ca a fost prezent la douashtrei august patrushpatru face parte din aceeasi categorie de deformare cumplita si fara scuze a realitatii, ca lucrarea asta.
Tin minte cum o data, la o vizita oficiala a lu` Jivkov parca, cam picura, si nea Nicu avea palaria in mina si Jivcov pe cap; aia de la "cabinet" au zis ca nu, sa i se puna si lui nea Nicu palarie pe cap, dar au uitat de aia din mina, si a aparut spre delirul nostru poza cu nea Nicu - poza oficiala - cu o palarie pe cap si cu alta in mina, ca de aia nu a zis nimeni nimic.
Stergeri de oameni din prezidiu si retusari de palarii si reinterpretari erau ocupatia unei intregi categorii de aparatnici, care acum sunt ditamai profesori universitari, de jurnalism si filosofie, sau mari bancheri si oameni cu viloaie in Baneasa; bravo lor, e democratie; nu am citit in nici un manual sau tratat de istorie cum devine cazu` cu cei care i-au pupat de zor in scris in fund pe comunisti si acu` sunt mari democrati si conducatori de gazete respectati si independenti... dar asta e alta dixcutie.
Istoria, geografia, biologia, sunt chestii la care nu prea ai cum sa vezi gri si sa zici ca a fost albastru; poti sa spui din ce e compus griul ala, dar nu ca nu a fost sau ca era cu picatzele, cind el nu era.
Sunt fapte, elemente, cotiri, intimplari si masuri in toate cele; cind zici istorie te gindesti la ceva obiectiv, la o privire lucida, cuprinzatoare, analitica si explicativa, cit mai completa, despre un fenomen sau altul care s-a intimplat cumva cindva.
Din pacate, de multe ori exista la noi o inexplicabila atractie de a prezenta niste fapte ca in bancul cu nu i s-a furat masina ci i s-a dat, si nu era masina ci bicicleta; desi in cazul acesta concret filmul nu era erotic ci eroic si nu se numea "baba o da soldatului" ci "balada soldatului".
Astea fiind zise, ma simt ca tzaranu` care a arat pe un ogor si vine unu` si-i spune ca nu, de fapt nu a arat treizeci de ani, ci niciodata, si ce a tinut in mina nu erau coarnele plugului ci o inchipuire, cornoasa si daunatoare, cerul nu era albastru ci mereu acoperit si putregos din cauza mucegaiului comunist, mierlele erau sinfle propagandistice, si ca oricum rau a facut daca a facut ceva dar oricum se va sti numai ca nu a facut nimic, ca uite scrie negru pe alb asta in lucrarea de licenta in istorie a unuia, care a stat pe banii statului patru ani la o facultate de stat ca sa demonstreze asta.
Pai Roller era mic copil.
#10853 (raspuns la: #10728) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
...rupt din viatza. - de SB_one la: 10/03/2004 12:54:44
(la: Femeia)
Un om mai märuntzel stä trist intr-o crishmä...
inaintea sa o bere...
intra un barbat "zdravan"...
il bate pe "micutzul" pe umär...
si-i bea berea...
"micutzul" incepe sa plingä...

Solidul: "hei, ce te smiorcai asa ...pentru o bere?"
Micutzul: " uite... azi dimineatzä m-a päräsit nevasta, mi-a golit contul la bancä...casa goalä! Pe urma m-au si concediat! Nu am mai vrut sa träiesc...m-am asezat pe sina de cale feratä si trenul trece pe linga mine! Am vrut sa mä spinzur si s-a rupt fringhia! Am vrut sa ma inpusc dar s-a blocat revolverul!

Si acum, imi cumpar o bere din ultimi bani, torn otrava in ea...si vii tu si mi-o bei!!!



SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#11756 (raspuns la: #11556) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ma mir... - de belazur la: 14/03/2004 06:23:18
(la: Va place O-Zone?)
Ma mir ca nu ai auzit de aceste versuri, pentru ca ziceai ca iti plac Zdubii? :)) (Sunt citate din albumul "450 de oi" - primul este chiar "celebro-faimoso-the best"-ul "Every body in the casa mare". :( - cu MARE tristete sunt asa de ironica! - as fi preferat sa nu fie chiar atat de prosti baietii astia, ca prea sunt populari pe aici...)

Fara zahar - nu, cel putin din ce am auzit, nu-mi place... Nicu Alifantis, insa, Vama Veche... si multi altii de care ai scris pe forum (ca am mai citit intre timp) imi plac si mie, in special Ada Milea... Altfel, nu am o formatie preferata (nici romaneasca, nici straina), ci doar bucati, piese preferate...

P.S. :) Dar astea le-ai auzit:

"Asculta, frate, biciul bate,
Caruta merge mai departe
Haide-haide, minus-plus, apasa pe fuzz.
Cantec de jale.
Vrei sa faci o balada, S-O FACI, S-O INVETI
CU BUCURIE LUMEA S-O DISTREZI?
Asa zice Culaie..."

sau:

"D.o.b.a cu vioara-i DJ,
Trage de coada de cal,
Scartaie, scratch, hey
P.R.U.T. curge rau prea uite,
Ma prefac in sarpe de casa, omule, uite!
1,2,3,5 IMBRACATI-VA opinci,
Sex, doba, rock'n'loll,
Stange mai tare la chingi.
Iubesc folclorul ZICA LAUTARILOR,
Cand se-aud FOARTE BINE strunele tambalelor.
Eu ma duc pan'la sud
Sa ma uit la raul Prut.
Zice Iorga Liubomir ca acolo s-a nascut.
Foaie vrede, bob naut, fxxxt legea ta de cuc,
In Moldova CANTA TOTUL solz de peste nu e mut." - texte din noul album "450 de oi".

Celelate "mostre" zdobiene sunt la fel de agramate si neinspirate (exceptie fiind poate doar cantecele pe versuri populare, dar si alea sunt luate de la altii, sunt niste imitatii in fond - adica, nu vad meritul Zdubilor...)

#11999 (raspuns la: #11996) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ciprian Porumbescu in Spania - de dorrina la: 23/03/2004 07:33:17
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
Ieri mi s-a facut parul maciuca. Eram pe strada si la un moment dat am auzit "Balada" lui Cirpian Porumbescu. M-am intors - erau dou violonisti cersind la colt de strada. In plin centrul Zaragozei/Spaniei.
O muzica sfasietoare care mie imi aminteste de eminescu
Am ocazia s-o spun... - de (anonim) la: 29/03/2004 14:48:52
(la: Tudor Gheorghe a plans pe scena)
Am in sfarsit , am ocazia s-o spun aici poate ma vede toata tara, sa se trezeasca toti acei care nu-l "gusta" pe Tudor Gheorghe: aceasta e adevarata muzica, de care practic nu ne putem lipsi. El ne canta doinele si baladele vechi, pierdute prin arhive, cautate si gasite si aduse noua de catre marele rapsod. Culmea contrastelor: in seara aceasta de luni29 martie, pe un post TV era invitat un manelist de duzina care se poticnea in cuvinte, cautand sa se exprime cat mai elevat, laudandu-se ca isi face singur versurile(si ce versuri!), iar la TVR 1 canta Tudor Gheorghe cu un taraf de lautari autentici, canta deci lin, cursiv, fara fortari, convingand si confirmand ca muzica buna nu se termina aici. Cinste lui si lautarilor care-l completau de minune! Mai asteptam discuri cu muzica noua si veche in aceeasi masura. talpeanumarcel@yahoo.com



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...