comentarii

bradul de crăciun


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Moş Crăciun - de silver la: 12/12/2005 13:07:06
(la: Inbox pentru Mos Craciun de la cafegii)
Moş Crăciun nu m-a ocolit niciodată ... an de an lasă sub brad cadoul visat ... păstrez în suflet darul cel mai de preţ ... primit şi dăruit, deopotrivă ... credinţa, speranţa, dragostea ... şi sper să nu mă uite nici în anii ce vor veni ... mai am sub brad un pui de om ce-mi umple zilele cu zâmbet şi senin ... şi un OM alături, de la care încă mai învăţ, la matusalemica mea vârstă, cum să trăiesc frumos şi cum să dăruiesc fără să aştept nimic în schimb ... toate aceste daruri ale moşului fac din mine un om împlinit ...

" ... rebegit, la un pas de seninatate, ma cuprinde un ultim vârtej ..."
Sărbătoarea mult aşteptată-Crăciunul - de (anonim) la: 30/12/2004 15:22:42
(la: Poveste de iarnă)
De ce o diferenţă atât de mare între fiu şi fiică?
Să nu ajugem ca şi în povestea "Sarea în bucate".
De fapt cine s-a închis în acel cristal?
Metaforic vorbind un fulg de nea nu se poate compara cu un cristal.
Zeii nu pot fi şi vrăjitori. Aşa că nu poate exista nici o vrajă.
Crăciunul aduce numai bucurii, indiferent de starea sufletească din acea zi sfântă.Iar pentru un părinte copii reprezintă lucrul cel mai sfânt din lume.Fericire nu există decât în basme. Unde oare poate pleca un fiu, cu aşa nume, care inspiră teamă şi dezamăgire? Acolo unde există multă linişte sufletească, speranţă, unde? de găsit nu va vrea nimei să-l găsească.
În curând Crăciunul.... - de Viorel 1963 la: 08/12/2005 20:12:08
(la: In curând Craciunul..)
De ce se bucurau românii în urma cu 200 de ani? De abundenţa din mall-uri? De brazi împodobiţi? De cadouri care mai de care mai costisitoare? De posturi de radio care emit colinde, muzică de „sezon”? De posturi TV unde vezi, între multe calupuri publicitare, filme cu „Christmas Spirit”? De oraşe cu beculeţe şi zeci de brazi sacrificaţi? De restaurante cu meniu de gală? De Moşi Crăciuni cu bărbi false şi Crăciuniţe mini-jupate? De chindii cu râuri de băutură, haleală cu colesterol din belşug, muzici maxime, eventual o partidă de sex?....
Da' cine e Iisus Hristos?
Luaţi-mi orice, dar bradul de Crăciun nu! - de anisia la: 18/12/2008 06:40:38
(la: Luaţi-mi orice, dar bradul de Crăciun nu!)
ba io le-as da bradul, decat sa vie sa-mi ia visele. ori sanatatea. ori zambetele. ori sperantele. ori sufletul.
POVESTE DE CRĂCIUN - de Areal la: 19/12/2008 10:45:44
(la: Bucuria Sarbatorilor)
A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi nu s-ar povesti... A fost odată, în vremuri deloc îndepărtate, într-un sătuc mic-mic, o famile de ţărani care avea doi copii. Tatăl nu credea în Dumnezeu şi nu ezita să spună şi altora ce simţea el în legătură cu religia şi sărbătorile creştine, cum ar fi Crăciunul. Soţia lui credea însă, şi ea şi-a crescut copiii astfel încât să aibă credinţa în Dumnezeu şi în Iisus, în ciuda comentariilor lui negative, prin care se împotrivea la orice.
Într-un ajun al Crăciunului încărcat de zăpadă, soţia şi-a luat copiii la o slujbă creştină în satul în care locuiau. L-a invitat şi pe el, dar a refuzat:
"Prostii, dacă ar exista într-adevăr Dumnezeu, iar Iisus ar fi fiul Său, de ce l-ar fi trimis El pe pământ cu chip de om? Dacă e atotputernic, de ce să se coboare El până la nivelul nostru? Nu pot să cred aşa ceva, n-are nici un înţeles!"
Aşa că ea şi copiii au plecat, iar el a rămas acasă. N-a trecut mult şi vântul a început să bată mai tare, viscolind zăpada. În timp ce bărbatul se uita afară pe fereastră, tot ce vedea era o furtună de zăpadă. S-a aşezat să se odihnească înainte de a aprinde focul pentru a încălzi casa peste noapte. Şi chiar atunci a auzit un zgomot puternic. Ceva a lovit fereastra. Apoi încă unul. S-a uitat afară, dar nu a putut să vadă prin viscol mai mult de câteva urme pe zăpadă. Când vântul s-a mai liniştit, el a mers afară să vadă ce anume a lovit fereastra. Pe câmpul de lângă casă a văzut un stol de gâşte sălbatice. Se părea că ele zburau spre ţările calde pentru perioada de iarnă, când au fost prinse de viscol şi nu au mai putut înainta. Păsările s-au pierdut şi au eşuat la ferma lui, fără mâncare şi fără adăpost. Îşi mişcau aripile şi zburau în jurul terenului în cercuri mici, orbite şi fără nici un scop. Câteva din ele se pare că s-au izbit de geam. Ţăranul, om cu inima caldă, iubitoare, s-a gândit că le-ar putea adăposti la ferma lui, de vreme ce nu puteau să mai zboare spre sud pe o astfel de vreme.
"Ferma ar fi un loc tare bun pentru ele să stea. Este călduroasă şi sigură, ar putea să-şi petreacă noaptea aici şi să aştepte sfârşitul furtunii."
Aşa că a mers până la fermă şi a deschis larg uşile, apoi a aşteptat, sperând că ele vor observa ferma deschisă şi vor intra. Gâştele dădeau însă din aripi învârtindu-se fără nici un scop şi se părea că nu au observat ferma şi nici că şi-au dat seama ce ar însemna aceasta pentru ele. Bărbatul a încercat să le atragă atenţia, dar tot ce a reuşit a fost doar să le sperie, şi ele s-au mutat mai departe. Ţăranul a intrat în casă şi a ieşit apoi cu o bucată de pâine, a rupt-o şi a făcut o dâră de firimituri care să le conducă spre fermă. Dar ele tot nu au înţeles. S-a dus în spatele lor şi a încercat să le îndrepte spre fermă, dar ele s-au speriat şi mai tare. S-au răspândit în toate direcţiile, numai spre fermă nu.
Nimic din ce a făcut nu le-a determinat pe gâşte să ajungă în locul unde le-ar fi fost cald şi unde ar fi fost în siguranţă.
"De ce nu mă urmează?! Nu pot să vadă că acesta este singurul loc unde ele ar putea supravieţui furtunii?"
Tot gândindu-se la asta şi-a dat seama că ele pur şi simplu nu vor urma un om.
"Doar dacă aş fi unul de-al lor, aş putea să le salvez!", a spus el tare.
Atunci i-a venit ideea. A intrat în fermă, a scos una din propriile lui gâşte şi a purtat-o în braţele sale până a ajuns în spatele stolului de gâşte sălbatice. Apoi i-a dat drumul. Gâsca lui a zburat printre celelalte direct spre fermă şi, una câte una, celelalte gâşte au urmat-o spre acel loc sigur. Bărbatul a rămas tăcut pentru un moment în timp ce cuvintele pe care le-a spus cu câteva minute mai devreme i-au revenit în minte:
"Doar dacă aş fi unul de-al lor, atunci le-aş putea salva!"
Apoi s-a gândit la ceea ce i-a spus soţiei mai devreme:
"De ce Dumnezeu s-ar fi smerit atât pe Sine ca să vină pe pământ şi să trăiască în trup de om?"
Dintr-o dată, totul a avut sens. Aceasta e ceea ce a făcut Dumnezeu. Noi am fost ca si gâştele – orbi, pierduţi, disperaţi. Dumnezeu l-a trimis pe Fiul Său ca să ne arate calea şi să ne salveze.
"Aceasta este adevărata însemnătate a Crăciunului!"
Privirile i s-au luminat când a înţeles. În timp ce viscolul se potolea, sufletul lui a devenit liniştit contemplând acest minunat gând. Ani de îndoială şi necredinţă au dispărut ca şi furtuna trecătoare. A îngenunchiat în zăpadă şi a rostit prima rugăciune din viaţa lui:
"Mulţumesc, Doamne, că ai luat chip de om şi ai venit să mă scoţi din furtună!"
#374702 (raspuns la: #370406) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Îmi eşti, cu adevărat, frate... - de Areal la: 11/12/2008 15:42:33
(la: POVESTIRI CU TALC (IV))
Un bun prieten al meu, îmi cere, de Crăciun, să mă duc în pădure, să tai un brăduţ şi să i-l trimit spre a-şi împodobi cu el apartamentul de la oraş şi a-şi bucura cu prezenţa lui copiii.
N-am tăiat niciodată un brad tânăr, convins că asta e o crimă. Dacă tai acum un brad, fie el brad de Crăciun, prietenului acesta al meu îi fac o bucurie, iar mie o mâhnire. Cui să ţin partea? Stau şi mă frământ şi nu mă pot hotărî: Să tai bradul? Să nu-l tai? Iau, în cele din urmă, toporul şi mă duc într-un anume loc din pădure unde ştiam eu un pâlc de brazi tineri tocmai potriviţi pentru ceea ce prietenul acesta al meu îmi cere. Ajung la locul cu pricina. Am în faţă câţiva brăduţi verzi, frumoşi, fragezi ca nişte prunci în primii lor ani de viaţă. Emană o mireasma sănătoasă de cetină şi răşină care mă îmbată. Mă opresc în faţa unuia dintre ei, ales la întâmplare, îmi trec toporul dintr-o mână într-alta şi nu pot lua o decizie: să-l tai? să nu-l tai? E şi el o fiinţa, la urma urmei. Şi la facerea ei Dumnezeu n-a pus mai puţină trudă decât la facerea oricăruia dintre semenii mei. Pe mine dacă mă agresează cineva pot să mă apăr, pot să strig, să plâng, să cer ajutor. El nu poate.

Stau, în continuare, lângă el, oscilând între gândul că trebuie să-l tai ca să împlinesc bucuria prietenului meu de la oraş şi acela că, tăindu-l, pe amândoi o să ne doară. Brăduţul stă drept în faţa mea. Sunt nehotărât. E o tăcere în pădure, o neclintire ca de început de lume. Tac. Tac adânc şi în miezul acestei tăceri mi se pare că aud un glas: "Nu ţi-i milă? Ce rău ţi-am făcut de vrei să-mi iei viaţa?" Tresar. Brăduţul a vorbit cu adevărat sau e doar un ecou al gândului meu? Halucinarea? Mă apropii de el, îi mângâi tulpina subţire, brun-lucioasă. Pare un trup de prunc nevinovat. Îmi trec mâinile prin crenguţele lui cu senzaţia că le trec prin părul unui copil. Arunc toporul. "Iartă-mă, brăduţule! Am vrut să te omor, să fac din moartea ta bucuria unui semen de-al meu. Nu e drept, nu e corect, nu e cinstit. Iartă-mi gândul ticălos!"
Ajuns acasă, mă trântesc pe un pat şi, în scurt timp, adorm. Şi am un vis în care aud cum brăduţul îmi grăieşte: "Îmi eşti, cu adevărat, frate..."
#371709 (raspuns la: #371371) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
eu recunosc - de rac la: 16/11/2005 18:43:51
(la: " INCORUPTIBILII ")
OK, eu recunosc că am fost şi eu "corupt"... Problema nu este dacă avem fiecare un preţ al nostru, e clar că e aşa, suntem oameni, nu roboţi. Depinde şi pentru ce.

Să ne punem problema care este acel lucru pentru care nu am putea să primim bani, ori altceva, spre a-l face.
De exemplu, dacă cineva a primit o damigeană de vin şi juma` de porc în preajma Crăciunului, plus bradul de rigoare şi bonus o pălincă de Bistriţa la 2 litri, iar toate astea pentru a da o aprobare banală..., asta este o situaţie nevinovată, sau aşa o văd eu.

Dar, pentru a încălca legea, pentru a vă expune răspunderii, pentru asemenea "chestii", aţi accepta să primiţi ceva?
Eu zic că problema e nu că se corupe, ci pentru ce.
La urma urmei, dacă se respectă legea, iar omul are plăcerea să pună ceva "la pachet", măcar pentru faptul că eşti amabil, că îţi dai silinţa să îl ajuţi, care e problema?
Personal nu aş accepta niciodată să comit vreo ilegalitate, să provoc vreo pagubă, să defavorizez pe cineva, să ... calc pe alături, indiferent care este valoarea "şpăgii". Am fost în situaţia asta şi nu am făcut-o.

E doar un punct de vedere.

"Câte capete, atâtea judecăţi."
E un subiect potrivit - de rac la: 20/12/2005 14:17:23
(la: "Copiii tai unde sunt?")
a se discuta în preajma Sărbătorilor, Andreea!

Asta pentru că se apropie Crăciunul, iar Moşul vine în primul rând la copii, nu? Farmecul, mirajul recilor seri de iarnă, mângâierea luminiţelor din brad şi mirosul lui proaspăt, spiritul de Crăciun..., toate se asociază cu nerăbdarea copiilor aşteptând darurile, cu râsul lor pur, cristalin.

E mult de spus pe tema copiilor... Pe scurt, aş spune aşa: copii împlinesc dragostea dintre doi oameni, sunt rodul iubirii lor (sau aşa ar trebui să fie). Dau sens. Motivează. Dau putere. Împlinesc.

La partea mai sensibilă, legată de condiţiile economice şi cum ar putea ele influenţa hotărârea de a avea un copil, aş zice aşa: da, este important ca atunci când iei această hotărâre, să-ţi analizezi şi posibilităţile. Tot atât de adevărat este că odată intrat în joc ca părinte, vei fi nevoit să te descurci, şi nevoia te va învăţa să te descurci. Venirea unui copil pe lume este, sau ar trebui să fie întotdeauna o bucurie.

Decizia, până la urmă, o ia cuplul, pe baza propriei judecăţi (depinzând sau nu de latura economică), iar odată luată, această decizie va crea responsabilităţi.
Personal, îmi amintesc de momentele când analizam împreună cu soţia: "Să-l lăsăm sau nu?" ne întrebam. Poate nu e momentul, gândeam, dar... nu va fi niciodată, dacă ne gândim aşa. Şi-uite aşa, am rupt pisica.
Cunosc cazuri (am în familie) în care s-a tot amânat acest moment pe motive ca: stai să terminăm facultăţile, stai să ne luăm casă, să avem şi maşină, etc. Într-un târziu, nu s-a mai realizat din diferite motive... Au rămas părerile de rău.
Sigur, sunt şi situaţiile în care problema nu se rezumă la voinţă, dar asta este altceva.

Revenind la copii şi la Crăciun...: nu-i aşa că în seara de ajun redevenim cu toţi copii?


Vin sărbătorile...
Fetiţa stătea la fereastră urcată pe un scăunel şi se uita la copiii care se mai jucau pe afară în ciuda întunericului. Pe ea n-o lăsa mămica să iasă. Doar uneori, rar de tot, ieşeau amândouă la plimbare prin parcul din vecinătate. Şi nici atunci nu stăteau prea mult, pentru că o obosea frigul şi o dureau oasele.
Ar fi vrut să se joace cu fetiţele, le-ar fi strigat să vină la ea. Avea păpuşi frumoase şi o căsuţă cu mobilă adevărată. Avea multe jucării. Îi era teamă că o să se supere mămica, cum s-a mai întâmplat, când a gasit-o odată în casă cu mai mulţi copii, transpirată toata şi îmbujorată de la joacă.
Acum se înnoptase. Strada era pustie. Mămica făcea prăjituri în bucătărie, tăticu terminase de împodobit bradul în camera de zi şi ieşise la ultimele cumpărături. Îl trimisese mămica. Aşa era ea. Mereu uita câte ceva şi tăticu se supăra, dar până la urmă se îmbrăca şi pleca bombănind.
În seara asta sosea Moş Crăciun. Mai târziu. Mămica o s-o trimită la culcare, dar ea o să încerce să nu adoarmă, să-l vadă. Că data trecută, cu mult timp în urmă, pe când avea doar cinci anişori, a stat ce a stat, dar Moşu a întârziat şi ea n-a mai putut să-l aştepte.
S-a întors tăticu. Mămica îi spune să o culce el, că ea mai are treabă. Ce bine îi pare. Tăticu ştie poveşti mai frumoase decât mămica.
Gata. S-a spălat, şi-a pus pijămăluţa cu ursuleţi şi tăticu o duce în braţe în camera ei, o pune în pătuţ şi stinge lumina. În seara asta nu e rost de poveste, trebuie să doarmă, că mâine e o zi mai deosebită şi trebuie să fie odihnită.
Stă cu ochii închişi şi numără în şoaptă fluturaşi. Ştie să numere până la douăzeci. Mai departe n-a încercat, dar în seara asta sigur o să treacă peste douăzeci cu unu, cu doi, cu trei, cu patru... Fluturaşii dau din aripioarele lor albe şi se transformă în ninsoare. Fetiţa întinde mânuţele şi prinde fulgii în palmă. Şi fulgii nu se topesc. Face un bulgăre mare, mare. Îl rostogoleşte pe stradă şi aleargă cu el, fără să obosească.
Dar uite că o opreşte cineva. Seamănă cu bunicu, nu e totuşi el, că bunicu nu are barbă şi nici nu se îmbracă aşa ca Moş Crăciun. Te pomeneşti că e chiar Moşu.
Fetiţa zâmbeşte în somn şi Moşul o sărută pe frunte, scoţând din sacul lui o pajişte smălţuită cu iarbă şi flori, aruncă deasupra un pumn de fluturi şi de greieri, dă drumul la glasuri de copii şi la tropăit de picioruşe şi se încinge acolo, pe loc, o joacă veselă cum alta nu-i.

Lost without music in a world of noises
eu scot din arhiva, din lipsa de timp sa compun pe loc... - de anisia la: 11/12/2006 16:28:41
(la: Ora de compunere: "Intalnire de gradul trei cu Mos Craciun")
Draga Mosule,

Sunt cam prinsa anul asta cu fel de fel si cam pe fuga, asa ca o sa revin cu o rugaminte de anul trecut, daca nu te superi. Vezi tu, i-am scris o poezioara a doua zi de Craciun, in anul ce-o trecut, si tot astept raspuns, sa vina...
Asa ca, te rog pe tine Mosule, acum ca ne-ntalniram, daca-l vezi, sa-i spui ca astept negresit sa-mi raspunda, da?


Încă un Crăciun
… fără tine


i-am scris lui Moş Crăciun
pe o bucată de ziar mototolită
să-mi aducă în dar
o minune.
ghemotocul l-am aruncat
în soba de fontă
ce ne-a încălzit atâtea tăceri.
l-am privit arzând,
fără tine…
îţi aminteşti cum mă certai
de fiecare dată când umpleam până la refuz
soba cu lemne,
doar ca să nu se stingă focul
şi să ne întrerupă tăcerea?


l-am rugat, tot pe el,
într-o seară când părea mai puţin ocupat
cu ceilalţi nefericiţi
să-mi aducă o frântură din tine,
în vis.
să vii măcar pentru o noapte…
şi-a încruntat sprâncenele albe spre mine
şi fără cea mai mică îndoială în glas,
m-a dojenit:
îmi ceri în fiecare an acelaşi dar…

timpul cadourilor de sub brad
a venit şi a trecut.
am desfăcut toate fundele,
toată poleiala,
toate cutiile frumos împachetate,
aşteptând o minune
de-acolo de sus, de la tine…



Depeche Mode, Flexible. Şi, de vreo doi km., un fenomen pe care îl întâlnesc pentru a doua oară în viaţă: ceaţă de nu vezi botul maşinii şi, la răstimpuri, o găleată de apă zvârlită brusc pe parbriz, parcă de mâna cuiva. Mă încearcă o senzaţie indescriptibilă, un fel de admiraţie amestecată cu fiori. Deodată, percep ceva, ca un clipocit şi închid CD-player-ul. Nu m-am înşelat, parcă picură o sumedenie de robinete defecte în tot atâtea căni cu apă.
-Ce faci, mă, iar plângi? întreabă răstit partea mea de “eu” responsabilă cu apostrofu`
-Eu? Niciodată, răspunde o voce care nu-i deloc a părţii de “eu” responsabilă cu plânsul.
Mă uit în oglinda retrovizoare:
-A, tu erai? Am trăit s-o văd şi p`asta. Presupun că e şi singurul dar de Crăciun cu care am să mă aleg. C-aşa eşti tu, ai numa` ironii pentru mine.
-Păi sunt Moş Crăciun-ul tău personal, la ce naiba te aştepţi?
-Ei, da, în lumina asta parcă face sens. Ai de gând să fii şi tu serios anul ăsta şi să-mi aduci ceva?
Îşi ia o mutră gânditoare:
-Ia să vedem… ai fost cuminte?
-Mă, tu faci mişto de mine?
-Da, recunoaşte izbucnind în râs. Brad ai luat?
-Pentru?
Se pleoşteşte brusc:
-Altădată mai împodobeai şi tu un pomişor, acolo. Cu toate că spuneai că-i doar momeală pentru mine, tot era frumos. Sau poate tocmai d`aia. Mă simţeam şi eu băgat în seamă.
-Aham. Dar tu nu răspunzi la provocări, nu?
-Mda, aşa e. Dar…
Se-aude din nou clipocitul.
-…Dar tu eşti Moş Crăciun-ul meu personal. Hai, nu mai plânge, ştii c-am să te iert şi anul ăsta!, îi zâmbesc eu.
-Ţi-am spus că eu nu plâng…

--------------------------------------------
"Cine nu se teme de nimic e mai puternic decat acela de care se tem toti."
Lumânări arzând în sfeşnicele lor, împrăştiind o lumină aurie şi tremurătoare, pe masa acoperită cu damasc purpuriu, cu ceşti de ceai din porţelanul acela uşor translucid, nici alb, nici verzui, cu desene abia ghicite.

Intr-un bol straveziu, o sumedenie de globuri multicolore, reflectând lumina şi părând din când că se mişcă....
In colţul camerei cu covoare roşii şi draperii grele, un brad uriaş, împodobit magnific, lucind stins şi straniu.

Si mirosul.....
A răşină, a scorţişoară, a ceai verde, a mătase şi catifea, a iarnă şi amintiri, a vanilie şi iar a pădure....Un miros susţinând lumina puţină din cameră şi pătrunzând până în suflet, foşnitor ca hârtia darurilor aşteptând să se dăruiască.

La masă tu, abia venit. Cu pielea feţei încă rece şi un aer fragil şi înzăpezit, amintind a poveste cu elfi şi păduri nordice, sau a cavalcade nocturne, sub ceruri străine, în puste îngheţate.
Degetele tale, mai calde decât sufletul, jucându-se cu bobiţele căzute din ramura de vâsc aşezată pe masă.

Ne privim şi e linişte între noi, tăcere cu formă şi sunet şi miros. Verde.
Imi spui că ai venit acum şi nu vei mai reveni. Că eşti darul meu de Crăciun. Singurul. Că ar trebui să învâţ să râd, să strâng lacrimile în sticle vechi de parfum, să mă las mangâiată de aerul şi distanţa asta dintre noi, să-ţi simt gândurile întinse peste mine, să-mi feresc privirea când simt că verdele se transformă în mai verde, să-mi las sufletul să se aşeze în braţele tale şi să plece împreună cu tine si să nu vin după el.

Taci în continuare şi nu te mişti. Şi vii spre mine, aşezată eu de cealalată parte a serii.

Si vraja adâncă a secundei lungi cât o noapte de Crăciun se răsuceşte încet, în jurul meu şi al tău, legând imposibila noastră întâlnire, în care darul primit îmi risipeşte sub brad, darurile mele pentru tine....

Si ştiu că mâine dimineaţă le voi găsi pe toate nedesfăcute, şi toate păstrând urma degetelor tale mai calde decât sufletul, şi mirosul tău de pierdută în zăpadă noapte.....
_________________________________________________
"All battles are first won or lost, in the mind" (Joan of Arch)
OCTAVIAN SĂRBĂTOARE - de sperantao la: 02/07/2009 10:59:45
(la: Zamolxianism)
2. Omul religios se împlineşte şi este mântuit atunci când îşi regăseşte sinele prin proiectarea imanentului către transcendent prin mijlocirea lumii în care a deschis ochii. Pentru români această lume este arealul carpatin, nicidecum deşerturi, mări sau munţi de prin alte locuri din lume care îi reprezintă pe alţi oameni, în căutarea împlinirii lor. Nu este nevoie să trăim religios din importuri de orice natură, avem o comoară de spirit care ne foloseşte la împlinirea fiinţei, la salvare şi transcendere.
În ce fel zamolxianismul pe care îl înfăţişăm conceptualizează dihotomia om- Dumnezeu? Dumnezeu, ca principiu transcendent al existenţei, descins în materie, este bine conturat în portretul Mântuitorului Zamolxe, personalitate paradigmatică a legăturii dintre oameni şi Dumnezeul transcendent. O articulare de idei a ceea ce înseamnă Dumnezeu este întotdeauna speculativă. În schimb, putem vorbi despre Zamolxe, portretul omului simplu, care ca homo religiosus a atins mântuirea devenind astfel una cu Dumnezeu. Poporul român păstrează vie amintirea trecerii lui Zamolxe prin lumea carpatină. Zamolxe sau Zeul Moş sau Zeul cu Tâmpla Ninsă, cum i se mai spune în popor, este bine reprezentat de Sărbătoarea Crăciunului. Bradul, simbolul pomului sacru carpatin, este asociat cu Moş Crăciun şi sărbătorile de iarnă din timpuri precreştine.
Legendele despre Zamolxe punctează în direcţia omului simplu ajuns zeu prin dobândirea înţelepciunii. Zamolxianismul, ca religie, ţinteşte înţelepciunea, nu sfinţenia, căutată în alte crezuri. Căci prin înţelepciune omul îşi stăpâneşte gândurile, îşi drămuieşte vorba şi îşi cântăreşte faptele. Astfel moralitatea, urmărită din perspectiva sfinţeniei în unele crezuri, devine o latură a aplicării înţelepciunii, şi nu a unui dogmatism de idei. Cenzurările mentale, fără înţelepciune, duc la boală mai degrabă decât la eradicarea răului. În zamolxianism regăsim o filosofie a vieţii abordată din perspectiva lui Socrate: înţelepciunea duce la virtute şi virtutea conduce la fericire. Omul zamolxian vede în realitatea lumii un teren de manifestare, în care aplicarea înţelepciunii duce la viaţa frumoasă îndeplinită aici şi acum, în această lume. Raportarea cu armonie la realitatea lumii îl situează pe zamolxian de partea ordinii lucrurilor şi astfel a împlinirii fiinţei umane, care este scopul vieţii per se.
Prin multitudinea de zeităţi care participă la viaţa românului, zamolxianismul se situează în sfera unui politeism care converge într-un monoteism de factură specială, concretizat de calea mântuirii arătată de Zamolxe, omul care prin efortul propriu a reuşit să atingă salvarea sufletului. Specialiştii în cercetarea religiei vor găsi în viitor o denumire potrivită zamolxianismului modern, marcat de o cale proprie mântuirii sufletelor şi de misterele realităţii lumii. Există o caracteristică a noastră, care a căpătat un contur din ce în ce mai pregnant după revoluţia din 1989: Zamolxe revine în sufletele românilor. Zeul care „ a dispărut” pentru o vreme, aşa cum afirmă câţiva cercetători ai fenomenului religios, printre care şi Mircea Eliade, renaşte în noi odată cu dorinţa de a ne întoarce la sănătatea religioasă a tradiţiei strămoşeşti. „Tentaţia dacică” a lui Densuşianu devine reală odată cu activarea spiritului străbunilor.
Un alt aspect în atenţie este teologia zamolxianismului. Religiile politeiste sunt lipsite prin definiţie de un panteon unitar care să creeze o coerenţă riguroasă teologică. Tocmai aici este prezentă latura creatoare a zamolxianismului: panteonul este deschis, pentru ca în viitor alte forme ale imaginarului religios să prindă contur. Mecanismul de înţelegere a zeităţilor, ca fiind o „creaţie umană”, este evident. Zânele şi zeii sunt creaţii spirituale ale imaginarului uman care se raportează la principiul existenţei, Dumnezeu. Divinităţile noastre populare exprimate prin Zâne, Ursitoare, Sânziene, Dochii, Iele, Drăgaice, Dragobete, Caloian fac parte din panteonul zamolxian, care are multe astfel de spirite şi duhuri, amplificând latura sa de mister. În două cuvinte putem spune că zamolxianismul este: mântuire şi mister.
#457570 (raspuns la: #448751) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
I.Întrebarile (partea 2) - de adina.petre la: 02/11/2009 09:54:51
(la: Miss Cafeneaua 2009 – Etapa I)
6. Avem: Ahile, Robin Hood, Iancu Jianu, Moş Crăciun, Brad Pitt şi Andrei Pleşu, doar ăştia! Care dintre ei ai vrea să te fure, de ce şi până când?

Moş Crăciun nu se califică. Are un costum roşu for god'€™s sake!
Brad Pitt e căsătorit, și la ăștia apelez doar în caz de maxima urgență.
Pleşu nu are ce-i trebuie pentru o asemenea faptă. Plus că ar avea tendinţa să vorbească mai mult decât mine, şi deşi aş avea ce să învăţ de la el, mi-e teamă că nu pentru asta m-ar fura un bărbat.
Robin Hood ar fi prea mult timp plecat, şi probabil veşnic dator.
Ahile are un soft spot. Şi-l pot şantaja cu el. Deci nu.
Iancu Jianu. Pentru că a demonstrat că se poate aseza la casa lui după ce trecură ale tinereții valuri!

7. Completaţi ultimul vers:
„Un elefant se legăna
Pe o pânză de păianjen
Şi fiindcă pânza nu se rupea...
I-a zis lu nevastă-sa: mai adă’ o bere!”

8. Ce-a vrut să spună poetul şi cât de letal e veninul acela?

Poetul a vrut să spună că îşi dă seama că e un mişel, şi un asupritor, şi un sadic, şi un barbar, şi un neexperimentat...însă nu ştia cum să facă toate acestea, pentru că Freud încă nu-i explicase cum stă treaba cu dragostea veninoasă pentru sor-sa...:P

9. Avantajele şi dezavantajele feminismului (pe scurt şi cel puţin câte unul din fiecare. dacă nu există, a se specifică care anume).

Avantaj: Pot să strig "hărţuire sexuală!" când un bărbat îmi priveşte insistent decolteul.

Dezavantaj: Pot să dau peste o judecătoare invidioasă pe decoleteul meu şi să pierd procesul. :)

10. Ce se poate face din: una bucată găină, un kil de mălai, o legătură pătrunjel, o roabă de lemne tăiate frumos, 100 lei (noi) şi un bilet la Orient Expres?

Roaba de lemne tăiate frumos se împinge până în buza sobei.
Bucata de găină se bagă la cuptor pentru copii.
Mălaiul şi patrunjelul se păstrează pentru saramura de mai jos.
Suta de lei noi se oferă bunicuţei -€“ pentru orice urgenţă - ce va avea grijă să ţină casa caldă, să aibă grijă de copii şi de găina pregătită pentru ei, până când mama şi tata se întorc din călătoria cu Orient Expresul efectuată cu ocazia sărbătoririi aniversării lor. Iar pentru asta, biletul de mai sus se completează cu perechea lui.

11. La bucătărie. Ce dă mai bine la o saramură: biban? caras? somn? sau ce pică?

Un biban merge, un caras nu prea... poate doar dacă e mai măricel (ca să nu aibă oase prea dificil de îndepărtat). Un somn da, ca să fie puţintel grăsuţ. Dar merge bine de tot şi-un ditai crapul! În plus, se completează cu ce pică.

Oricum, detaliile saramurii stau în ceaunul de tuci umplut cu apă din Dunăre, în care se fierbe o ţelină, o ceapă mare, doi morcovi noduroşi. Apoi se aruncă nişte roşii ante-coapte pe grătar, se mărunţeşte un cap - cât cel de bivol - de usturoi. Tot în ceaun se aşează mai apoi, cu grijă, bucăţile de peşte luate de pe plita făcută dintr-un disc de plug de tractor, ardeiul iute, şi lingura de lemn ca să completeze tabloul.

Legătura de pătrunjel de mai devreme se ţine pentru la final, când în farfurie fiind pusă o bucată de pește înconjurată de zeamă aburindă, cu o insulă de mămăligă aurie, se presară un pătrunjel tocat al cărui unic scop este să dea startul pentru a mânca. Nu de alta dar El deja salivează, astfel că actul de a mânca începe de când îi spui să cumpere pătrunjel.

12. Câţi olteni trecură puntea?

De fapt trecură Jiul...În total oricum erau trei. Primii doi de la început, urmaţi de Rădoi.

13. Ce ţi-a venit să participi la Miss 2009?

Evident, am nevoie de atenţie şi recunoaştere publică. Mai ales că-s debutantă! :)

*** - de munteanu rodica la: 02/11/2009 20:35:46
(la: Miss Cafeneaua 2009 – Etapa I)
1. Ce faci, te face! (adevarat, fals, nu stiu)
da, adevarat întotdeauna ce faci te reprezinta sau reprezinta o bucatica din tine.

2. Dati o metoda sigura de fezandat barbatul (se accepta si din bucataria bunicii).
pentru ca fezandatul se aplica doar pasarilor, se ia o pasere(a se intelege barbat) mai batrâna, se îmbrobodeşte bine cu multe arome,
se lasă la macerat (adicatelea sa cujete)dar nu prea mult timp ca sa nu-i piara cheful,dupe care se prepara de cele mai multe ori dupe gustul tau.In cazul paserilor mai fragede(tinerele)de cele mai multe ori aceasta nu au nevoie de fezandare dar nu strica un mujdei care da senzatia de implinire(cel putin la bila)
3. Barbatul daca-i putin mai frumos ca dracul si tot e bun. Dati câteva coordonate ale frumusetii dracilor.
Sunt abili,patrund repede şi de cele mai multe ori cind ti-ai dat seama e prea târziu.

4."Qui bene amat, bene castigat"
intrebare: CE?
doar iluzia că....
5. Cica "eternul feminin". Eternul masculin, de ce nu?
Femeile se mint singure de cele mai multe ori,nimic nu e etern.
6. Avem: Ahile, Robin Hood, Iancu Jianu, Mos Craciun, Brad Pitt si Andrei Plesu, doar astia! Care dintre ei ai vrea sa te fure, de ce si pana cand?
Mos Crăciun şi atunci aş putea crede ca este oricare dintre ei.Până când m-ar putea suporta.
7. Completati ultimul vers:
“Un elefant se legana
Pe o panza de paianjen
Si fiindca panza nu se rupea…
o transforma in cafenea ………………………..”

8. Ascuns in umbrele tacerii
As vrea sa ma strecor la fel
In preajma ta, ca un misel,
La ceasul tainic al placerii,

Sa-ti pedepsesc frumosul trup
Sa-ti sanger carnea-nspaimantata,
Nevinovatul san de fata
Si-o rana-n coapsa ta sa rup,

Apoi, cu dulce voluptate,
Infrigurat as cauta
In asta noua gura-a ta,
Sa torn veninul meu de frate.”

(Charles Baudelaire – Celei preavesele)

Ce-a vrut sa spuna poetul si cât de letal e veninul acela?
Aş vrea,aş căuta ....uneori dorinta este venin mai mare decât implinirea gândului.
iluziile aproape intotdeauna omoara frumosul pentru ca deformeaza.
9. Avantajele si dezavantajele feminismului (pe scurt si cel putin câte unul din fiecare. daca nu exista, a se specifica care anume).
Nu cred ca sunt avantaje.Tine de evolutie, educatie ,neputinţe.Cele mai multe femei s-au afirmat fara sa fie feministe.Cel mai tare si-au lasat amprentele cele care au fost cu adevarat feminine.

10. Ce se poate face din: una bucata gaina, un kil de malai, o legatura patrunjel, o roaba de lemne taiate frumos, 100 lei (noi) si un bilet la Orient Expres?
un tablou se poate face .Pe care-l poti plimba oriunde cu Orient Expresul.Unde mai pui ca nu pierzi nimic.
11. La bucatarie. Ce da mai bine la o saramura: biban? caras? somn? sau ce pica?
ce pica importante sunt ingredientele şi placerea cu care gatesti(valabil pentru orice preparat)

12. Câti olteni trecura puntea?
Niciunul(“decit sa dau un zlot,mai bine,mai bine trec Oltu’n not” zice Maria Tanase)

13. Ce ti-a venit sa participi la Miss 2009?
Nu mi-a venit.Sunt in afara concursului ca de fiecare dată.



II.Sceneta

alcatuieste o mica sceneta de 5-10 replici de caciula (aproximativ) în urmatoarele conditii:

Ea : ai venit?
El :nu
Ea: atunci sa mergi sa cumperi paine.
El :nu
Ea:de ce,pot sa aflu şi eu?
El:nu
Ea:bine
El:bine că am mâncat în oraş.
Ea:nu,bine ca ai învaţat sa legi doua vorbe.
El:bine.

Intrus... - de Lady Allia la: 20/12/2010 17:55:32
(la: în mine dansa o prinţesă)
De ce să mă maturizez...?
Să nu mai încap în papucii mei, să nu mai vină Moş Crăciun, zânele şi spiriduşii la mine?
Nuuu, nu cred că voi renunţa vreodată la lumea mea :). E fain pe aici!

Sărbători Fericite Andrei!
P.S. - Clăpăugii mi-au spus că îl vor trimite pe Tigrişor să îţi pună un mieunat sub brad să nu uiţi să priveşti către steaua polară :) - locul acela, ştii tu, de unde ne vin poveştile.
#588458 (raspuns la: #588417) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
picky :) - de Lady Allia la: 25/12/2010 11:58:21
(la: Deci!)
Sărbători Fericite îţi doresc şi pe acilea şi tot meniul din coşuleţul de sub brad :).

O las pe fiică-mea să te ureze şi ea, asta ca să vezi că am lăsat-o prima să îţi cotrobăie prin sac :).

http://ladyallia.blogspot.com/2010/12/mos-craciun-cu-plete-dalbea-venit-si-pe.html

Crăciun fericit!

Şi da, nu mai şoma pe aici...măcar mai intră la un pahar de pălincă dacă te-ai intoxicat de cafea :D.
Motive de nemultumire a moldovenilor fata de romani - de Filip Antonio la: 04/03/2004 17:21:45
(la: Ce sunt românofonii din Republica Moldova?)
1) România a sacrificat Basarabia în 1916 în favoarea Transilvaniei, intrând în război alături de Antantă care îi promitea Ardealul, refuzând Tripla Alianţă care îi promitea Basarabia. Până la urmă, norocul a făcut ca atât Imperiul German, cât şi cel Austr Ungar şi cel Ţarist să se prăbuşească, iar România să se aleagă cu ambele provincii, după ce în 1917 evitase de justesse anihilarea ca stat.

2) Unirea din 1918 n-a fost aşa cum o prezintă unii istorici români un act de entuziasm general, ci unul de convenienţă. În disperare de cauză Republica Democratică Moldovenească a făcut apel la trupele române care au ocupat Basarabia în ianuarie 1918, contracarând bandele bolşevice care care terorizau provincia. Să nu uităm că votul din Sfatul Ţării de la 27 martie/9 aprilie 1918 s-a făcut în condiţiile în care armata română înconjurase clădirea.

3) România n-a acceptat particularismele basarabene şi în special în domeniul cultural a acţionat cu lipsă de senistivitate ca şi în Transilvania şi Bucovina în "naţionalizarea" învăţământului.

4) În lupta pentru crearea unei elite româneşti în provincie, România a aplicat politici uneori discriminatorii împotriva minorităţilor naţionale, care au culminat cu retragerea cetăţeniei de către guvernul Goga Cuza a evreilor veniţi în provincie după 1919.

5) România nu a înţeles întotdeauna că 106 ani de rusificare nu se pot şterge peste noapte şi de aici atitudinea de iritare la adresa românilor basarabeni care prezentau un ataşament faţă de tot ce este rusesc (lucru pe care mulţi nu îl înţeleg nici azi).

6) Reprimarea acelora care sărbătoreau Crăciunul (pe ascuns) pe calendarul vechi. Şi azi Mitropolia Basarabiei NU a trecut la calendarul nou.

7) Politici greşite care au antagonizat minorităţile. Desfiinţarea şcolilor ucrainiene (mai numeroase în Bucovina)la sfârşitul anilor 20 a alienat cea mai mare minoritate, potenţial aliată împotriva ruşilor. Aşa s-a creat un teren mai favorabil iredentismului alimentat de agenţii bolşevici. Bajocura la adresa găgăuzilor, numiţi "găgăuţi" nu a stins nici azi românofobia acestei populaţii puternic rusificate.

8) Trimiterea în Basarabia adeseori a unor funcţionari corupţi şi brutali, folosită de adversari în alimentarea poveştii cu "jandarmul român care bătea" (se pare că imaginea NKVDistului care deporta în miez de noapte e mai puţin pregnantă sau a bou-vagoanelor spre Siberia).

9) Eşecul dezvoltării economice şi sociale, Basarabia rămânând ce mai înapoiată provincie.

10) Retragerea fără rezistenţă în 1940 (discutabil).

11) Persecuţiile împotriva populaţiei evreeşti declanşate de regimul Antonescu şi pe care mulţi români refuză să le recunoască. Repet, regimul Antonescu a persecutat evreii, NU poporul român.

12) Anexarea "pe 1000 de ani" a Transnistriei de către Antonescu, 1000 de ani care au durat 2.

13) Predarea către URSS de către România a militarilor basarabeni care luptaseră în armata română.

14) Băgarea sub preş a istoriei Basarabiei şi scoaterea ei de la naftalină în scop propagandistic de către regimul Ceauşescu în ultima sa perioadă.

15) Obsesia identitar în relaţiile bilaterale, care face ca românilor din România să li se pune pata pe ochi. Dacă s-ar face un recensământ probabil între 80 sau 90 la sută dintre românofoni s-ar declara "moldoveni". O isterizare a românilor din România este complet contraproductivă.

16) Lipsa unei politici coerente a informaţiei a României (stat, societate civilă). România ca să dau un singur exemplu nu a fost capabilă să subvenţioneze (ca Rusia) ediţii locale ale presei (două încercări timide PRO-TV şi Jurnalul de Chişinău nu par să aibe sprijin fnanciar)

17) Politică economică ineptă, incapabilă să facă concurenţă ruşilor.

18) Trimiterea de diplomaţi naţional-comunişti care nu înţeleg modul de a opera al ruşilor, lezând senisibilităţi la Chişinău.
Versurile colindului - de belazur la: 12/03/2004 08:01:18
(la: Tudor Gheorghe a plans pe scena)
Colindul celui fara de tara

Adrian Paunescu


Unde-ai fi si unde te-ai tot duce
Cât ai fi de rău sau cât de bun,
Că mai crezi sau nu mai crezi in cruce
Cel mai greu îti este de Crăciun.

Când se strâng străinii pe la case
Si aprind lumini în pomii lor,
Ti se face mare frig in oase
Si de tară ti se face dor.

Cumpără-ti un cântec de pe piată
Si-o sa-ti cadă nendoios cu tronc,
Si-ai să-l tii cu tine-ntreaga viată
Imigrant and very tragic song.

Bate vântul, bate dinspre tară,
Suflă-n răni cu sare si pelin,
Bate vântul si te-nchide-afară,
Rudele in vizită nu vin.

Uite, Anul Nou cu dor de casă
Cum e ea, mai bună sau mai rea,
Amintirea-n pace nu te lasă
Pân-la comă in zadar vei bea.

Poti să tii si două, trei neveste
Stii prea bine, toti suntem la fel,
Insă tara numai una este
Emigrant atât de singurel.

Mori aici si nimeni nu te-aude
Dar visează tot ce-ti e pe plac,
Că te bărbieresti si pleci la rude
Si găsesti pe masă cozonac.

Bate vântul plin de dor de tară
Ti se face dintr-o dată rău,
Bate vântul si te-nchide-afară,
Nu stii ce să faci cu trupul tău.

Nu e mare lucru, stii prea bine
Altii mese mai bogate pot,
Dar un simtămînt e viu in tine
Că acasă e mai mult ca tot.

Din putinul lor, ai tăi vor face
Tot ce pot să fie fericiti,
Să petreacă-n liniste si pace
Să mai râdă si să bea un sprit.

Unde-ai fi si orice-ai fi, bătrâne,
Parcă dorul salele ti-a frânt,
Si atât din tot îti mai rămâne
Să te-asezi cu fata la pământ

Si să plângi când toti în sărbătoare
Hohotesc de parcă te-ar sfida,
Si să plângi durerea ta ce-a mare
Si să plângi de dor de tara ta.

http://www.poezie.ro/index.php/poetry/49624/index.html?newlang=ron
#11894 (raspuns la: #7465) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mos Craciun - de rangi la: 01/12/2004 16:52:43
(la: Craciunul... amintiri si obiceiuri..)
«MOS CRĂCIUN

Mos Crăciun cu plete dalbe
A sosit de prin nămeti.
El aduce daruri multe
La fetite si băieti

Mos Crăciun, Mos Crăciun

Din bătrâni se povesteste
Că-n toti anii negresit
Mos Crăciun pribeag soseste
Niciodată n-a lipsit.

Mos Crăciun, Mos Crăciun

Mos Crăciun cu plete dalbe
Incotro vrei s-o apuci,
Ti-as cânta "Florile Dalbe"
Dacă as stii că nu te duci...

Mos Crăciun, Mos Crăciun

Mos Crăciun cu plete dalbe
A venit si pe la noi
Steaua cântecelor noastre
Este darul pentru voi.

Domn, Domn să-năltăm

Am plecat să colindăm,
Domn, Domn, să-năltăm,
Când boierii nu-s acasă,
Domn, Domn, să-năltăm,

C-au plecat la vânătoare,
Domn, Domn, să-năltăm,
Să vâneze căprioare,
Domn, Domn, să-năltăm,

Căprioare n-au vânat,
Domn, Domn, să-năltăm,
Ci-au vânat un iepuras,
Domn, Domn să-năltăm,

Să facă din pielea lui,
Domn, Domn, să-năltăm,
Vestmânt frumos Domnului,
Domn, Domn, să-năltăm,

O CE VESTE MINUNATĂ
(D.G.Kiriac)

O ce veste minunată
In Betleem ni s-arată
Astăzi s-a născut
Cel făr' de-nceput
Cum au spus proorocii

Că la Betleem Maria
Săvârsind călătoria
Intr-un mic sălas
Lâng-acel oras
A născut pe Mesia

Pe Fiul în al Său nume,
Tatăl l-a trimes în lume
Să se nască si să crească
Să ne mântuiască.

Păstorii cum auziră
Spre locasul sfânt porniră
Unde au aflat, pruncul minunat
Si Il preamăriră

E Iisus Păstorul Mare
Turmă ca El nimeni nu are
Noi Il lăudăm
Si ne închinăm,
Cu credintă tare.


ASTĂZI S'A NĂSCUT HRISTOS

Astăzi s'a născut Hristos
Mesia cel luminos
Lăudati si cântati
Si vă bucurati !


Mititel s'nfăsătel
In scutec de bumbăcel
Lăudati si cântati
Si vă bucurati !

Văntul bate, nu-L răzbate,
Neaua ninge, nu-L atinge,
Lăudati si cântati
Si vă bucurati !

Si de-acum până-n vecie,
Mila Domnului să fie !
Lăudati si cântati
Si vă bucurati !

STEAUA SUS RĂSARE

Steaua sus răsare
Ca o taină mare,
Steaua străluceste
Si lumii vesteste (bis)
Că astăzi Curata.
Prea Nevinovata
Fecioara Maria
Naste pe Mesia (bis)
Magii cum zăriră
Steaua si porniră
Mergând după rază
Pe Hristos să-L vază.
Si dacă porniră
Indată-L găsiră
La Dânsul intrară
Si se închinară (bis)
Cu daruri gătite
Lui Hristos menite
Având fiecare
Bucurie mare (bis)
Care bucurie
Si aici să fie
De la tinerete
Pân'la bătrânete (bis)

CÂNTEC DE CRĂCIUN

Din an în an sosesc mereu,
La geam cu Mos Ajun.
E ger cumplit, e drumul greu
Da-i obicei străbun.


Azi cu strămosii cânt în cor
Colindul sfânt si bun.
Tot mos era si'n vremea lor
Bătrânul Mos Crăciun (bis).


E sărbătoare si e joc
In casa ta acum
Dar sunt bordeie fără foc
Si mâine-i Mos Crăciun (bis)

Si-acum te las, fii sănătos
Si vesel de Crăciun
Dar nu uita, când esti voios
Române să fi bun (bis)

DOMNUL IISUS HRISTOS

Nouă azi ne-a răsărit
Domnul Iisus Hristos
Mesia cel mult dorit
Domnul Iisus Hristos.

Din Fecioară s'a născut
Domnul Iisus Hristos
Si cu lapte a crescut
Domnul Iisus Hristos.

Cum e robul s'a smerit
Domnul Iisus Hristos
Si pe noi ne'a mântuit
Domnul Iisus Hristos.



Ce que vous n’aimez pas, ne le faites pas »



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...