blaga "cântecul bradului"

Liniste

Atâta liniste-i în jur de-mi pare cã aud
cum se izbesc de geamuri razele de lunã.

În piept
mi s-a trezit un glas strãin
si-un cântec cântã'n mine-un dor, ce nu-i al meu.

Se spune, cã strãmosii, cari au murit fãrã de vreme,
cu sânge tânãr încã'n vine,
cu patimi mari în sânge,
cu soare viu în patimi,
vin,
vin sã-si trãiascã mai departe
în noi
vieata netrãitã.

Atâta liniste-i în jur de-mi pare cã aud
cum se izbesc de geamuri razele de lunã.

O, cine stie - suflete-n ce piept îti vei cânta
si tu odatã peste veacuri
pe coarde dulci de liniste,
pe harfã de'ntuneric - dorul sugrumat
si frânta bucurie de viatã ? Cine stie ? Cine

Lucian Blaga e mut ca o lebada
in patria lui zapada fapturii
tine loc de cuvant

El cauta apa din care bea curcubeul
El cauta apa din care curcubeul
isi bea frumusetea si nefiinta.

PS. Iertare de n-o fi sa fie aidoma (nici ghilimele n-am pus!)...Caci din memorie citez!

cine ma poate ajuta?

Lucian Blaga e mut ca o lebada.
In patria sa zapada fapturii tine loc de cuvant...

si

...ucid si plang. Mananc...

Vei plange mult, ori vei zambi?

Eu
nu ma caiesc,
c-am adunat in suflet si noroi-
dar ma gandesc la tine.
Cu gheare de lumina
o dimineata-ti va ucide-odata visul,
ca sufletul mi-asa curat,
cum gandul tau il vrea,
cum inima iubirii tale-l crede.
Vei plange mult atunci ori vei ierta?
Vei plange mult ori vei zambi
de razele acelei dimineti,
in care eu ti-oi zice fara umbra de cainta:
"Nu stii,
ca numa-n lacuri cu noroi in fund cresc nuferi?"

Mah, asa-i, asa-i, si-acuma-mi vine sa injur da necaz si bucurie ca exista si Blaga si Nichita si nea Marin si nea Tomiza Soparliza Caragiu...Si bine ca nu ai vorbit de Gica pe post, ca anumite lucruri nu se spun asa, in lume...bravo tie si merci, prietene!
Alice

Autoportret

Lucian Blaga e mut ca o lebada.
In patria sa
zapada fapturii tine loc de cuvint.
Sufletul lui e in cautare
in muta,seculara cautare
de totdeauna,
si pina la cele din urma hotare.
El cauta apa din care bea curcubeul.
El cauta apa,
din care curcubeul
isi bea frumusetea si nefiinta.

Multumesc ...de 1000 de ori ,

petru versurile lui Blaga + Cenaclul sint ptr. mine o amintire din liceu !!!!!
Cu lacrimi in ochi am citit rindurile voastre neauzite de ca. 15 ani !!!

Edgar Papu scria:
"ne deschide o poarta atit de larga asupra planetei,incit nu cunoastem nici un alt poet roman care sa -l fi egalat in aceasta absortie uriasa de spatii,de pamanturi,de oameni...Stefan Baciu de pretutindeni si de la noi."
La rindul sau fiul Scheilor brasovene nota in cartea "Insemnarile unui om fara cancelarie:"
Iata, asadar,ca acolo unde nimeni nu se astepta,va apare un Lucian Blaga la care un poet roman din Honolulu,ajutat de-un poet venezuelan din Caracas,a lucrat cu sarg si cu dragoste,ca sa redea vocea adevarata a celui ce a facut din Curtile dorului,nu numai un simbol,ci si o arhitectura de cuvinte si idei,mai puternica decat toate oprelistile si revizuirile de care a avut parte in viata.
Voi incheia cu acest poem,pe care l-am scris la Rio de Janiro in anii'50,cind Blaga era batjocorit si condamnatla tacere;
Elegie pentru Lucian Blaga
Ultima oara,pe-o strada insorita la Sibiu,
Ar fi putut,ar fi putut sa fie
Si la Berna sau la Viena.
Am schimbat citeva cuvinte si ne-am spus la revedere
poate la Paris,poate la Lisabona,in gind.
Cadeau pasari mari,fumurii,in toamna accea.
Pan murise de mult
si-o naframa de doliu nevazut flutura peste Sibiu
flutura peste Tara.
Ne-am strans mana
cand de fapt ar fi trebuit sa ne stergem o lacrima;
pe-o strada insorita,toamna la Sibiu,
inmanusat,palarie occidentala,
ultimul mare poet al Tarii
imi spunea
la revedere.
Undeva,pe-o strada pustie din Sibiu
statuia aceasta a ramas sapata in aer."

Cu cetina, tot verde

Tu esti copacul credincios
ce frunza nu si-o pierde...

O brad frumos, o brad frumos
Cu cetina tot verde.

O brad frumos, o brad frumos,
verdeata ta imi place.

Oricand te vad sunt bucuros
si vesel iar ma face

O brad frumos, o brad frumos
Cu cetina tot verde.

O brad frumos, o brad frumos
cu frunza neschimbata.

Ma mangai si ma faci duios
si ma-taresti indata.

O brad frumos, o brad frumos
Cu cetina tot verde.

"A venit Lucian Blaga, a spus: “Domnule, la gardul vecinului canta un cocos, nu pot sa lucrez, nu pot sa scriu, nu pot sa dorm”. A ras lumea, erau multi acolo, oameni simpli. Am chemat pe cineva si am spus: “Domnule politai, scrie acolo: sa dispara cocosul. Multumit, domnule profesor?”. Da, domnule! Le-am explicat alora 40 care erau acolo si radeau: “Voi radeti degeaba. Au am lucrat la locomotive, in zgomot, am nervii cat pumnul. Dar dansul e scriitor, e un om fin. Nu stie cum sa rezolve cu cocosul si vine la politie, rezolvam noi”.
.....................................................

Si sa mai zicem ca oamenii nostri cu ochi albastri erau baietzi rai!



SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)

...dar ii taiem si pe aia.
Fotografi care sa faca asa un seminar, nu sunt.
Poate in viitor...cind ne-om integra, care este.

> A Panel Discussion Sponsored by:
> The American Society of Media Photographers (ASMP) and Editorial
> Photographers (EP)
>
>  Supported by Adobe
>
> Friday, October 22, 2004
>  Javits Center/PhotoPlus Expo
>  3:00 PM to 5:00 PM
>  Seminar Rms. 1E04 & 05
>  Free
>
> Join an extraordinary panel of photojournalists in a discussion of the
> impact of digital technology on the editorial market: Barbara Alper,
> Alan Chin, Shawn G. Henry, and Brad Trent moderated by Peter Howe. The
> focus of the discussion will center on how to successfully integrate
> digital capture into a creative and profitable editorial photography
> business. Topics to be discussed include:
>
> • The Transition from Film to Digital
> • Pricing Digital Production VS Film
> • Managing the Workflow
> • Delivering the Job
> • Satisfying Clients While Maintaining Your Bottom Line
>
> Biographies:
>
> Barbara Alper is a New York City based photographer and  regular
> contributor to The New York Times, Barron's, Wall Street Journal; she
> works with a number of corporate clients and has acted as a consultant
> to Olympus.  Her works are included in the collections of Bibliothèque
> Nationale, Paris,The Brooklyn Museum, New York, FNAC Galeries, Paris,
> Harry Ransom Humanities Research Center, University of Texas at
> Austin, International Center of Photography, New York, L'imagerie,
> Lannion, France, Lehigh University, Pennsylvania, Maison Européenne de
> la Photographie, Paris, The New York Public Library, The Polaroid
> International Collection, Victoria & Albert Museum, London and The
> Wagstaff Collection.  She has exhibited widely throughout the United
> States and Europe. Barbara Alper is represented by Mega Press Agency
> (Japan) and Stock-Boston (USA).
>
>
> Alan Chin has spent recent years covering conflicts in Iraq,
> Afganistan, the Middle-East, the former Yugoslavia & Balkans for
> outlets such as The New York Times, Newsweek, and Gamma. His current
> images appear regularly in The New York Times, The Christian Science
> Monitor, The New York Daily News, The New York Post, The Boston Globe,
> The International Herald Tribune, New York Newsday, The Guardian (UK)
> as well as Time, Newsweek, U.S. News & World Report, Vanity Fair, New
> York Magazine, Brill's Content, Marie-Claire, MacLean's, Maxim,
> Seventeen, VERY Style Guides.  His photography is part of the
> permanent collection of the Museum of Modern Art and Alan has been
> nominated twice of the Pulitzer Prize for photography by the New York
> Times, 1999 & 2000, for coverage of the Kosovo conflict.
>
>
> Shawn G. Henry has over 16 years experience as an editorial and
> corporate photographer; for almost three years, he's shot digitally
> exclusively. He's photographed for clients ranging from FleetBoston &
> Fidelity Investments to National Geographic & Newsweek, and his work
> appears regularly in Business Week and Forbes. He is the vice
> president of EP.
>
> Brand Trent over the last 22 years has worked for such editorial
> clients as Time, Life, Sports Illustrated, The New York Times, GQ,
> Premiere, Business Week, Newsweek, Men's Health and Texas Monthly. For
> some reason General Motors, IBM, The NFL, Dow Plastics, Pepsi, Pacific
> Bell, NBC and AT&T have all seen fit to let him shoot their
> advertising! And until about a year ago he could be heard declaring
> that digital had ZERO chance of getting a toe-hold in the mainstream
> professional market! In that year's time he has gone from shooting
> 100% film to about 95% digital; and aside from the completely sick
> cost of his digital backs, doesn't really miss the old way of doing
> business!
>
> Peter Howe with over thirty years experience in the photography
> industry has worked as a photographer, editor, agent, writer and
> curator. Presently he is occupied as an author and commentator on the
> subject, and is a regular contributor to many of the publications that
> deal with photojournalism, including the Digital Journalist, American
> Photo, Columbia Journalism Review, and also to USA Today. He recently
> curated the critically acclaimed exhibition "War in Iraq: The
> Coordinates of Conflict" at the International Center of Photography in
> New York. He also consults with and advises independent photo agencies
> and individual photographers on strategies for the digital
> organization, storage and licensing of their work.
>
>  Howe was the Picture Editor of the New York Times Magazine and
> Director of Photography for LIFE magazine. On three occasions he was
> awarded first place for magazine picture editing in the National Press
> Photographers Association/University of Missouri's Picture of the Year
> contest, and won four National Magazine Awards from the American
> Society of Magazine Editors. From 1997 to 2000, he was Vice President
> of Photography and Creative Services for Corbis, where he was
> responsible for the company's acquisitions worldwide, photographer
> relations and copyright and contract concerns as they relate to the
> digital environment.

Din nefericire, in liceu, generatia mea nu a studiat poezia lui Blaga decat foarte putin si, din pacate, poezia care trecea de cenzura, deci nu cea reprezentativa. Parerea mea este ca Blaga ar trebui studiat intai ca filozof si apoi ca poet.
In materie de poezie, in categoria poeziilor de dragoste conduc detasat Sonetele lui Shakespeare (dupa parerea mea). Ati citit poezii de dragoste de Adrian Paunescu? Cum vi se par?
Are dreptate cel care spune ca-i place Minulescu, dar as mai adauga Stefan Augustin-Doinas, Geo Dumitrescu, Mircea Dinescu. Sa nu credeti ca am uitat vre-o clipa marile nume le literaturii noastre, Eminescu, Goga, Bacovia, Cosbuc, Alecsandri, dar cred ca ei nici nu pot fi pusi sub semnul intrebarii!

Sunt Adela Vasiloi
Am vazut pe acest site si poezii traduse, sau poezii ale poetilor englezi, francezi etc. Va propun o corana de sonete, scrisa de poetul rus Vladimir Solouhin, in traducerea mea:

1

Cunună de sonete - nobil vis!
Să gust ale canoanelor mistere,
Ce modelează forma cu-al lor scris -
Pierzându-şi forma, frumuseţea piere.

Suport cu greu un chin de nedescris
Al tonului amorf, fără putere,
Până la scrâşnet, până la durere...
Mai bine-atunci tăcerea - am decis!

Petrarca nu-i, venit-au timpuri noi,
Ci-al poeziei sale ritm vioi
Cadenţă dă şi undelor marine...

O, dacă eşti maestru, tu, poete,
Suna-ţi-va cântecul şi-n clasice sonete -
Cea culme-a formei pure, cristaline

2

Cea culme-a formei, pură, cristalină,
E floarea vie - crin, lalea, bujor,
Trifoi, garoafa, astră ori gherghină,
Ori trandafirul - floare de amor.

Orice boboc de floare ia-l in mână -
Vei fi cuprins de-un negrăit fior,
Căci n-a admis măiestrul creator
Nici un cusur - perfectă e si fină,

O mostră e de artă preacurată...
Iar noi o mai privim câte odată,
Ci drum prin suflet florii n-am deschis.

Desi e frumuseţea trecătoare,
Spre ea mă plec, când inima mă doare,
Când existenţa-mi pare un abis.

3

Când existenţa-mi pare un abis,
Durerea-n inimă nu-şi află loc
Şi-n colţul gurii taie-al său abris -
Atunci deschid un volumaş de Blok.

Cum sună versul aprig şi precis
Acestui trist şi mândru prooroc -
Călit e bronzul verbului la foc
Al sufletului liber şi deschis.

O, Blok! Eşti zeul meu - mă scapă!
Fă să renasc din lut, din aer, apă,
Din foc, din a viorilor suspine...

Curat e-al poeziei tale rod,
Invaţă-mă sa tac - să strig mai pot...
Fiinţa-mi se avântă către tine!

4

Fiinţa-mi se avântă către tine,
O, Patrie, să fie-un vis fugar?
Depun buchetul cu arome fine
Pe-acest mormânt sub pin, ca pe altar,

Şi sub mesteacăn. La Tarhan, în fine,
Şi jos, lângă cavoul mortuar.
Poeţii dorm, răpusi sau de pahar,
De greaţa lumii sau de mâini haine.

Iar noi ne zbuciumăm, trăim - o gloată.
Suntem perfizi - si sinceri câte-odată,
Acela n-are cruce, acesta n-are vis...

Sunt lucruri importante-n astă viaţă,
Şi tu încă-mi răsai mereu în faţă -
Paloarea foii pure de narcis.

5

Paloarea foii pure de narcis -
Nici pată nu-i, nici urmă de cerneală,
Şi nici un gând - tăcere de abis,
Hârtie oarbă, rece, neutrală...

Ce greu e, primul pas pân- l-ai comis,
Cat ea-i nemărginită, pură, goală -
Să fii naiv sau plin de îndrăzneală,
Nu tai cu barda, ce-i cu pana scris!

Teribilei porniri nu te supune,
Nu pângări cea candidă minune
Cu-n gest grăbit sau cu idei meschine -

Aceasta-i calea şi destinul tău,
E roaba ta şi Doamna ta, mereu
Izvor de doruri sumbre si suspine.

6

Izvor de doruri sumbre şi suspine
Ni-e veacul tot, care ne-a fost sortit,
Ci cât n-am bea licorile divine
Am soarbe-amarul lor la infinit.

Acest coctail nu-i mestecat prea bine -
Când acru, când cu miere îndulcit,
Dar bem din zori si pân-la asfinţit,
Cât timp un ban mărunt ne mai rămâne.

Bem pentru ploaie! Soare! Primăvară,
Azurul cerului, parfum de lăcrămioară,
Şi pentru tril de ciocârlii, în fine!

Trăiască floarea! arborele! spinul!
Trăiască cea, ce ne-a-ncălzit destinul -
Femeia dulce cu priviri senine!

7

Femeie dulce cu priviri senine...
Ai planuri mari, şi treburi, şi idei,
Dar totul piere la surâsul ei,
Făcând un rob - si un erou din tine.

Eşti mare, important şi plin de sine -
Poet, ministru, jude - ce mai vrei?
Dar pleacă ea - nebun de dorul ei
Vei delira cu-n glonte... Ce-ti rămâne?

Puţin ai vrea - să fii cu ea un tot,
Dar dacă nu - te-aşteaptă peste tot
In nopţi pustii mirajele din vis...

O rază de speranţă te mai ţine
Şi dintre nori sclipind peste ruine
O stea - al nopţii clar surâs.

8

O, stea, al nopţii clar surâs!
Cu tine şi cu drumul stau în faţă,
Să-mi spui acum, unde mă chemi în viaţă,
Ce depărtări, ce taine mi-ai deschis?

Trec ani, evenimente... M-am deprins
Cu-al lor şirag multicolor pe aţă,
Şi feţe, feţe... Sumbră, zâmbăreaţă...
Acestea toate-n suflet le-am cuprins.

Veni-va Judecata pentru toţi -
Ce-ai fost mai ieri, ce-ai devenit, ce poţi,
Tu - victima - răspunzi de tot ce faci,

Căci tu vei fi si propriul călău
Pe eşafod... Rămâi ce-ai fost mereu,
Nu te grăbi altora să le placi.

9

Nu te grăbi altora să le placi -
O fi vre-unul mai deştept ca tine,
Dar vei găsi răspuns cu mult mai bine
Tu singur la problemele ce-ţi faci.

Degeaba plângi şi-n şapte te desfaci
Să scapi de întrebările străine;
De ale tale - cu atât mai bine,
Deci fă ceva cu viaţa să te-mpaci.

Nu fiecare înţelege-ndată,
Că viaţa nu-i poveste fermecată -
Nu ai răgaz, popasuri... Mii de draci!

Povara anilor ţi-e tot mai grea,
Ci dacă-nfrunţi epoca - vei putea
Tu inima-n făclie s-o prefaci!

10

Tu inima-n făclie s-o prefaci!
Rezistă lesne gerului de fier
Un alb mesteacăn, bradul conifer,
Pustiului arid - un caragaci.

Primejdia-nsă veşnic s-o ataci
Al traiului sătul. Ce-i efemer -
Minciuna, proza, lenea - să n-o placi,
Salvează cântecul prin sete de-Adevăr!

Din slove e ţesut frumosul tort
Şi-ţi pare uneori că-i viu - ci-i mort;
Dar dacă ai simţit vre-un grăunte

În miezul lui, mocnind încă de jar,
Prin pâcla deasă sus ridică-l iar -
De vântul vremii sufletul n-ascunde

11

De vântul vremii sufletul n-ascunde,
Apărătoarea coifului n-o pune,
Cu steagul Adevărului în frunte
Când zbori la luptă-n iureşul furtunii.

Nici mucegai, nici forţă nu pătrunde
În inimă... Nici moartea n-o supune.
Osanna soartei! Steaua nu-ţi apune,
Eşti viu si teafăr - asta-nseamnă multe:

Cu tine-s arbori, cerul azuriu,
Şi torţa inimii mai arde viu
De chinu-acestui vaiet omenesc.

Acest miracol vezi de-l ţine minte,
Drept vrajă contra răului-nainte
Păstrează-n piept curajul bărbătesc!

12

Păstrează-n piept curajul bărbătesc,
Ca praful cel de puşcă-n alte dăţi,
Ba şi merindea-n albele cetăţi
De mucegai cu grijă o feresc.

Plecat-a iarna cu ai săi nămeţi,
A fiert în arbori mustul tineresc,
Ne-a ars şi vara cu-astrul ei ceresc -
Iar toamna rupe norii în bucăţi.

Ca-n miez de iarnă, beznă e afară,
Dar vinul vechi de casă, din cămară
Aprinde-n noi un sânge vitejesc.

Veniţi, amici! Pun sfeşnicul pe masă,
Să fie zi în inimi şi în casă -
Luminile din beznă mai sclipesc!

13

Luminile din beznă mai sclipesc -
E imposibil să se stingă toate:
Ferestre, ruguri, stele-ndepărtate,
Cuvântul bun şi ochiul femeiesc.

Minciuni şi calomnii neruşinate,
Că e-n putere haosul drăcesc
Să-oprească-n cale soarele ceresc,
Lungind măcar cu-o oră neagra noapte.

Dar umbra creşte, vine tot mai mare -
Atomi şi suflete-n dezagregare;
Metalul ca un cancer ne pătrunde.

Dar prin această-oribilă stihie
Ard focuri vii de sfântă poezie -
În întuneric pas să se cufunde

14

În întuneric pas să se cufunde
Timida luminiţă ce o port
Ba viguros, ba de-oboseală mort
Că ce iţi este scris, ţi-e pus pe frunte.

Adesea singur am rămas pe punte,
Busola inimii m-a dus din port în port...
Greşeli - un car, dar totuşi sunt pe bord
Şi soarta crunt mă clatină pe unde.

Nu pot să iau nimic de la-nceput.
Nimic să sterg, să rup... Cum am putut
De bine, de frumos am scris ce-am scris.

În zori - la drum, ci până mâine iată
Că - Slava Domnului! - e-aproape terminată
Cununa de sonete - nobil vis!

15

Cunună de sonete - nobil vis,
Cea culme-a formei dure, cristaline...
Când existenţa-mi pare un abis
Fiinţa-mi se avântă către tine,

Paloarea foii pure de narcis -
Izvor de doruri sumbre şi suspine,
Femeie dulce cu priviri senine
Şi stea - al nopţii clar surâs.

Nu te grăbi altora să le placi,
Ci inima-n făclie s-o prefaci...
De vântul soartei sufletul n-ascunde,

Păstrează-n piept curajul bărbătesc -
Luminile din beznă mai sclipesc,
În întuneric pas să se cufunde!

Sper ca v-au placut?

Vei plânge mult ori vei zâmbi? - Lucian Blaga

Eu
nu mă căiesc,
c-am adunat în suflet şi noroi-
dar mă gândesc la tine.
Cu gheare de lumină
o dimineaţă-ţi va ucide-odată visul,
că sufletul mi-aşa curat,
cum gândul tău il vrea,
cum inima iubirii tale-l crede.
Vei plânge mult atunci ori vei ierta?
Vei plânge mult ori vei zâmbi
de razele acelei dimineţi,
în care eu ţi-oi zice fără umbră de căinţă:
"Nu ştii, ca numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?"



Take heed when you think you stand, lest you fall.

Spre ziua, sub capita de secara,
Pe auriul snopilor plecati,
Cateaua, în vifornita de-afara,
Fatase sapte catelusi roscati.

Pîna-n amurg, veghind încovoiata,
I-a rasfatat, lingîndu-i ne-ntrerupt.
Si se topea ninsoarea spulberata,
Pe fierbinteala pîntecului supt.

Iar seara, cînd gainile s-aseaza,
Stapînul casei a iesit posac
Si unde mama pîlpîia de groaza,
El pe toti sapte i-a bagat în sac.

În urma lui, fugind dupa desaga,
Cateaua da-n nametii de pe drum…
Rapindu-i puii, apa din viroaga
Scîncea curgînd sub botul ei, acum.

Apoi, cînd se-nturna sovaitoare
Si singura înspre culcusul ei,
Deasupra casei i-aparu pe zare,
În locul lunii, unul din catei.

Straina, zgribulita si-n nestire,
Privea la chipu-i nalt si departat,
Iar luna plina, lunecînd subtire,
Dupa colini a disparut treptat.

Si cum atunci, cînd cineva-n ograda,
Drept pîine-i zvîrle-o piatra dinadins,
Ca stele mari de aur în zapada,
Cateaua ochii tristi si i-a prelins

traducerea: G. Lesnea

Aduce putin a Blaga, dar da foarte bine!!! ;)

Se culeg doar in perioada asta a anului, cand sunt de un verde crud. Se pun in apa rece si se lasa cam 3-4 ore, apoi se clatesc bine, sa iasa tot praful din ei (daca sunt dintr-o zona mai curata, ex. - munte, nu e necesara perioada de stat in apa).
Se pun la fiert, in proportia: 1 kilogram de muguri - 2 litri de apa rece. Se fierb cam o ora-o ora si jumatate. Se lasa apoi 24 de ore, pentru ca sa se extraga in apa toate principiile active din mugurii de brad.
Apoi, se strecoara bine, se preseaza (storc) mugurii si se pune la fiert zeama impreuna cu zahar. La 1 kilogram muguri se pune 1,5 kg zahar. Se fierbe la foc mic pana se dizolva zaharul, apoi la foc iute cam 20 de minute. Se adauga zeama de la o jumatate de lamiae. Se pune siropul fierbinte in sticle (preferabil de culoare inchisa). Se inchid sticlele si se pot pastra si ani de zile. (la mine nu tine figura; indiferent cat sirop e - se bea foarte repede:)…)
Este foarte bun, nediluat, ca medicament in tuse, dureri de gat. Daca se amesteca cu apa minerala si gheata, iese o bautura racoritoare placuta, aromata.

Lucian Blaga
---------------------------------------------------------------------
Daţi-mi un trup, voi munţilor

Numai pe tine te am, trecătorul meu trup,
şi totuşi
flori albe şi roşii eu nu-ţi pun pe frunte şi-n plete,
căci lutul tău slab
mi-e prea strâmt pentru straşnicul suflet
ce-l port.

Daţi-mi un trup,
voi munţilor,
mărilor,
daţi-mi alt trup să-mi descarc nebunia
în plin!
Pământule larg, fii trunchiul meu,
fii pieptul acestei năprasnice inimi,
prefă-te-n lăcaşul furtunilor cari mă strivesc,
fii amfora eului meu îndărătnic!
Prin cosmos
auzi-s-ar atuncea măreţii mei paşi
şi-aş apare năvalnic şi liber
cum sunt,
pământule sfânt.

Când as iubi,
mi-aş întinde spre cer toate mările
ca nişte vânjoase, sălbatice braţe fierbinţi,
spre cer,
să-l cuprind,
mijlocul să-i frâng,
să-i sărut sclipitoarele stele.

Când aş urî,
aş zdrobi sub picioarele mele de stâncă
bieţi sori
călători
şi poate-aş zâmbi.

Dar numai pe tine te am, trecătorul meu trup.

_______________________________________________
Cautam ceea ce fuge de noi si fugim de ceea ce ne cauta