comentarii

botosani


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Sic transit - de Dinu Lazar la: 04/12/2003 16:44:33
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
In tara exista citeva fotocluburi mult mai active decit in Bucuresti, unde de fapt nu e nimic, din cite stiu, in sensul asta.
Exista la Oradea fotoclubul Nufarul, apoi mai exista din cite stiu fotocluburi active la Slatina, Craiova, Brasov, Iasi si Botosani.
Si in jurul grupului de discutii Fotomagazin s-au facut niste adunari, intr-o vreme amatorii se adunau in acelasi loc cu profesionistii de la Asociatia Fotografilor de Presa, pina acestia nu au mai avut loc si au zis valea, va mai duceti si altundeva. De fapt realitatea e mai putin roza, veneau unii amatori care nu plateau ( plata se facea la gramada in centrul mesei) si ramineau pe capul lui Sigheti citeva milioane la sfirsitul serii de platit, si asta a umplut paharul.
Eu am incercat sa organizez un fotoclub la cele mai inalte foruri la HP, la Canon, la Kodak, dar nu au fost ecouri, nu le pasa; s-au mai facut multe intruniri ale fotomagazinarilor la studioul foto al lui Feri de la Union si studioul altui fotograf din Bucuresti; apoi la o agentie de manechine, si s-a mers chiar la filmari la un film al lui Margineanu. S-au facut si deplasari in grup in Maramures sau la Valea cu Pesti sau la Biertan, s-au distribuit sute de kg de reviste si haine si cadouri trimise de un inimos fotomagazinar devenit intre timp mai diferit, s-a mers in gashca foto la eclipsa, la padure, primavara, la Muzeul Satului... al carui director a pus sala de expozitii la disopzitie dar nimeni nu a facut nimic mai departe...
Ramine ca cineva cu initiativa, timp, spirit de organizare, sa puna cumva la punct un fotoclub valabil si in Bucuresti.
Si eu ma mir ca asa ceva nu exista. Si ma intreb daca nu exista pentru ca nu se poate dintr-un motiv sau altul sau nu se poate pentru ca nu exista...
Nu stiu daca menirea unui fotoclub e sa faca pe unii aflati mai la inceputuri sa invetze de la altii mai rasariti; aia de obicei nici nu vin... Ar fi si asta, desigur, dar un fotoclub ar trebui sa fie un loc unde sa se faca workshop-uri, unde sa se puna mina de la mina si sa se ia la comun surse de iluminare si fundal si manechin, unde sa se manince un fursec si sa se citeasca ultimele reviste foto, sa se discute poze la greu si sa existe o emulatie fotografica, sa se participe la concursuri foto...unde sa fie o adresa, sa se primeasca si sa se trimita lucrari si chiar fotografi... vise...

In alta ordine de idei, persoanele care viziteaza orice sit inscris la un server de traking pot fi vazute simplu, clicaind pe butonul din pagina; la Fotomagazin sunt citeva sute pe zi.

Poate usurinta de a comunica pe web sa fie la originea lipsei nevoii de comunicare din viata reala?

Ca sa revin la o intrebare anterioara cu lupii tineri... am vazut acum un sit absolut impresionant, pe care il asez printre cele mai bune situri de fotografie din partea asta a Europei... discret, exemplar facut ca design, imagini si cuvinte care se imbina intr-o simbioza de invidiat: www.gserban.com
#6011 (raspuns la: #5999) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mecca romanilor cu leafa de 3.000.000 .... - de ARLEKYN la: 20/12/2003 13:37:28
(la: Romani in strainatate)
Am pornit de dimineata spre complexul Europa, de la marginea Bucurestiului. Urc intr-un microbuz din cele ce asteapta plinul de oameni in fata magazinului Obor, cica asta ar fi ruta 506, am platit zece mii. Cer biletul, iar soferul ma priveste ca pe unul care cauta gilceava. Masina se umple repede de femei cu gitul gros, in treninguri si geci de fis, carind fiecare cel putin cite doua genti mari si goale. Ajungem in citeva minute. Microbuze din toate colturile Bucurestiului opresc in acelasi loc, in fata unei benzinarii. Din fiecare curg oameni de acelasi soi. Lumea celor cu leafa de trei milioane, lumea celor care nu mai cumpara de mult cafea la pachet vidat, a barbatilor dati afara din fabrici si refuzati ca taximetristi, a batrinilor ce-si trec in caiete vechi, cu creionul, fiecare impuls telefonic.
Toti stiu drumul, nimeni nu pare a sta degeaba. Nici macar tigancile insirate pe trotuar, ce-si striga cumva cu fereala averea dintre tite, "facturi, minca-ti-as!". La intrarea in "Europa", nume de complex, din ala de inferioritate, aparate ca la metrou; bag o fisa cumparata trei metri inainte, de la o dugheana, cu cinci mii de lei, si bara de metal se lasa coborita cu mina. Inauntru, zeama de oameni curge printre munti de hirtie igienica la o mie de lei sulul, pulovere la o suta de mii bucata, teancuri de sosete, haine de piele si de nepiele, cojoace din blana sintetica la 900.000 de lei bucata, ciubote de guma si pantofi luciosi, la doua, trei sute de mii perechea, Mos Craciuni din plastic ce-au inghitit fiecare cite-o mina de beculete. Din doua-n doua mese, sta cite un chinez sau o tiganca batrina cu "bombe" in mina, cu petarde.

"Daca nu cumperi, valea!"

Aplecati peste mese, loviti din toate partile de carucioare de marfa, oameni din toata tara indeasa grabnic in sacose uriase de rafie zeci de chile de sosete, hanorace, camasi, perdele. Sint mai ales femei, scunde, puternice, cu privirea iute. Pleaca apoi spre casa cu marfa "de la Capitala", o desarta ba pe un trotuar, ba in magazinele satesti, printre piine si becuri de 40 de wati, ori prin buticuri de la parterul blocurilor ce au balcoanele inchise cu chedere, aceleasi de la Botosani la Severin. In fata mea, trei taranci, invelite in doua rinduri de baticuri groase, fiecare cu rucsac in spinare, pipaie stofe, intreaba de sosete groase de iarna. Au venit din Tirgu-Lapus. Le intreb cum le cheama si ele cred ca ma tocmesc sa le trimit marfa acasa, tocmai in poarta. Le spun inca o data ca-s de la o gazeta, ele o tin pe-a lor, sa-ti dam adresa sa ne trimeti balotii cu sosete!?, le spun ca vreau sa scriu despre ele, n-apuc sa-mi termin vorba ca se stropsesc la mine cu teama lor veche fata de orice golan de oras. "Hai, tanti, ca astia si-or pus gind sa ne insele!", le trage dupa ea una, Dochia.
Ma opresc linga o masa incarcata cu blugi. Vinzatoarea se repede in mine, daca nu vreau o pereche, "Astia-s tare buni, fratioare, is Dolce Gabana, uite-i, doar la 370.000!", "Pai, daca-s tare buni, cum de-s asa de ieftini!?", "Ei, asa mi-au spus sa strig de unde i-am luat!", "Si de unde i-ai adus?", "Ei, gata cu vorba, daca nu cumperi, valea, ca io platesc acilea chiria in euro!".
Citiva metri mai incolo, scot aparatul de fotografiat. Apuc sa vad cum femeia de la taraba din fata mea face un semn celor de peste drum... "psst, psst!", si deodata rasar linga mine doi zdrahoni, nu garzi, ci dintre cei ce vindeau la mese. Privire de briceag, vorba ca mierea: "Ce vrea, domnul, de pe-aici!? Vrea cumva o pereche de blugi, un puloveras!?". "No, zic, domnul ar vrea sa scrie la ziar!". "Ei, bine, am crezut ca esti politai! Hai, uscheala!"

La Risca nu se mai tes covoare, ci sacose din rafie

Citeva sute de metri de intrarea principala, linga doi tovarasi de treaba banoasa, un calugar cersind pentru Schitul Bradul din Neamt si un tigan gras care vinde facturi, zaresc o figura cunoscuta. Casc ochii. Am mai vazut-o in tirgul asta, dar totusi nu-i aceeasi. Tine in miini citeva sacose de rafie, goale si mari, ca ar putea intra un chinez intr-una singura. O cheama Leontina Abrudan, e din comuna Risca, judetul Cluj. Sa tot fie cinci ierni de cind s-a dus barbatu-sau, Gavrila, tractoristul. De la o vreme, muierile din satul ei nu mai tes covoare. Au prins repede o vorba din sud, adusa cu acceleratul de cele care vindeau cite o cerga mitoasa. Iar acum, din razboaiele lor ies sacosele facute din "rafia aiasta ce trebuie la vie". Si s-au pornit la inceputul lui decembrie spre Capitala, "cam la cinspce femei din Risca". Si-au luat camera cu 35.000 de lei de batic, undeva, pe linga Gara de Nord. Dorm cite sapte in paturi suprapuse, iar ziua incearca sa vinda plasele de rafie cu 40.000-50.000 de lei bucata. "Si-s mai bune ca alea chinezesti, uite ce indoitura le-am facut!". Cu banii de pe sacosele de rafie, Leontina crede c-o sa cumpere niste ciubote pentru cele doua fete ramase acasa. Le-am zarit apoi si pe celelalte femei din satul Leontinei, asezate cam la o suta de metri una de alta. Cind le izbeste foamea, nu mai mult de o data pe zi, maninca de la circiuma asta de colea, "Uite, draga domnule, gratarul pe care sfiriie cirnatii!". Sub gratar, cu boturile alungite, asteptau picaturi de grasime ciini de culoarea pamintului.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Crede si nu cerceta!...
din JN - de Catalina Bader la: 21/01/2004 02:22:24
(la: Romania, in Africa economiei)
Privatizare

Trei directori din Iasi au fost tinuti pe nedrept in arest, deoarece au reusit sa-i supere pe unii dintre fostii inspectori ai Garzii Financiare. Dat in judecata, statul roman va trebui sa bage mana in buzunarele contribuabililor, de unde va scoate miliarde de lei, pentru a putea repara greselile anchetatorilor, care au luat niste decizii ce nu aveau nici o legatura cu realitatea. Acum, anchetatorii se prefac ca nu-si mai amintesc de caz ori ca nu mai gasesc dosarele intocmite in 1993 CRISTINA HURDUBAIA

Ermil Gafencu este director general la SC Itels SA Iasi, o societate de constructii si izolatii din Iasi. In urma cu 11 ani, acesta, impreuna cu alti doi directori - fostul director general Eugen Gidei si actualul director economic Constantin Ionescu - au fost cercetati si acuzati de fals, uz de fals si bancruta frauduloasa, in ceea ce priveste privatizarea prin metoda MEBO a societatii Itels. Mai concret, acestia au fost acuzati ca au furat din banii firmei pentru a plati actiuni.
La sfarsitul anului 1992, firma ieseana a facut parte din lista societatilor care urmau a fi privatizate prin metoda MEBO, care consta in cumpararea actiunilor de catre angajati. Atunci, Gafencu era directorul tehnic al societatii. Conducerea firmei iesene s-a ocupat de privatizare, legal, sub supravegherea Ministerului de Construc tii, Agentiei Nationale de Privatizare si a Consiliului Imputernicit ilor Statului.

Cum au inceput necazurile
La putin timp dupa privatizarea SC Itels, “unul dintre angajatii de aici, prieten cu unul dintre fostii inspectori ai Garzii Financiare Iasi, a fost dat afara, din cauza unor motive intemeiate, pe care eu nu le cunosc”, dupa cum ne-a declarat avocatul lui Ermil Gafencu, Maria Aldea. Conform unor surse neoficiale, ceva mai tarziu, seful Garzii Financiare de atunci a vrut sa-si angajeze sotia la aceeasi firma, insa fara succes.
De aici au inceput toate necazurile. Astfel, intr-o zi, la poarta societatii au aparut mai multi comisari ai Garzii Financiare, pentru a efectua un control legat de privatizarea societatii. Dupa ce s-a intocmit un proces-verbal, Eugen Gidei si Constantin Ionescu au fost arestati. “Fusese anuntata si politia”, a mai spus avocatul Aldea. Dupa cateva zile, pe 31 martie 1993, a fost chemat la politie si Ermil Gafencu. Cand a ajuns acolo, exista un mandat de arestare semnat si pe numele lui. Dupa ce i-au luat toate lucrurile personale, a fost dus imediat in arest.

Declarati nevinovati
Cei trei directori au stat in inchisoare timp de 11 luni. Eugen Gidei a facut, in acea perioada, diabet. Toti trei au fost serios afectati psihic. Imediat ce procesul a fost stramutat la Buzau, au fost pusi in libertate chiar de la primul termen. Abia dupa sapte ani, Gafencu, Gidei si Ionescu sunt in sfarsit achitat i, instanta considerand ca privatizarea societatii Itels a fost facuta legal si nu ilegal, asa cum sustineau anchetatorii.
“Eu consider ca a fost un dram de rea-vointa si o nein telegere a acestei privatizari prin metoda MEBO”, mai povesteste Maria Aldea.
Nici unul dintre cei trei directori nu vrea sa-si aminteasca despre zilele traite in inchisoare: “Nu vreau sa ma gandesc la asta si nici sa retraiesc acele vremuri, asa ca nu dau nici o declaratie”, ne-a spus Ermil Gafencu.

Statul dat in judecata
Dupa ce au fost declarati nevinovati, cei trei au dat statul roman in judecata, solicitand plata zilelor de inchisoare facute fara nici un sens. Astfel, Tribunalul Iasi ajunge la concluzia ca au dreptate si obliga statul roman la plata a cate 3 miliarde de lei pentru Gafencu si Gidei si a unui miliard pentru cel de-al treilea director. Curtea de Apel Iasi da si ea aceleasi sentinte.
La Curtea Suprema de Justitie insa, magistratii decid ca Gafencu sa primeasca doar jumatate din suma. Apoi, fostul procuror general al Romaniei, Tanase Joita, ataca decizia data in dosarul Gafencu, solicitand un recurs in anulare, deoarece a considerat ca achitarea acestuia poate fi considerata o “reparatie morala”. In cazul lui Eugen Gidei, hotararile date pana atunci sunt casate, iar dosarul ajunge din nou la Curtea de Apel Iasi.
La ora actuala, Constantin Ionescu are proces la Curtea Suprema de Justitie.

Anchetatorii nu vor sa vorbeasca
Pentru a vedea cum stau lucrurile si din punctul de vedere al anchetatorilor, am incercat sa dam de acestia. Majoritatea ofiterilor de la Politia Economica din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Iasi care au lucrat la caz acum aproape 11 ani au iesit la pensie.
Dupa indelungi cautari, am reusit sa dam de unul. Comisarul-sef Lucian Crisu a fost foarte amabil la telefon. Am stabilit o intalnire, urma nd a afla si ce continea referatul intocmit la vremea aceea de catre politisti. Politistul Crisu insa nu a mai fost de gasit, acesta aga tandu-se de faptul ca reporterii cotidianului nostru au ajuns la politie un pic mai tarziu decat se stabilise, din cauza traficului aglomerat. Dupa numeroase insistente, am ajuns la seful Politiei Economice, comisarul Grigoruta Bejan, care si-a amintit ca, in 1993, a lucrat si el la caz: “Eram pe la inceputul muncii mele. A fost o armata de oameni care au lucrat la cazul asta. Am facut o ancheta transparenta si la obiect. La noi a ramas doar referatul”, ne-a spus Bejan.

Uite referatul, nu e referatul
Dupa cateva ore de as teptare, comisarul Grigoruta Bejan ne-a anuntat triumfa tor ca a gasit referatul, insa va mai trebui sa asteptam putin, pentru a cere aprobare si de la adjunctul sefului Politiei, Ioan Campeanu, deoarece inspectorul-sef era plecat din localitate.
A urmat o alta ora de asteptare. Raspunsul final a fost insa ca abia a doua zi o sa putem avea datele din referat, pentru ca “stiti cum e, e praf mult in arhiva... dureaza “, desi, anterior, ne spusese ca-l gasise. A doua zi, comisarul-sef Grigoruta Bejan nu a mai fost de gasit. A treia zi, la fel. Abia dupa inca o zi, Bejan a dat o declarat ie care se bate cap in cap cu ce declarase anterior: “Nu am gasit urma dosarului in care cei trei directori de la Itels au fost trimisi in judecata. Cel care lucreaza la arhiva noastra este venit din anul 2000 si nu stie inca modul de clasificare a dosarelor. Chiar daca as fi gasit urma de dosar nu as fi putut sa va dau o copie, deoarece informatiile sunt secrete. Va pot spune doar ca cei trei directori au fost trimisi in judecata pentru acuzatiile care au fost formulate in plangerea penala”.


Capitol pentru o carte

Cum a avut loc privatizarea prin metoda MEBO la societatea din Iasi, in varianta anchetatorilor, s-a scris si in cartea fostului general de divizie Ion Pitulescu, “Al treilea razboi mondial - Crima organizata”. Anchetatorii au ajuns la concluzia ca firma s-a privatizat pe spatele statului roman. Astfel, se arata cum, “in anul 1991, din dispozit ia conducerii, Itels a inregistrat suma de peste 140 milioane de lei in bilantul contabil, suma ce reprezenta avansurile pentru executarea unor lucrari. In realitate, suma, care reprezenta valoarea unor lucrari de izolatii efectuate, trebuia inregistrata ca venit al firmei. Societatea a predat in locatie de gestiune santierele sale din Iasi, Suceava, Botosani, cu obligatia ca acestea sa se transforme in SRL-uri in timp de 40 de zile. Santierele s-au transformat in trei SRL-uri, dar nu au functionat efectiv. Toate operatiunile de aprovizionare, productie, incasari si plati au fost efectuate de SC Itels SA Iasi. In luna aprilie 1992, firma a transferat catre cele trei SRL-uri peste 120 milioane de lei. La sfarsitul anului, pentru cele trei firme s-a calculat un profit de 79,9 milioane de lei, repartizat catre cei trei directori care detineau cele mai multe actiuni. Ulterior, SC Itels a scos la licitatie o serie de active adjudecate de cele trei SRL-uri. Pentru a depune 10% garantie, conducerea Itels a virat firmelor 14,7 milioane de lei, care au reintrat in conturile aceleiasi societat i, dupa licitatie. De fapt, Itels s-a privatizat prin virarea a 34 de milioane de lei din contul societatii si nu din sumele ce trebuiau depuse de actionari. Cu alte cuvinte, societatea s-a privatizat pe banii statului”, se mai arata in aceeasi carte. Avocatul Aldea afirma ca s-a constatat, pana la urma, ca expertizele facute de anchetatori nu au fost reale: “S-au facut tot felul de presiuni in ceea ce priveste aceste expertize, dar ultima expertiza a dovedit ca acuzatiile aduse celor trei nu erau adevarate”.


Prea multi ani

La Parchetul de pe langa Curtea de Apel Iasi am avut acelasi “succes” ca si la Politie. De procurorul care a anchetat cazul, Camelia Boi ta, nu am putut da, deoarece purtatorul de cuvant al institut iei, Iulia Diaconu, ne-a informat ca au trecut prea multi ani ca acesta sa isi mai poata aminti povestea. “Singurul lucru cu care va putem ajuta este sa faceti o adresa, sa cautam in arhiva dosarul, sa vedem daca mai exista, daca nu s-a prescris fapta, dar asta dureaza mult...”
din Foisorul de foc - de Catalina Bader la: 21/01/2004 05:50:19
(la: Un salariu decent in Romania)
O tara intreaga a parut fascinata de furia cheltuielilor de sarbatori, de ploaia banilor aruncati pe cadouri, distractii sau calatorii. Mai cu seama marile orase au lasat impresia unei alte Romanii, in care oamenii au bani in exces si disponibilitati nelimitate. Agentiile de turism anuntau inca de la inceputul lui decembrie ca locurile de cazare pentru cele mai scumpe hoteluri au fost epuizate, iar reportajele din magazinele de electrocasnice semnalau un fel de apocalipsa a cumparaturilor de sezon. Stirile televizate si forfota oraselor lasau impresia de bunastare generalizata, in mare contrast cu ceea ce se intimplase peste an, cind tara gemea sub povara scumpirilor tarifelor la lumina, caldura sau la telefoane. Goana dupa un Revelion de lux contrasta cu precedentele stiri referitoare la sute de mii de oameni care se debransau de la reteaua de termoficare sau cu statisticile oficiale, care continua sa arate un venit mediu de numai 125 de euro.
In fata freneziei cheltuielilor, multi se intreaba de unde apar atitia bani, de unde atitea masini, case, concedii, termopane sau electrocasnice? De unde succesul magazinelor de lux, de unde aglomeratia din localurile cu pretentii in care e greu sa obtii o rezervare? Cine sint cei care umplu discotecile, barurile si tin aprinse luminile orasului pina dimineata? Prinsi cu grijile de zi cu zi, oamenii cu posibilitati modeste si chiar cei din clasa de mijloc privesc intrigati aceasta defilare de prosperitate, intrebindu-se daca nu cumva statisticile au ramas in urma, iar Occidentul s-a mutat peste noapte la gurile Dunarii. Secretul acestei aparente bunastari nu sta insa nici in consolidarea clasei de mijloc, nici in simplul efect cumulativ al “cheltuielilor de ocazie”, spun economistii. Combustibilul care anima distractia si consumul in Romania sint banii care lipsesc din statistici.
Un observator strain venit intr-o Romanie descrisa de deja celebrii parametri ai saraciei este contrariat sa vada aceasta euforie aparent generalizata a consumului. “Socat de ceea ce se intimpla pe teren, n-ar intelege cum de toata lumea se plinge ca n-are bani sa-si plateasca intretinerea, dar negustorii vind aproape orice de sarbatori. Se poate intreba, pe buna dreptate, de unde bani si mai ales, cine sint oamenii cu bani?”, spune analistul Florin Petria. Dintr-o inexplicabila pudoare, vorbim putin de noua clasa de “nouveaux riches”, noii imbogatiti, adica. Cine sint ei? Nu prea stim, iar comentatorii doar banuiesc, urmarind sursele posibile de bani. Lasam la o parte “clubul celor 300” de milionari in dolari, care nu prea-si mai petrec sarbatorile prin Romania si fac deja cumparaturi la Paris. Clubul noilor imbogatiti nu poate fi confundat nici cu asa-numita “clasa mijlocie”. In Romania, clasa de mijloc, recunoscuta ca atare prin salariile mari primite din banci, case de brokeraj, sucursale ale marilor corporatii sau prin veniturile obtinute din afaceri nu e foarte numeroasa. In afara de asta, oamenii care fac bani din profesie sint rereori prezenti in peisajul social, impartindu-se doar intre serviciu si viata de familie si concentrindu-se pe investitii majore.

Mirajul clasei de mijloc

“Clasa de mijloc este reprezentata de indivizi cu studii superioare, bine calificati profesional si mici antreprenori. Nu au averi mari, ci medii, dar reprezinta o categorie relativ importanta. In Europa, patura intelectualilor variaza in jurul a 30 la suta. In Romania, ca pondere a populatiei cu studii superioare, ne situam pe unul din ultimele locuri din Europa, cu aproximativ zece la suta din populatie. Standardul de consum al paturii de mijloc este special. Sint mai putin interesati de bunurile de stricta subzistenta si tind sa investeasca in altceva, tind sa faca economii, iar, in Romania, tind sa-si cumpere electrocasnice, locuinte si automobile. In vestul Europei aceasta patura consuma foarte mult turism, in special turism cultural”, explica sociologul Bogdan Voicu, specialist la Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii.
Aspectul dinamic al pietei in Romania ar putea crea impresia ca in sfirsit a aparut si la noi mult rivnita clasa de mijloc, patura groasa a celor care tin in stare de functionare industriile producatoare de masini, umplu teatrele si cinematografele si impulsioneaza industria serviciilor. “Oricum ai socoti, clasa de mijloc nu se extinde dincolo de 5-10 la suta din populatia Romaniei, iar oameni cu averi considerabile sint vreo zece mii. Raportat la populatia Romaniei, asta nu e prea mult”, explica analistul economic Ilie Serbanescu. Vreo 200.000 de oameni, risipiti in toata tara, nu explica momentele de maxima risipa si nici aparenta bunastare de peste an. “Statisticile arata ca veniturile lunare ale unui salariat, chiar si ale celor mai bine platiti, nu pot sustine cu intensitate euforia consumului.
Risipa sarbatorilor arata insa dimensiunea banilor “negri”, pentru care nimeni n-a platit vreo taxa. E perioada cea mai transparenta pentru economia subterana”, spune Florin Petria.

Mai bogati decit arata statisticile

Bineinteles, exista o patura de mijloc activa, cu resurse financiare “curate”, la care se adauga adolescentii si studentii, care cheltuiesc cam tot ce au - din resurse proprii sau de la parinti. Numarul acestora este insa departe de a explica dimensiunile consumului de timp liber. Oricit de adinc ar cauta in buzunar, cei care sint platiti cu un salariu minim pe economie, situat in noiembrie la un nivel de 62 euro, tot nu pot cheltui mai mult de echivalentul a 2 euro pe zi. Asta in situatia in care nu platesc nici o factura in luna decembrie. Nici in esaloanele superioare din punct de vedere salarial raspunsul freneziei consumului nu isi gaseste raspuns: oficial, cei mai bine platiti romani sint bancherii. Potrivit statisticilor pentru noiembrie, salariul mediu in banci a fost totusi de numai 325 de euro, si astfel nici acestia nu pot cheltui decit vreo zece euro pe zi.

Cheltuiala de placere

In timp ce Alvin Toffler vorbea despre un “al patrulea val”, anume economia timpului liber, spre care se indreapta lumea occidentala, Romania ramine intr-o etapa premergatoare, incercind sa-si acopere golurile acumulate pina acum. “Consumul de timp liber nu pare a fi mare in Romania. Indivizii bine platiti din companiile prospere au de compensat ani de zile in care parintii lor nu au putut acumula bunuri.
Asa ca nu dau bani pe “loisir”, ci prefera sa investeasca masiv in apartamente - Romania fiind, de altfel, una dintre putinele tari cu numar record de proprietari de case (90 la suta). Pentru comparatie, Anglia are sub 40 la suta. In afara aparentei bunastari si a unui tip de consum impulsionat de aproximativ 17 la suta din populatie, romanul o duce mai prost decit orice alt european, exceptind spatiul ex-sovietic, Albania, Bosnia si Serbia. Raportat la propriile lor asteptari, romanii o duc chiar si mai rau: in jur de 70 la suta spun ca isi ating cel putin strictul necesar. La inceputul anilor '90 asteptarile erau foarte puternice. Dupa indepartarea lui Ceausescu am inregistrat o lunga perioada de recul. Abia acum, cind se inregistreaza vagi cresteri economice, este o perioada relativ mai buna pentru acumulari”, spune sociologul Bogdan Voicu.

Economia subterana, motorul zonelor urbane

Acumularea de capital se poate face de multe ori pe spinarea celorlalti, la limita legii, sau de cele mai multe ori in afara legii. Asa se face ca unii dintre “nouveaux riches” autohtoni au radacini in traficul de tigari, droguri, si in general orice marfa adusa prin contrabanda in tara si vinduta la preturi mici. “Banii din economia subterana ajung in final in consum, din cauza asta vedem masini de ultima ora, exod in perioada vacantelor catre destinatii exotice si imbulzeala in supermarketuri. Oamenii isi construiesc locuinte, cumpara masini scumpe si nu-i intreaba nimeni de unde sint banii. Paradoxal, la noi economia subterana face sa creasca PIB-ul intr-o masura mai mare decit in alte tari”, adauga Ionut Popescu.
Banii se misca mai ales in marile orase, cu precadere in Bucuresti, subliniaza analistul economic Ilie Serbanescu. Economia subterana, estimata de specialisti intre 20 si 40 la suta din cea “oficiala”, joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. “Noi avem tabloul din Bucuresti, care nu e chiar repetabil in restul tarii. Evident ca in ultimul an s-au intensificat vinzarile la nivelul intregii tari, dar in Bucuresti media salariala e oricum cu 50% peste cea din restul tarii (dar si preturile sint mai ridicate). Densitatea firmelor, administratia centrala, ambasadele fac din populatia capitalei categoria cea mai bine salarizata in raport cu tara”, spune Florin Petria.
“Economia subterana e distribuita inegal pe teritoriul tarii. Exista sume enorme care provind din trafic, bani care se misca in orasele din apropierea frontierelor si in capitala. Fac o diferenta intre munca “la negru”, din constructii, de pilda si traficul cu diverse produse, de la tigari, aur sau droguri, sau orice alta marfa de contrabanda, care intra in tara fara taxe. Traficul de marfuri explica in parte, bunastarea relativ mai mare a oraselor din apropierea frontierelor. Constanta sau Oradea sint orase sensibil mai prospere decit Focsaniul, de pilda”, spune Florin Petria.

Spaga, unealta a prosperitatii

Mai exista o categorie de “nouveaux riches”, din care fac parte, in general, coruptii deja platiti din buget. Investitorii straini sustineau ca in Romania coruptia este mai intensa in spitale, la ghiseele sau birourile functionarilor marunti. Dar “spaga” micilor corupti e in mare parte platita din venituri legale, sustine Petria. Bani in plus, netaxati, constata analistii, sint si in buzunarele liber profesionistilor care tarifeaza oficial doar o parte din venituri. Muzicieni, avocati, notari sau coafeze. Ei sint insa mascati de sumele destul de substantiale cistigate “legal”.

Bunastare de import

Nu in ultimul rind, printre argumentele cresterii aparente a nivelului de consum se numara faptul ca imigratia a crescut. Dupa un virf absolut in 1990, s-a inregistrat o perioada de stagnare, dupa care a inceput din nou sa creasca dupa '95. “Mai nou, au aparut adevarate retele de emigrare. Exista, de pilda, o cursa Teleorman-Barcelona, care pleaca de la Dobrotesti joi la ora 1.00. De undeva din Botosani se pleaca in fiecare saptamina la Bruxelles. Exista comune intregi in care jumatate din populatie este la munca in strainatate”, explica sociologul Bogdan Voicu. “Sintem mai bogati decit in statistici si oamenii simt asta, mai ales in preajma sarbatorilor.
Un studiu recent arata ca 1,7 milioane de gospodarii au cel putin cite un membru plecat la munca pe alte meleaguri. Astfel in Romania au intrat anul trecut cel putin doua miliarde dolari, din care aproape jumatate intra in circuitul bancar, restul vin direct la chimir”, sutine analistul economic Ionut Popescu. Banii “stranierilor” explica in mare parte faptul ca in ultima vreme consumul a crescut vizibil mai rapid decit veniturile oficiale, spune Popescu.

Vise roz alimentate din strainatate

“Numeroasa categorie a romanilor care lucreaza in strainatate, majoritatea in conditii ilegale, aduce in tara bani din partea cenusie, gri, a economiilor occidentale. Majoritatea celor care lucreaza in strainatate au aranjamente de plata care nu trec prin fortele de munca din tarile respective. Parte din acesti bani cistigati “la negru” in strainatate sint trimisi in Romania si sint cheltuiti cu aceasta ocazie”, spune Florin Petria. “De regula, migrantii romani, care in clipa de fata acopera intre 10 si 12 la suta din gospodariile romanesti, trimit in medie cam 200 de euro pe luna in tara, potrivit ultimelor studii CURS si OIM. Asta inseamna dublul salariului mediu pe economie, ceea ce inseamna un consum mai mare. Oamenii care migreaza sint mai apropiati paturii de mijloc. Majoritatea acestor bani merg in investitii si consum. Acesta din urma este un consum de tip superior”, explica sociologul Bogdan Voicu.

Dezavantajele banilor nemunciti

Sarbatorile sint un bun prilej sa pipaim dimensiunea economiei subterane si sa ne intrebam pe citi oameni a imbogatit ea, insa o vaga impresie cu privire la subiect ne putem face si in restul zilelor de peste an. Pe de alta parte, banii negri sau gri vin din traficul de marfuri, din munca la negru afara, din spagile birocratilor sau din veniturile de completare a salariilor. Probabil cel mai devastator efect al imbogatitilor din zona subterana a economiei este cresterea nesabuita a preturilor datorata usurintei cu care toti acestia pot accepta scumpirile. “Din pacate, veniturile ilegale sint marea sursa a inflatiei, pentru ca cine are bani in surplus accepta mai usor un pret mai mare. Banul care vine muncit si taxat nu genereaza asa de usor inflatie. Concentrarea banilor “negri” in orasele mari ridica preturile si amplifica inflatia.
In Romania nu exista o statistica regionala a indicelui de crestere al preturilor, dar dintr-o asemenea analiza am putea afla ca inflatia evolueaza diferit in Moldova, fata de Constanta, Timisoara sau Bucuresti. O asemenea statistica ar descrie mai bine unde se concentreaza veniturile netaxate”, spune Florin Petria. “La o analiza atenta, observi ca economia subterana e distribuita inegal. In esenta, banii se-nvirt in orasele mari. Daca vrei sa cumperi un produs mai scump in Braila, de exemplu, nu-l gasesti. Chiar daca ai facut bani la Braila, cumparaturile mai sofisticate le faci la Bucuresti, si asa se explica in parte si vinzoleala pe marile artere comerciale din Capitala”, apreciaza Ionut Popescu.
Economia subterana joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. Cei care nu au bani se grupeaza, insa, intr-o majoritate tacuta, in mare contrast cu bunastarea “risipitorilor” al caror numar nu-l putem socoti.
In lumina celor de mai sus, devine evident insa ca incercarile de a evalua cresterea nivelului de trai sau progresul economic invocind cresterea consumului sau aparenta bunastare din centrele oraselor corespunde in prea mica masura realitatii. Economia subterana, exodul fortei de munca si sursele “semilegale” de cistig continua sa fie factori principali in peisajul economico-financiar, contribuind decisiv la mirajul bunastarii.
Model de autonomie autohtona - de (anonim) la: 24/08/2004 17:20:00
(la: Ce parere ai despre administrarea autonomica regionala?)
Cum ar arata Romania regionalizata:
Romania este formata din cele 8 regiuni istorice plus Bucurestiul, oras regional: Banat (Timis, Caras Severin), Bucovina (Botosani, Suceava), Crisana (Arad, Bihor, Salaj), Dobrogea (Tulcea, Constanta), Moldova (Iasi, Neamt, Bacau, Vrancea), Muntenia (Prahova, Arges, Teleorman, Calarasi, Ialomita, Dambovita, Giurgiu), Oltenia (Olt, Dolj, Gorj, Mehedinti), Transilvania (Cluj, Bistrta-Nasaud, Harghita, Covasna, Mures, Sibiu, Hunedoara). Daca sunt judete care le-am uitat, poate va aduceti voi aminte si le incadrati intr-o regiune. Prin comasarea acestor judete impreuna, putem sa regionalizam Romania, pentru ca pentru a regionaliza o tara, toti oamenii care intra intr-o regiune trebuie sa aiba ceva in comun, o istorie, o vorba. Iar capitalele ar fi urmatoarele: Banat - Timisoara, Bucovina - Suceava, Crisana - Oradea, Dobrogea - Constanta, Moldova - Iasi, Muntenia - aici sunt mai multe posibilitati: Ploiesti, Pitesti (sau vreun oras care are mai are importanta pentru aceasta regiune), Oltenia - Craiova, Transilvania - Cluj. Toate comunele si orasele sunt autonome. Adica trebuie sa se descurce din ce produc. 25% din bani se duc spre bugetul regiunii, iar 10% se duc spre bugetul consolidat de stat. In asa fel, unele orase sau comune, pot sa ceara bani de la regiune pentru anumite proiecte iar regiunile pot sa se ocupe de drumuri, de sanatate, educatie, asistenta sociala si autoguvernare. Ce ramane in slujba guvernului central este apararea, politica externa, si trasarea anumitor directii in sanatate si educatie si in agricultura. Localitatile mai mari vor avea politie proprie, iar in comune vor fi trimisi politisti de la politia regionala. Va exista si o politie nationala, un fel de FBI ca sa intelegeti mai bine, care se va ocupa de cazurile foarte grave. Regiunile vor fi reprezentate in guvernul central de senatori si deputati, dar vor avea dreptul sa-si aleaga guvernatorul sau prefectul. In acest fel capitala ar ramane Bucurestiul, ziua nationala ar ramane 1 Decembrie, imnul national ar ramana Desteapta-te romane.
Sa nu uit, fiecare regiune, va avea dreptul la stema si steag propriu, la fel ca si fiecare oras.
Ce ziceti de acest model de regionalizare?
Petry Abrudan, Oradea
#20256 (raspuns la: #19652) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt Hypatia - de Pasagerul la: 09/10/2004 20:16:48
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Ce parere ai despre urmatorul articol publicat la 4 octombrie,2004 de Evemimentul Zilei OnLine

Cruciada ordodoxa in scoli
Adrian Schiop
Luni, 04 Octombrie 2004


Predarea religiei in scoli provoaca situatii neplacute pentru unii copii. Unii dintre ei pot fi speriati din cauza ca anumiti profesori ii ameninta cu “draci” si chinurile iadului. Altii sint obligati sa respecte ritualul ortodox, fiind sanctionati daca nu cumpara luminari pentru biserica sau nu participa la slujba de duminica. Dincolo de bunele intentii ale Bisericii Ortodoxe in ce priveste educatia religioasa, in scoli au loc abuzuri care provin fie din ignoranta pedagogica, fie din excesul de zel sau vederile inguste ale unor profesori.
Invatamintul religios modern evita sa aduca in discutie partea demonologica a teologiei, mai exact doctrina pedepsei, tema chinurilor in iad sau a diavolului. Se considera ca acestea induc sentimente de insecuritate copilului si risca sa-i afecteze dezvoltarea ulterioara, in special respectul si increderea in sine. De altfel, manualele de religie evita sa faca educatie apelind la exemple axate pe pedeapsa divina sau chinurile iadului. Se prefera texte care promoveaza, in consonanta cu pedagogia moderna, imaginea Dumnezeului iubirii si tolerantei. Emil Moise, profesor titular de filozofie in cadrul Grupului Scolar Industrial Berca, din judetul Buzau, a izolat cazuri care contrazic flagrant acest principiu pedagogic. De altfel, toate datele referitoare la judetul Buzau fac parte dintr-o cercetare a profesorului, efectuata in cadrul proiectului “Harta actorilor si problemelor aderarii la Uniunea Europeana”, derulat de Fundatia pentru o Societate Deschisa.
La clasa I, diavolul desenat pe tabla

Astfel, potrivit lui Emil Moise, in cadrul Liceului de Arta din Buzau, in anul scolar 2001-2002, profesoara de religie le spunea elevilor de la clasele primare ca “daca nu vin la scoala cu cruciulita la git o sa apara diavolul si vor pati numai lucruri rele”. Intr-un alt context, profesoara a desenat, pentru elevii din clasa I, diavolul pe tabla. Dupa lectia respectiva, o fetita a inceput sa aiba cosmaruri si se trezea plingind noaptea. Chestionata in privinta acestor strategii, profesoara nu a adus argumente pedagogice, ci teologice, “atita timp cit Fecioara Maria - care vegheaza la buna desfasurare a activitatii ei - nu i-a atras atentia, inseamna ca nu a gresit”. Cazul a fost prezentat inspectorului de religie din acea vreme, Costica Panaite, care a atentionat-o pe profesoara sa-si tempereze discursul. Contactat telefonic, fostul inspector, actualmente consilier cultural si cu probleme de invatamint pe linga Episcopia Buzaului si Vrancei, si-a remotivat decizia: “Nu poti sa obligi copiii sa vina cu crucea la git”. La Scoala
nr. 1, tot din Buzau (anul scolar 2003-2004), profesorul isi convingea elevii ca “pe umarul drept aveti un ingeras, iar pe umarul sting un drac, prin urmare aveti grija cum va inchinati: daca incepeti cu partea stinga, va inchinati dracului”. O astfel de justificare iese din canoanele bisericii fiindca face apel la un mod magic, superstitios, de argumentare. In plus, este jignitoare pentru cultul catolic, unde semnul crucii se face de la stinga la dreapta. Se incalca astfel o norma elementara de toleranta, fapt cu atit mai grav cu cit principiile invatamintului religios ortodox se refera explicit la cultivarea tolerantei interconfesionale si evitarea sectarismului.
Reprezentantul Patriarhiei, diaconul consilier Nicu Octavian, este de acord cu aceasta, gasind insa circumstante atenuante profesoarei de religie intr-un posibil exces de zel.

“Daca intrati intr-o biserica adventista da tractorul peste voi”

S-au inregistrat si alte abateri de la aceasta norma, observate de Emil Moise. Astfel, acelasi profesor de la Scoala nr. 1 din Buzau le spunea elevilor: “Daca intrati intr-o biserica adventista da tractorul peste voi” (in imediata vecinatate a scolii respective se afla un asezamint al adventistilor). Abaterile de la principiul tolerantei interconfesionale se manifesta insa si la nivelul invatamintului liceal. La Grupul Scolar Contactoare din Buzau, profesorul de religie le-a spus elevilor, in anul scolar 2001-2002, ca unele dintre confesiunile care nu sint ortodoxe (dar care sint printre confesiunile acceptate legal in Romania) sint secte. Bisericile care nu apartin confesiunii ortodoxe sint prezentate ca un pericol pentru cei care intra in ele. In caietul de religie al unui elev de clasa a IX-a apare scris ca “adventistii denigreaza Biserica Ortodoxa, pentru ei biserica este stapinita de diavol, iar singurul adapost de acesta este casa lor de rugaciuni”; sau: “Martorii lui Iehova este una dintre cele mai periculoase secte, propagind fanatismul religios”. Tot in cadrul Liceului de Arta, in clasa a V-a (an scolar 2003-2004), profesoara de religie le-a spus copiilor ca Dumnezeu ii iubeste numai pe ortodocsi. Din colectivul clasei fac parte si doua eleve care nu apartin confesiunii ortodoxe si care participa la ora de religie: una apartinind confesiunii evanghelice, iar alta confesiunii iudaice. Desi una dintre fete a protestat chiar in timpul orei: “Doamna profesoara, eu cred ca Dumnezeu ne iubeste pe toti, nu numai pe ortodocsi”, reactia negativa nu a intirziat sa apara, o parte din colegii lor indepartindu-le, in pauza, pe cele doua fete, spunind ca sint “spurcate”. Problema s-a discutat in sedinta pe clasa, mama uneia dintre cele doua eleve solicitindu-i dirigintei sa discute cu profesoara de religie. La scoala din Joseni (judetul Buzau), profesorul-preot a pedepsit un elev din clasa a IV-a tinindu-l in picioare toata ora pentru ca, in preajma Sarbatorilor de Paste, a vizionat un fim difuzat in localitate de membrii unei confesiuni protestante.

Obligati sa cumpere luminari

Potrivit lui Emil Moise, obligarea elevilor de a merge la biserica este intilnita mai frecvent in scolile din mediul rural: la Grupul Scolar Industrial Berca sau la scolile din Plescoi, Sageata, Cindesti (situatia este valabila pentru anul scolar 2003-2004). Daca nu merg la biserica saptaminal, elevilor li se scad puncte la evaluarea din cadrul orei de religie. In comuna Sageata, pentru astfel de “abateri”, copiilor li se dau note sub cea de promovare, iar in Cindesti copiii sint obligati sa cumpere si trei luminari. Si in opinia diaconului consilier Nicu Octavian se poate vorbi de un abuz, “recomandarea este corecta, dar constringerea copiilor de a merge la biserica este nerecomandabila”.

Pozitia Inspectoratului Judetean Buzau

“In 2004 am avut o discutie personala despre abuzuri religioase cu inspectorul de religie din judetul Buzau, Paul Negoita. In loc sa cerceteze cazurile, a afirmat ca toate situatiile semnalate de mine sint exagerari si m-a luat la un misto badaran si arogant, “ce, crezi ca eu am timp de toate maruntisurile? Crezi ca stau sa-ti dau tie replici?””, ne-a declarat Emil Moise. Inspectorul de religie nu recunoaste insa ca
l-ar fi ironizat Emil Moise si sustine ca el nu e dator sa porneasca o investigatie a cazurilor atita timp cit nu i se prezinta dovezi sau sesizari si reclamatii.

Elevii atei sint ciudatii clasei

Un fenomen interesant care se produce in ultimii ani, datorat influentei tot mai marcante a religiei asupra indivizilor, este perceptia ateismului sub semnul demonismului si a stigmei. Elevii cu convingeri ateiste sint perceputi ca o specie de “ciudati”. Sethy este eleva in clasa a XII-a la un liceu din Botosani. La inceputul anului s-a hotarit sa nu mai frecventeze orele de religie. Ea a intrebat-o pe profesoara de religie ce materii poate studia in locul acestei discipline. “Profesoara m-a intrebat de ce ma intereseaza asta si eu i-am raspuns ca sint atee. Atunci a inceput sa rida si a fost imediat urmata de restul colegilor mei. M-a umilit in fata clasei, ma intreba ironic cum de eu pot sa fiu atee si restul clasei nu... M-am simtit foarte prost”, spune Sethy. Datorita birocratiei sau, pur si simplu, de dragul evitarii unor complicatii, profesoara
i-a incheiat finalmente situatia cu 7,5. Alt caz povestit de Sethy este al unui coleg care “a scris o povestioara in care isi batea joc de Biblie si era sa fie exmatriculat”.
#24570 (raspuns la: #24567) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Si Contra... - de Pasagerul la: 02/11/2004 20:41:39
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
DIn Evenimentul Zilei On Line

Cruciada ordodoxa in scoli
Adrian Schiop
Luni, 04 Octombrie 2004


Predarea religiei in scoli provoaca situatii neplacute pentru unii copii. Unii dintre ei pot fi speriati din cauza ca anumiti profesori ii ameninta cu “draci” si chinurile iadului. Altii sint obligati sa respecte ritualul ortodox, fiind sanctionati daca nu cumpara luminari pentru biserica sau nu participa la slujba de duminica. Dincolo de bunele intentii ale Bisericii Ortodoxe in ce priveste educatia religioasa, in scoli au loc abuzuri care provin fie din ignoranta pedagogica, fie din excesul de zel sau vederile inguste ale unor profesori.
Invatamintul religios modern evita sa aduca in discutie partea demonologica a teologiei, mai exact doctrina pedepsei, tema chinurilor in iad sau a diavolului. Se considera ca acestea induc sentimente de insecuritate copilului si risca sa-i afecteze dezvoltarea ulterioara, in special respectul si increderea in sine. De altfel, manualele de religie evita sa faca educatie apelind la exemple axate pe pedeapsa divina sau chinurile iadului. Se prefera texte care promoveaza, in consonanta cu pedagogia moderna, imaginea Dumnezeului iubirii si tolerantei. Emil Moise, profesor titular de filozofie in cadrul Grupului Scolar Industrial Berca, din judetul Buzau, a izolat cazuri care contrazic flagrant acest principiu pedagogic. De altfel, toate datele referitoare la judetul Buzau fac parte dintr-o cercetare a profesorului, efectuata in cadrul proiectului “Harta actorilor si problemelor aderarii la Uniunea Europeana”, derulat de Fundatia pentru o Societate Deschisa.
La clasa I, diavolul desenat pe tabla

Astfel, potrivit lui Emil Moise, in cadrul Liceului de Arta din Buzau, in anul scolar 2001-2002, profesoara de religie le spunea elevilor de la clasele primare ca “daca nu vin la scoala cu cruciulita la git o sa apara diavolul si vor pati numai lucruri rele”. Intr-un alt context, profesoara a desenat, pentru elevii din clasa I, diavolul pe tabla. Dupa lectia respectiva, o fetita a inceput sa aiba cosmaruri si se trezea plingind noaptea. Chestionata in privinta acestor strategii, profesoara nu a adus argumente pedagogice, ci teologice, “atita timp cit Fecioara Maria - care vegheaza la buna desfasurare a activitatii ei - nu i-a atras atentia, inseamna ca nu a gresit”. Cazul a fost prezentat inspectorului de religie din acea vreme, Costica Panaite, care a atentionat-o pe profesoara sa-si tempereze discursul. Contactat telefonic, fostul inspector, actualmente consilier cultural si cu probleme de invatamint pe linga Episcopia Buzaului si Vrancei, si-a remotivat decizia: “Nu poti sa obligi copiii sa vina cu crucea la git”. La Scoala
nr. 1, tot din Buzau (anul scolar 2003-2004), profesorul isi convingea elevii ca “pe umarul drept aveti un ingeras, iar pe umarul sting un drac, prin urmare aveti grija cum va inchinati: daca incepeti cu partea stinga, va inchinati dracului”. O astfel de justificare iese din canoanele bisericii fiindca face apel la un mod magic, superstitios, de argumentare. In plus, este jignitoare pentru cultul catolic, unde semnul crucii se face de la stinga la dreapta. Se incalca astfel o norma elementara de toleranta, fapt cu atit mai grav cu cit principiile invatamintului religios ortodox se refera explicit la cultivarea tolerantei interconfesionale si evitarea sectarismului.
Reprezentantul Patriarhiei, diaconul consilier Nicu Octavian, este de acord cu aceasta, gasind insa circumstante atenuante profesoarei de religie intr-un posibil exces de zel.

“Daca intrati intr-o biserica adventista da tractorul peste voi”

S-au inregistrat si alte abateri de la aceasta norma, observate de Emil Moise. Astfel, acelasi profesor de la Scoala nr. 1 din Buzau le spunea elevilor: “Daca intrati intr-o biserica adventista da tractorul peste voi” (in imediata vecinatate a scolii respective se afla un asezamint al adventistilor). Abaterile de la principiul tolerantei interconfesionale se manifesta insa si la nivelul invatamintului liceal. La Grupul Scolar Contactoare din Buzau, profesorul de religie le-a spus elevilor, in anul scolar 2001-2002, ca unele dintre confesiunile care nu sint ortodoxe (dar care sint printre confesiunile acceptate legal in Romania) sint secte. Bisericile care nu apartin confesiunii ortodoxe sint prezentate ca un pericol pentru cei care intra in ele. In caietul de religie al unui elev de clasa a IX-a apare scris ca “adventistii denigreaza Biserica Ortodoxa, pentru ei biserica este stapinita de diavol, iar singurul adapost de acesta este casa lor de rugaciuni”; sau: “Martorii lui Iehova este una dintre cele mai periculoase secte, propagind fanatismul religios”. Tot in cadrul Liceului de Arta, in clasa a V-a (an scolar 2003-2004), profesoara de religie le-a spus copiilor ca Dumnezeu ii iubeste numai pe ortodocsi. Din colectivul clasei fac parte si doua eleve care nu apartin confesiunii ortodoxe si care participa la ora de religie: una apartinind confesiunii evanghelice, iar alta confesiunii iudaice. Desi una dintre fete a protestat chiar in timpul orei: “Doamna profesoara, eu cred ca Dumnezeu ne iubeste pe toti, nu numai pe ortodocsi”, reactia negativa nu a intirziat sa apara, o parte din colegii lor indepartindu-le, in pauza, pe cele doua fete, spunind ca sint “spurcate”. Problema s-a discutat in sedinta pe clasa, mama uneia dintre cele doua eleve solicitindu-i dirigintei sa discute cu profesoara de religie. La scoala din Joseni (judetul Buzau), profesorul-preot a pedepsit un elev din clasa a IV-a tinindu-l in picioare toata ora pentru ca, in preajma Sarbatorilor de Paste, a vizionat un fim difuzat in localitate de membrii unei confesiuni protestante.

Obligati sa cumpere luminari

Potrivit lui Emil Moise, obligarea elevilor de a merge la biserica este intilnita mai frecvent in scolile din mediul rural: la Grupul Scolar Industrial Berca sau la scolile din Plescoi, Sageata, Cindesti (situatia este valabila pentru anul scolar 2003-2004). Daca nu merg la biserica saptaminal, elevilor li se scad puncte la evaluarea din cadrul orei de religie. In comuna Sageata, pentru astfel de “abateri”, copiilor li se dau note sub cea de promovare, iar in Cindesti copiii sint obligati sa cumpere si trei luminari. Si in opinia diaconului consilier Nicu Octavian se poate vorbi de un abuz, “recomandarea este corecta, dar constringerea copiilor de a merge la biserica este nerecomandabila”.

Pozitia Inspectoratului Judetean Buzau

“In 2004 am avut o discutie personala despre abuzuri religioase cu inspectorul de religie din judetul Buzau, Paul Negoita. In loc sa cerceteze cazurile, a afirmat ca toate situatiile semnalate de mine sint exagerari si m-a luat la un misto badaran si arogant, “ce, crezi ca eu am timp de toate maruntisurile? Crezi ca stau sa-ti dau tie replici?””, ne-a declarat Emil Moise. Inspectorul de religie nu recunoaste insa ca
l-ar fi ironizat Emil Moise si sustine ca el nu e dator sa porneasca o investigatie a cazurilor atita timp cit nu i se prezinta dovezi sau sesizari si reclamatii.

Elevii atei sint ciudatii clasei

Un fenomen interesant care se produce in ultimii ani, datorat influentei tot mai marcante a religiei asupra indivizilor, este perceptia ateismului sub semnul demonismului si a stigmei. Elevii cu convingeri ateiste sint perceputi ca o specie de “ciudati”. Sethy este eleva in clasa a XII-a la un liceu din Botosani. La inceputul anului s-a hotarit sa nu mai frecventeze orele de religie. Ea a intrebat-o pe profesoara de religie ce materii poate studia in locul acestei discipline. “Profesoara m-a intrebat de ce ma intereseaza asta si eu i-am raspuns ca sint atee. Atunci a inceput sa rida si a fost imediat urmata de restul colegilor mei. M-a umilit in fata clasei, ma intreba ironic cum de eu pot sa fiu atee si restul clasei nu... M-am simtit foarte prost”, spune Sethy. Datorita birocratiei sau, pur si simplu, de dragul evitarii unor complicatii, profesoara
i-a incheiat finalmente situatia cu 7,5. Alt caz povestit de Sethy este al unui coleg care “a scris o povestioara in care isi batea joc de Biblie si era sa fie exmatriculat”.
Jimilicule - de fefe la: 08/07/2005 02:03:23
(la: Trancaneala Aristocrata "4")
Pai fefelino daca mai stai mult se face dimineata la tine si tre sa te apuci de alte treburi. Eu nu sint banateanca ca eu mis de peste tot. Nu am radacini niciunde, doar amintiri. Printre cele mai frumoase sint binenteles la Timisoara, apoi Garana, Brasov, Oradea, Botosani, si asa mai departe. Nu pot sa zic ca-s de undeva in particular pentru ca mai mult de jumate de viata am fost in America unde de fapt am si crescut. Oricum eu tot Romanca mis. Ah, stiu, sint ardeleanca, hihi, mi-am adus aminte ca si Horica e. Hehe!
Simplu fapt ca vorbim - de lavdyi la: 19/06/2006 19:47:13
(la: Oameni buni....ce aveti cu tiganii?!)
Simplu fapt ca vorbim despre oameni la modul "mie imi plac cainii si tie pisicile" imi provoaca scarba si totodata un sentiment de superioritate fata de cei care o fac si care au devenit atat de desavarsiti ca natie, ca popor, incat au impresia ca sunt cu o treapta mai sus pe scara evolutiei umane, constituindu-se astfel intr-o noua rasa!
Problema stiti care e insa? Ca limitand putin proportiile din mintea dobitocilor mai sus amintiti si referindu-ne strict la calitatea umana a "subiectilor" un strop (mare) de adevar exista. Si va spun eu, ar trebui sa ne doara acest adevar pentru ca ne priveste pe noi toti! La urma urmei , cine se aseamana se aduna!Nu uitati asta!
Sau daca a-ti uitat va amintesc eu, acum:
Nu trebuie sa priviti departe pentru a face comparatie intre rromi.Uitati-va in propria ograda. Mai precis , sa luam tiganii din Ardeal, tiganii din sud si tiganii din Moldova. Mda...cred ca vi-ati dat seama unde bat.Ei nu reprezinta etnia la care apartin ci zona de unde provin. Cu bune si rele. De la saracie mizerie si hotie , pana la civiizatie si buna crestere le-am intalni pe toate ,pe un drum imaginar care leaga Botosani si Craiova de Cluj. Si din pacate (pentru unii) aproximativ in aceasta ordine. Asa ca daca tot discriminam sa o facem cum trebuie.Nu intre romani si tigani ci intre romani si romani.
Nu intre tiganii spanioli si tiganii romani ! Ci intre romani si spanioli!
Copiii invata ceea ce vad la parinti.Mediul in care cresti te formeaza ca om de aceea un viitor parazit ar trebui renegat impreuna cu cei ce l-au creat!
De aceea esecul tiganilor ca etnie este inainte de toate esecul romanilor ca popor !
Asumati-va responsabilitatea si atunci cand nu va "cade" bine!

"Ion Voicu a fost un celebru violonist român..."
"Ce imagine au românii în Spania? Si aici, tiganii care spala parbrize sunt confundati cu românii si sunt luati drept reprezentativi. ..."
Sunt doua franturi de articol luate la intamplare de pe internet.
Adica...daca e celebru, talentat si iubit e roman. Daca e sarac si jegos e tigan. Asa ca ce-ar mai fi de spus? Suntem ceea ce ce mancam...
Cu pla Yuki :) - de Andre29 la: 20/01/2007 16:07:40
(la: PALAVRE DE CAFENEA (Trancaneala- editie speciala))
Noul DEX

BATALION = fratele mai mic al plutonierului Batal Gheorghe
A GENERALIZA = verb mai mare în grad decât "a coloneliza"
GHERILÃ = un mos simpãticut care dãruieste copiilor din Cambodgia, Honduras si Peru cadouri drãgute: mitraliere, pistoale, grenade, mortiere...
GHINIOANE = varianta moldoveneascã pentru ardelenescul "Bine, Ioane"
HAITI = grupuri de lupi flãmânzi care bântuie prin judetul Botosani
LESINA = pe unde merge "le tren"
LIBERTATEA PRESEI = privilegiu de care se bucurã un ziarist la iesirea din închisoare
MERITORIU = teritoriul ocupat de livada de meri
MOLIERE = cutiute în care se pãstreazã naftalina
NASTURE = plasture pentru nas
PLASTURE = nasture din material plastic
PITON = peshte a cãrui lungime declaratã se obtine din cea realã prin înmultire cu 3,14 RATEU = pateu din carne de ratzã
SCARABEU = cetãtean ce locuieste la bloc, la scara a doua; din aceeasi familie de cuvinte se cunosc scaraceu si scaradeu.
SCUMPETE = termen drãgãstos adresat femeii iubite pe timp de inflatie
TRACTOR = actor cu mult trac
TUTUN = a-a-armã de-de-de a-a-artilerie
TURTUR = Sunetul soneriei, iarna
VEDETÃ = navã micã de rãzboi care se bucurã de o deosebitã popularitate

________
daca te plimbi inainte pe plaja te ajungi in cele din urma
*** - de zaraza sc la: 23/07/2007 10:27:59
(la: tu de unde esti mah, ca mereu uit?!!!)
Nascuta-s intr-un sat din judetul Iasi, de unde e si mama. Tata e din judetul Botosani, la fel si parintii lui. Plecata cu repartitie guvernamentala, cum era pe-atunci, in Nasaud. Stabilita definitiv, imi plac oamenii aici mai mult, fatza de cit am putut sa-mi dau seama in Moldova (adica nu prea cred ca e corecta imaginea mea, dar faptul e consumat, nu pot schimba imaginea decit la suprafata, pe cazuri concrete).

#218245 (raspuns la: #218235) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
b_clau - de GloriaVictis la: 17/12/2007 07:31:51
(la: Schizofrenia - esti nebun, esti trist si esti singur)
Incearca Fundatia Estuar, daca sunteti din Bucuresti (cred ca mai sunt si in Botosani, Ploiesti, Constanta...). Aveau un centru de zi bunicel, la un moment dat...

O zi buna!
#266061 (raspuns la: #265871) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
intruder - de INSULA ALTUIA la: 21/02/2008 13:57:08
(la: Precedentul Kosovo )
Da am fost in delegatie la Botosani,la o aruncatura de bat de Dorohoi si m-am plimbat cu metroul no bine!!! buburuza
#287546 (raspuns la: #287508) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
abbilbal - de zaraza sc la: 08/08/2008 12:17:44
(la: Începutul unui microserial, dacă vă interesează)
Tatal meu a patimit multe, dar nu a povestit. Ce mai stiu, stiu de la mama care stie de la bunica, mama tatalui meu. In timpul liceului familia lui a fost trimisa cu domiciliu fortat undeva in zona Munteniei, cred, erau de origine din judetul Botosani. Apoi a venit in Iasi sa-si continue studiile, dar nu a reusit sa termine facultatea la italiana, desi a inceput-o de doua ori. A treia oara, cand comunistii au dat aprobare sa faca studii superioare, a ales biologia ca sa nu mai aiba cumva probleme cu italiana. Si-a ajutat fratii sa-si termine studiile, el lucrand in continuare. Tot ce s-a mai intamplat stiu vag. A fost bolnav de tifos exantematic, dar a supravietuit.

Am fost atee, dar cunoscandu-l pe sotul meu, mi-am schimbat convingerile, am devenit credincioasa greco-catolica.

Povesteste, ca te urmaresc. :)

*** - de Bucu la: 05/02/2009 21:19:40
(la: lingura de lemn...muzicala)
Deci, numai manelistii "furaciosi" te deranjeaza?

într-un fel, da.
sa zicem ca nu-i prea respect, ca artisti. cei care sunt originali in creatia lor, chiar daca mie-mi pute genul, merita un oarecare respect. n-as trata prea de sus fenomenul manelist. ca si muzica "usoara", maneaua e legata de conditiile in care a aparut. si, mai ales, cum a aparut...

pe vremea lui ceausescu exista o piata neagra de casete audio si (mai târziu chiar video) înregistrate prin "studiouri" ad-hoc, prin apartamentele muzicantilor. muzicantii le vindeau si-si faceau reclama pentru nunti, botezuri si-ale evenimente lumesti. apoi, erau unii care cântau in restaurante, cu contracte (sau fara). genul era "de chef", cu un balcescu (una suta lei!) lipit pe fruntea solistului, puteai sa auzi în bodega de la Lena Brena pâna la Beatles. vroiai un dolanescu sau gica petrescu? se producea, la minut. cu alta suta!

nu ma-ntreba daca respectau macar versurile versiunilor originale. habar n-am. singurul lucru de care am habar e ca era un talmes-balmes acustic, îti dadeai seama ce piesa e abia la sfârsit, când intra-n functiune doar memoria ta muzicala, nu si indemânarea "artistului" ....

cu toate astea, unii îsi compuneau singuri piesele, faceau versurile. nu multi, dar câtiva am vazut si eu, live ...
majoritatea erau formatii de tip clasic, un tobosar, cel putin o chitara electrica (de multe ori aveau si bas), orga electronica cu memorie si voce. orga era instrumentul principal, iar organistii cei mai cautati pe piata asta neagra ...

si-a venit rivulutia...si s-a tras focuri in oras ....

si-a aparut doamna manea (aparuta, de fapt, mult mai devreme, cum am vazut). deodata piata s-a oficializat, daca înainte se cumparau casetele audio pe la colturi, acum s-au deschis buticuri doar cu asa ceva. anii '90 au fost pentru manelisti anii de aur, cred. au vândut pe rupte ....

si-atât de mult (si bine! recunosc!) si-au comercializat produsul, ca au ajuns peste tot : radio, tv, curtea blocului, birt, mamaia si saturn. de la botosani pâna-n severin, de la oradea la slobozia, niciun gen muzical n-a fost mai raspândit...încât ajungi sa te-ntrebi câteodata daca nu cumva tu esti cel defect, din moment ce-atâta populatie aduleaza genul, când tu nu-l suporti nici macar de la distanta si-n surdina ....

dar cred ca maneaua trebuie asumata într-un fel, ca nemanelist, e-un gen muzical care transmite multe, e-un stil de viata, o epoca din care vrei-nu vrei faci parte. esti manelist prin ricoseu ca sa zic asa. si cu cât incerci sa te delimitezi de stilul asta, cu-atât e pericolul mai mare sa te vâri in el pâna la gât. asumarea înseamna ramânerea pâna la genunchi sau pâna la glezne, e-o situatie onorabila asa. mai degraba încerc sa înteleg fenomenul decât sa ma fac ca nu-l vad...

poate ca pare paradoxal si aiurea, dar ca ascultator înrait de tot felul de rock-uri sunt uneori surprins de-o anumita îndemânare si inventivitate a muzicantilor manelisti. nu rar mi-a fost dat sa vad câte-un virtuoz local. talent? transpiratie? trucaj? habar n-am ...

atâta timp cât mai exista muzici pe lumea asta, voi avea întotdeauna cel putin o ureche treaza îndreptata într-acolo. indiferent de gen, epoca, tendinte, mode, fitze sau pur si simplu sictir generalizat....

Dar de "micul Mozart" al Romaniei ce spui?
E vorba de Marius Moga care scoate muzica pe banda rulanta. Cica, e bun in meseria de plagiator.


micul Mozart zici? poate micul Salieri ...
#402612 (raspuns la: #402140) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
s-a creat precedentul - de andre_ la: 21/02/2009 03:23:48
(la: indemnizatia de maternitate - intre drept si discriminare)
"Una din cele două familii de botoşăneni care are gemeni şi a dat în judecată Direcţia Muncii şi Solidarităţii Sociale (DMSS) a avut câştig de cauză la Curtea de Apel Suceava. Familia a solicitat dublarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului acordată mamei până copiii împlinesc vârsta de doi ani."


http://www.realitatea.net/o-familie-din-botosani-care-are-gemeni-a-castigat-procesul-pentru-dublarea-indemnizatiei_463236.html
buna - de impreuna2006 la: 31/03/2009 10:42:10
(la: comunitara)
sunt impreuna2006cuvoitoggeter si ma agreseaza adminu ca nu vrea sa ma lase sa activez cu userul Layla :)))azi sunt bine dispusa pentru ca ma asteapta dentistul sa-mi scoata ultima masea de minte si mi-e teama ca voi uita pentru totdeauna litera "u"din cuvantul serviciuuuuuuuuuuuu...si ma simt slaba si fara aparare in fata lui mann si intruder..drept pentru care am cautat intens in DEX si va daruiesc azi explicatii fomiste..pardon,forumiste:))))

ps.toti cei amintiti imi sunt simpatici..si de daca? nu?

DEX varianta imbunatatita

A GENERALIZA Verb mai mare in grad decit \"a coloneliza\"
ACRU Unitate de masura a acrelii. Ex: am o sotie de 3 acri si o soacra de 5
ACTRITA Matrita pentru fabricarea acelor
AIUREA Loc bine determinat spre care ne indreptam
ALIDADA Fratele mai mic al lui Ali-Baba (pe fratele mijlociu, din respect pentru dumneavoastra, nu-l amintim)
AMPULA Amintiri din tinerete
APOPLEXIE Stare de disconfort creata de apa provenita de la vecin, neconventional, prin tavan
BASCA Femeie din Pirinei, cu marginile indoite inauntru
BATALION Fratele mai mic al plutonierului Batal Gheorghe
BIRMANIA Predispozitie maladiva a unui ministru de finante de a pune noi taxe si impozite
BIROCRATIE Democratie originala, bazata pe incasarea cit mai multor biruri, cam ca la noi
BULDOZER Aparat sofisticat utilizat la repartizarea in fiecare litru de sifon a 163.172.249+3 bule de CO2
CASCA Ordin pe care comandantul il da militarilor cu putin timp inainte de culcare
CELULOZA Boala capatata in inchisoare
CIMBRU Marca postala din Banat
COLONEL Intestinul subtire
COMBINEZON Lenjerie usoara, transparenta, purtata de lucratorii de pe combine
CONTRADICTIE Ceva impotriva dictiei, spre exemplu calusul
DOGMA \"Si ce rasa zici ca e ciinele asta?\"
EXTRACTOR Fost tractor la C.A.P., actualmente piese de schimb in Turcia
EVADAT Raspuns pentru \"Cine dat tie mar, Adam?\"
GARDENIE Legatura de rudenie intre un tip istet si un gard; zicatoare populara: \"inalt ca bradu\' si prost ca gardu\"
GARGARA Boala parlamentara
GHERILA Un mos simpaticut care daruieste copiilor din Cambodgia, Honduras si Peru cadouri dragute: mitraliere, pistoale, grenade, mortiere €¦
GHINION Varianta moldoveneasca pentru ardelenescul \"Bine, Ioane\"
HAITI Grupuri de lupi flaminzi care bintuie prin judetul Botosani
HOLDING Sistem de alarma pentru holuri
LESINA Pe unde merge le tren
LIBERTATEA PRESEI Privilegiu de care se bucura un ziarist la iesirea din inchisoare
MAIOR Turist care bate drumurile cu maiul
MERITORIU Teritoriul ocupat de livada de meri
MILA Pereche de note muzicale folosita la masurarea distantelor; se cunosc: mila terestra, mila marina si mila publica
MOLIERE Cutiute in care se pastreaza naftalina
MOPS Ciine care a facut ceva box la viata lui
MUCOASA Posibila purtatoare de SIDA, in jur de 16 ani
NASOL Amintiri despre viitor
NASTURE Plasture pentru nas
PITON Peste a carui lungime declarata se obtine din cea reala prin inmultire cu 3,14
PASPARTU Salut adresat de gazda, la plecare, unui gurmand autoinvitat de Revelion
PLASTURE Nasture din material plastic
POLITIA CALARE Echipaj al Politiei care se ocupa cu violurile
RATEU Pateu din carne de rata
SARCINA \"Dupa cum arati, ar trebui sa sari si prinzul!\"
SCARABEU Cetatean ce locuieste la bloc, pe scara a doua; din aceeasi familie de cuvinte se cunosc scaraceu si scaradeu
TIMIDA Femeie care foloseste in orice imprejurare furculita
TIR INCRUCISAT Camion turcesc in care soferul dezleaga integrame impreuna cu o fetita ratacita prin parcare
TRACTOR Actor cu mult trac.
TUN Victoria finala in asediul unei banci
TURTUR Sunetul soneriei, iarna
TUTUN A-arma de-de-de a-a-artilerie
YETI Filmul lui Spielberg, \"E.T.\", pe ecranele Iasiului
cher - de Honey in the Sunshine la: 05/05/2009 20:35:00
(la: Sunteti pe Facebook?)
Din cate inteleg pe Facebook faci cont in vederea legarii de prietenii mai mult sau mai putin dubioase

wow. Ca asa zice Mircea Badea?:))
dubiosi sunt oamenii, nu site-urile si cu atat mai putin prieteniile.
Eu am avut cont pe hi5, vreo 75 de prieteni, toti fosti colegi de scoala sau prieteni din copilarie, toti din Romania cu care mi-ar fi destul de greu sa raman in contact, avand in vedere ca merg destul de rar.
N-am incercat sa leg prietenie cu nimeni si n-am adaugat in lista vreun necunoscut.

Pe Facebook am actuali si fosti colegi de facultate si de liceu. Din nou, ii cunosc personal pe absolut toti cei pe care ii am in lista, cu majoritatea ma intalnesc zilnic. E un instrument util pentru ca e un spatiu virtual de palavre, la fel ca si cafeneaua (doar ca ceva mai intim, fiind vorba de cunoscuti) sau ca sms-atul intre prieteni.
E un mod de a fi in contact (aproape) permanent. Uite un exemplu legat de ce inteleg prin asta: dupa cutremurul din Abruzzo, in doar cateva ore, aproape toata lumea avea la status numarul de telefon la care se poate dona.
Imi place cum blogurile, stirile online, retelele sociale si in general tot ce face internetul pun individul in centrul lucrurilor.

Ca nu stiu ce pupaza din Botosani isi pune poze in chiloti nu e problema mea si in niciun caz nu discrediteaza social networkurile si oamenii care le folosesc.
Vulgaritatea si prostia exista de cand lumea, doar ca acum 'spatiul personal' pe web reuseste sa le puna in lumina reflectoarelor, un pas inainte spre a vedea toate lucrurile asa cum sunt.

Sper ca ti-am dat o parere utila.

P.S.: sunt curioasa de ce sunt amabila cu ghilimele...
#434273 (raspuns la: #434272) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de zaraza sc la: 17/12/2009 09:00:40
(la: Cozonacul perfect)
Guinevere, jos palaria!!
Daaa, sa se desprinda fasiute. Bunica, mama tatalui meu, de origine din judetul Botosani, intindea aluatul si ungea cu unt, apoi il rula si il cocea, asa simplu. Si iesea o delicatesa!

Dar sa va spun reteta mamei, dupa cum am promis!

Deci toate ingredientele sa fie calde.
Dau cantitatile pentru 1 kg de faina.
Se freaca 8 galbenusuri cu 300 gr zahar bine-bine si se pune aici vanilia si coaja de lamaie. Se face maiaua (plamadeala): se opareste o lingura de faina cu lapte clocotit cat sa se faca precum o smantana potrivita, nici prea groasa, nici subtire. Drojdia se moaie cu 2 lingurite de zahar, la cald. Se amesteca drojdia muiata cu faina oparita. Se bat cu o lingura de lemn sa faca basici. Asta e plamadeala. Se lasa 2-3-5 minute pana creste. In faina pregatita pentru cozonac se adauga plamadeala, galbenusurile frecate bine cu zaharul. Se adauga lapte (cald bine) treptat, cat sa iasa un aluat potrivit de tare. Daca e moale, n-o sa creasca.
La 4 kg faina trebuie sa aveti pregatit 0,5 l lapte. Din 4 kg faina ies cam 12 cozonaci.
Se pune o lingurita rasa sare. Deci cantitate pentru 1 kg faina. Dupa lapte se pune uleiul treptat, fierbinte, dar se pune pe vas sau in mana, si nu se toarna direct pe aluat. Trebuie 250 gr ulei sau unt. Probabil asa se mentin mainile calde si vasul cald. Si se pastreaza aluatul proaspat mai mult timp. Acum se pune si romul.
Se framanta o ora. Trebuie sa apara basici inainte de o ora.
Pentru 4 cozonaci se pun 1,6 kg faina.
Cand e gata se presara faina pe deasupra, se infasoara in servete groase si se tine la cald. Creste cam o ora, mai mult de dublu.

#507922 (raspuns la: #507900) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
zaraza, - de juli la: 28/08/2011 08:16:52
(la: Nicu Covaci in proces cu Electrecordul)
este firesc sa nu placa tuturor. Nu ma mir ca nu-ti place.
Eu nu am asteptari chiar asa de mari precum ai tu... se pare ca nici cei ce au organizat si jurizat concursul. Nu mai retin cine au fost organizatorii acestui concurs, in e-mailul primit cred ca se specifica, l-am sters asa ca nu-ti pot spune decat ca, parca, nu imi amintesc bine, nu-s foarte sigura de asta... initiator a fost inspectoratul scolar al unui judet din moldova. Iasi ori Botosani si au fost 52 de participanti.

Pentru cei 17 ani ai fetei, eu spun ca este bine, chiar foarte bine. Nu-i foarte usor sa scrii pe o tema data. Iar fata asta a surprins foarte bine "confuzia in gandire", lipsa reperelor, a societatii romanesti in care traim azi.
Da, l-a prima citire, si mie mi s-a parut ca este scris in stilul acelor emailuri... apoi, am reluat lectura, gandindu-ma la varsta fetei. M-am intors in timp gandindu-ma la mine daca as avea 17 ani si nivelul cunostintelor de la acea varsta... :) Ei bine, am vazut cu alti ochi scrierea. Cu mai multa intelegere, indulgenta, daca vrei.
De fapt, si cu asta inchei, eu nu sunt pornita a critica tot ceea ce nu este conform standardelor mele si a nu acorda o sansa celor ce au alte standarde. Stiu foarte bine ca gandim si percepem diferit inca din primii ani de viata cand inca nu-si pune amprenta asupra noastra educatia si mediul in care ne ducem existenta.:)

Huh, scuza-mi logoreea in buna dimineata. ;))


#619172 (raspuns la: #619165) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: