comentarii

batalion 22


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Uniti pina in 22 - de (anonim) la: 21/09/2003 06:35:37
(la: Satanism in Romania)
A fost unitate, dar de tip transee (sa ne gindim la timisoreni din 16 pina in 22 decembrie )Tin minte ca la sfirsitul anului '89 deja unora li se striga cu dispret : Douajdoistilor! Asta suna cum i-ai striga unui imbecil:Baaa desteptule!
#339 (raspuns la: #312) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din Revista 22 - de anita47 la: 17/12/2003 15:18:19
(la: 14 ani de la Revolutie)
Romania celor cu venituri sub 1$ pe zi


Ramane o mare intrebare daca Raportul Bancii Mondiale asupra saraciei in Romania s-ar fi bucurat de o atentie macar putin mai mare decat s-a bucurat in cazul in care n-ar fi avut "nenorocul" sa apara odata cu arhimediatizatul top al celor mai mari 300 bogatasi din Romania. Acesta din urma a fost transformat intr-un fel de nou detergent apt de a cuceri piata publicitatii, capturand pana si ultimele ramasite de reflectie sociala care mai exista, cu totul intamplator, pe ici pe colo.

Pacatul este nu numai ca problemelor saraciei nu li se da atentie in sine, probabil pentru ca nu plac, dar si ca aceia care ar trebui sa fie interesati ar fi putut afla multe, foarte multe aspecte tulburatoare.
Evaluarile si deci concluziile Raportului beneficiaza de o credibilitate totala. Datele de baza sunt culese prin ancheta sociala de anvergura pe esantionul Institutului National de Statistica de 36.000 de gospodarii, din toate mediile sociale si din toate regiunile tarii, gospodarii care sunt urmarite sistematic, ceea ce asigura o reprezentativitate maxima. Marjele de eroare sunt minime.

In timp ce topul 300 al bogatilor opereaza cu aproximari - uneori de 50 si chiar 100 de milioane de dolari - pragurile in functie de care Raportul asupra saraciei face estimari sunt precise. Si sunt cutremuratoare. Sarac este considerat cel ce are venituri sub 1,5 dolari pe zi (respectiv 50 dolari pe luna), iar foarte sarac cel ce are un venit sub 1 dolar pe zi (respectiv 30 dolari pe luna) si care nu este in masura sa-si asigure, in consumul alimentar, nici macar necesarul minim de 2550 calorii pe zi.
Utilizand aceste praguri, Romania are circa 6,5 milioane de saraci, dintre care aproape 2 milioane foarte saraci. Cum se poate trai cu 1 dolar pe zi sau chiar cu 1,5 dolari pe zi nu mai este de discutat.

Asa ca vestea buna adusa de Raport cu privire la scaderea numarului de saraci intre 2000 si 2002 este putin incurajatoare. Fara a ignora faptul, cei ce au iesit de sub pragul saraciei nu l-au depasit decat putin, ramanand pe fond in absolut aceeasi conditie, caci si la 2 sau 3 dolari pe zi tot sarac esti!

Avand in vedere ca s-a facut atat tam-tam in legatura cu pesoanele bogate din Romania, iata cine sunt si saracii Romaniei! Raportul observa, pe baza datelor statistice, ca saracia are legatura stransa cu urmatoarele fenomene sau imprejurari: 1. marimea gospodariei (in general, la nivelul castigurilor din Romania, cu cat numarul de membri ai gospodariei este mai mare, cu atat per membru ajunge mai putin); 2. caracteristicile capului de familie (castigurile per membru sunt in general mai mici, in cazul in care capul de familie este sau femeie, sau pensionar, sau somer, sau o persoana care lucreaza pe cont propriu in agricultura, precum si in cazul in care capul de familie are un grad de instruire si educatie mai scazut); 3. apartenenta la etnia rroma (foarte multi dintre rromi sunt saraci); 4. rezidenta in mediul rural ("sansa" de a fi sarac traind la tara este mai mare decat traind la oras); 5. rezidenta in zona nord-est a tarii (ponderea saracilor in aceasta zona este mult mai mare decat in restul tarii). Altfel spus, cu predilectie din randurile celor aflati intr-una sau mai multe din mentionatele situatii isi colecteaza saracia membrii in Romania.

Cateva date arata dramatismul situatiei pe ansamblu. 45% dintre someri sunt saraci. 56% dintre cei ce lucreaza pe cont propriu in agricultura sunt saraci. Familii intregi de la sate sau de la orase traiesc exclusiv gratie indemnizatiilor primite pentru copii. Peste 50% din populatie nu are acces la WC cu apa curenta. In cazul lipsei de acces la baie procentul creste la 70%. Iar 22 de procente din totalul populatiei nu dispun de frigider. 30% din populatie traieste foarte inghesuit, iar 50% din populatia saraca urbana nu poate "fizic" sa-si achite utilitatile publice (indeosebi caldura si electricitatea), chiar daca nu s-ar mai imbraca si chiar nu ar mai manca!

Dupa 1995, de cand s-a sistematizat cercetarea in domeniu, randurile saracilor au fost ingrosate indeosebi de pensionari si de cei ce lucreaza pe cont propriu in agricultura. Pensionarii au ajuns sa constituie o treime din saracii Romaniei si tot o treime reprezinta lucratorii pe cont propriu in agricultura in totalul celor aflati in saracie severa in Romania. Raportul stabileste o relatie intre evolutia saraciei si cresterea economica. In anii de cadere a economiei (1997-1999), gradul de saracie a crescut sever, pentru ca in perioada 2000-2002, cand a existat crestere economica, sa scada destul de pronuntat de la 34% la 29%, gradul de saracie fiind exprimat ca numar de saraci in raport cu numarul total al populatiei (fiecare copil fiind considerat 1/2 adult pe baza prezumtiei ca in medie consumul unui copil reprezinta jumatatea consumului unui adult). Raportul apreciaza ca, in cazul continuarii cresterii economice in ritmurile din 2001-2002, gradul de saracie ar putea scadea de la 29% la 15% pana in 2007, anul presupus al aderarii la Uniunea Europeana. Desigur, mentinand pragurile de saracie folosite in evaluarile din prezent. Evident, insa, la orice deplasare a pragurilor catre limitele unui trai decent, dimensiunile saraciei in Romania s-ar dilata dramatic, in ciuda cresterii economice. In perspectiva, o deplasare a actualelor praguri este oricum necesara, pentru ca, la nivelul de 1-1,5 dolari pe zi, nu au absolut nici o legatura cu cele utilizate pentru delimitarea saraciei in Uniunea Europeana, dar sunt si frustrante pentru un trai decent, chiar si in codasa Romanie.

Dar poate cea mai ingrozitoare si ingrijoratoare fateta a saraciei din Romania este ca aceasta nu este legata neaparat de o excludere sau o semiexcludere sociala, prin somaj, handicap sau pensie, saracii romani fiind, in proportie de peste jumatate, cei ce au slujbe sau lucreaza pe cont propriu (indeosebi in agricultura). Aceasta subliniaza de fapt absenta performantei economice, pentru ca, daca aceasta ar exista, cei din zona sociala activa nu s-ar numara printre saraci. Tot atat de pregnant se evidentiaza caracterul profund al saraciei din Romania, imposibilitatea eliminarii ei cu una cu doua, precum si perspectiva de a scapa de boala cu pricina doar pe termen foarte lung si numai in urma unei cresteri economice substantiale si durabile. Si cu conditia ca nevoiasii Romaniei sa se aleaga si ei cu ceva de pe urma unei asemenea cresteri economice, fara a mai fi furati ca-n codru de o clica politico-clientelara care devasteaza sistematic banul

*****
Dupa 14 ani de la Revolutie!
anita47
Ciao tuturor!Am 22 de ani,vin - de (anonim) la: 27/10/2004 16:01:00
(la: Studenti romani plecati la studii, va mai intoarceti?)
Ciao tuturor!Am 22 de ani,vin din Ardeal si studenta in Berlin.

Impartasesc gandurile multora,care au scris pe aceasta tema,si asemenea lor,ma macina si pe mine,pe de-o parte dorinta de a ma integra in societatea de aici,pe de alta parte dorul de tarisoara noastra frumoasa.

Din 2002 am fost doar de 2 ori in Ro,insa de fiecare data mi-am spus dupa aceea ca nu ma mai intorc.Insa la doua luni aproximativ,dupa ce vin inapoi aici,iar mi se face dor de tot.

Ca multi dintre voi sunt si eu singura,parinti si sora au ramas acasa.
Cu facultatea e totul ok,mi-am sustinut toate examenele iar acum sunt in semestrul 3.

Problema este insa atmosfera asta rece si pseudo - filozofica,faptul ca in fiecare seminar ai alti colegi si ca nu ajungi sa-ti faci prieteni si chiar daca iti faci,atunci iti dai repede seama ca sunt altfel.(adica,esti altfel decat ei)

Mi-as dori sa cunosc si romani tineri la facultate,insa pana acum am dat doar de compatrioti necinstiti aici.Nu obisnuiesc sa etichetez lumea,insa am constatat ca cei mai multi dintre ei vin din sudul tarii.

De aceea ma bucur totusi tare mult cand vad ca sunt si multi,care vor sa-si largeasca orizonturile si sa invete intr-adevar ceva din experienta traita in strainatate.

Daca ma intorc?Nu stiu.Daca mi-ar fi spus cineva inainte de a veni in D ca voi studia la Berlin,i-as fi spus ca este o utopie.Sper ca prin intermediul studiului sa-mi gasesc un loc bun de munca in Ro fiindca si eu vreau sa fac ceva pentru tara noastra.

Denisa


10-22 - de Adi Marineci la: 25/03/2005 00:04:57
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Am observat cateva fotografii realizate cu obiectivul 10-22 ef-s de la canon, dar multe dintre ele par sa nu aiba formatul 2/3, de unde apare ideea ca ele nu ar fi postate full-frame. Intrebarea mea e cum se comporta obiectivul pe tot formatul imaginii, cat de suportabile sunt distorsiunile, ce probleme apar pe la colturi :), pentru ca review-urile de pe net sunt cam 50 - 50

Multumesc,
adi marineci
#40709 (raspuns la: #40677) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
10-22 - de George Nicolae la: 25/03/2005 12:58:20
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Mie mi-a placut f. mult. Nu e al meu ci i l-am mai rapit din cand in cand domnului Dinu Lazar.

Obiectivul este destul de sharp pentru un wide, nu am observat diferente la diferite diafragma si/sau focale. Apare in mod evident o deformare pe margini, dar e normala.

In episodul 6 de la filmari sunt 3 imagini facute cu 10-22 (clopotarul si urmatoarele 2) fara nici un fel de crop.
#40734 (raspuns la: #40709) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
10-22 - de Dinu Lazar la: 26/03/2005 13:23:50
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"Intrebarea mea e cum se comporta obiectivul pe tot formatul imaginii, cat de suportabile sunt distorsiunile, ce probleme apar pe la colturi :), pentru ca review-urile de pe net sunt cam 50 - 50"

Heliar, Tessar, Planar, Elmar, sunt nume de obiective care au fost calculate si realizate cu suflet de opticieni de renume care au intrat in istorie; acum lucrurile s-au schimbat fundamental, obiectivele se fac din ceramica chiar, sunt calculate de mari statii de calcul si realizate de roboti fara aproape nici o interventie umana.
Problema este la tolerante.
Sticla sau materialul transparent din care este facut obiectivul nu are un indice de refractie fix, ci poate varia in limitele producatorului; gradul de polizare al lentilei, modul de realizare al suprafetelor asferice, tolerantele de montaj, dau un produs finit la care numarul mare de tolerante insumate pot sa se anuleze sau dimpotriva sa se adune.
Din acest motiv, exista obiective moderne de un anumit tip care sunt facute pe aceeasi linie de fabricatie si care pot fi foarte bune sau execrabile; am intilnit nenumarate cazuri de specimene de obiective dintr-o serie reputata ca foarte buna dar care sa fie foarte slabe.
Sigur, sunt si cazuri clasice de obiective care la anumite diafragme si anumite distante focale in cazul transfocatoarelor sa nu se mai poata face nimic si rezultatul sa fie eminamente slab.
Mai este de discutat si ce fel de imagine dorim de la un obiectiv; daca facem o fotografie ca sa ne uitam pe un monitor de pina la 19` sau ca sa facem printuri 13x18, atunci cam toate obiectivele vor fi cel putin bune, daca nu foarte bune; daca vrem sa facem printuri A3 sau mai mari, lucrurile se schimba drastic si numai citeva obiective foarte scumpe pot tine pasul noilor captoare de 8 MP sau mai mult, in cazul aparatelor DSLR.
Revenind la obiectivul 10-22 de la Canon, nu pot spune ca este bun in general, dar pot spune ca prin hazard cel pe care il folosesc acum mi se pare de o foarte buna calitate optica, mult mai bun decit sa zicem un 16-35/2,8L care e aproape de trei ori mai scump si infinit mai bun decit un Sigma 28mm/1,8 pe care l-am probat recent - toate astea analizind la aceleasi diafragme cam aceleasi obiecte fotografiate.
Chiar la diafragma deschisa 10-22 pare excelent la toate focalele; oricum e mai mult decit m-am asteptat si decit am vazut la grandangularele pe care le-am mai folosit pina acum la Canon, adica Sigma 17-35, Canon 24-85, Sigma 24-70 sau Sigma de 15mm, de 14 mm, ori Canon de 14 mm si Tokina de 17 mm.
Asta nu inseamna ca oricine isi ia acelasi obiectiv va fi extra multumit; variabilele de care vorbeam isi pot spune cuvintul si de aici mari diferente intre diferitele teste.
Ca constructie si robustete, obiectivul mi se pare slabut; are din start un mic joc si vine fara parasolar; cel recomandat este scump si inutil, fiind construit pentru obiective concepute pentru 24x36 mm.
Am avut in mina si Sigma 12-24 si am vazut fotografii facute cu acest obiectiv si mi s-au parut si acelea foarte bune; dar la Sigma exista multe probleme de adaptare si nimeni nu garanteaza ca noile aparate Canon vor suporta vechile Sigma.
Despre aberatii altfel, sunt foarte foarte mici si liniile drepte din cadru vor fi foarte putin curbate in imagine, deci obiectivul este destul de rectilinear pentru a face imagini de arhitectura foarte bune.
Sigur, perspectiva este de coma si orice portret de pe marginea cadrului va fi ca dracu, dar asta e viata...
Voi mai pune azi la "filmu" daca ajung sa editez citeva imagini facute cu 11-22 ca si cu un Tamron 28-75/2,8 care pare si el foarte interesant.
#40849 (raspuns la: #40709) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
10-22 sau 17-40 - de stanescoo la: 19/04/2005 13:30:04
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
ce recomandati, dle lazar si dragi cafegii:

canon 10-22 sau 17-40?

cu stima,
lucian stanescu
#44297 (raspuns la: #44198) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
10-22 sau 17-40 - de Dinu Lazar la: 19/04/2005 18:38:48
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"10-22 sau 17-40"

Stimate domn, depinde pentru ce si cind si de ce.

Sunt, totusi , doua obiective cu caracteristici destul de deosebite.

Depinde de genul de imagine pe care vreti sa il abordati si depinde si ce obiective mai aveti. Si ce aparat anume exact aveti sau vreti sa va luati.

Eu am fost un admirator si utilizator neconditionat al obiectivului Canon 17-40/4; ar fi insa neshte probleme cu el.

Prima problema este ca pe aparate cu captor de 6 MP era minunat, si pe aparate cu captor de 8 MP este dintr-o data parca altceva; adica, eu cel putin am remarcat ca un astfel de obiectiv era excelent pe un D60 si destul de problematic pe margine la diafragme deschise pe un 20D; am mai facut niste teste cu mai multe 17-40 aflate pe rafturi la consignatii si cam toate nu erau extrem de sclipitoare pe colturi la diafragma 4, asa cum pareau a fi la un aparat de 6 MP; deci ceva comun se poate constata; pe de alta parte, acest obiectiv practic nu se mai produce de la sfirsitul anului trecut la Canon, deci ce se cumpara acum e din stocul pe epuizare, daca se mai gaseste un obiectiv nou cumva.
Locul lui a fost luat de 18-55, de 17-85 cu stabilizare, si reporterii au 16-35/2,8 la dispozitie, daca ne referim la un zoom cu o focala care sa porneasca de la 16-18 mm.

Obiectivul 10-22 EF-S, care pare a fi excelent si pe fostul 300D si pe 20D sau 350D, e altceva; este un mult mai mare grandangular, care se foloseste acolo unde e nevoie de asa ceva; ca sa facem o comparatie cu lumea formatului de 35 mm, un 10-22 este ca un 16-35 si un 17-85 e ca un 28-135.

Deci cine are nevoie de un grandangular extrem se poate gindi la un 10-22 si cine vrea un obiectiv multivalent de reportaj poate lua in calcul un 17-85 - pe care eu personal nu l-am testat, dar cu care am vazut facute imagini excelente in conditii dificile de lumina; stabilizatorul acela practic echivaleaza cu doua, poate chiar trei valori de diafragma.
Cu conditia sa nu se miste subiectul...

Ceilalti domni cafegii pot avea desigur alte pareri; as fi curios sa le auzim.
#44352 (raspuns la: #44297) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
vreau sa plec pe 22. daca nu - de RSI la: 14/09/2005 22:02:42
(la: Trancaneala Aristocrata "5")
vreau sa plec pe 22. daca nu se ivesc surprize.
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"

Descartes
#72270 (raspuns la: #72265) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
marianad 22 , cu riscul sa te - de RSI la: 05/12/2005 11:35:39
(la: Codul Da Vinci (Da Vinci Code))
marianad 22 , cu riscul sa te dezamagesc profund, nu sunt crestin ortodox, nu sunt crestin de loc si nu am de gand sa ma convertesc, ma simt foarte bine in pielea mea. Iar subiectul era o opera literara, un roman politist in speta. Aici nu-i tribuna pentru bigoti si misionari. Asa ca inceteaza cu trollarea asta. Iar in ceea ce priveste istoria - tu esti cel ce ar trebui sa invete.
==================================================
"o idee incepe prin a fi un paradox, continua prin a fi o banalitate si sfarseste prin a fi o prejudecata"
#93016 (raspuns la: #92978) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu cunosc catch-22 si nici de - de Calypso la: 26/02/2006 22:40:14
(la: Cele mai bune filme)
nu cunosc catch-22 si nici de carte n-am auzit;
Pasagere, ti-au placut?

chiar, ai vazut BILLY ELLIOT (2000) de Stephen Daldry? e un film care mie mi-a placut.
om - de maimuta la: 12/06/2007 22:54:46 - de om la: 12/06/2007 22:57:30
(la: CONFERINTA - Sfaturi pentru tinerele mame!)
oare cu cine ma confunzi? = ai inteles aiurea! unde dai si unde crapa:)) se vroia Lemnul Tanase un raspuns la....

de ce omule? :))))) - de Lady Allia la: 12/06/2007 22:24:36
#205700 (raspuns la: #205699) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
20 zile, 22 de morti, 55 de raniti - de thebrightside la: 03/04/2009 19:08:32 Modificat la: 03/04/2009 19:09:38
(la: cioclu cu jumătate de normă )
15.03.2009 – 04.04.2009

22 de morti si 55 de raniti

DN1 Turda – 3 tineri grav raniti
Bucuresti – 2 raniti
Azuga – o femeie ranita
- un barbat ranit
Timisoara – 3 raniti
Arad – 2 morti
- 7 raniti
Suceava - 1 tanar mort
- 2 raniti grav
Timis – 2 barbati morti (39 si 30 de ani)
Vaslui – 2 tineri morti, 19 si 20 ani
- 10 raniti, intre care doi foarte grav
Cluj – 3 fete de 15, 17 si 19 ani decedate
- 2 tineri raniti foarte grav
Ialomita – un barbat mort
Suceava – 2 barbati morti
Bucuresti – 1 barbat grav ranit
Constanta – un barbat grav ranit
- o femeie de 31 de ani ranita
Brasov – un barbat in varsta de 50 ani ranit
Bucuresti – 1 barbat mort
- Un barbat ranit grav
Brasov – 1 barbat mort
Alba Iulia – o fetita de 8 ani ranita
Timisoara – Arad – 1 tanar de 20 ani mort
- O tanara de 21 de ani ranita foarte grav
Cenad – 3 tineri cu varste sub 20 ani raniti grav
Buzau – o tanara de 18 ani decedata
- 3 tineri raniti
Deva – un tanar de 20 ani mort
DN7 Deva – un tanar de 26 de ani ranit foarte grav
- Doi barbati raniti
DN23 Braila – un tanar de 32 de ani decedat
Alba - 1 tanara decedata
- 3 tineri raniti
Craiova – 4 tineri raniti
Bucuresti - 1 tanara de 26 de ani decedata
- O tanara de 30 ani fara sanse de supravietuire
DN7 Deva - Simeria – un barbat de 32 de ani mort

Da. In '89 am fost uniti.Di - de (anonim) la: 18/09/2003 06:29:41
(la: Satanism in Romania)
Da. In '89 am fost uniti.
Din pacate UNITATEA a durat cateva ore (pe 22 decembrie intre 7:00 si 19:00),dupa care ...
#312 (raspuns la: #277) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Raspuns - de dogmatic la: 30/09/2003 05:28:05
(la: Viata gay romaneasca)
Daca observatia ta despre vin suna a invitatie la un pahar vorbit...cu mare placere! Cat despre explicatie..iata:
Freud, parintele psihanalizei, spune ca homosexualitatea apare atunci cand un baiat nu reuseste sa "transfere atractie heterosexuala a libidoului sau de la mama lui la alta femeie naturala", poate din cauza fortei pe care o exercita acea atractie sau din cauza orientarii ei gresite, care ar putea fi cauzata de mediu… Exista apoi teoria fobiei, potrivit careia mama, in timpul "sindromului de sarcina" a simtit sentimentul de teama de a fi abandonata de sotul ei, sau incapacitatea sotului de a fi alaturi de ea in aceasta perioada si astfel mama transfera copilului traumatismul pe care. il sufera. Nu in ultimul rand, barbatii homosexuali au un exces de estrogen, homon propriu femeilor; iar femeile lesbiene, un exces de androgen, hormon barbatesc. Aceste explicatii biologice se refera la cantitatea relativa de testosteron existenta in perioadele vitale pentru dezvoltarea creierului fetusului si imprima copilului ce urmeaza sa se nasca o orientare masculina sau feminina, dar nu totdeauna in concordanta cu sexul genetic al fetusului. Se spune ca barbatii homosexuali au "comisura anterioara", fascicol de nervi care leaga lobul stang si lobul drept al creierului, mai mare decat barbatii heterosexuali. In schimb ei au "nucleul interstitial", un fascicol de nervi din hipotalamus, mai mic decat barbatii heterosexuali. Alte studii sugereaza o puternica influenta genetica. Astfel, 52 la suta din fratii gemeni identici sunt homosexuali; 22 la suta din fratii gemeni neidentici, si doar 11 la suta in cazul fratilor adoptivi. Deja cunosc un "geaman" in aceasta sitiuatie, in contradictie cu fratele sau care-l ridiculizeaza sistematic. Multumit? Daca nu... am mult mai multe argumente ;) Dar de bere, ce zici? :P
#561 (raspuns la: #559) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Tara, tara, tara, asculta gla - de Cata la: 11/10/2003 12:36:06
(la: Veti vota pe 19 octombrie?)
Tara, tara, tara, asculta glasul DOMNULUI! Ier. 22.29
Tara, tara, tara, asculta gla - de Cata la: 11/10/2003 12:51:50
(la: Hotia e de pret, la romani (din Evenimentul Zilei))
Tara, tara, tara, asculta glasul DOMNULUI! Ier. 22.29
"Sa nu furi" - porunca a 8-a. E porunca lui Dumnezeu. Iar noi suntem un popor crestin. Sau nu?
http://www.cotidianul.ro/eveniment/even1824aug.htm - de Ingrid la: 11/10/2003 15:19:10
(la: A existat holocaust in Romania?)
Povestea evreilor din Iasi, dupa batranul Finkelstein

Felul in care Romania incearca sa se impace cu propriul trecut, in special in chestiunea Holocaustului, revine in atentia presei internationale printr-un reportaj usturator al reputatei Agentii Reuters, referitor la trecutul, prezentul si viitorul comunitatii evreiesti din Romania. Pornind de la povestea batranului evreu Leizer Finkelstein din Iasi, „caruia ii place sa bea bere rece si sa spuna glume cu evrei“, dar care-si aminteste chinurile prin care a trecut in urma cu 60 de ani, cand a fost fortat sa „bea urina“ intr-unul din „trenurile mortii“ ale fostului regim Antonescu, articolul cu pricina ajunge la concluzia ca, desi incearca sa-si curete imaginea renuntand la simbolurile fasciste, Romania a facut putine pentru a dezvalui adevarul despre rolul sau in Holocaust.
Reuters il citeaza pe Finkelstein, in varsta de 79 de ani, amintindu-si ca, „la 17 ani, cand ma urcam pentru prima data intr-un tren, era un tren al mortii... Acum beau bere, dar atunci beam si urina“. Personajul este prezentat drept unul dintre putinii supravietuitori ai deportarilor in masa si ai pogromurilor organizate de regimul Antonescu impotriva evreilor din Romania. Batranul povesteste cum, intr-o dimineata de duminica, in iunie 1941, soldatii romani au intreprins un raid in cartierul evreiesc din Iasi, fortandu-i familia sa-si paraseasca domiciliul, alaturi de alte mii de evrei, la sectia locala de Politie, unde-i asteptau ofiteri SS. A doua zi, toti au fost ingramaditi in vagoanele inchise ermetic ale trenurilor ce urmau sa-i transporte in Transnistria: „Cine a avut ideea sa faca astfel de camere de gazare, fara foc sau fum, nu-mi pot imagina“, comenteaza Finkelstein, precizand ca el si cei 22 „colegi de vagon“ care au supravietuit transportului, din totalul de 120, au fost fortati sa sape groapa comuna in care sa-i ingroape pe ceilalti, pe un camp din apropiere de Iasi.
Peste 10.000 de evrei din Iasi, continua Reuters, au fost ucisi in trenurile mortii, multi altii pierind in lagarele de concentrare si munca silnica din Transnistria. Agentia citeaza Enciclopedia Holocaustului, potrivit careia aproximativ 420.000 dintre cei 750.000 de membri cat numara comunitatea evreiasca din Romania, inainte de razboi, au pierit. In reportaj se precizeaza ca, in timp ce, inaintea pogromurilor, in Iasi traiau peste 50.000 de evrei, orasul mandrindu-se cu 127 de sinagogi, la ora actuala, Iasiul mai numara doar 480 de evrei, majoritatea varstnici, frecventand o singura sinagoga. Liderii comunitatii precizeaza ca, in timp ce „peste 60% dintre noi avem peste 60 de ani si murim circa 20 anual“, nu s-a mai inregistrat o nastere de opt ani.
Profesorul Silviu Sanie, director al Muzeului Evreiesc din Iasi, este la randul sau citat in privinta faptului ca Antonescu, vazut inca de multi romani drept un erou care a luptat impotriva Armatei sovietice, este principalul motiv pentru care Romania este sovaielnica atunci cand vine vorba de impacarea cu trecutul.
Nelutu - de (anonim) la: 15/10/2003 02:36:15
(la: A existat holocaust in Romania?)
Haideti sa vedem cum stateau de fapt lucrurile:
Care era situatia in 1940?
Recensamantul din 1940 e mai putin cunoscut, actualmente se face referire, in majoritatea scrierilor istorice, ca referential, la recensamantul din 1930, cand populatia Romaniei Mari era de 18.000.000 (din care 4% evrei).
In 1940, conform recensamantului din acel an, existau in Romania Mare 760.000 de evrei (adica 3,8% din populatia totala de 20.000.000 a Romaniei). Intre anii 1930 si 1940 populatia evreiasca a avut un ritm de crestere mai mic decat populatia majoritara, datorita faptului ca existau migrari spre Palestina si America si datorita faptului ca fiind o populatie urbana, evreii nu aveau o natalitate mare, comparativ cu majoritatea rurala a populatiei. Acest fapt se poate vedea si din modificarea proportiei populatiei evreiesti: de la 4% la 3,8% din populatia tarii si din modificarea proportiei populatiei romanesti (majoritar rurale): de la 71,3% la 74% din populatia tarii.
Din totalul evreilor romani, 340.000 traiau in Basarabia si Bucovina de Nord (unde formau 8,7% din populatia de 3.900.000 locuitori) 160.000 traiau in Ardealul de Nord (unde formau 6,7% din populatia de 2.400.000 locuitori).
In restul Romaniei, existau 260.000 evrei, din care majoritatea traiau in localitatile urbane din Moldova si in Bucuresti.

DUPA CEDARILE TERITORIALE:
In momentul cedarii Basarabiei si Bucovinei de Nord catre URSS si a Ardealului de Nord catre Ungaria, majoritatea (66% din evreii romani) au ajuns sub jurisdictia altor guverne.
1. Se cunoaste faptul ca evreii din Ardealul de Nord au fost deportati si exterminati, aproape in totalitate, de catre autoritatile ungare.
2. Se cunoaste faptul ca in Romania, guvernul Antonescu a impus o legislatie antisemita, insa nu a permis deportarea si exterminarea comunitatilor evreiesti. Cu toate acestea, in Romania, au avut loc atacuri contra evreilor si chiar un pogrom (organizat de aliatii germani la Iasi), soldat cu moartea a mii de evrei.
Cu toate acestea, comunitatea evreiasca din Romania a supravietuit razboiului, fara pierderi semnificative. Fapt dovedit si de estimarile de dupa razboi si de recensamintele care au urmat.
3. In teritoriile ocupate de URSS (Basarabia si Bucovina de Nord), au avut loc, in diferite etape, deplasari ale populatiei evreiesti, ca urmare a conditiilor de anexare si ulterior ca urmare a conditiilor de razboi.
Imediat dupa anexare, populatia evreiasca a ramas (in mare majoritate) pe loc, o mica parte (greu de estimat in cifre), migrand catre interiorul URSS. In general, comunitatea evreiasca, avand simpatii comuniste in toata perioada interbelica, a intretinut relatii excelente cu ocupantii sovietici, ajutand la represiunea pe scara larga a populatiei romane la care s-au dedat ocupantii sovietici in anii 1940-1941.
Odata cu ofensiva armatei romane (inceputa la 22 iunie 1941) Basarabia si Bucovina de Nord, o majoritatea populatiei evreiesti s-a refugiat catre interiorul URSS, temandu-se de represaliile armatei si populatiei romane.
Asupra evreilor ramasi, armata romana a dus o politica de represiune, mare parte din evreii ramasi fiind deportati in lagare de munca in Transnistria, unde zeci de mii de evrei si-au pierdut viata.
Odata cu reocuparea Bucovinei de Nord si a Basarabiei de catre URSS, multi evrei refugiati s-au intors, reconstituindu-se astfel o comunitate de peste 200.000. Aceasta in conditiile in care un numar mare din evrei refugiati in interiorul URSS nu s-au mai intors, preferand sa ramana acolo sau chiar emigrand.
Prin urmare, comunitatea evreiasca din Romania interbelica a pierdut aproape aproape 10% din total, datorita persecutiilor, lagarelor de munca si pogromurilor.
E important de subliniat faptul ca evreii ce se aflau in Moldova de Vest (actualmente in Romania), Muntenia, Dobrogea, Oltenia si Ardealul de Nord, nu au suferit pierderi, fiind scutiti, in mare majoritate, chiar si de stagiul militar.
#1349 (raspuns la: #1296) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
si cu slana ardeleneasca, ce facem? - de sanjuro la: 23/10/2003 06:07:49
(la: GRASIME? Da, dar grasime buna!)
JCC, am urmarit cu interes materialele prezentate de tine, cel cu 120 de ani de viata, si acum cu grasimile...Ce sa-ti spun?
Am stat in SUA o luna de zile, la un training, si am avut ocazia sa mananc atat la ei acasa, cat si prin restaurante. Portiile sunt uriase, (n-am reusit niciodata sa mananc tot din farfurie), carnea fada, sosuri grele, tot felul de dressinguri, salate foarte condimentate, maioneze, apa cu gheatza, Jack Daniels, bere slab alcolizata. Stil american. Multi barbati sunt puhavi, iar femeile matahaloase.

Apoi am fost in Olanda in vacanta, timp de cateva saptamani. Peste, scoici, legume proaspete, (cam fara gust si ele, ce-i drept), branzeturi de tot felul, bere exceptionala, de la fara alcool pana la bere Trapist de 17grade!. Si un Genever, (gin olandez) deosebit de bun. Stil olandez. Barbatii inalti si svelti, femeile cam voinice.

Revenim in Romania: sarmale, carnati, slana, branza de oaie, saramura de peste, tochitura, fasole cu costita afumata, ciorba de burta, si cate si mai cate. Rosiile au gust, vinetele asisderea, vinul este bun, iar tuica o incantare. Facem excese de sarbatori, iar in rest mancam ce apucam, din ceea ce ne permitem sa cumparam. Asta-i stilul nostru de viata: dezordonat.

Nu vreau sa apuc 120 de ani, pentru ca deja de la 60...65 de ani te simti obosit, uzat. Vreau doar sa mai apuc inca vreo 10...15 ani dupa pensionare, ca sa pescuiesc cat vreau si sa altoiesc trandafiri. Si n-as vrea sa traiesc in senectute inca 50 de ani dupa aceea!

Care este meniul meu obisnuit?
Dimineata la ora 6.30: un pahar de iaurt sau sana, si un colt de paine, plus o ceasca de cafea fara cofeina, (Douwe Egberts sau Lavazza)
La ora 11 un sandwich compus din doua felii subtiri de paine, si o bucatica de cascaval sau salam uscat + o rosie mica si un mar
La ora 18.30 cinez: un paharel de tuica de pruna, sau votca cu lamaie, o farfurie de supa sau ciorba, (fara paine) + ceva mai consistent, (o portie mica de friptura cu garnitura, peste la cuptor, etc) + un pahar-doua de vin bun. Desert: o inghetata sau struguri.
La ora 21-22 un mar.
In weekend imi permit sa gatesc lucruri mai deosebite: Pui manastiresc, Musaca, Medalion vanatoresc, Ficaciori pe canapele, si alte minunatii culinare...
Mananc mult peste, (in special macrou si cand imi permit, somon, pentru ca enzima sau acidul Q15 iti protejeaza inima), petrec cat mai mult timp in aer liber, nu fac gimnastica de forta, decat exercitii de respiratie si miscari de incalzire Aikido.
La petreceri mananc cate putin si mai tot timpul, si beau moderat.
Cand pescuiesc la copca imi iau la mine sunca si ceapa, plus vin rosu, din care mananc si beau zdravan, ca sa mentin caloriile necesare in lupta cu frigul.
N-am mai pus o tigara in gura de 10 ani, si nici nu simt nevoia...
Nu mananc margarina, nici unt, si in nici un caz nu voi bea ulei de masline!

Si cu toate acestea numarul kilogramelor mele este egal cu inaltimea in centimetri pe care o am, scazand 100. Curios, nu?

Cred ca sunt 3 factori care concura la o forma fizica si psihica excelente:
- zestrea genetica;
- stilul de viata;
- starea materiala.
In rest doar un dram de noroc de la Dumnezeu, si totul e OK.


sanjuro



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...