comentarii

bolti de frunze


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
FLOARE ALBASTRA - de sarsilovici la: 07/04/2006 19:38:50
(la: Cele mai frumoase poezii)


FLOARE ALBASTRA

– Iar te-ai cufundat în stele
Si în nori si-n ceruri nalte?
De nu m-ai uita încalte,
Sufletul vietii mele.



In zadar râuri de soare
Gramadesti-n a ta gândire
Si câmpiile asire
Si întunecata mare;



Piramidele-nvechite
Urca-n cer vârful lor mare –
Nu cata în departare
Fericirea ta, iubite!



Astfel zise mititica,
Dulce netezindu-mi parul.
Ah! ea spuse adevarul;
Eu am râs, n-am zis nimica.



– Hai în codrul cu verdeata,
Und-izvoare plâng în vale,
Stânca sta sa se pravale
In prapastia mareata.



Acolo-n ochi de padure,
Lânga balta cea senina
Si sub trestia cea lina
Vom sedea în foi de mure.



Si mi-i spune-atunci povesti
Si minciuni cu-a ta gurita,
Eu pe-un fir de romanita
Voi cerca de ma iubesti.




Si de-a soarelui caldura
Voi fi rosie ca marul,
Mi-oi desface de-aur parul,
Sa-ti astup cu dânsul gura.



De mi-i da o sarutare,
Nime-n lume n-a s-o stie,
Caci va fi sub palarie –
S-apoi cine treaba are!



Când prin crengi s-a fi ivit
Luna-n noaptea cea de vara,
Mi-i tinea de subsuoara,
Te-oi tinea de dupa gât.



Pe carare-n bolti de frunze,
Apucând spre sat în vale,
Ne-om da sarutari pe cale,
Dulci ca florile ascunse.



Si sosind l-al portii prag,
Vom vorbi-n întunecime;
Grija noastra n-aib-o nime,
Cui ce-i pasa ca-mi esti drag?



Inc-o gura – si dispare...
Ca un stâlp eu stam în luna!
Ce frumoasa, ce nebuna
E albastra-mi, dulce floare!

................................................

Si te-ai dus, dulce minune,
S-a murit iubirea noastra –
Floare-albastra! floare-albastra!...
Totusi este trist în lume!

(1873, 1 aprilie)


<<(înapoi la Opera)
Mistretul cu colti de argint - Stefan Augustin Doinas - de Catalina Bader la: 20/12/2003 03:10:49
(la: Cele mai frumoase poezii)
Un print din Levant indragind vanatoarea
prin inima neagra de codru trecea.
Croindu-si cu greu prin hatisuri cararea,
canta dintr-un flaut de os si zicea:

-Veniti sã vanam în paduri nepatrunse
mistretul cu colti de argint, fioros,
ce zilnic isi schimba în scorburi ascunse
copita si blana si ochiul sticlos...

-Stapane, ziceau servitorii cu goarne,
mistretul acela nu vine pe-aici.
Mai bine s-abatem vanatul cu coarne,
ori vulpile rosii, ori iepurii mici ...

Dar printul trecea zambitor inainte
privea printre arbori atent la culori,
lasand în culcus caprioara cuminte
si linxul ce rade cu ochi sclipitori.

Sub fagi el dadea buruiana-ntr-o parte:
-Priviti cum se-nvarte facandu-ne semn
mistretul cu colti de argint, nu departe:
veniti sã-l lovim cu sageata de lemn!...

-Stapane, e apa jucand sub copaci,
zicea servitorul privindu-l istet.
Dar el raspundea intorcandu-se: -Taci...
Si apa sclipea ca un colt de mistret.

Sub ulmi, el zorea risipite alaiuri:
-Priviti cum pufneste si scurma stingher,
mistretul cu colti de argint, peste plaiuri:
veniti sã-l lovim cu sageata de fier!...

-Stapane, e iarba fosnind sub copaci,
zicea servitorul zambind indraznet.
Dar el raspundea intorcandu-se: -Taci...
Si iarba sclipea ca un colt de mistret.

Sub brazi, el striga indemnandu-i spre creste:
-Priviti unde-si afla odihna si loc
mistretul cu colti de argint, din poveste:
veniti sã-l lovim cu sageata de foc!...

-Stapane, e luna lucind prin copaci,
zicea servitorul razand cu dispret.
Dar el raspunde intorcandu-se: -Taci...
Si luna sclipea ca un colt de mistret.

Dar vai! sub luceferii palizi ai boltii
cum sta în amurg, la izvor aplecat,
veni un mistret urias, si cu coltii
il trase salbatic prin colbul roscat.

-Ce fiara ciudata mã umple de sange,
oprind vanatoarea mistretului meu?
Ce pasare neagra sta-n luna si plange?
Ce vesteda frunza mã bate mereu?...

-Stapane, mistretul cu colti ca argintul,
chiar el te-a cuprins, grohaind, sub copaci.
Asculta cum latra copoii gonindu-l...
Dar printul raspunse-ntorcadu-se.-Taci.

Mai bine ia cornul si suna intruna.
Sã suni pana mor, catre cerul senin...
Atunci asfinti dupa crestete luna
si cornul suna, insa foarte putin.

P.S. multumesc, Mada
ULTIMUL ROMANTIC - de enigmescu la: 08/08/2004 09:48:15
(la: BULUMACUL LUI FUNDULEA)
Curcubeul marii,
Linistea-nserarii,
S-au oprit o clipa
Pe sub bolta zarii
Si-si intind in pripa
Cate o aripa.

Adierea calda
Pajistea o scalda,
Salbaticele flori
Se intind la sfada
Tremurand usor
Petalele-n culori.

Valurile sparte
De un tarm, departe,
Canta melancolic
Pe un vers de Dante
Si revin metodic
La marsul haotic.

Plaja-nfierbantata
Sufera uscata.
Pe obrazu-i galben
N-are nici o pata,
Fondul ei de ten
Parca-i din polen.

Papagali flecari
Locali si/sau hoinari
Croncane sfatosi
-Ca sunt carturari
Chipesi, inimosi-
Despre mosi-stramosi.

Cateva ferigi
Frunzele-si fac brici
Iar pe sub un tui
Armii de furnici
Cauta hai-hui
Hrana pt. pui.

Un pudel roscat
Este acrobat
Si sare de zor
Dupa un vanat
Ce-l ataca-n zbor
Zumzaind sonor.

Un motan ghidus,
Negru ca de tus,
Se joaca-n nestire
Cu un ghem de plus,
Pisiceasca-i fire
Atragand uimire.

Iata, un mosneag
Chel si cam beteag
Amintiri aduna
Si le face cheag
Ca vrea sa ne spuna
O poveste buna.

Blondul baietel,
Carn si subtirel,
Si-a gasit iubita,
Asa crede el,
Iara cea gasita,
Zice, se marita

Dara vrea ca zestre
Lucruri tot maiestre:
Pantofiori de lac,
Margele albastre,
Rochii de bumbac
Si papusi un sac.

Brazdele de spuma
Rad fatis in gluma
Despre un pescar
Care de o luna
Cearca in zadar
Sa prinda homar.

Dar el innadeste,
Da nada la peste,
Vorbeste cu sine
Sau numai gandeste
Ca trofeul vine
Cand ai stat mai bine.

M-am intins pe jos
Sub un pom scortos
Si ma uit ferice
Cat e de frumos...
Cine poate zice
De-i magie-aice'?
#19357 (raspuns la: #19356) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
si pleci ca frunzele-aurite....... - de cosmacpan la: 09/09/2004 17:24:27
(la: Despre prietenie)
"si pleci ca frunzele-aurite,
si te inalti ca strai de funigei
prin toamna zilelor tristetii
te strig, te caut.....te gasesc?
Prietenie?
prea mult si prea putin pentr-un miracol. pleaca-ti fruntea ta in taina, cauta-i puterea sfanta, lasa-te purtat de valul, retrairilor eterne.
Fie ca voi muri, fie ca voi ramane, voi trai vesnic in amintirea ta."
Nu stiu de ce dar imi plac aceste vorbe si parca tot mai mult cautam pacea si linistea prieteniei. sentiment mutilat de trecerea nebuna a tiompului calau asa cum spui si tu. sentiment regasit, redescoperit, azi si ieri si maine si totdeauna. "iubeste-ti aproapele mai mult ca pe tine insuti" - poate fi prea mult pentru bietele noastre inimi si suflete dar totusi cat de bine ne simtim in intimitatea clipelor petrecute in "cercul poetilor disparuti". (mie chiar mi-a placut acest film teribil). incearca sa fii tu insuti si cauta sa te oglindesti in sufletele celorlalti. Poate fi o definitie a prieteniei?
* - de alex andra la: 19/08/2006 21:51:09
(la: Cum arata orasul tau ideal?)
Există acolo o cărare secretă, printre bolţi de verdeaţă, care duce spre inima locului, o inimă largă, încăpătoare. Dacă te porneşti pe cărarea asta, capeţi aripi la picioare şi te înalţi la o palmă de la pamânt. Păşeşti vătuit prin aer, cu capul în frunziş şi-ţi vine a doini. N-ar trebui să ai reţineri, dar daca totuşi ai, iei o frunză şi o duci la buze. Miracolul se produce. Cânţi din frunză ca un maestru. Trei libelule îţi însoţesc paşii, de te întrebi dacă nu ele te susţin în aerul verzui de sub coronele copacilor. Că ai ajuns mai sus, mult mai sus, gata să spargi bolta şi să negi gravitaţia. Mai ai un pic şi devii pasăre. Colivia ta e cerul deschis. Şi inima locului bate, reverberând în toace cele.

Lost without music in a world of noises
#140204 (raspuns la: #139993) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
frunze - de jeniffer la: 29/01/2007 01:01:58 Modificat la: 11/12/2007 23:20:27
(la: Versuri la comanda)
Frunze se desprind, colinda
se aseaza pe cimpie
vintul vine sa le-mbie
iar eu de visari ma prind.

Cind in aerul de seara
cerul inca se profila
imi las gindul sa mai zboare
si iubirea sa cuprinda.

#171904 (raspuns la: #171873) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cred ca io sunt in poezie, de - de Intruder la: 17/02/2007 02:00:23
(la: un simplu vis... sau nu)
cred ca io sunt in poezie, desi...
sunt erou dar nu pot sa te ridic.
miros a usturoi ca n-am periuta de dinti personala.
sufar de claustrofobie si nu suport sa stau sub bolta instelata.
in noaptea asta nu ma vei regasi...cad din pat si sunt mic!
o sa mai vin ca nu lipseste martie din post.
daca ma iubeai fara grija erai.
nu ti-am dat niciodata un trandafir catifelat!!! ala era pamatufu' de barbierit pisici!
poti sa-l strangi ca nu ma doare.
cand te-ai trezit erai vie dar mirosea a usturoi in dormitor.
io ma sperii si de umbra mea, d-aia merg cu fatza la soare.
ba da, o sa moara...
prea te uiti la frunze ca Eva la magazinele de moda din rai.
aolio n-am maini catifelate, n-am nimic catifelat...panura nu e buna???


______________________________________
La mort est un état de non-existence. Ce qui n'est pas n'existe pas. Donc la mort n'existe pas.



Anotimpul cind infloresc frunzele - de zaraza sc la: 06/09/2007 13:14:26
(la: e toamna iar...)
Prima intrebare(si parca un vint incepe sa scuture ginduri de toamna...)
- o singura frunza, daca aceasta miroase a toamna...
A doua intrebare(ce cade dintr-un copac plutind usor)
- cind mergeam in satul natal prin santzuri pline de frunze de plop...ce aroma de toamna!!
A treia intrebare(raspunsul incolteste de parca ar fi primavara)
- iubire
A patra intrebare(se pregateste o furtuna in mintea mea...)
- sa caut santzul din copilarie, plin de frunze; sa merg la cules de struguri si sa maninc boabe stafidite; sa caut gramezi de coceni de porumb si sa le pastrez in nari mirosul; sa fiu copac si sa impart frunze tuturor oamenilor si altele, si altele...

Multumesc, licuriciule, mi-ai luminat sufletul ca un soare!


frunza... - de Intruder la - de om la: 12/10/2007 16:28:23 Modificat la: 12/10/2007 16:29:21
(la: generatia anilor 70-80...)
tu'i mama ei de treaba...greu....tare greu...desenezi pe asfalt un fel de labirint cu turnuri si cetati. Bataia se desfasoara pe doua planuri: sa iesi din labirint si apoi sa intrii in labirintul advers inaintand spre cetatea lor spre a calca locul sacru (frunza).bataile din interiorul desenului se desfasoara in limita liniilor; cine este tras, impins in afara liniilor este eliminat din echipa. Cei care scapa din labirint pot ataca (sar in capul celor dintre linii) pe cei din interior cu conditia sa nu calce liniile.

Desenul general: icneli, impinsaturi, trageri, haine terfelite, piele zgariata, etc
#243370 (raspuns la: #243367) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
frunza - de Intruder - de om la: 12/10/2007 21:43:01
(la: generatia anilor 70-80...)
asta era mai misto ca lapte-gros, probabil iti antrena si imaginatia.
pacat ca n-am stiut-o... = era mai activ, cu toate ca la lapte gros am vazut cele mai spectaculoase deplasari de rinichi, gaturi sucite, sale cocosate, "perne" cu rasuflarea taiata de la cate un cap in burta, etc

La frunza era mai simplu (erau rani externe inmajoritate), daca sangerai...luai o frunza si o lipeai/coagulai de plaga!
#243514 (raspuns la: #243378) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
frunza verde - de marimaris la: 11/11/2007 10:13:56
(la: iubitul meu vantul)
multumesc pentru frunza verde ...voi continua sa cant din ea ...
#254647 (raspuns la: #254585) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"garoafa" mea...:) - de Intruder la: 15/01/2008 10:23:17 Modificat la: 15/01/2008 10:23:58
(la: PF Emin...)
(e galbena)

Sara pe deal

Sara pe deal buciumul sună cu jale,
Turmele-l urc, stele le scapără-n cale,
Apele plâng, clar izvorând în fântâne;
Sub un salcâm, dragă, m-aştepţi tu pe mine.

Luna pe cer trece-aşa sfântă şi clară,
Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară,
Stelele nasc umezi pe bolta senină,
Pieptul de dor, fruntea de gânduri ţi-e plină.

Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,
Streşine vechi casele-n lună ridică,
Scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână,
Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.

Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare
Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,
Clopotul vechi umple cu glasul lui sara,
Sufletul meu arde-n iubire ca para.

Ah! în curând satul în vale-amuţeşte;
Ah! în curând pasu-mi spre tine grăbeşte:
Lângă salcâm sta-vom noi noaptea întreagă,
Ore întregi spune-ţi-voi cât îmi eşti dragă.

Ne-om răzima capetele-unul de altul
Şi surâzând vom adormi sub înaltul,
Vechiul salcâm. - Astfel de noapte bogată,
Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?

(sursa: romanianvoice)
Alex a frunzelor... - de monte_oro la: 29/06/2008 17:52:00
(la: cu melcii pe cărări de răcoare )
De ce sa-ti fie frica de datul lor?..al frunzelor... Tu crezi ca ele se asteapta sa ramana pururea verzi?...Nu... sunt verzi..tocmai ca sa isi pregatesca...sublim...caderea...:)
"mecanismul senzual manaca seminte si scuipa coji cu bolta " - de cosmacpan la: 13/07/2008 14:27:12
(la: ajutor de joaca)
sa moara-n fasa infantilismul dar ce te faci daca reincarnarea are loc intr-o proteza uitata pe noptiera din muzeul figurilor de ceara?

Doamne Andante si cand te gandesti cat mi-am dorit macar o bolta de trandafiri daca cea de vita de vie s-a lasat manata...

La o caprioara prea tinerica nici mugurii nu-s prea bine plesniti si te trezesti ca te joci cu nasturei...
#324869 (raspuns la: #324863) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sus sau jos - de andante la: 31/08/2008 11:09:47
(la: diminetile tale)
"eram singură
pe un pat de frunze
unde ziua de ieri avea gust de tutun şi poezie
mă tăvăleam prin bolta unui singurul vers"

m-a cam dezoriantat trimiterea initiala la patul de frunze si apoi levitatia cu tavalirea prin bolta
Ca o frunză, toamna - de cosmacpan la: 23/09/2008 19:31:45
(la: de unul singur........)

Lumina pipaie fiecare frunză
Dându-i fiecăreia propria culoare
Regină ce împarte zâmbete discrete.

În arşita zilei toate frunzele mor
Neclintite, inundate, sunând a gol
O ploaie ar rupe tăcerea-n fâşii
Iar frunzele n-ar mai murii.

În noapte, frunzele se fac că dorm
Pândind adormirea din pom în pom
Şi-ascultă cum cresc rădăcinile.

Eram frunza şi tu erai toamnă
Păstram lumină, ploaie, vânt şi spaimă
Frunzele vii uită lecţiile trecutului
Rădăcinile povestesc totul pământului.

de ţâpat aşi mai ţâpa... - de cosmacpan la: 03/10/2008 08:40:36
(la: Loc de ţipat în surdină)
"Atunci dracul se crăceşte c-un picior la asfinţit şi cu unul la răsărit, s-apucă zdravăn cu mâinile de torţire cerului, cască o gură cât o şură, şi, când chiuie o dată, se cutremură pământul, văile răsună, mările clocotesc şi peştii din ele se sperie; dracii ies afară din iaz câtă frunză şi iarbă! Şi oleacă numai de nu s-a risipit bolta cerului. Dănilă însă şedea călare pe burduful cu bani şi, ţinându-şi firea, zise:

— Mă! da' numai aşa de tare poţi chiui? Eu mai nu te-am auzit. Mai chiuie o dată!

Dracul chiuie şi mai grozav.

— Tot nu te-am auzit. Încă o dată!

Dracul chiuie ş-a treia oară, aşa de tare, de credeai că s-a rupt ceva într-însul.

— Acum nu te-am auzit nici atâta... Aşa-i c-a venit şi rândul meu?

— Mai aşa!

— Măi Michiduţă! când oi chiui eu, ai să asurzeşti ş-au să-ţi sară creierii din cap. Înţeles-ai tu? Însă eu îţi priesc bine, dacă-i vrea să mă asculţi.

— În ce fel?

— Ia să-ţi leg ochii şi urechile c-un ştergar, dacă vrei să mai trăieşti.

— Leagă-mi ce ştii şi cu ce ştii, numai să nu mor!

Atunci Dănilă leagă strâns c-un ştergar gros de câlţi ochii şi urechile dracului, ca la baba-oarba; apoi ia o drughineaţă groasă de stejar în mână, căci, cât era de pusnic Dănilă, tot mai mult se bizuia pe drughineaţă decât în sfânta cruce, şi pâc! la tâmpla dracului cea dreaptă, una!

— A... leu! destul! Nu mai chiui!

— Ba nu! stai, Sarsailă! tu cum ai chiuit de trei ori? Trosc! şi la stânga una!

— Va... leu! destul!

— Ba nu-i destul! şi-i mai trage şi-n numele tatălui una!

— A...uleo! strigă dracul îngrozitor, şi cu ochii legaţi, cum era, văicărându-se grozav şi zvârcolindu-se ca şarpele, se aruncă în iaz, spunând lui Scaraoschi cele întâmplate şi că nu-i de şuguit cu vrăjitorul acesta."

Aşa că mă duc într-ale mele ca să mă ţâp oleacă pe cele alte meleaguri şi când mi-o trece dă supărare ma voi întoarce ca să vă mai ţâp olecuţă.
La bună auzire.
salata de frunze si fructe cu vinegret - de donquijote la: 25/11/2008 10:52:33
(la: Confa pentru gurmanzi)
frunze 'tinere' si fragede (baby leaves)de mustar, sfecla, rocket, salata verde
fructe; 1mango,1 mer verde (grand smith), 1rodie 1 ananas mijlociu, 1 grepfrut, etc (dupa sezon)
ardei iute taiat marunt
nuci
parmezan sau danablue
dressing; ulei de masline + otet + mustar
sare
se taie nu foarte marunt, se amesteca componentele.

principiul: gusturi si culori contrastante de toate felurile.

axonometrie de toamna la un puct de fuga si frunza - de Lascar Barca la: 18/09/2009 14:34:04
(la: imagini in HDR (high dynamic range))


alex, am cautat pe wikipedia romaneasca explicatii la HDR dar mai mult m-a distrat traducerea in loc sa inteleg ceva:))

Am scos hurdubaia aia de cladire simetrico-strimba din originalul tau si io-te frunza mai importanta decit "artetul":))
#482655 (raspuns la: #482452) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Locul I cu coronita din frunze de laur - de zaraza sc la: 30/11/2010 14:45:59
(la: Concurs foto anotimpuri cafeneaua.com - TOAMNA)
Felicitari, maimu!! Ce-as fi vrut sa fac eu o poza ca asta, chiar si inafara concursului! Bravo! :-*
Cum ai prins frunzele in zbor?




Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...