comentarii

beatrice


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Pentru noi – ratia de libertate, pentru ei – ratia de moart - de SB_one la: 26/12/2003 14:29:12
(la: Ceausescu asasinat de cetateanul Iliescu si gasca lui)
...Cititzi si judecatzi singuri!

SB



Pentru noi – ratia de libertate, pentru ei – ratia de moarte


▪ Un general acuzã: „Dosarul procesului Ceausescu este fals”
▪ Mãrturii senzationale ale membrilor plutonului de executie de la Târgoviste
▪ Mãrirea si decãderea clanului Ceausescu
▪ De ce s-a sinucis Elena Stãnculescu
La 14 ani de la Revolutie, întrebãrile fãrã rãspuns devin tot mai numeroase. Istoricii nu si-au intrat în rol, martorii acelor zile de foc sunt tot mai rari si vorbesc putin. „Jurnalul National”, dupã numãrul consistent de pagini consacrat evenimentelor din
decembrie 1989, în editia de ieri, continuã astãzi sã aducã noi mãrturii, care se pot constitui în file dintr-o posibilã si necesarã istorie a unui moment de rãscruce.

„Dosarul din procesul lui Ceausescu este un fals”
Generalul Andrei Kemenici a hotãrât sã rupã tãcerea
La 14 ani de la Revolutie, comandantul unitãtii din Târgoviste, unde a fost judecat si împuscat Ceausescu, face o mãrturisire senzationalã: documentele procesului ar fi fost semnate în alb de cãtre completul de judecatã, fiind completate, mai apoi, la Bucuresti.
▪ Jurnalul National: Când a început Revolutia pentru dumneavoastrã, domnule general Kemenici?
Generalul Kemenici: Încã de pe 16 decembrie. Primisem ordin sã începem în unitate o pregãtire deosebitã pentru apãrarea Târgovistei. Eram artileristi de antiaerianã, ei ne cereau sã ne antrenãm pentru lupte de stradã. Eu am mai participat la asemenea actiuni, în 1968, în timpul Primãverii de la Praga. Eram cãpitan. Primisem ordin ca, a doua zi, sã vin sã apãr Otopeniul. Si l-am apãrat atunci pe Ceausescu. Ca sã nu i se întâmple si lui ce i s-a întâmplat lui Dubcek, care a fost luat pe sus si dus la Moscova. Alãturi de 100 de soldati, eu, cãpitanul Kemenici, eram în stare sã-mi dau viata pentru el si pentru ideea lui. Dupã 21 de ani s-a întâmplat ironia vietii mele: colonelul Kemenici îl apãra pe acelasi om. Dar, de data aceasta, de furia si de ura poporului român.
▪ Stiati cã Ceausescu se aflã în zonã?
Primisem ordin de la generalul Voinea, comandantul Armatei, sã-l prindem. Stiam cã se aflã undeva prin preajma orasului. La ora 18:30 au fost adusi în cazarmã. De la ora 12:00 noaptea se putea spune cã Revolutia s-a terminat: partidul, Securitatea, Armata, Militia, toti îl trãdaserã pe Ceausescu.
▪ Sosiserã deja membrii acelui tribunal improvizat?
Elicopterul cu Stãnculescu aterizase pe platoul unitãtii. Întelegerea dintre mine si Iliescu fusese sã vinã sã-i ia, sã-i ducã la Bucuresti si sã le facã proces. Neîncrezãtor, Stãnculescu mã întreabã: „Ei doi chiar sunt acolo?”. „Da, zic, sunt în TAB.” Credeam cã se va duce sã-i ia. Zice: „Nu, facem totul aici. Sã-i dãm drumul”. Eram mai multi pe holul unitãtii: eu, Stãnculescu, Voican Voiculescu, cei doi loctiitori ai mei, Gicã Popa, Nistor, Teodorescu, Lucescu, Tãnase. Si Stãnculescu le spune: „Domnilor, cei doi teroristi care trebuie sã fie judecati sunt Nicolae si Elena Ceausescu”. Când au auzit, ãstora au început sã le tremure pantalonii. Am primit ordin sã trec si eu în proces. Le-am rãspuns: „Nu trec, domnule!”. N-am nimic cu Voinea, dar el mi-a cerut în 1997 sã facem cumva si sã-i bãgãm în puscãrie pe Iliescu si pe Stãnculescu, sustinând cã ãstia ne-au escrocat. Dar el însusi fãcuse, în 1989, acel rechizitoriu pe dosul unor hârtii scrise de mine. Le-a datat 24 decembrie. Mandatele si celelalte, pe 23 decembrie. El nici n-a stiut pe cine judecã! Dar a spus asa: „Aveti un sfert de orã sã faceti treaba”. Executia a avut loc între orele 14:30–14:45. Totul a durat vreo douã ceasuri. A fost o buimãcealã totalã. Gicã Popa a judecat cu ochelarii, domnule! Hârtiile le uitase la mine în birou. Dupã proces, si le-a luat si a plecat. E o altã victimã a lui Voinea. Ultima este femeia asta, nevasta lui Stãnculescu.
▪ În ce relatii ati rãmas cu Stãnculescu?
Generalul Stãnculescu a eliminat, la Bucuresti, douã probleme capitale ale Revolutiei române. Mai întâi, l-a scos pe Ceausescu din CC, oprind astfel o mare vãrsare de sânge. Apoi, în perioada cât a fost ministru, fãrã sã fie ministru a dat ordin unitãtilor militare sã intre în cazarmã. Dar pentru mine Stãnculescu este dusmanul numãrul 1: el mi-a transformat unitatea în puscãrie, în tribunal si în poligon de executie. Fatã de Stãnculescu nu am decât urã. Dar stiti care este paradoxul cel mai mare? Am fost ultimul ofiter al Armatei Române care a executat întocmai ordinele lui Ceausescu, pânã în 25 decembrie. Pentru cã ele erau identice cu cele ale lui Iliescu. Ceausescu zicea: „Sã nu ascultati decât de Stãnculescu!”. Iliescu – tot asa.
▪ De ce credeti cã au dispãrut documentele procesului lui Ceausescu?
Pentru cã erau false. Un fals istoric al Justitiei române. De aici mi se trag mie toate necazurile. Toti le-am fi semnat atunci. Dar stiti cum le-au semnat ei? În alb, domnule! Au semnat pentru moartea Ceausestilor pe niste hârtii albe, pe care le-au bãtut la masinã dupã aceea, la Bucuresti. Dacã dosarul procesului nu dispãrea, intrau cu totii în puscãrie.
▪ Trãiti bine acum, domnule general?
Trãiesc din pensia mea si pensia sotiei mele, care a lucrat 28 de ani în administratie. Mi-am vândut apartamentul si masina pentru cã amândoi suntem bolnavi. În plus, am tot fost purtat prin procese. M-am mutat la douã camere, în cartierul acesta, plin de tigani. Acum câtiva ani, am constatat cu disperare cã sotia mea avea 2.200.000 de lei pensie, iar întretinerea ne venise 2.400.000 lei.
Cazarma lui Andrei Kemenici, o puscãrie pentru beznã
Bucuresti – Târgoviste, 22 decembrie 2003. Drumul Ceausestilor cãtre moarte. Drumul României cãtre economia de piatã. Flancat de case mãrunte, cu câte un maldãr de verze putrede la porti. Putini bucuresteni au aflat cã de la tarã le poti cumpãra la jumãtate de pret, iar tãranii n-au cu ce sã le poarte pânã în pietele Capitalei.
Peste Târgoviste pluteste o atmosferã de sãrbãtoare incertã. În scuarul din fata Consiliului Judetean se improvizase o scenã, se fãceau probe de microfon, pe trotuarul de alãturi se produceau niste ambulanti cu alãmuri. Începuse sã bureze, orasul respira fumul grãtarelor cu fleici.
Dimensiunea de „fost” a viitorului
Pânã sã dãm de generalul Kemenici, purtãm îndelungi discutii prin telefon cu Aurelia, distinsa sa doamnã: „A plecat cu colonelul Simescu, la niste festivitãti”. „Nu are mobil?” „Nu avem mobil, domnule, suntem necãjiti.” Izbucneste în plâns: „Si-au bãtut joc de noi, ne-au purtat prin tribunale. Stie tot orasul. Dacã vreti sã scrieti adevãrul, veniti la noi acasã, cã o sã aparã si el. Dupã ora 19:00, este invitat la o emisiune la televizor. Ne-au distrus.”
Între timp, intrãm în vestita cazarmã unde a fost judecat în pripã si executat cuplul Ceausescu.
Bulevardul Regele Carol I nr. 49, fost „Castanilor”. Fostã UM 01417, comandament al trupelor de cavalerie. Pe placa de frontispiciu încã stã scris: „Ofiterul de cavalerie trebuie sã fie si cãlãret, si cavaler”. Fost regiment 47 de artilerie antiaerianã, condus între 1986-1990 de cãtre colonelul Andrei Kemenici. Viitor sediu al Politiei municipale si al Jandarmeriei. Deocamdatã, o clãdire pustie, cãzutã în paraginã.
Urmele istoriei, acoperite cu tencuialã
Pânã se gãseste cheia de la intrare, ne îndreptãm cãtre spatele imobilului. Ne pomenim deodatã într-un pãtrat de asfalt din care rãsare zidul ciuruit. Acel zid. Incredibil de strâmt totul. S-a tras de la mai putin de doi metri si jumãtate. Peste gãurile de gloante s-au trântit câteva mistrii cu tencuialã. Parcurgem drumul, de la iesire pânã la zidul mortii. Undeva, mult deasupra aleii pavate, stã atârnatã o altã placã din PFL galben: „Clãdire nesigurã! Risc seismic ridicat. Gradul 2. Acces în zonã limitat”.
Înãuntru e aproape întuneric. Curentul a fost tãiat din octombrie, când cazarma a intrat sub administrarea Consiliului Judetean. Chiar în fatã, Biroul 3, unde s-a tinut procesul. O camerã goalã, cu ghiseu. Aceeasi sobã de teracotã, acelasi cuier de perete, aceleasi lambriuri cu miros de tutun stãtut. În dreapta – Camera 33, în stânga – o cãmãrutã strâmtã din care porneste un labirint de holuri.
Câtiva jandarmi pãzesc plictisiti puscãria asta pentru beznã. Ies în bulevard pãsind îndãrât de parcã, dacã m-as fi întors, mi s-ar fi proptit la ceafã sãrutarea unei tevi de puscã.
Când plecãm spre Bucuresti, e iarnã de-a dreptul. Ninge si plouã, nici una mai mult. Încã o Revolutie ca oricare alta, petrecutã în ziua cea mai scurtã a anului.

Clanul Ceausescu la 14 ani dupã Revolutie
Mãrirea si decãderea primei familii din România comunistã
Rãsturnarea de la putere a dictatorului Nicolae Ceausescu a însemnat o cãdere în gol pentru toatã familia sa. Copiii si fratii sãi care detineau functii importante în stat si-au pierdut privilegiile si au fost inculpati în mai multe procese. Unii au murit, ceilalti trãiesc discret.
În zilele fierbinti ale lui decembrie 1989 de dupã fuga sotilor Ceausescu, copiii acestora, Zoe, Valentin si Nicu, au fost arestati sub acuzatia de subminare a economiei nationale. Tot atunci li s-au confiscat bunurile, printre care bijuterii si obiecte de artã care, în anul 2001, erau evaluate la douã miliarde de lei. Zoe si Valentin au fost eliberati la scurt timp de la arestare si cercetati în continuare în stare de libertate. Nicu Ceausescu a fost condamnat la închisoare, dar eliberat din motive medicale.
Abia pe 12 ianuarie 1996, Parchetul General a dispus scoaterea copiilor lui Ceausescu de sub urmãrire penalã si revocarea mãsurilor asiguratorii.
Marin Ceausescu
Marin Ceausescu, si el unul dintre fratii lui Nicolae Ceausescu, a fost seful Reprezentantei Economice a României în Austria. A murit în conditii suspecte chiar în zilele Revolutiei, pe 28 decembrie 1989. A fost gãsit spânzurat în pivnita ambasadei, pe 28 decembrie 1989, la trei zile dupã împuscarea dictatorilor. În lipsã de alte probe, varianta oficialã a mortii a fost sinuciderea.
Ion Ceausescu
Fratele cel mic al dictatorului, Ion Ceausescu, a avut o carierã didacticã la Institutul Agronomic din Bucuresti si a condus Academia de Stiinte Agricole. Dupã Revolutie a înfiintat o firmã si în acest an a lansat o lucrare în horticulturã.
Maria Agache
Maria Agache, sorã a lui Nicolae Ceausescu si sotia ministrului Metalurgiei, a fost condamnatã la închisoare pentru înselãciune si trafic de influentã, dar a fost gratiatã în noiembrie 1994 de cãtre Tribunalul Bucuresti. Ea a fost pusã sub acuzare pentru cã s-a angajat la Electromagnetica Bucuresti pe post de maistru, fãrã a avea calificarea necesarã. Electromagnetica a solicitat salariile pe care le-a plãtit Mariei Agache în perioada 1977-1990 (an când a fost pensionatã), fãrã sã fi prestat vreo muncã în întreprindere. Instanta a hotãrât ca Maria Agache sã restituie 581.344 lei cãtre Electromagnetica, plus dobâzile aferente sumei. Sora dictatorului a murit în urmã cu câtiva ani.
Valentin Ceausescu
Fizician atomist de formatie, fiul cel mare al Ceausestilor a lucrat înainte de decembrie ’89 pe Platforma de la Mãgurele, unde mai este angajat si astãzi. Numele sãu este legat mai ales de echipa de fotbal Steaua, pe care a iubit-o si a sprijinit-o foarte mult, pânã la câstigarea Cupei Campionilor Europeni în ’86. A fost cãsãtorit cu fiica lui Petre Borilã, lider comunist. Cãsãtoria nu a convenit familiei dictatorului, nora fiind trimisã, dupã divort, în Canada, cu tot cu copilul lui Valentin. În iulie a.c., Valentin Ceausescu a obtinut si el o hotãrâre definitivã a Curtii de Apel Bucuresti, prin care Muzeul National de Artã al României a fost obligat sã-i restituie bunurile.
Elena Bãrbulescu
Elena Bãrbulescu, sora lui Nicolae Ceausescu, si-a petrecut retrasã ultimii ani de viatã, într-o locuintã plinã cu fotografii ale lui Nicolae Ceausescu, construitã chiar lângã faimoasa casã pãrinteascã a familiei din Scornicesti. Înainte de 1989, ea a ocupat functia de sef al Inspectoratului Judetean de Învãtãmânt Olt. Dupã Revolutie a devenit proprietara unui mic magazin din Scornicesti, iar printre produsele vândute se numãra si un sortiment de votcã numit „Ceausescu”. A murit pe 24 mai 2001, la 72 de ani, si a fost înmormântatã la Scornicesti.
Zoe Ceausescu
Înainte de 1989 a fost matematician si lucra la Institutul de Cercetãri Matematice al Academiei. Dupã Revolutie a continuat sã mai lucreze o vreme, dupã care s-a pensionat din motive medicale. Este cãsãtoritã cu Mircea Oprean, profesor la Politehnica din Bucuresti. Dupã câtiva ani de procese, Zoe a obtinut o hotãrâre judecãtoreascã în care autoritãtile erau obligate sã-i restituie patru bijuterii si alte câteva dintre obiectele de artã din cele care îi fuseserã confiscate în decembrie 1989, când fusese arestatã. Acum evitã sã aparã în public. (Claudiu Tãrziu, Cristina Hurdubaia)
Florea Ceausescu, cel mai iubit dintre frati
Florea Ceausescu, imediat nãscut dupã Nicolae, a fost poate cel mai apropiat sufleteste de cel care avea sã devinã în 1965 conducãtorul României. Florea era cel mare, mergea cu pachetele la închisorile prin care a trecut Nicolae, condamnat pentru convingerile comuniste înainte de al doilea rãzboi mondial. Dupã ce Nicolae Ceausescu a avansat rapid în ierarhia comunistã, dupã 23 august 1944, Florea a ales cariera de ziarist. A lucrat multi ani la „Steagul Rosu”, ziarul de partid al regiunii Bucuresti, în redactia cãruia a fost coleg cu Nadia Constantinescu, sotia viitorului presedinte al tãrii.
De la acest ziar a trecut apoi la „Scânteia”, organul CC al PCR, fiind mai întâi corespondent pentru judetul Ilfov, apoi redactor pe probleme agrare în redactia centralã. Cei din redactie si-l amintesc ca un om modest, deschis, plin de umor. Lui Florea, care semãna izbitor cu Nicolae, i se întâmpla deseori sã fie confundat cu seful statului. Poate si de aceea, Elena avea o atitudine foarte rece fatã de Florea, tinut cel mai la distantã de „curtea prezidentialã”. Fratii Ceausescu se reuneau de Sfântul Nicolae, când, potrivit obiceiului românesc, nu se fac invitatii la cel sãrbãtorit.
Florea Ceausescu a intrat în conflict cu câtiva satrapi locali în urma unor articole scrise în „Scânteia”. Cazul Duzineanu, despre care multi ieseni îsi amintesc, a stârnit furia prim-secretarului de la judeteanã sau a lui Ion Dincã, vizat direct de un articol care blama condamnarea unui inginer agronom din Cãlãrasi la ordinul lui Ion Te Leagã.
Dupã Revolutie, multi colegi de la „Adevãrul” i-au întors spatele. S-a pensionat. Trãieste în Bucuresti, unde are un apartament. Duce o viatã normalã.
Nicu Ceausescu fusese pregãtit pentru preluarea puterii
A fost cel mai implicat politic: prim-secretar al CC al UTC, ministru al Tineretului si, apoi, pânã în decembrie 1989, prim-secretar PCR al Sibiului. El era pregãtit pentru a prelua puterea de la tatãl sãu. A fost arestat la 22 decembrie 1989 si adus în Studioul 4 al TVR de cãtre revolutionari, dupã ce fusese rãnit cu o loviturã de cutit. La 21 septembrie 1990, Tribunalul Militar Bucuresti l-a condamnat la 20 de ani închisoare. Pe 3 iunie 1991 i s-a redus pedeapsa de la 20 de ani la 16 ani detentie. În noiembrie 1992 a fost condamnat la cinci ani închisoare pentru port ilegal de armã. A fost pus în libertate conditionatã pe motive medicale. Pe 16 septembrie 1996, Nicu Ceausescu a fost internat, în stare gravã, la Spitalul Clinic Universitar cu diagnosticul cirozã hepaticã cronicã. Dupã douã zile a fost transportat la o clinicã din Viena, unde a si murit la 30 septembrie în acelasi an. Avea 43 de ani. A fost cãsãtorit întâi cu Poliana Cristescu, iar apoi cu fiica lui Radu Constantin, lider comunist.
Ilie Ceausescu stia cã fratele sãu urma sã se retragã
Ilie Ceausescu, frate al dictatorului, a fost adjunctul ministrului Apãrãrii si secretarul executiv al Consiliului Politic al Armatei, pânã la 22 decembrie 1989. A condus mai multi ani Institutul de Istorie Militarã. Dupã Revolutie a fost acuzat si judecat pentru instigare la omor deosebit de grav în Revolutia de la Cluj. Ilie Ceausescu a mai spus cã bãnuia cã fratele sãu stia de aparitia evenimentelor din 1989, deoarece, din stenograma întâlnirii Nicolae Ceausescu – Mihail Gorbaciov, din 4 decembrie ’89, rezulta cã presedintele URSS l-a întrebat: „De unde stiti dumneavoastrã cã veti mai trãi pânã în ianuarie?”. Declaratiile fãcute de dictator la procesul sumar de la Târgoviste par sã confirme ipoteza lui Ilie Ceausescu. Pe holurile tribunalului, Ilie Ceausescu a declarat presei cã, din datele pe care le avea în 1989, reiesea cã la alegerile pentru Marea Adunare Nationalã, care trebuia sã aibã loc în martie 1990, Nicolae Ceausescu intentiona sã se retragã. Ilie Ceausescu a murit pe 3 octombrie anul trecut.
Andruta Ceausescu, condamnat la 15 ani de închisoare
Generalul în rezervã Andruta Nicolae Ceausescu, si el frate al despotului, a fost comandant al Scolii de Ofiteri de Securitate Bãneasa. A fost inculpat singur într-un dosar, fiind acuzat de complicitate la genocid. A fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare, deoarece, în decembrie 1989, în calitate de comandant al Scolii de Ofiteri de Securitate, a dat ordin elevilor sã tragã în manifestantii care protestau fatã de regimul comunist în Piata Universitãtii din Bucuresti. A stat în arest din 1990 pânã în august 1994, când a fost eliberat, pe motiv cã suferea de afectiuni hepatice si renale. El a fost reîncarcerat pe 28 ianuarie 1998, în arestul Penitenciarului Jilava, pentru a executa restul de 11 ani de închisoare, din pedeapsa de 15 ani de detentie datã de cãtre Curtea Supremã de Justitie. În scurt timp a fost iarãsi eliberat, pe motive medicale. A mai rezistat diabetului si cirozei hepatice pânã la 14 decembrie 2000, când si-a dat obstescul sfârsit. Avea 76 de ani.

Ceausestii, condamnati înainte de judecatã
Ovidiu Gheorghiu si Dorin Cîrlan, membrii plutonului de executie de la Târgoviste, mãrturisesc
Adjutantul-sef Octavian Gheorghiu a fost unul dintre cei trei „cãlãi” ai cuplului dictatorial. Dupã ce i-a împuscat pe Ceausesti, nici nu s-a îmbogãtit, nici n-a cãpãtat putere. I-au rãmas doar niscai gânduri negre, care-i mai bat uneori la usã, noaptea, chiar si dupã 14 ani.
Dimineata zilei de 25 decembrie 1989. Colonelul Cantuniari, comandantul Regimentului de parasutisti de la Boteni, face revista de front. „Vreau opt voluntari pentru o misiune cu 10% sansã de întoarcere. Sunt teroristi pe Bucuresti – Pitesti”. Opt oameni ies în fatã.
Se îmbarcã în douã elicoptere. Decoleazã. În aer primesc un nou ordin: aterizati pe Ghencea. Pe Ghencea se trãgea. Din TAB-urile parcate pe stadion ies: Stãnculescu, Mãgureanu, Gelu Voican si toti ceilalti care vor face parte din completul de judecatã a cuplului Ceausescu. Urcã în elicoptere fãrã nici o vorbã.
În aer, din nou, se schimbã ordinul. Destinatia – Târgoviste.
„Aici sã-i împuscati”
„Am fost surprinsi sã aterizãm în curtea unei unitãti militare, îsi aminteste Octavian Gheorghiu. Generalul Victor Stãnculescu ne priveste. Tu, tu si tu, veniti cu mine. Eram eu, Boieru si Cîrlan. Ne spune: vedeti TAB-ul ãsta? Înãuntru sunt Ceausestii. Dacã n-am fi fost zdrobiti de obosealã, am fi hohotit de râs: putea sã fie si Papa Pius. Ei erau. I-au bãgat în salã, la judecatã. Boieru a pãzit usa pe dinãuntru, eu cu Dorin, pe dinafarã. Aveam ordin sã tragem dacã cineva, oricine-ar fi, se apropia de usã. Stiam si ce urma sã se întâmple: generalul Stãnculescu ne arãtase zidul si ne spusese: «Aici o sã-i împuscati». Erau, asadar, condamnati înainte de-a fi judecati”.
„Le-am dat o sansã”
„Am auzit procesul prin usã. El striga tare: «Nu spun nimic decât în fata Marii Adunãri Nationale». Se auzea si ea «Taci, Nicule!». La sfârsit a iesit Lucescu, avocatul lor, cam agitat. Ne-a zis: «I-am întrebat dacã nu vor sã recunoascã faptul cã nu sunt sãnãtosi mintal. Au refuzat. Le-am dat o sansã si au refuzat...». Ar fi fost interesant ce-ar fi fost dacã Ceausestii spuneau cã sunt ticniti. I-ar fi condamnat si asa? Am primit ordin sã-i legãm. Ea tot striga: «Copiii mei!». Eu am legat-o. Si-am si înjurat-o, sã tacã. I-am pus la zid, câtiva pasi înapoi si pac! Am golit încãrcãtoarele. Boieru s-a dus, cu arma fumegând în mânã, cãtre completul de judecatã care asista. Le-a strigat: «Am fãcut-o pentru colegii care au murit la Televiziune». 11 parasutisti muriserã pe 22”.
„A fost bine? A fost rãu?”
„Am luat cadavrele, le-am suit în elicopter, am luat si «pasagerii de la Bucuresti», i-am depus pe Ghencea, cu escalã Otopeni. Ei s-au cãrat înapoi cu TAB-urile, noi am pus mortii pe gazon si-am asteptat. Am asteptat mult si bine. Spre searã a venit ordin sã ne întoarcem la bazã. Sã lãsãm cadavrele acolo. Dar cui? Sã le mãnânce câinii? În preajmã se trãgea. L-am chemat pe un locotenent tânãr si i-am zis cã-i lãsãm în grijã niste colete. «Cine sunt?» «Nu-i treaba ta!» Ne întoarcem la unitate. Am tãcut. Unul si-a scos casca si m-a întrebat dacã a albit. Nu albise. La bazã ne asteptau plângând Cantuniari si comandorul Suciu. Cel care a cãzut apoi la mijloc, cu «Tigareta II». Mult timp ne-am întrebat: a fost bine ce-am fãcut? A fost rãu? În fond, suntem militari, nu cãlãi. Nu i-am împuscat cu plãcere, ci, as zice eu, din necesitate. Soarta le era dinainte pecetluitã”. (Valentin Zaschievici)

La exact 14 ani, nici o orã mai mult, de la momentul în care a tras un încãrcãtor întreg în capul Elenei Ceausescu, fostul plutonier de parasutisti Dorin Cîrlan rememoreazã deziluzionat acea zi care avea sã-i schimbe viata din rãu în tot mai rãu.
Povesteste Dorin Cîrlan: „În drum spre zid, eu eram în spatele lui Ceausescu. S-a întors, s-a uitat în ochii mei. Cãpitanul Ionel Boeru trãgea de el, îl ducea pe sus. A strigat: «Trãiascã Republica Socialistã România liberã si independentã!» si a început sã cânte ca pentru el «Internationala». Atunci Ionel s-a pierdut, nu stiu cum, i-a izbit pe amândoi de zid si a tras cu automatul de la sold.
Ea cãzuse într-o pozitie ciudatã, avea pulpele dezgolite si se zbãtea… I-am tras un încãrcãtor în cap, am vãzut cum sãreau pe mine bucãti de os, sânge, dar nu-mi dãdeam seama de grozãvie. Nu stiu ce instincte animalice s-au descãtusat atunci în mine. Atunci a apãrut si generalul Stãnculescu, m-a vãzut galben si înlemnit si mi-a spus: «Dã-o, bã, în mã-sa, stii cât rãu a fãcut tãrii!».”
Dorin Cîrlan a plecat în „misiunea de gradul zero” alãturi de Octavian Gheorghiu si de camarazii lor.
Mãgureanu voma
Despre completul de judecatã, îmbarcat în elicoptere pe Ghencea: „I-am recunoscut doar pe Stãnculescu, Voican Voiculescu, Virgil Mãgureanu. Ãsta, pânã la Târgoviste, a vomat tot timpul într-o gãleatã. Nu stiam atunci cã însotim tribunalul exceptional. Cum am aterizat la Târgoviste, Stãnculescu ne-a spus cã îl vor judeca pe Ceausescu si cã cine se oferã sã ducã misiunea pânã la capãt – si s-a uitat la zid… Am înteles despre ce era vorba… Ne-am oferit toti opt care plecaserãm din Boteni, am zis asa, un DA anemic, da’ Stãnculescu a zis: «Nu, un pas în fatã!»
Fãrã somatie
Am pãsit toti opt. Si atunci generalul a zis: «Numai tu, tu si tu». Adicã eu, Ionel Boeru si Octavian Gheorghiu. La ceilalti le-a dat misiuni exacte. Eu am pãzit intrarea în sala de judecatã. Aveam ordin sã trag fãrã somatie în oricine voia sã intre si dacã eram atacati, din interior sau din afarã, aveam ordin de la Stãnculescu: intrati în salã si executati foc asupra sotilor Ceausescu. Dupã ce i-au scos din salã, în 10 minute erau morti. Am tras noi, cei trei, a tras un soldat, sofer, si a mai tras unul cu mitraliera de pe TAB, adjutantul Costicã Stoican. Abia dupã aceea au iesit în curte Stãnculescu, Voican, Mãgureanu si ceilalti. A semãnat mai mult a linsaj decât a executie…”
„Totul, de când a început Ceausescu sã cânte si pânã au murit amândoi, a durat, cred, vreo 30 de secunde” – îsi aminteste Cîrlan… „Pe urmã, repede, în 10 minute, «coletele», cum le spuneau ei, cadavrele adicã, au fost învelite în foi de cort si în pãturi, urcate în elicopter, iar noi am decolat imediat. Nu mai era loc în elicopter, am stat cu fundul pe Ceausescu, o sãptãmânã i-am purtat sângele pe pantaloni. Am fãcut o escalã în unitate, la Boteni, acolo s-a dat ordin sã rãmânã la sol patru dintre noi, printre care si eu… Ceilalti au decolat cu cadavrele… “
Regret
Mintit de superiori, supus la tot felul de presiuni, mutat de colo-colo, Dorin Cîrlan a trecut în rezervã, cu ordonanta, pensie nu are, a divortat si a rãmas fãrã casã, doarme pe unde apucã, o face când pe soferul, când pe garda de corp. „Acum regret cã l-am împuscat pe Ceausescu… Pe el l-am iubit, l-am idolatrizat, dar am tras, am tras… Pe el îl va judeca istoria. Eu, cãlãul, am pierdut totul”, încheie Dorin. (Viorel Ilisoi)

Gavroche a ajuns PSD-ist de Cornetu
Simbolul Revolutiei trãieste modest, dar a intrat în politicã
Într-o altã tarã ar fi trãit ca un rege. În România trãieste dintr-un salariu de sofer, într-un apartament modest si înghesuit din Pantelimon. De parcã nu ar fi fost simbolul Revolutiei.
Dupã decembrie 1989, viata i-a oferit lui Florin Vieru, supranumit Gavroche al României, mai multe necazuri decât bucurii. A fost si somer, a avut si datorii la întretinere, dar si probleme cu Justitia, fiind condamnat pentru furt. Abia de un an încoace trãieste mai bine.
SOFER. A intrat si în politicã. Constantin Bebe Ivanovici l-a fãcut vicepresedinte la grupul de tineret al PSD din Comuna Cornetu. Un an si jumãtate a fost soferul personal al lui Bebe Ivanovici. Si acum este sofer, dar al unui om de afaceri, si are un salariu, zice el, „decent”.
COLEGII CERSETORI. Nu-i bai. Nu e singurul revolutionar cu o viatã destul de grea. „Îmi pare rãu de oamenii care s-au sacrificat. Plânge sufletul în mine când vãd colegi revolutionari cersind. Sã tineti minte. Sunt revolutionari care fac foamea, sunt purtati pe drumuri, nu sunt luati în seamã.” Asa vorbeste, dupã 14 ani de promisiuni si neîmpliniri, Florin Vieru, acum în vârstã de 28 de ani.
O BUCATÃ DE PÃMÂNT. Are brevet si certificat de revolutionar si cam atât. „Îmi doresc o bucatã de pãmânt sã-mi construiesc o casã. Poate s-o rezolva”, spune Gavroche. Deocamdatã trebuie sã se multumeascã doar cu apartamentul strâmt, pe care si l-a cumpãrat si unde locuieste cu sotia, Beatrice, fiica acesteia din prima cãsãtorie si fiul sãu, Adrian Alexandru, în vârstã de trei ani. (Lavinia Tudoran)
Momentul eroic
În 1989, fotografia lui Vieru, atunci un pusti de 14 ani din comuna Dobroesti, cu steagul gãurit înfãsurat în jurul corpului a fãcut înconjurul lumii. A venit de acasã, de unde a furat steagul de pe clãdirea Primãriei, si a ajuns în Bucuresti în mijlocul revolutionarilor. Ziaristii francezi l-au surprins în memorabila fotografie de pe coperta „Paris Match” si i-au spus Gavroche, dupã numele eroului lui Victor Hugo. În scurtã vreme a devenit simbolul Revolutiei Române. Vieru mai are un singur numãr din „Paris Match”. De câte ori îl rãsfoieste îi revine speranta într-o viatã mai bunã, de erou.

De ce s-a sinucis Elena Stãnculescu
Sotia generalului Stãnculescu s-a sinucis într-un chip care a descumpãnit pe mai putin cunoscãtorii firii omenesti. Dispãruta a invocat, în biletele lãsate, hãrtuirea la care a fost supus sotul în ultimii ani.
Pentru a întãri aceastã semnificatie, ea si-a datat înscrisurile cu 22 decembrie, ziua în care fostul ministru al Apãrãrii Nationale a schimbat soarta evenimentelor. Preluând comanda de la Vasile, el a ordonat armatei sã fraternizeze cu demonstrantii si i-a dus pe Ceausesti la elicopter. Dupã pãrerea mea, nu le-a înlesnit fuga, cum s-a scris, ci i-a trimis la Târgoviste, via Snagov, unde comandantul Kemenici primise ordin sã-i iluzioneze cã-i protejeazã de atacurile fortelor strãine (în acest scop se simulau atacuri grozave împotriva unitãtii) pânã când generalul Stãnculescu restabilea situatia. Descumpãnirile unora la motivul invocat în bilete de Elena Stãnculescu îsi au cauza în reducerea durerii omenesti doar la nivelul celor care tin de fiziologie. Sub acest unghi, e greu sã crezi cã se poate sinucide cineva altfel decât din faptul cã nu mai are ce mânca sau din faptul cã-l însalã nevasta. Celor care s-au uimit de motivatia în plan moral trebuie sã le reamintim cã existã si sinucideri din onoare.
Am cunoscut-o pe sotia generalului, fiind unul dintre jurnalistii care, pe vremea regimului CDR-ist de tristã amintire, am scris împotriva hãrtuielii la care au fost supusi Victor Stãnculescu si colonelul Kemenici (în viatã), dar si Stefan Guse, Vasile Milea (post-mortem). Am fãcut-o si voi continua s-o fac, deoarece, asa cum am arãtat de nenumãrate ori, nu putem judeca penal Istoria.
Ordin si moralã
La Timisoara, la Bucuresti, la Cluj, armata s-a confruntat cu o situatie iesitã din comun, definitã prin conflictul dintre datoria de a îndeplini ordinul dat si datoria de a nu reprima o revoltã pe care toti militarii de la general pânã la soldat o considerau si a lor. Nu întâmplãtor, am evitat expresia a trage în popor, exploatatã pânã la deselare în ultimii ani, pentru formula a reprima. Asta deoarece rãmân convins, dupã 13 ani de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, cã, exceptie fãcând cazurile de provocare fãtisã, armata n-a tras. Victimele zilelor anterioare lui 22 decembrie sunt persoane izolate din multime. Martori mai onesti, care refuzã politizarea adevãrului, recunosc cã s-a tras din altã parte decât din fatã, unde erau militarii. Dar chiar si fãrã aceste mãrturii, minima cunoastere a vietii ne spune cã un pluton adus în fata unor demonstranti nu trage selectiv. Ori trag toti soldatii deodatã, fãcând mãcel, ca în 1929, la Lupeni, ori nu trage nici unul.
Pretext si realitate
Cu toate acestea, sub regimul Constantinescu s-a început o adevãratã vânãtoare de vrãjitoare. Pretextul invocat: sã se facã victimelor dreptate. În realitate, motivul era altul, fãrã nici o legãturã cu dreptatea. S-a urmãrit un scop politic meschin. Acela de a lovi în Ion Iliescu, aflat la vremea respectivã în opozitie, acuzat subtil de a-i fi protejat pe generali, inclusiv pe generalul Stãnculescu. Dacã fostul regim ar fi actionat în planul înalt al moralei, n-ar fi fost pus sã instrumenteze dosarele însusi Dan Voinea, procurorul din Procesul Ceausescu. Orice politician moral l-ar fi lãsat pe linie moartã si nu l-ar fi promovat ca sef al Parchetelor Militare, fie si pentru cã numele lui apare în toate enciclopediile lumii la capitolul Procese abjecte. Noua putere, a lui Ion Iliescu si a lui Adrian Nãstase, stând si ea sub semnul oportunismului, n-a avut curajul sã înfrunte gãlãgia unor ziare si a unor cercuri care au continuat, dupã cãderea regimului Constantinescu, ura oarbã, imbecilã de pe vremea când erau rãsfãtatele puterii alese în 1996. Chiar si acum, când generalul Stãnculescu traverseazã o tragedie, un ziar care i-a fost si-i este dusman a scris un pamflet numindu-l generalul-infractor. Meritã mentionat acest caz, pentru cã el ne face sã întelegem de ce au perceput românii guvernarea CDR-istã ca pe un cosmar. Era o guvernare absurdã, întemeiatã pe ranchiunã, influentatã de intelectuali sterpi, frustrati, o guvernare fãrã o minimã întelegere a vietii.
Elena Stãnculescu a trãit, alãturi de generalul Stãnculescu, drama hãrtuielii pe motive politice. A fãcut însã gestul suprem sub guvernarea PSD-istã. Aparent, fãrã logicã. Dupã 2000, actualul regim a introdus recurs în anulare si actualul regim a fãcut ca Înalta Curte de Casatie sã amâne de câteva ori sentinta pe motive de procedurã. A fãcut-o acum, pentru cã abia acum, sub regimul PSD, a ajuns la deprimare absolutã. Ion Iliescu e seful statului si datoritã lui Victor Stãnculescu. Adrian Nãstase e premier si datoritã lui Victor Stãnculescu. Fãrã gesturile decisive ale generalului, alta ar fi fost soarta celor doi. Si iatã cã în timp ce Ion Iliescu se plimbã de la o sindrofie la alta, vorbind despre evenimentele din decembrie 1989, în timp ce Adrian Nãstase apare la televizor depunând coroane de flori, Victor Stãnculescu, cel care si-a riscat viata ordonând armatei sã fraternizeze cu demonstrantii, spunându-le celor doi Ceausesti sã meargã la Târgoviste, scotându-i din Comitetul Central, nu numai cã e uitat, dar, mai mult, e si un om pe care-l asteaptã 15 ani de puscãrie.
Deprimare absolutã
Elena Stãnculescu a fost purtãtorul de cuvânt al generalului în fata puterii de azi, în fata societãtii românesti, în fata noastrã, a tuturor. Iubindu-si sotul pânã la dramatism, asumându-si deplin toate trãirile acestuia, ea s-a sinucis. A fãcut-o în locul generalului. A fost veriga slabã din personalitatea altfel puternicã, stãpânã pe sine, a lui Victor Stãnculescu. Gestul ei ne explicã pânã unde a ajuns însusi generalul cu disperarea. Pentru ca Ion Iliescu sã fie azi presedinte, pentru ca Adrian Nãstase sã fie prim-ministru, pentru ca Ioan Mircea Pascu sã meargã la simpozioane NATO, iar Mircea Geoanã sã fie partener de dialog cu americanii, generalul Victor Stãnculescu a trãdat. Ce infern poate fi în sufletul unui om care stie ce rol a avut el în ridicarea unei clãdiri somptuoase, vãzând cã cei dinãuntru îl tin pe la usi, ba mai mult, cã-i alungat de acolo cu pietre!
Sperante înselate
Dacã de la regimul Constantinescu generalul Victor Stãnculescu nu se putea astepta la nimic bun, fostul presedinte apartinând altei lumi, nu acelasi lucru se poate spune despre regimul Ion Iliescu. Victor Stãnculescu stie cã actualul presedinte al României stie ce rol au jucat Victor Stãnculescu, alti generali si nu numai generali, dar si personaje civile din umbrã, în victoria Revolutiei. Si, desi stie, desi a lucrat împreunã cu ei, le-a cerut ajutorul, s-a bazat pe ei în cariera sa de început, domnul presedinte evitã sã le recunoascã public importanta.
De ce evitã asta Ion Iliescu? Pentru cã domnia sa are marota revoltei spontane, a unei revolutii în care strada a decis totul, politicienii, militarii fiind absolut secundari. În aceste conditii, în acest an, mai mult ca niciodatã, confruntat cu atacuri vizând lovitura de stat, Ion Iliescu a exagerat pânã la paroxism rolul strãzii. Ar fi fost normal ca acum, la 14 ani de la prãbusirea comunismului, sã se recunoascã public si rolul avut în Revolutie de personalitãti. Fie si pentru cã teza lui Marx privind rolul determinant al maselor în istorie, personalitãtile fiind niste marionete ale strãzii, e complet falsã.
Ion Iliescu exagereazã aceastã revoltã spontanã si pentru cã se teme. Nu numai de consecinta logicã a recunoasterii rolului personalitãtilor – acceptarea tezei complotului sau mãcar a minimei pregãtiri anterioare –, dar si de scandalul care ar izbucni dacã ar aduce în prim-plan, la comemorarea Revolutiei, si pe cei care, precum generalul Victor Stãnculescu, au contribuit decisiv, nu în stradã, ci în birouri, la victoria Revolutiei.
Lectie de curaj
Tãria unui mare om politic, si ceea ce-l face sã fie si om istoric, stã în capacitatea de a înfrunta la un moment dat presiunea exercitatã de contemporani pentru a-l obliga sã facã un anumit lucru sau sã declare un anumit lucru.
Nici unul din liderii României de azi n-are aceastã tãrie. Sinucigându-se, Elena Stãnculescu le-a dat o lectie de curaj. Si de bãrbãtie. (Ion Cristoiu)

Note:



Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#7271 (raspuns la: #7268) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pro... - de Pasagerul la: 02/11/2004 20:37:23
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
SCOALA
Religia este cea mai indragita materie in randul elevilor de la scoala primara. Desi a fost propusa ca proba pentru Bacalaureat, nu exista manuale decat pentru patru ani de studiu, din cele 12 clase la care este disciplina optionala.
OANA ANTONESCU in Jurnalul National

Costin Terci este elev in clasa a II-a la Scoala nr. 149 din Capitala si are doua mari pasiuni: fotbalul si... religia. Nu s-a hotarat inca daca va fi preot sau fotbalist, dar inainte de culcare, la rugaciunea de seara, pune o vorba buna si pentru echipa lui favorita, FC National. Stie o sumedenie de rugaciuni si pentru fiecare dintre ele a primit din partea profesoarei de religie cate o iconita, ca recompensa. De altfel, toti colegii lui se lauda cu o colectie impresionanta de iconite. Chiar si cei mai lenesi dintre ei stau cu placere la orele de religie, nu atat pentru ca nu dau lucrari de control, cat pentru ca sunt foarte atractive. Profesoara lor, Beatrice Neagoe, a transformat orele de religie in adevarate spectacole in care micutii recita rugaciunile in fata clasei. "Este foarte important ca parintii sau bunicii sa-i apropie de biserica inca de cand sunt mici. Cei mai multi dintre copiii pentru care predau stiau deja multe lucruri despre biserica si Dumnezeu, iar bunicii, in mod deosebit, i-au invatat si cateva rugaciuni", ne povesteste profesoara de religie. Costin merge aproape duminica de duminica la biserica, impreuna cu bunica, si nici nu-si aminteste cand a invatat prima rugaciune, dar dintre toate, preferata lui este "Doamne, Doamne, Ceresc Tata".

ALTFEL. Daca la celelalte materii nu poti sa-i spui elevului decat "Invata!", la religie lucrurile nu stau la fel. "Tine de abilitatea profesorului de a-i atrage catre aceasta materie; e nevoie de alte metode de predare si de o altfel de programa decat cele stiute", este de parere directorul Scolii nr. 174 din Capitala. Profesoara care a predat aici vreme de cativa ani, fiica de preot de altfel, a avut grija ca fiecare elev sa aiba in casa o Biblie. Pentru a-i apropia mai mult de religie, ea a adus in fiecare clasa cate o icoana si impartea elevilor reviste cu teme religioase. Profesoarei foarte indragite de micuti i-a urmat o alta, a carei metoda foarte drastica de predare i-a nemultumit si i-a indepartat de aceasta materie.

Exista totusi o programa chiar si pentru religie, dar manuale nu au decat clasele I, a II-a, a IX-a si a X-a. "Speram ca de anul viitor sa avem manuale si pentru celelalte clase si in special manuale pentru liceu, intrucat am primit cereri din toata tara pentru a introduce religia ca materie la examenul de Bacalaureat. Ne gandim serios la aceasta posibilitate, dar deocamdata nu este posibil", ne informeaza inspectorul pe Religie Nicolae Iordachescu. La primele lectii, micutii invata semnul crucii, afla ce este biserica, ingerul pazitor si asculta curiosi povestirile profesorilor despre crearea lumii. Lucrurile sunt ceva mai complicate la clasele mai mari, unde discutiile pe marginea Bibliei sunt mult mai aprofundate.

DEFAVORIZATI. Pentru elevii care apartin altei religii decat cea ortodoxa exista profesori, dar articolul nr. 158 din Legea invatamantului obliga scolile sa intruneasca grupe de minimum zece elevi de alta confesiune. Acolo unde sunt mai putin de zece elevi nu exista profesori, deci nu pot studia religia. Ministerul Educatiei lucreaza in prezent la un proiect care sa faca posibila predarea religiei chiar si in situatiile de acest gen. O varianta ar fi reunirea lor intr-o alta institutie de invatamant, dar aceasta solutie presupune deplasarea copiilor la alte scoli, numai pentru a li se preda o singura ora de religie. Pana cand se va gasi o solutie, parintii trebuie sa intocmeasca o cerere prin care sa solicite inlocuirea religiei cu o alta materie, din randul celor optionale.

SUCCES. In prezent exista peste 13.000 de profesori care predau religia in intreaga tara. Inspectorul Nicolae Iordachescu, deopotriva preot, este foarte incantat de succesul pe care l-a avut aceasta materie, cu deosebire la clasele mici, pentru ca "aici se pun bazele credintei, prind dragoste fata de religie si capata o conceptie sanatoasa in privinta relatiei om – Dumnezeu si tolerantei fata de alte culte religioase".


LIBERTATE
"Fiecare parinte are dreptul de a alege pentru copilul sau religia si confesiunea, dar la fel de bine pot sa refuze studierea ei" - Nicolae Iordachescu, Inspector de Religie in cadrul Ministerului Educatiei
pe cine intereseaza - de Shtevia la: 19/06/2006 14:44:01
(la: ce semnificatie au numele noastre?)
o parte din semnificatii si o parte dintre nume:

1. ABEL [ebraica] hebel = respiratie
2. ADAM [ebraica] om; [asiriana] adamu = a face; [ebraica] adam = a fi rosu;
[ebraica] adamah = pamant.
3. ADELA [germana] adal = nobil
4. ADELAIDA [germana] Adalheidis: adal = nobil + heid = fel, tip.
5. ADELINA Varianta a numelui Adela.
6. ADINA [ebraica] delicat, subtire.
7. ADOLF [germana] Adalwolf = lup nobil
8. ADRIA Forma a numelui din Adriana
9. ADRIAN Provine din Hadrianus = din Hadria, oras din Nordul Italiei.
10. AGATA [greaca] agathos = bun
11. AGLAIA [greaca] splendoare, frumusete
12. AGNES [greaca] hagnos = cast
13. AGNETA Provine din numele Agnes.
14. AHMED [araba] de incredere
15. AIMĂE [franceza] iubit
16. ALAN [bretona] pietricica sau frumos
17. ALBERT [germana] Adalbrecht = nobilime stralucita
18. ALEXANDRU [greaca] Alexandros = aparatorul; alexein = a apara, a veni in
ajutor.
19. ALFONS [germana] gata de lupta
20. ALFRED [engleza veche] elf = spiridus + red = sfat
21. ALI [araba] sublim, elevat.
22. ALICE [franceza] Forma scurta a numelui Adelais, ce provine din
Adelaida. 23. ALIN [romana] Varianta romaneasca a lui Alan.
24. ALIN/ALINA [araba] nobil
25. AMALIA [germana] amal = munca
26. AMANDA [latina ] amando = indragit
27. AMBRA [araba] chihlimbar, auriu
28. AMELIA Forma a numelor Amalia sau Emilia
29. AMZA [araba] hamuza = puternic, sigur
30. ANA [ebraica] channah = favoare, mila
31. ANABELLA Combinatie a numelor Ana si Bella.
32. ANAMARIA Combinatie a numelor Ana si Maria.
33. ANASTASIE / ANASTASIA [greaca] anastasios = inviere
34. ANATOL [greaca] anatole = rasarit
35. ANCA [romana] Forma a numelui Ana
36. ANDRA Forma a numelui Andreea.
37. ANDREI [greaca] provine din Andreas, aner = al omului
38. ANDROMEDA [greaca] a te gandi la un om
39. ANEMONA [greaca] anemos = vant
40. ANETA Forma a numelui Ana
41. ANGELA [greaca] angelos = mesager
42. ANITA Forma a numelui Ana.
43. ANTON/ANTONELA [greaca] anthos = floare
44. ANTIGONA [greaca] anti = impotriva + gone = nastere
45. AFRODITA [greaca] aparut din spuma
46. APOLLO/APOLONIA [greaca] apelo = putere sau apollumi = a distruge
47. ARETA [greaca] arete = virtute
48. ARIADNA [greaca] cel mai sfant: ari = cel mai, adnos = sfant
49. ARINA Varianta ruseasca a numeui Irina.
50. ARISTIDE [greaca] cel mai bun fel: aristos = cel mai bun + eidos = fel
51. ARCADIE [greaca] arktos = urs
52. ARMAND [germana] on inarmat. Varianta franceza a numelui german Herman:
heri = arma + man = om
53. ARNOLD [germana] putere de vultur. Compus din elementele arn = vultur +
wald = putere
54. ARPAD [maghiara] samanta
55. ARTHUR [celtica] art = urs + viros = om
56. ASTRID [norvegiana] Varianta moderna a numelui Astrith: ass = zeu +
frġťr = frumos
57. ATANASIE [greaca] athanasios = nemuritor: a = negatie + thanatos =
moarte
58. ATENA [greaca] ather = ascutit + aine = rugaciune
59. ATTILA [gotic] atta = tata
60. AUGUST/AUGUSTIN [ latina] augere = a creste, mare, venerabil
61. AURA = aura (lumina distincta)
62. AUREL / AURELIAN [ latina ] aureus = aurit
63. AURORA [latina ] zori de zi
64. AVRAM [ebraica] hamon = tatal celor multi
Litera B
1. BALINT [maghiara] Varianta a numelui Valentin
2. BALTAZAR [feniciana] protejati-l pe rege
3. BAPTIST [greaca] baphein = a scufunda, botez
4. BARBARA [greaca] barbaros = strain
5. BARTHOLOMEU [ebraica] brazdat
6. BEATRICE Varianta numelui Beatrix
7. BEATRIX [latina ] calator
8. BENEDICT [latina ] binecuvantat
9. BERNARD [germana] bern = urs + hard = curajos, puternic
10. BERTA [germana] beraht = faimos, stralucit
11. BERTOLD [germana] inteleptul conducator; beraht = stralucit + wald =
putere
12. BIANCA [italiana] alb
13. BOGDAN [slava] dar de la Dumnezeu; bog = Dumnezeu + dan = dar
14. BORIS Forma scurta a numelui Borislav; [turca] scurt sau lup.
15. BRAD [engleza] board = larg, mare
16. BRIAN [celta] bruaich = deal sau bri = puternic
17. BRIGIT [irlandeza] inalta zeita
Litera C
1. CALISTRAT [greaca] armata frumoasa; kallos = frumos + stratos = armata
2. CARL/CARLA Varianta a numelui Carol
3. CATRINA Varianta a numelui Ecaterina
4. CAMELIA [latina ] enorias
5. CARINA [greaca] mic si drag
6. CARMEN [spaniola] carmen = cantec
7. CAROL/CAROLINA [germana] om; [engleza] colind
8. CAZIMIR [slava] a distruge pacea; kazic = a distruge + mir = pace
9. CASANDRA [greaca] kekasmai = a straluci + aner = om
10. CASIAN/CASIANA [latina ] cassus = gol
11. CATALIN/CATALINA Varianta a numelui Ecaterina
12. CECILIA [ latina] caecus = orb
13. CELESTINA [ latina ] calelestis = ceresc
14. CELINA Varianta a numelui Selena sau prescurtare de la Marcelina
15. CELINE Prescurtare a numelui Marcelina
16. CEZAR / CEZARA / CEZARINA [latina ] caesaries = pletos
17. CHRIS Prescurtare a numelui Cristopher sau Cristian
18. CRISTIAN/CRISTINA [ latina] crestin
19. CRISTOFER [greaca] Purtandu-l pe Hristos; Christos = Heistos + pherein =
a purta.
20. CIPRIAN [latina ] din Cipru
21. CLARA [latina ] clarus = clar, luminos
22. CLAUDIU [latina ] claudus = schiop
23. CLEMENT [latina ] Clemens = mila, compasiune
24. CLEOPATRA [greaca] Gloria tatalui; kleos = glorie + patros = al tatalui
25. CONSTANTIN / CONSTANTINA / CONSTANTA [ latina] Constans = constant,
stabil
26. CONSUELA [spaniola] consolare
27. CORA [greaca] Varianta a numelui Corina
28. CORINA [greaca] kore = fecioara
29. CORNEL / CORNELIA [latina ] cornu = corn
30. COSMA / COSMIN / COSMINA [greaca] kosmos = ordine, decenta
Litera D
1. DACIA / DACIANA [latina ] din Dacia
2. DAMIAN [greaca] daman = a domestici
3. DAN / DANA Prescurtare a numelui Daniel
4. DANIEL / DANIELA [ebraica] El a judecat, Dumnezeu este judecatorul meu
5. DAFNE [greaca] dafin, laur
6. DARIA Varianta din persana, DÄrayavahush: dÄraya = a poseda + vahu = bine
7. DAVID [ebraica] iubit, indragit
8. DELIA [greaca] din Delos , o insula greceasca
9. DELICIA [ latina] deliciae = deliciu, placere
10. DALILA [ebraic] delicat
11. DEMOSTENE [greaca] vigoarea poprului; demou = al poporului + sthenos =
vigoare, putere
12. DENIS Varianta a numelui Dionisie
13. DESDEMONA [greaca] dysdaimon = fara noroc
14. DESIDERIU [ latina] desiderium = a dori
15. DESPINA [greaca] amanta, iubita
16. DIANA dues = divin, ceresc
17. DINA [greaca] puternic
18. DITA [ceha] dar scump
19. DIONISIE [greaca] Dios = al lui Dumnezeu + Nysa = numele unui munte
20. DOINA [romana] cantec romanesc
21. DOMINIC / DOMNICA [ latina ] Dominicus = al domnului
22. DORA Prescurtare de la Teodora
23. DORIN / DORINA [greaca] doros = dar; [franceza] auriu
24. DOROTHEA [ latina] Dorotheos = darul lui Dumnezeul doron = dar + theos =
Dumnezeu
25. DORU/DOREL [romana] dor
26. DRAGAN Varianta a numelui Dragomir
27. DRAGOMIR [slava] valoros si pasnic; dorogo = valoros, de pret + mir =
pace
28. DRAGOS Varianta a numelui Dragomir
29. DUMITRU [greaca] pamantul mama; de = pamant + meter = mama
Litera E
1. ECATERINA [greaca] katharos = pur; hekateros = amandoi sau de la numele
zeitei Hecate
2. EDGAR [engleza] ead = bogat, bine cuvantat + gar = sulita
3. EDITH [nordic] dar scump
4. EDMOND [engleza] ead = bogat, binecuvantat + mund = protector
5. EDUARD [engleza] ead = bogat, binecuvantat + weard = garda, aparator
6. ELEONORA [germana] Varianta a numelui Elena; [greaca] lumina
7. ELENA [greaca] helene = torta, foc sau selene = luna
8. ELIANA [greaca] helios = soare
9. ELISABETA [ebraica] Elisheba = Dumnezeu in juramantul meu
10. ELIZA - Varianta a numelui Elisabeta
11. ELLA [germana] ali = altul
12. ELVIRA [germana] Totul e adevarat; al = tot + wer = adevarat
13. EMANUEL [ebraica] Dumnezeu este cu noi
14. EMERIC [germana] reguli de munca
15. EMIL / EMILIA / EMILIAN [ latina] aemulus = rival
16. EMMA [germana] ermen = intreg, universal
17. EMANOIL Varianta a numelui Emanuel
18. ERIC / ERICA [norvegiana] ei = vesnic + rikr = conducator
19. ERNEST [germana] eornost = seriozitate, onestitate
20. ESMERALDA [spaniola] smarald
21. ESTELA [franceza] stella = star
22. EUGEN / EUGENIA [greaca] eugenes = bine nascut; eu - bun + genes =
nascut
23. EUFROSINA [greaca] bucurie
24. EUSEBIU [greaca] eusebes = pios
25. EVE [ebraica] chavah = a respira sau chayah = a trai
26. EVELINA [ latina] avis - pasare
Litera F
1. FABIAN - [ latina] faba = fasole
2. FELIX / FELICIA [ latina] de succes, norocos
3. FERDINAND [germana] fardi = calatorie + nand = gata, pregatit
4. FILIP [greaca] philos = prieten + hippos = cal
5. FIONA [galeza] alb
6. FLAVIA / FLAVIUS / FLAVIAN [latina ] auriu sau blond; flavus = galben
7. FLORA / FLOAREA / FLORICA [ latina] flos = floare
8. FLORENTA / FLORENTIN / FLORENTINA [ latina] florens = prosper, infloritor
9. FLORIAN / FLORIN [latina ] flos = floare
10. FRANCISC [latina ] Franciscus = francez
11. FREDERIC / FREDERICA [germana] frid = pace + ric = conducator
Litera G
1. GABRIEL / GABRIELA [ebraica] Gabriyel = omul puternic al lui Dumnezeu
2. GÄŽSPÄŽR [maghiara] Provine de la numele rocii Jasp [persana] trezorier
3. GAVRIL - Varianta a numelui Gabriel
4. GENOVEVA [galeza] femeie din trib
5. GHENADIE - [greaca] gennadas = nobil, generos
6. GEORGE [greaca] georgos = fermier, lucrator al pamantului; ge = pamant +
ergon = munca
7. GERALD [germana] stapanul sulitelor; ger = sulita + wald = putere
8. GERARD [germana] ger = sulita + hard = puternic, curajos
9. GERTRUDE [germana] sulita puterii; ger = sulita + ?ru? = putere
10. GILBERT [germana] garantie straluciuta; gisel = garantie, angajament +
beraht = luminos
11. GILDA [germana] gild = sacrificiu
12. GIL [latina ] caprita
13. GINA Varianta a numelui Georgiana; [japoneza] argintiu
14. GIOCONDA [ latina] Jucunda = fericit
15. GISELLE [germana] garantie
16. GIULIA Varianta a numelui Iulia
17. GIUSEPPE - Varianta italiana a numelui Iacob
18. GLORIA [latina ] glorie
19. GORAN [slava] muntean
20. GRATIAN [ latina] gratus = gratie
21. GRIGORE [greaca] gregoros = atent
22. GRETA Varianta a numelui Margareta
23. GYULA [maghiara] Varianta a numelui Iuliu
24. GYURI [maghiara] Varianta a numelui Gheorghe
Litera H
1. HARALD [scandinava] Varianta a numelui Harold
2. HAROLD [engleza] conducatorul ostii; here = armata + weald "= conducator
3. HARIETA - Provine de la numele Henry
4. HASAN [araba] bun, frumos; hasuna = a fi bun
5. HECTOR [greaca] echein = a poseda, a avea
6. HEIDI Varianta elvetiana a numelui Adelaida
7. HELGA [norvegiana] heilagr = prosper, de succes
8. HELIODOR [greaca] Heliodoros = darul Soarelui
9. HELMUT [germana] helm = casca + muot = minte
10. HENRY [germana] Heimerich = stapanul casei; heim = casa + ric = putere
11. HERBERT [germana] heri = armata + beraht = stralucit
12. HERMES [greaca] stalpi de piatra
13. HILDEGARD [germana] hild = lupta + gard = incercuire
14. HORATIU [latina ] hora = ora
15. HORTENSIA [latina ] hortus = gradina
16. HUSSEIN - Varianta a numelui Hassan
Litera I
1. IACOB [ebraica] Ya'aqob - inlocuitor
2. IANCU [romana] Varianta a numelui Ion
3. IBOLYA [maghiara] violeta
4. IDA [germana] id = munca, lucru
5. IGNATIU [ latina] ignis - foc
6. ILDIKĂ [maghiara] Varianta ungureasca a numelui Hilda. [germana] hild =
lupta
7. ILEANA [romana] Varianta a numelui Elena
8. ILIE / ILINCA [ebraica] Eliyahu = Dumnezeul meu este Yahweh
9. ILONA [maghiara] Varianta ungureasca a numelui Elena
10. IMRE [maghiara] Varianta magjiara a numelui Emeric
11. INGRID [norvegiana] Ing este frumoasa (Ing era numele unei zeitati
nordice)
12. INOCENTIU - [ latina] innocens = nevinovat
13. IOACHIM [ebraica] stabilit de Dumnezeu
14. IOLANDA [franceza] Violante = violet
15. ION /IOAN / IOANA [ebraica] Yochanan = Dumnezeu este milos
16. IOSIF [ebraica] Cel care va adauga
17. IRIMIA - [ebraica] Yirmeyahu = Dumnezeu s-a ridicat
18. IRINA [greaca] eirene = pace
19. IRIS [greaca] curcubeu
20. ISAC [ebraica] Yitschaq = cel care rade
21. ISABELA [ebraica] fiica lui Baal. varianta a numelui Elisabeta
22. ISOLDA [galeza] frumos
23. IUDITH [ebraica] Yehudit = femeie din Iudeea
24. IULIA / IULIU / IULIAN / IULIANA / JULIETA [greaca] oulos = barbos
25. IUSTIN / IUSTINA [latina ] just, drept
26. IVAN - Varianta slava a numelui Ion
Litera L
1. LADISLAU - Varianta a numelui Vladislav
2. LALA [slava] lalea
3. LARISA [greaca] lerisai = cetate, citadela
4. LÄŽSZLĂ [maghiara] Varianta ungureasca a numelui Vladislav
5. LAURA /LAURENTIU [ latina] Laurus = lauri
6. LENA - Varianta a numelui Elena
7. LEO [ latina] leu
8. LEON [greaca] leu
9. LEONARD [germana] leu curajos; leon = leu + hard = curajos
10. LEONIDA [greaca] leon = leu
11. LEONTIN / LEONTINA [latina ] Varianta a numelui Leo
12. LEOPOLD [germana] liut "= popor + bald = oindraznet
13. LETITIA [ latina] bucurie, fericire
14. LIDIA [greaca] din Lidia, o regiune din Asia Mica
15. LILIANA [ latina ] lilium = crin
16. LINDA [spaniola] frumoasa
17. LISA - Varianta a numelui Elisabeta
18. LIVIA [ latina] liveo = a invidia sau lividus = invidios
19. LOLITA [spaniola] varianta a numelui Lola
20. LORENA -Varianta a numelui Laura
21. LUBOMIR [slava] lub = dragoste + mir = pace
22. LUCA [greaca] Loukas = din Lucania, o regiune din Italia
23. LUCIA / LUCIAN [latina ] lux = lumina
24. LUDMILA [slava] in favoarea poporului; lud = popor + mil = mila, favoare
25. LUDOVIC [germana] Hludwig = luptator de seama; hlud = faima + wig -
luptator
26. LUMINITA [romana] lumina
Litera M
1. MACARIE [greaca] makaros = binecuvantat
2. MADALINA Varianta a numelui Magdalena
3. MAGDA Varianta a numelui Magdalena
4. MAGDALENA Din Magdala (un sat din Galileea)
5. MAHOMED [araba] hamida = a lauda
6. MAIA [latina ] mare
7. MANOLE Varianta a numelui Emanuel
8. MANUEL / MANUELA Varianta a numelui Emanuel
9. MARA [ebraica] amar; [maghiara] Varianta numelui Maria
10. MARC [latina ] Mars = zeul Marte
11. MARCEL Varianta a numelui Marc
12. MARGARETA [greaca] margaritar, perla
13. MARGO / MARGOT Varianta a numelui Margareta
14. MARIA / MARICA / MARITZA [ebraica] mare de amaraciune, [egipteana] iubit
15. MARIANA / MARIAN Combinatie intre Maria si Ana
16. MARILENA Combinatie intre Maria si Elena
17. MARIN [ latina] marinus = al marii
18. MARIUS [ latina] Mars = zeul Marte
19. MARLENE Combinatie intre Maria si Magdalena
20. MARTA [ebraica] stapana casei, doamna
21. MARTIN [latina ] Mars = zeul Marte
22. MATEI [ebraica] Mattithyahu = dar de la Dumnezeu
23. MATILDA [germana] maht = putere + hild = lupta
24. MAURA [galeza] mĂłr = mare; [ latina] brunet
25. MAX Prescurtare de la Maximilian
26. MAXIMILIAN [ latina] maximus = cel mai mare
27. MEDEEA [greaca] a pondera sau istet
28. MELANIA [greaca] melaina = negru, intunecat
29. MELISA [greaca] albina
30. MERCEDES [spaniola] compasiune, mila
31. MICA Prescurtare de la Mihaela
32. MIHAI / MIHAIL / MIHAELA [ebraica] Miyka'el = Cine este ca Dumnezeu?
33. MILENA [slava] mil = mila
34. MIMI Prescurtare de la Maria
35. MINERVA [latina ] inteligenta
36. MIRA [sanscrita] prosper; [ latina] myrra = mir
37. MIRABELA [ latina] mirabilis = minunat
38. MIRANDA [ latina] mirandus = minunat, admirabil
39. MIRCEA [slav] mir = pace
40. MIRELA [provensala] mirar = a admira
41. MIRIAM [ebraica] varianta a numelui Maria
42. MIROSLAV [slav] mir = pace + slav = slava, glorie
43. MONA / MONICA [ latina] moneo = sfatuitor
44. MOISE [egipteana] mes = fiu
45. MUSTAFA [araba] alesul
Litera N
1. NADIA - Varianta a numelui rusesc Nadejda = speranta; [araba] primul
2. NADINE - Varianta a numelui Nadia
3. NANA [japoneza] mar
4. NAOMI [ebraica] No'omi = neplacut
5. NAPOLEON [germana] Nibelungen = copiii cetii
6. NARCIS / NARCISA [greaca] narke = somn, amortit
7. NASTASIA - Varianta a numelui Anastasia
8. NATALIA [latina ] Natalia = Ziua de Craciun
9. NAZARIE [latin] Nazarius, = din Nazareth
10. NICOLAE [greaca] victoria poporului: nike = victorie + laos = popor
11. NICODIM [greaca] victoria poporului nike = victorie + demos = popor
12. NIKITA [ latina ] Aniketos = invincibil
13. NONA [latina ] Al noualea
14. NORA - Varianta a numelui Eleonora
Litera O
1. OANA - Varianta a numelui Ioana
2. OCTAVIAN [latina ] al optulea
3. ODETTE [germana] od = noroc, avere
4. OFELIA [greaca] ophelos = ajutor
5. OLEG / OLGA [norvegiana] heilagr - prosper. Varianta ruseasca a numelui
Helga
6. OLIMPIA [greaca] Olympus = muntele zeilor
7. OLIVER / OLIVIA [germana] Alfihar = armata de spiridusi; [latina ] oliva
= maslin
8. ORESTE [greaca] orestais = muntean
9. ORLANDO - Varianta a numelui Roland
10. OSCAR [galeza] os = cerb + cara = iubit lover; [engleza veche] os = bun
+ gar = sulita
11. OTTO [germana] od = noroc, avere
12. OVIDIU [latina ] ovis = oaie
Litera P
1. PAMELA [greaca] o dulceata; pan = tot + meli = miere
2. PARTENIE [greaca] parthenos = fecioara
3. PASCAL [latina ] Pascha = Paste
4. PATRICIA / PATRICIU / PATRICK [ latina] Patricius = nobil, aristocrat
5. PAUL [ latina] paulus = mic, umil
6. PAVEL - Varianta slava a numelui Paul
7. PEPE - Prescurtare spaniola a numelui Iosif
8. PETRU / PETRONELA [greaca] petros = piatra
9. POLIXENIA [greaca] polloi = multi + xenoi = straini
Litera R
1. RADA, RADU, RADOVAN [slav] rad = fericit
2. RADOMIL [slav] rad = fericit + mil = mila
3. RADOSLAV [slav] rad = fericit + slav = slava, glorie
4. RAISA [greaca] rhaion = mai relaxat; [idis] = trandafir
5. RAMON / RAMONA - Varianta catalana a nunelui Raymond
6. RANDOLF [germana] rand = muchie + wulf = lup
7. RAFAEL [ebraica] Repha'el = Dumnezeu a vindecat
8. RAUL - Varianta spaniola a numelui Randolf
9. RAYMOND [germana] Reginmund: ragin = sfat + mund = protector
10. RAZVAN - Varianta a numelui Radovan. Nume adus din India de catre
tigani, insemnand "aducator de vesti bune". [rus] razvati = a cauta un sens,
un inteles
11. RENATA [latina ] renascut
12. RENĂ - Varianta franceza a numelui Renata
13. REYNOLD [germana] Reginold; ragin = sfat + wald "= putere
14. RICHARD [germana] ric = putere + hard = curajos
15. ROBERT [germana] hrod = faima + beraht = stralucitor
16. ROBIN - Varianta a numelui Robert
17. RODICA [slav] rod = fertil, rodnic
18. ROGER [germana] hrod = faima + ger = sulita
19. ROLAND [germana] hrod = faima + land = pamant
20. ROMEO [ latina ] trecator prin Roma
21. ROSA [latina ] trandafir
22. ROSALIA [latina ] trandafir
23. ROSALINDA [germana] hros = cal + linde = bland; [latina ] trandafir
frumos
24. ROXANA [persana] zori de zi
25. RUDOLF [germania] hrod = faima + wulf = lup
26. RUPERT - Varianta a numelui Robert
27. RUXANDRA - Varianta a numelui Roxana
Litera S
1. SABINA [ latina] locuitoare a unei regiuni centrale din Italia
2. SABRINA [galeza] Severn - rau din tara Galilor
3. SALOMEA [ebraica] shalom = pace
4. SAMANTA - Varianta a nunelui Samuel; [ebraica] ascultator
5. SAMSON [ebraica] Shimshon = soare
6. SAMUEL [ebraica] Shemu'el = numele lui Dumnzeu sau "Dumnezeu a auzit" 7.
SANDA / SANDRA / SANDU / SASHA - Prescurtare de la Alexandra/Alexandru
8. SAUL [ebraica] Sha'ul = cerut, solicitat
9. SEBASTIAN [latina ] din Sebastia, un oras din Asia Mica; [greaca]
sebastos = venerabil
10. SELENA [greaca] Luna
11. SEPTIMIU [ latina] al saptelea
12. SERAFINA [ebraica] seraphim - de foc
13. SERENA [latina ] senin, linistit
14. SERGIU [latin ] servitor
15. SEVER / SEVERIN [latina ] dur, autoritar
16. SIDONIA [ latina] din Sidon, un oras fenician
17. SIGISMUND / SIGMUND [germana] sige = victorie mund = protector
18. SILVESTRU [latina ] padurean
19. SILVIA [ latina] silva = lemn, padure
20. SIMION / SIMON / SIMONA [ebraica] Shim'on = a asculta
21. SMARANDA [romÄna] = privine de la "smarald"
22. SOFIA [greaca] intelepciune
23. SOLOMON [ebraica] shalom = pace
24. SONIA - Varianta a numelui Sofia
25. SOFRONIE [greaca] sophron = auto-control
26. SORIN / SORINA [romana] soare. Nume tipic romanesc
27. SOREL [germana] acru
28. SPIRIDON [latina ] spiritus = spirit
29. STAMATE [greaca] stamato = a opri, stop
30. STAN / STANISLAV [slav] stan = guvernare, putere + slav = slava
31. STEFAN / STEFANIA [greaca] stephanos = coroana
32. STELA [romana] stea
33. STELIAN [greaca] stylos = stalp
34. SUZANA [ebraica] shushan = crin, trandafir
35. SVETLANA [slav] svet = lumina
Litera T
1. TAMARA [ebraica] date din palma
2. TEMISTOCLE [greaca] themistokles = gloria legii: themistos = al legii +
kleos = putere, glorie
3. TEODOR / TEODORA [greaca] Theodoros = dar de la Dumnezeu : theos = zeu +
doron = dar
4. TEOFIL [greaca] prieten al lui Dumnezeu; theos = Dumnezeu + philos =
prieten
5. TEREZA/TEREZIA [greaca] theros = vara sau therizein = a strange roadele
6. TEODOSIE [greaca] theos = zeu + dosis = daruit
7. TIBERIU / TIBOR [ latina] de la Tibru, raul ce trece prin Roma
8. TIMOTEI [greaca] timan = a onora + theos = Dumnezeu
9. TITUS [latina ] titulus = titlu de onoare
10. TITZIAN / TITZIANA - Varianta a numelui Titus
11. TOMA [ebraica] Te'oma = geaman
12. TRISTAN [celtic] Drystan: drest = rascoala, tumult; [ latina] tristus =
trist
13. TUDOR [celtic] Teutorigos = conducatorul poporului
Litera V
1. VADIM Varianta a numelui Vladimir
2. VALENTIN / VALENTINA [ latina] valens = puternic, viguros
3. VALERIA / VALERIU / VALERIAN [ latina] valere = a fi puternic
4. VALTER [germana] wald = conducator + heri = armata
5. VANDA [slav] calatorie
6. VARVARA Varianta a numelui Barbara
7. VASILE [greaca] basileus = rege
8. VERA [rusa] credinta [ latina] verus = adevar
9. VERONA Numele unui oras din Italiua
10. VERONICA [greaca] Pherenike = a aduce victoria: pherein = a aduce + nike
= victorie; [ latina ] Vera icon = imagine reala
11. VESPASIAN [latina ] vesper = vest sau seara vespa = viespe
12. VICTOR [latina ] victorie
13. VINCENT [ latina ] vincere = a cuceri
14. VIOLA / VIOLETA [ latina] violet
15. VIOREL / VIORICA [romana] de la numele florii viorea
16. VIRGIL Nume roman de familie
17. VIRGINIA [latina ] virgo = virgina, fecioara
18. VITALIE [latina ] vitalis = vital, al vietii
19. VIVIANA [latina ] vivus = viu
20. VLAD [slav] volod = putere
21. VLADIMIR [slava] volod = a conduce, putere + mer = mare, faima sau mir =
pace
Literele X W Y Z
1. XENIA [greaca] ospitalitate
2. WILHELM / WILLIAM [germana] wil = vointa, dorinta + helm = protectie
3. WOLFGANG [germana] wulf = lup + gang = cale
4. YURI Varianta ruseasca a numelui George
5. YVONNE [germana] arc
6. ZAHARIA [ebraica] Zekaryah = Dumnezeu isi aminteste
7. ZAMFIRA/ZAMFIR [romÄna] = provine de la forma romaneasca a pietrei safir
(zamfir)
8. ZENOVIA [greaca] Viata lu Dumnezeu: Zeno = dumnezeu + bios = viata
9. ZINAIDA [greaca] Zenais = derivat din Zeus = Dumnezeu
10. ZOE [greaca] viata
11. ZOLTÄŽN [greaca] provine din zoe = viata; [turca] sultan
nume - de morphina la: 03/08/2006 20:53:22
(la: Cele mai minunate nume proprii)
si eu ma gandeam mereu cand eram mai mica la nume de fete. ma gandeam la ileana de la ileana cosanzeana si mi se parea feminin si gingas acum cred k este un nume comunist. apoi m-am gandit la beatrice si el imi inspira inocenta si feminitate. apoi m-am gandit la clara ma atragea combinatia de consoane dar cand ma gandesc la numele asta destul de rar ma gandesc la o fiinta clara sufleteste k apa de stanca, clara in gandire k o dimineata fara nori si un cer lumpede azuriu, clara in a-si exterioriza gandurile si sentimentele....e un nume rar delicat si gingas cum ar trebuii sa fie o femeie k o floare.
la nume de baieti nu prea ma gandeam pentru k mereu mi-am dorit sa am o fata nu un baiat, dar odata cu prima dragoste ce nu se uita niciodata numele de baiat cel mai frumos mi se pare andrei, ocotitorul romaniei si cel ce ne-a invatt crestinismul pe noi. e barbatesc si simplu
#137188 (raspuns la: #132005) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Despre ratoiul Descartes - de tatiku la: 16/08/2006 10:57:12
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A DOUA)
Ladies and gentlemen,
Va prezint un specimen
Autentic Don Juan
Autentic Paraipan!

E ratoi, frumos, lesesc!
Si in neamul ratoiesc
E un macho musculos
Un Adonis pretios!

Poate si fi Casanova,
Sau vidajeur la Apa Nova,
Important e ca-i berbant
Amorez, fudul, tentant!

A intrat de mic in Mafie
Si fura presuri de rafie
Se batea cu aia mici
Si-i speria ca are bici!

Mai tarziu, in generala
Nu dadea prea des la scoala
Unde toti ceilalti ratoi
Aveau profesori de soi.

Si chiulea, ca sa fumeze
Ca sa bea, sa se distreze
Sa se dea dupa ratuste
Sa se uite pe sub fuste!

Apoi anii au trecut
Iar Descartes a decazut
Si a fost si bisnitar
A fost chiar si ospatar

Dar patronul l-a vazut
Cum la nota l-a facut
P-un senator de Tulcea
Si de-atunci, isi duce crucea

A chemat politia domnul
Iar el a avut noroc cu pomul
Care era chiar peste drum!
Altfel se facea cam scrum!

Si-a fugit de frica-n delta
Insa a dat peste-o zvelta
O cocheta pitulice
Pe care-o chema Beatrice

Deci Descartes si Beatrice
(Asta doar lumea o zice)
Se iubeau nevoie mare
Si doreau sa se insoare!

El a zis "Vreau sa te cer"
Si-a cerut de la-un pompier
Un costum modern, de lana
Sa faca impresie buna

A iesit mama in prag
Ochii i s-au umezit de drag
Apoi tata a venit
Si Descart a amutit!!!!!

Era domnu' senatorul!
El era! Va jur!! Si omul
A sarit si mi l-a prins!
Pe covor el l-a intins:

Si i-a zis! "Drac impielitat!
Tu esti cel ce m-a furat
Cu patru roni si douascinci?
Si ai curaj sa vii aici?

In Romania niciodata
In tara mea asa curata
Cu cetateni asa de soi
N-am fost furat de vreun ratoi!

Aceasta crima ametitoare
Provenind din clasa muncitoare
Ma face sa ma-ntreb, mahnit
Oare chiar totul s-a sfarsit?

Nu mai stiu ce-i de facut
Tot crezul meu e decazut
Rusine tie, mars de-aici!
Si da-mi cei 4 roni 25!"

Beatrice, plangand, i-a zis:
"Cu mine clar pe bot te-ai lins!
Criminal si hot ce esti!
Sa pleci urgent la Bucuresti!"

Descartes, ratoiul rasfatat
A devenit alienat
Si de ani buni, va spun doar voua
E internat la numarul 9.

va urma


















LOL - de zaraza la: 29/10/2006 23:55:48
(la: Beatrice se marita cu arabul)
intruder, vreau sa-ti zic ca am vazut perfect personajele, blocul, ba chiar si aleea din fata blocului. nu-i asa ca "doamna" avea la gat un batic cu motive turcesti?

din pacate nu pot fi de acord cu casatoria dintre un arab si o beatrice, mai ales cand arabul mai are si alte neveste. pai cum, adica beatrice nu merita si ea un arab numai si numai al ei?

nu sunt de acord.

zaraza
Intruder - de Sancho Panza la: 15/11/2006 19:40:47
(la: Beatrice se marita cu arabul)
Sancho Panza

Morala: "Strugurii sunt acri..." :)
Am citit-o intre doua telefoane date unor arabi! ( nu, nu pentru casatorie...alora nu le curge petrol la chiuveta).A fost sursa primului zambet al zilei.
Desi mi-e mila de biata Beatrice cea pe deplin invaluita in paturi...
:) - de dhkdukabh la: 20/12/2006 10:31:10
(la: PALAVRE DE CAFENEA (Trancaneala- editie speciala))
Miss Beatrice, the church organist, was in her eighties and had never been
> married. She was admired for her sweetness and kindness to all.
>
> One afternoon the pastor came to call on her and she showed him into her
> quaint sitting room. She invited him to have a seat while she prepared
> tea.
>
> As he sat facing her old Hammond organ, the young minister noticed a
> cut-glass bowl sitting on top of it. The bowl was filled with water, and
> in
> the water floated, of all things, a condom!
>
> When she returned with tea and scones, they began to chat.
>
> The pastor tried to stifle his curiosity about the bowl of water and its
> strange floater, but soon it got the better of him and He could no longer
> resist. "Miss Beatrice", he said, "I wonder if you would tell me about
> this?" pointing to the bowl.
>
> "Oh, yes," she replied, "Isn't it wonderful? I was walking through the
> Park
> a few months ago and I found this little package on the ground. The
> directions said to place it on the organ, keep it wet and that it would
> prevent the spread of disease. Do you know I haven't had the flu all
> winter."

Happy Hanukkah!
==============================================
"Always remember that you're unique. Just like everyone else."
pt Beatrice... - de laura ruxandu la: 13/03/2007 10:06:52
(la: temeri...fobii...)
poate ca ai dreptate.....sau poate nu...
Afish ? Dantesc ? - de picky la: 16/03/2007 08:44:40 Modificat la: 19/03/2007 08:46:00
(la: hmmmmm foarte tare domnule)
Ceva de genul "pe aici sa nu treci fara sa dai acatiste" ? Sau : "Beatrice jos chilotzii" ?
#177742 (raspuns la: #177575) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nominalizari - de zaraza la: 10/05/2007 00:24:20 Modificat la: 10/05/2007 00:32:28
(la: PREMIILE LITERARE CAFENEAUA - EDITIA 2006. SECTIUNEA PROZA)
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11385/1 - intruder - beatrice se marita cu arabul

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8887/1 - gabi boldis - desparte-te de mine (diametre firesti)

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/7920/1 - grettel - eu si visul meu implinit

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8480/1 - guinevere - coana dida

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9838/1 - esteu - un mar mare si rosu

zaraza

note - de zaraza la: 25/05/2007 13:15:25 Modificat la: 25/05/2007 13:16:15
(la: PREMIILE LITERARE CAFENEAUA - EDIŢIA 2006 – SECŢIUNEA PROZĂ – NOTAREA )
NR. TITLUL CREATIEI AUTORUL LINKUL
1 Tango degeaba Esteu http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9870/1 - 9
2 Lautrec Guinevere http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11613/1 - 9
3 Un minut de amintire Alexandros http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11756/1 - 7
4 Titi groparul Oberon http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8241/1 - 7
5 Somn ca un halat alb de asistenta Realdo http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9771/1 - 10
6 Un barbat (Peter Esterhazy reloaded) Kapalutza http://www.cafeneaua.com/nodes/show/7724/1 - 9
7 Doctorului meu Augustin Cupsa http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9252/1 - 8
8 La naiba, vrem happy-end! Realdo http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9621/1 - 10
9 Minunea de pe strada Augustin Pacha Realdo http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10627/1 - 9
10 Pravalia cu cuie Intruder http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11241/1 - 7
11 Scrisoare de la capatul patului Realdo http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10351/1 - 8
12 Sapte lei Guinevere http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8076/1 - 8
13 Pintele Guinevere http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8949/1 - 8
14 Intermezzo latu http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10949/1 - 7
15 Scrisoare catre Lia 2 vania http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10317/1 - 7
16 Ganduri Alex Boldea http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8140/1 - 6
17 Patru intr-un pat Intruder http://www.cafeneaua.com/nodes/show/7603/1 - 7
18 Iluzii alex andra http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11530/1 - 8
19 Copil Alex Boldea http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8456/1 - 6
20 Porumbelul alb Alexandros http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8348/1 - 7
21 Rebus… Celdesubdush http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8102/1 - 7
22 Amintire pentru M. Realdo http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10029/1 - 9
23 Beatrice se marita cu arabul Intruder http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11385/1 - 9
24 Desparte-te de mine (diametre firesti) gabi.boldis http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8887/1 - 9
25 Eu si visul meu implinit grettel http://www.cafeneaua.com/nodes/show/7920/1 - 9
26 Coana Dida Guinevere http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8480/1 - 9
27 Un mar mare si rosu Esteu http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9838/1 - 9
28 Du-te dracu, baby! thebrightside http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9881/1 - 6
29 Sarsica acuza Sarsilovici http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11333/1 - 6
30 Interogatoriu "in dulcele stil clasic" Intruder http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11198/1 - 7
31 Secvente in alb alex andra http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11022/1 - 7
32 La geam Guinevere http://www.cafeneaua.com/nodes/show/7860/1 - 9
33 Poet Alex Boldea http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8006/1 -7
34 Fabula cu domnul Smith Intruder http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11334/1 - 8
35 Bunicul Solomon Muresh http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9597/1 - 7
36 Oameni frumosi din viata mea Adi thebrightside http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9625/1 - 6
37 Armand Tarata in goana catre UE LOr3 http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8850/1 - 9
38 Gandul prea indraznet thebrightside http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10104/1 - 8
39 O epifanie pe zi Realdo http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10787/1 - 8
40 Cris exista rembrandt http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11617/1 - 6
41 Scrisoare catre Lia 1 vania http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10208/1 - 6
42 De Catalunya Guinevere http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10867/1 - 8
43 Nimic deosebit Homo Stultus http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11854/1 - 7
44 Claudiaza-ma! Realdo http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10759/1 - 8
45 Vraciul Pinocchio http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8666/1 - 7
46 "Poarta-n casa" la nea' Grigore Intruder http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11123/1 -7
47 Dincolo de experienta isis84 http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8271/1 -8
48 Sa nu pleci cand ploua Realdo http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10175/1 - 8
49 Jocuri cu Magda cfcristian http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10879/1 - 5
50 Iuliana beatlemaniacul http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11641/1 - 5


zaraza

1 Tango degeaba Esteu -10
2 Lautrec Guinevere-10
3 Un minut de amintire Alexandros -10
4 Titi groparul Oberon -10
5 Somn ca un halat alb de asistenta Realdo -10
6 Un barbat (Peter Esterhazy reloaded) Kapalutza -10
7 Doctorului meu Augustin Cupsa-10
8 La naiba, vrem happy-end! Realdo -10
9 Minunea de pe strada Augustin Pacha Realdo -10
10 Pravalia cu cuie Intruder-8
11 Scrisoare de la capatul patului Realdo -9
12 Sapte lei Guinevere -9
13 Pintele Guinevere -9
14 Intermezzo latu -9
15 Scrisoare catre Lia 2 vania -10
16 Ganduri Alex Boldea-10
17 Patru intr-un pat Intruder-9
18 Iluzii alex andra-6
19 Copil Alex Boldea -9
20 Porumbelul alb Alexandros -10
21 Rebus… Celdesubdush -10
22 Amintire pentru M. Realdo -10
23 Beatrice se marita cu arabul Intruder -7
24 Desparte-te de mine (diametre firesti) gabi.boldis -8
25 Eu si visul meu implinit grettel -5
26 Coana Dida Guinevere -10
27 Un mar mare si rosu Esteu -7
28 Du-te dracu, baby! thebrightside -10
29 Sarsica acuza Sarsilovici -9
30 Interogatoriu "in dulcele stil clasic" Intruder -10
31 Secvente in alb alex andra -7
32 La geam Guinevere-10
33 Poet Alex Boldea -10
34 Fabula cu domnul Smith Intruder -10
35 Bunicul Solomon Muresh -9
36 Oameni frumosi din viata mea Adi thebrightside -8
37 Armand Tarata in goana catre UE LOr3 -10
38 Gandul prea indraznet thebrightside -10
39 O epifanie pe zi Realdo -10
40 Cris exista rembrandt -10
41 Scrisoare catre Lia 1 vania -10
42 De Catalunya Guinevere-10
43 Nimic deosebit Homo Stultus -10
44 Claudiaza-ma! Realdo -10
45 Vraciul Pinocchio -10
46 "Poarta-n casa" la nea' Grigore Intruder -9
47 Dincolo de experienta isis84-10
48 Sa nu pleci cand ploua Realdo -10
49 Jocuri cu Magda cfcristian -9
50 Iuliana beatlemaniacul -10
Tango degeaba - 8
Lautrec - 8
Un minut de amintire - 6
Titi groparul - 10
Somn ca un halat alb de asistenta - 8
Un barbat (Peter Esterhazy reloaded) - 6
Doctorului meu - 8
La naiba, vrem happy-end! - 7
Minunea de pe strada Augustin Pacha - 9
Pravalia cu cuie - 5
Scrisoare de la capatul patului - 8
Sapte lei - 7
Pintele - 8
Intermezzo - 6
Scrisoare catre Lia 2 - 7
Ganduri - 6
Patru intr-un pat - 6
Iluzii - 7
Copil - 7
Porumbelul alb - 6
Rebus - 6
Amintire pentru M. - 9
Beatrice se marita cu arabul - 5
Desparte-te de mine (diametre firesti) - 5
Eu si visul meu implinit - 8
Coana Dida - 7
Un mar mare si rosu - 8
Du-te dracu, baby! - 7
Sarsica acuza - 5
Interogatoriu "in dulcele stil clasic" - 6
Secvente in alb - 7
La geam - 8
Poet - 6
Fabula cu domnul Smith - 6
Bunicul Solomon - 7
Oameni frumosi din viata mea – Adi - 6
Armand Tarata in goana catre UE - 6
Gandul prea indraznet - 6
O epifanie pe zi - 6
Cris exista - 5
Scrisoare catre Lia 1 - 6
De Catalunya - 8
Nimic deosebit - 6
Claudiaza-ma! - 7
Vraciul - 8
"Poarta-n casa" la nea' Grigore - 6
Dincolo de experienta - 9
Sa nu pleci cand ploua - 10
Jocuri cu Magda - 10
Iuliana - 9
1 Tango degeaba Esteu http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9870/1 - 9
2 Lautrec Guinevere http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11613/1 -10
3 Un minut de amintire Alexandros http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11756/1 -8
4 Titi groparul Oberon http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8241/1 -6
5 Somn ca un halat alb de asistenta Realdo http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9771/1 -9
6 Un barbat (Peter Esterhazy reloaded) Kapalutza http://www.cafeneaua.com/nodes/show/7724/1 -6
7 Doctorului meu Augustin Cupsa http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9252/1 -10
8 La naiba, vrem happy-end! Realdo http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9621/1 -8
9 Minunea de pe strada Augustin Pacha Realdo http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10627/1 -7
10 Pravalia cu cuie Intruder http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11241/1 -8
11 Scrisoare de la capatul patului Realdo http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10351/1 -7
12 Sapte lei Guinevere http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8076/1 -9
13 Pintele Guinevere http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8949/1 -9
14 Intermezzo latu http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10949/1 -6
15 Scrisoare catre Lia 2 vania http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10317/1 -8
16 Ganduri Alex Boldea http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8140/1 -8
17 Patru intr-un pat Intruder http://www.cafeneaua.com/nodes/show/7603/1 -7
18 Iluzii alex andra http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11530/1 -6
19 Copil Alex Boldea http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8456/1 -8
20 Porumbelul alb Alexandros http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8348/1 -8
21 Rebus… Celdesubdush http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8102/1 -8
22 Amintire pentru M. Realdo http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10029/1 -8
23 Beatrice se marita cu arabul Intruder http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11385/1 -6
24 Desparte-te de mine (diametre firesti) gabi.boldis http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8887/1 -8
25 Eu si visul meu implinit grettel http://www.cafeneaua.com/nodes/show/7920/1 -7
26 Coana Dida Guinevere http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8480/1 -9
27 Un mar mare si rosu Esteu http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9838/1 -7
28 Du-te dracu, baby! thebrightside http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9881/1 -5
29 Sarsica acuza Sarsilovici http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11333/1 -7
30 Interogatoriu "in dulcele stil clasic" Intruder http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11198/1 -6
31 Secvente in alb alex andra http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11022/1 -7
32 La geam Guinevere http://www.cafeneaua.com/nodes/show/7860/1 -9
33 Poet Alex Boldea http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8006/1 -8
34 Fabula cu domnul Smith Intruder http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11334/1 -6
35 Bunicul Solomon Muresh http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9597/1 -7
36 Oameni frumosi din viata mea Adi thebrightside http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9625/1 -6
37 Armand Tarata in goana catre UE LOr3 http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8850/1 -8
38 Gandul prea indraznet thebrightside http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10104/1 -6
39 O epifanie pe zi Realdo http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10787/1 -9
40 Cris exista rembrandt http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11617/1 -8
41 Scrisoare catre Lia 1 vania http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10208/1 -9
42 De Catalunya Guinevere http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10867/1 -9
43 Nimic deosebit Homo Stultus http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11854/1 -9
44 Claudiaza-ma! Realdo http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10759/1 -9
45 Vraciul Pinocchio http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8666/1 -7
46 "Poarta-n casa" la nea' Grigore Intruder http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11123/1 -6
47 Dincolo de experienta isis84 http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8271/1 -8
48 Sa nu pleci cand ploua Realdo http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10175/1 -8
49 Jocuri cu Magda cfcristian http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10879/1 -7
50 Iuliana beatlemaniacul http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11641/1 -7
1 Tango degeaba Esteu http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9870/1 - 10
2 Lautrec Guinevere http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11613/1 - 9
3 Un minut de amintire Alexandros http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11756/1 - 8
4 Titi groparul Oberon http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8241/1 - 9
5 Somn ca un halat alb de asistenta Realdo http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9771/1 - 9
6 Un barbat (Peter Esterhazy reloaded) Kapalutza http://www.cafeneaua.com/nodes/show/7724/1 - 10
7 Doctorului meu Augustin Cupsa http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9252/1 - 9
8 La naiba, vrem happy-end! Realdo http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9621/1 - 9
9 Minunea de pe strada Augustin Pacha Realdo http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10627/1 - 9
10 Pravalia cu cuie Intruder http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11241/1 - 8
11 Scrisoare de la capatul patului Realdo http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10351/1 - 10
12 Sapte lei Guinevere http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8076/1 - 9
13 Pintele Guinevere http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8949/1 - 10
14 Intermezzo latu http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10949/1 - 9
15 Scrisoare catre Lia 2 vania http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10317/1 - 9
16 Ganduri Alex Boldea http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8140/8 - 9
17 Patru intr-un pat Intruder http://www.cafeneaua.com/nodes/show/7603/1 - 8
18 Iluzii alex andra http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11530/1 - 8
19 Copil Alex Boldea http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8456/1 - 8
20 Porumbelul alb Alexandros http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8348/1 - 9
21 Rebus… Celdesubdush http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8102/1 - 8
22 Amintire pentru M. Realdo http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10029/1 - 10
23 Beatrice se marita cu arabul Intruder http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11385/1 - 8
24 Desparte-te de mine (diametre firesti) gabi.boldis http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8887/1 - 9
25 Eu si visul meu implinit grettel htt p://www.cafeneaua.com/nodes/show/7920/1 - 8
26 Coana Dida Guinevere http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8480/1 - 9
27 Un mar mare si rosu Esteu http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9838/1 - 10
28 Du-te dracu, baby! thebrightside http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9881/1 - 9
29 Sarsica acuza Sarsilovici http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11333/1 - 7
30 Interogatoriu "in dulcele stil clasic" Intruder http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11198/1 - 8
31 Secvente in alb alex andra http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11022/1 - 9
32 La geam Guinevere http://www.cafeneaua.com/nodes/show/7860/1 - 9
33 Poet Alex Boldea http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8006/1 - 9
34 Fabula cu domnul Smith Intruder http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11334/1 - 10
35 Bunicul Solomon Muresh http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9597/1 - 8
36 Oameni frumosi din viata mea Adi thebrightside http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9625/1 - 8
37 Armand Tarata in goana catre UE LOr3 http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8850/1 - 8
38 Gandul prea indraznet thebrightside http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10104/1 - 8
39 O epifanie pe zi Realdo http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10787/1 - 10
40 Cris exista rembrandt http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11617/1 - 9
41 Scrisoare catre Lia 1 vania http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10208/1 - 9
42 De Catalunya Guinevere http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10867/1 - 9
43 Nimic deosebit Homo Stultus http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11854/1 - 9
44 Claudiaza-ma! Realdo http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10759/1 - 9
45 Vraciul Pinocchio http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8666/1 - 10
46 "Poarta-n casa" la nea' Grigore Intruder http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11123/1 - 9
47 Dincolo de experienta isis84 http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8271/1 - 9
48 Sa nu pleci cand ploua Realdo http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10175/1 - 10
49 Jocuri cu Magda cfcristian http://www.cafeneaua.com/nodes/show/10879/ - 8
50 Iuliana beatlemaniacul http://www.cafeneaua.com/nodes/show/11641/1 - 8
De ce-i divină, comedia? - de picky la: 22/06/2007 10:47:52
(la: joculete)
Din cauză de Beatrice.

De ce Hannah Arendt şi nu Lenuţa dela Poplaca, Heideggerului?
#208946 (raspuns la: #208941) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Litera B - de Areal la: 28/04/2008 14:55:45
(la: prenumele si personalitatea)
BALINT [maghiara] Varianta a numelui Valentin
BALTAZAR [feniciana] protejati-l pe rege
BAPTIST [greaca] baphein = a scufunda, botez
BARBARA [greaca] barbaros = strain
BARTHOLOMEU [ebraica] brazdat
BEATRICE Varianta numelui Beatrix
BEATRIX [latina] calator
BENEDICT [latina] binecuvantat
BERNARD [germana] bern = urs + hard = curajos, puternic
BERTA [germana] beraht = faimos, stralucit
BERTOLD [germana] inteleptul conducator; beraht = stralucit + wald = putere
BIANCA [italiana] alb
BOGDAN [slava] dar de la Dumnezeu; bog = Dumnezeu + dan = dar
BORIS Forma scurta a numelui Borislav; [turca] scurt sau lup.
BRAD [engleza] board = larg, mare
BRIAN [celta] bruaich = deal sau bri = puternic
BRIGIT [irlandeza] inalta zeita

De ce s-au terminat la alimentara? - de Intruder la: 13/06/2008 09:21:40
(la: Joc nou: ''De Ce?'' )
pentru ca tanti Beatrice a cumparat 4 saci pentru turma ei de hipopotami si alimentatorul nu mai are in stoc.

de ce pentru toata turma?
#317667 (raspuns la: #317664) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
beatrice - de beatriceanne la: 18/01/2009 15:25:34
(la: Ati adopta un copil?)
am varsta de 20 de ani si inca nu am copii dar inca nu e tarziu. imi doresc sa adopt un copil deoarece nu stau sa caut "barbatul perfect" mai bine infiez un copil si este numai al meu nu vreau sa depind de nimeni am o situatie destul de buna lucrez in strainatate de aproape 2 ani. eu am ramas fara mama de la 16 ani tata ma parasit cand aveam 2 ani si am ramas doar cu mama pana la 16 ani mai am o sora mai mare cu 9 ani k mine. stiu cat de greu este sa ramai fara parinti de la o varsta atat de cruda si din cauza asta as vrea sa infiez un bebelus vreau sai ofer o viata buna nu vreau sai lipseasca nimic dar nu stiu daca reusesc sa infiez un bebe deoarece locuiesc deocamdata in strainatate si am varsta de 20 ani dar am o locuinta in romania de la mama mea. Va multumesc!



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...