comentarii

brazii


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
lafemme - de zaraza sc la: 03/09/2008 14:42:54
(la: Ce să faci cu un adevăr neconvenabil? )
Nu stiu daca neaparat primavara. O sa ma interesez. Posibil si in alte anotimpuri, depinde de soi. Cred ca aia fructiferi primavara, dar brazii, molizii, am o presimtire ca in alt anotimp. Si atunci, intalnirea si pomul! :)

#338610 (raspuns la: #338603) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
* - de zaraza sc la: 08/09/2008 11:16:24
(la: joc nou)
Caut brazii verzi.

Ce faci daca iti ies fire albe?

#339779 (raspuns la: #339513) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Numa una dar ii Doina - de Apoll la: 08/09/2008 14:14:54
(la: Cosbuc...de azi...)
Copilo, tu eşti gata
De-a pururea să plângi!
Şi când eşti tristă, Doino,
Tu inima ne-o frângi.
Dar nu ştiu cum, e bine
Când plângi, că-n urma ta
Noi plângem toţi, şi-amarul
Mai dulce ni-e aşa.
Şi toate plâng cu tine
Şi toate te-nţeleg,
Că-n versul tău cel jalnic
Vorbeşte-un neam întreg.

Pe fete-n faptul serii
Le-ntâmpini la izvor,
Tu singură stăpână
Pe sufletele lor.
Le-nveţi ce e iubirea
Şi râzi cu ochi şireţi,
Deodat-apoi te-ntuneci
Şi cântece le-nveţi:
Să cânte ziua-n luncă
Şi seara când se-ntorc,
Când triste-n pragul tinzii
Stau singure şi torc.

Când merg flăcăi la oaste
Cu lacrimi tu-i petreci
Şi stai cu ei, ţi-e milă
Să-i laşi pustii, să pleci.
Cântând le-aduci aminte
De-o fată din vecini,
De mame şi de-ogorul
Umplut acum de spini.
Şi când i-omoară dorul
Şi-n jurul tău se strâng,
Pui fluierul la gură
Şi cânţi, iar dânşii plâng.

E plin de oameni câmpul,
Tu, Doino,-n rând cu ei.
Moşnegi şi oameni tineri
Şi tinere femei
Adună fânu-n stoguri
Şi snop din spice fac -
Din scutece copilul
Când plânge-n săhăidac
Te duci şi-l joci pe braţe
Şi-l culci apoi pe sân,
Şi-i cânţi s-adoarmă-n umbra
Căpiţelor de fân.

Din văi tu vezi amurgul
Spre culmi înaintând,
Pe coaste-auzi pâraie
Prin noapte zgomotând,
Şi-asculţi ce spune codrul
Când plânge ziua-ncet
Ah, toate, Doino, toate
Te fac să fii poet.
Şi, singură cu turma,
Privind pierdută-n zări
Spui munţilor durerea
Prin jalnice cântări.

Pe deal românul ară
Slăbit de-amar şi frânt.
Abia-şi apasă fierul
În umedul pământ.
Tu-l vezi sărman, şi tremuri
Să-l mângâi în nevoi.
Şi mergi cu el alături
Cântând pe lângă boi.
Iar bieţii boi se uită
Cu milă la stăpân -
Pricep şi ei durerea
Sărmanului român.

Eu te-am văzut odată
Frumoasă ca un sfânt,
În jur stăteau bătrânii
Cu frunţile-n pământ.
Cântai, ca-n vis, de-o lume
Trăită-ntr-alte vremi,
De oameni dragi, din groapă
Pe nume vrând să-i chemi.
Şi-ncet, din vreme-n vreme,
Bătrânii-n jur clipeau
Şi mânecile hainei
La ochi şi le puneau.

Dar iată! Cu ochi tulburi
Tu stai între voinici,
Te văd cum juri şi blestemi
Şi pumnii ţi-i rădici!
Pribegi de bir şi clacă,
Copii fără noroc,
Tu-i strângi în codru noaptea
Sub brazi pe lângă foc.
Şi cânţi cu glas sălbatec,
Şi-n jur ei cântă-n cor
Cântări întunecate
Ca sufletele lor.

Când ştii haiduci în codru
Te prinzi cu ei fărtat,
Li-arăţi poteci ascunse,
Pe stânci le-aşterni tu pat.
Când pun picioru-n scară,
Ţii roibul lor de frâu;
Grăbit, când prind ei puşca,
Scoţi plumbii de la brâu:
Iar când ochesc, cu hohot
Tu râzi, căci plumbii moi
S-au dus în piept de-a dreptul
Spurcatului ciocoi.

Ai tăi suntem! Străinii
Te-ar pierde de-ar putea;
Dar când te-am pierde, Doino,
Ai cui am rămânea?
Să nu ne laşi, iubito,
De dragul tău trăim:
Săraci suntem cu toţii,
Săraci, dar te iubim!
Rămâi, că ne eşti doamnă
Şi lege-i al tău glas,
Învaţă-ne să plângem
C-atât ne-a mai rămas!

#339842 (raspuns la: #339829) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
'na ziua - de orhideea nebuna la: 08/09/2008 17:20:51
(la: ritualuri, traditii, credinte)
"daca se atinge pe burta este fata"
daca se sterge la gura e fata.......are legatura cu anumite alte parti ale corpului.
"sa joace bradul"
in zona mea se pun brazi la porti (sau la usa blocului dupa caz). Semnificatia in principiu e de hai sa spunem eternitate a legaturii intre cei doi.
La inmormantare in schimb, se face un "mar", adica o creanga de mar impodobita cu mere, nuci si colaci. Nu stiu care - i scopul nucilor si colacilor, dar merele au scopul de a aminti de unde ni se trag toate.
"DE CE 40 de zile"
Pentru ca (daca imi aduc bine aminte) dupa ce a inviat, Isus s - a mai aratat apostolilor inca 40 de zile, dupa care s - a ridicat la cer.
Ploua la nunta - de orhideea nebuna la: 08/09/2008 17:48:35
(la: ritualuri, traditii, credinte)
In sat la tata sunt si unguri si romani.
Daca ploua la nunta se spune ca mireasa a mancat din oala (mare lene pe capul ei)... asta zic romanii.
Daca ploua la nunta se spune ca perechea va fi bogata....... asta zic ungurii.
Dar povestea cu ungurii e putin mai lunga. Brazii de care vorbeam mai sus se taie din padure si se aduc cu carul in sat. Dupa brazi se duc mirele, nasu (nasii, dupa caz) si cavalerii de onoare. Ca perechea o sa fie bogata chiar daca nu ploua in ziua nuntii, obiceiul e, sa fie udati pe cei din car.
Cu galeata.
#339954 (raspuns la: #339949) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Brazii de pe morminte - de orhideea nebuna la: 08/09/2008 18:34:26
(la: ritualuri, traditii, credinte)
Cand moare un flacau sau o fata mortul se imbraca in mire (mireasa) iar celor care participa la inmormantare li se pun in piept flori cu capul in jos. Sicriul se duce in biserica alaturi de un brad, care, dupa inmormantare se planteaza pe mormant.
Nu stiu cat de crestin e acest obicei, dar, se spune ca nu poti sa treci in lumea de dincolo daca pe pamant nu ai fost "insotit". Rolul bradului plantat pe mormant este cel de sot.
Slujba de inmormantare in cazuri de genul acesta e putin diferita (si foarte sinistra dupa parerea mea), dar, se mai spune ca, daca nu se respecta obiceiul, mortul isi va alege sot (soata) in cele 40 de zile.
N - as vrea sa cred asta, dar mi - e cam greu.
imi place toamna - de anticena la: 11/09/2008 09:34:28
(la: Poeme pe o tema data)
Simt soarele plecand, incet.
un suflet arzator, poet.

Simt brazii lenevind, de sus.
cu ochii tristi inspre apus.

Simt frunze suferind de dor
de primavara si amor.

Simt lacrimi dulci pe chipuri vii,
si livezi rosii, ruginii.

Mai simt frenetic, din albume
caiete, cratime si sume

Simt toamna iar.
Ca o regina
s-a napustit din ani lumina.
Mireasa lui Sviatogor-poveste ruseasca - de Areal la: 12/09/2008 15:56:15
(la: BASME si POVESTI)
Marele erou Sviatorgor isi inseua armasarul si porni calare spre campie. In timp ce calarea, simtea ca o forta deosebita ii curge prin vine; dar, negasind pe nimeni care sa-si masoare putere cu el, taria aceasta i se parea o povara si tanjea dupa momentul cand va putea sa si-o puna la incercare.
- Daca pamantul ar avea un inel fixat in el, as putea sa-l ridic si as salta intreaga lume intr-o mana, spuse el.
Privind in jur, vazu un tanar care mergea pe jos in fata sa si incearca sa-l ajunga, dar, desi galopa cu toata viteza de care era in stare calul, nu reusi sa-l depaseasca.
- Hei, tu de colo! Striga Sviatogor. Tu ala care mergi pe jos! Asteapta-ma, caci armasarul meu nu te poate ajunge.
Privind inapoi, calatorul se opri si il astepta pe Sviatogor si luandu-si desaga de pe umeri, o puse pe pamantul reavan.
- Ce ai in desaga aceea, prietene? intreaba Sviatogor.
- Ridic-o si o sa vezi singur, raspunse strainul.
Descalecand, Sviatogor prinse desaga cu o mana si trase, dar aproape ca isi smulse bratul din umar, caci desaga parea lipita de pamant. Apoi, apuca desaga cu doua maini si trase... Puternicul erou cazu in genunchi, sudoarea siroindu-i pe obraji, dar reusi sa ridice sacul cat sa treaca pe sub el o boare de aer.
- Ce este in desaga? intreba eroul abia mai sufland. Cu toata marea mea putere, nu pot s-o urnesc de la pamant.
- Greutatea intregii lumi se afla in acest sac, raspunse strainul. Este ca si cum ar fi un inel fixat de pamant.
- Cine esti tu? se mira Sviatogor. Cum te chiama?
- Spune-mi Mikuluska Selianinovici.
- Spune-mi, Mikuluska, cum as putea sa-mi aflu soarta, asa cum mi-a harazit-o Dumnezeu?
- Calaresti tot inainte pana cand vei ajunge la o intretaiere de drumuri, raspunse Mikuluska. Ia-o pe drumul din stanga pana vei ajunge la muntii din Nord. Acolo, sub un copac inalt, sta un fierar care iti va spune ce soarta ti-a harazit Dumnezeu.
Sviatogor il parasi pe calator si porni calare pana ajunse la raspantie, o lua pe drumul din stanga si galopa spre muntii din Nord. Iapa sa il purta in viteza peste mari si rauri strabatand distante mari si, dupa ce calari timp de trei zile, Sviatogor ajunse la muntii din Nord. Acolo, intr-o fierarie sub un copac inalt, un fierar batea de zor in doua fire subtiri de par.
- La ce lucrezi acolo, fierare? intreba Sviatogor.
- Potrivesc sortile celor care se vor casatori.
- Si eu cu cine ma voi casatori? intreba Sviatogor.
- Mireasa lui Sviatogor locuieste in orasul tarului care domneste peste Regatul de la malul marii si zace de 30 de ani pe o gramada de balegar.
- Nu imi voi lua o mireasa care vietuieste pe o gramada de balegar! Striga Sviatogor furios si, dand pinteni calului porni degraba catre Regatul de la malul marii. Ajungand in orasul tarului, se opri in fata unei colibe sarace si umile. Sviatogor privi inauntru si acolo, pe o gramada de balegar urat mirositor, zacea o fecioara, cu pielea groasa si neagra ca scoarta brazilor. Luand 500 de ruble din buzunar, Sviatogor ii puse pe masa si scotand sabia cea ascutita, o infipse in pieptul fecioarei.
Dupa ce pleca eroul, fecioara se trezi si se ridica de pe gramada de balegar; scoarta de brad ii cazu de pe trup si ea se transforma intr-o fata frumoasa cum nu s-a mai vazut nici inainte, nici dupa, in intreaga lume.
Luand banii de pe masa, incepu sa faca negot. Dupa ce reusi sa stranga o imensa cantitate de aur, isi fauri o flota de vase rosi-inchis, pe care le incarca cu tot felul de marfuri pretioase si porni in largul marii albastre. Cand ajunse la marele oras de pe Muntele cel Sfant, incepu sa-si vanda marfa, iar faima despre frumusetea ei nemaipomenita se raspandi in lung si-n lat. Veni si Sviatogor sa-i vada nespusa frumusete, se indragosti de ea, o peti si se casatorira.
Stand Sviatogor langa sotia sa, zari o cicatrice pe pieptu-i alb ca zapada.
- De unde ai aceasta cicatrice pe piept? intreba el.
Si sotia sa ii raspunse:
- In Regatul de la malul marii, in orasul tarului, a poposit candva un strain care a intrat in coliba mea umila, in care eu dormeam pe o gramada de balegar de 30 de ani si a pus 500 de ruble pe masa. Cand m-am trezit aveam o cicatrice, iar scoarta de brad, care ma acoperea, imi cazuse de pe trup.
Marele erou Sviatogor intelesese ca nimeni nu poate scapade soarta ce ii este harazita.
#341754 (raspuns la: #341742) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Legenda cerbului-legenda populara romaneasca - de Areal la: 12/09/2008 16:02:49
(la: BASME si POVESTI)
Dumnezeu, dupa ce a facut toate animalele si vietatile, a oranduit apoi fiecaruia felul de viata si locul unde sa-si duca traiul. A randuit ca pestii sa traiasca in ape, pasarile sa zboare prin aer; serpii si alte jivine – in pamant; ursii, lupii, cerbii si caprioarele – in paduri si asa a dat fiecaruia locul de trai si felul de viata.
Dintre toate animalele care traiesc in padure, cerbul, mai mandru si mai increzut in el, ceru sa fie mai-marele padurilor si muntilor. Dumnezeu primi sa implineasca dorinta cerbului, dar ii puse o singura conditie si anume:
- E sigur ca va putea sa dobandeasca ascultarea celorlalte dobitoace?!...
Cerbul, mandru, fagadui ca da, el se simte in stare sa se faca ascultat si iubit de supusii sai. Dumnezeu, vazand asa, a dat binecuvantarea cerbului si-l trimise sa-si implineasca obligatia. Cerbul, plin de recunostinta, multumi lui Dumnezeu, si-i mai ceru ceva inainte de plecare, cam cu sfiala ce-i drept, dar ceru.
- Doamne, ca sa fiu cunoscut de supusii mei, da-mi un semn dupa care sa ma deosebesc de toti si sa fiu vazut de la departare!...
- Sa-ti vopsesc blana in rosu?...popuse Atotstiitorul, cerbului.
- Nu, Doamne, as vrea ceva mai frumos.
- Atunci sa te fac baltat alb cu negru.
- Bunule Printe, sa-mi fie cu iertare, dar drept sa spun, nu prea mi-ar conveni.
- Ai, ce vrei?! Zise Dumnezeu putin cam suparat, vazand ca cerbul e nemultumit.
- Doamne, eu cred ca mi-ar sta bine cu o coroana mare pe cap, asa cum se cuvine unei capetenii peste padurile muntilor.
- Bine, cerbule, fie precum ti-e voia. Fiindca tie nu ti-am dat coarne, cum am dat boilor si altor fapturi ale mele, iata te binecuvantez sa porti pe cap doua crengi verzi, frumoase si ramuroase, de stejar, care sa-ti stea falnice ca doua pompoane. Si zicand asa, infipse in capul cerbului doua crengi verzi de stejar.
Cerbul multumi lui Dumnezeu pentru podoaba ce i-a dat si marirea in care l-a blagoslovit si pleca sa stapaneasca padurile. In clipa cand isi lua ramas-bun de la Facatorul lumii, acesta ii aminti sa nu-si uite fagaduiala.
Si plecand cerbul la datoria lui, intari din nou fagaduiala ce facuse lui Dumnezeu, ca va sti sa fie la inaltimea misiunii ce i s-a incredintat. Dumnezeu, care stia tot ce are sa se intample, urmarea cu priviri neancrezatoare cum falnicul cerb o lua la goana spre imparatia tainica a padurilor.
Cum ajunse la marginea padurii, scoase cerbul un strigat puternic, ca sa adune animalele care trebuiau acum sa-i dea ascultare lui, noul voievod al brazilor. Caprioarele, caprele, viezurii, vulpile, incepura chiar sa se adune, pentru a asculta porunci de la cel ce de Dumnezeu era ursit sa le fie acum stapan.
Un lup flamand nu voia insa sa bage in seama cele ce spunea cerbul si in fuga se indrepta catre o stana din apropiere, pentru a-si face rost de ceva de ale gurii.
Cerbul, se intelege, cauta sa impuna ascultare lupului, dar lupul, dispretuindu-l, ii arata niste colti, incat a infiorat de spaima pe cel care ceruse lui Dumnezeu sa fie mai mare peste paduri. Si daca cerbul nu o lua la sanatoasa, nu se stie ce se putea intampla. Atunci cerbul inspaimantat, revoltat si maniat de obraznicia lupului, o lua la goana la Dumnezeu, sa i se planga impotriva lupului.
Cum il vazu, Atotputernicul ii zise:
- Asa a fost vorba, ingamfatule? Pai nu esti tu cel care te incumetai a te crede vrednic sa te faci respectat si ascultat de toate fiarele padurilor?...
Cerbul, rusinat, nu putu sa raspunda nimic. Intelesese ca Dumnezeu i-a implinit voia, numai ca sa-l convinga de neputinta lui. Isi dadu seama acum de proverbul care s-a adeverit ca:" socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea de la targ". Vazuse ca a fost necugetat si prea mult increzut in puterile sale, care nu era deloc dupa cum isi inchipuise el. De aceea pleca capul rusinat in fata Atotstiitorului si tacu chitic
Dumnezeu voi sa-l pedepseasca pe cerb, pentru ca s-a incumetat sa ceara ce nu i se cuvenea si nu merita, insa il lasa in pace zicandu-i:
- Sa ramai falos precum esti si fricos, cum mi te credeam! Ramurile verzi si frumoase ce ti le-am infipt ca o coroana pe cap, sa se usuce, ramanand numai lemnul lor, ca un semn ca ti-ai pierdut rangul de capetenie al padurilor.....

Si in adevar, povestea spune ca de atunci a ramas cerbul falos, dar si amarnic de fricos; iar acele ramuri de stejar uscate i-au ramas pe cap pana azi in chip de coarne.
#341759 (raspuns la: #341742) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
'dar nu ştiu încă dacă ai învins. ' - de anisia la: 17/09/2008 02:52:36 Modificat la: 17/09/2008 02:53:44
(la: Razlete amintiri in carje )
invins-am trei decenii si-un hotar
trecut-am cu fruntea sus
fara sa ma clatin
fara sa ma vand
invins-am valurile de stanci improscate
muntii de brazi impaduriti
corbii de moarte aducatori
invins-am ocari
invins-am plecari
invins-am

si iata-ma azi
femeia ce sunt incaltata
cu aceeasi papuci de saten
lasand parul in voie vantului sa se rasfete
buzele-n soapta fredonand
razlete amintiri in carje
de dureri nu mai stiti
de iubiri ati uitat
de cant ati amutit

plina de curaj trecand de la o zi la alta
disecand si scobind cruzimea de pe os
fara sa-mi mai fie frica
de durere

#342836 (raspuns la: #342717) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pane - de INSULA ALTUIA la: 19/09/2008 12:25:03
(la: Aşa suntem noi? )
Eu mai zic de multe ori,un rahat intre doi brazi:))
#343582 (raspuns la: #343571) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
* - de zaraza sc la: 24/09/2008 10:51:05
(la: joc nou)
Pun plasturi.

Ce faci la cabana Trei Brazi?

#344613 (raspuns la: #344589) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ce faci la cabana Trei Brazi? - de Intruder la: 24/09/2008 10:55:36
(la: joc nou)
stau la umbra nucului batran.

ce faci cand sefii sunt plecati de la birou?
#344622 (raspuns la: #344613) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
buna dimineata! - de PROUDFRECKLED la: 04/10/2008 15:27:31 Modificat la: 04/10/2008 15:30:53
(la: Trancaneala 11)
ce mai face toata lumea in simbata asta de octombrie?

La noi noptile au devenit reci. Pomii au prins culorile alea despre care se tot vorbeste. Vintul de ieri a scuturat o multime de conuri din brazii imensi din curtea vecinului din fata. Au cumparat de curind proprietatea si acuma se fac comozi. Ultima isprava, au chelit bradul cel mai frumos de toate ramurile, de jos in sus, pina la nivelul acoperisului.

Veveritele se indeletnicesc cu ascunsul de provizii. Nu mai sunt surprinsa primavara, cind rasar la mine tot felul de plante din radacinile furate de la vecini si ingropate bine.:)

Bella, cred ca esti prin curte la ora asta. Avem o zi splendida!

Honey, cind ai timp spune-mi si mie cum s-a terminat saga cu pisicuta.
#347639 (raspuns la: #347612) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
fetele - de Jimmy_Cecilia la: 13/10/2008 19:29:43
(la: Trancaneala 11)
am gasit azi intr-un magazin bulbi de ghiocei...am cumparat 2 plicuri...maine o sa-i ingrop...
poate mi-or rasari ghioceii la anul :)

cred ca-i pun undeva sub brazi
#350551 (raspuns la: #350550) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de maimuta la: 19/10/2008 12:02:45
(la: Ce Ai Visat?)
Nu scriu aici pentru interpretare. Nu ma intereseaza asta. Scriu acest mesaj pentru ca asa vor muschii mei:))
Am visat ca eram pe un camp verde, verde, verde. M-am bucurat atat de mult de priveliste incat m-am descaltat sa simt iarba sub talpile mele. Am alergat, am topait, la un moment dat am ajuns la marginea unui hau. Nu stiu daca-i cuvantul potrivit, dar haul asta era plin de brazi.
Demult n-am mai avut un vis frumos. Cred ca mi se trage de la desenele animate:)))
*** - de Intruder la: 28/10/2008 12:03:09
(la: INTRUDER - PROLETARUL: Prima runda Mister Cafenea 2008)
iti arde de nechezol, mie de iepe si iepurasu-i mort in cotetz.
auzi? suntem numai noi pe confa asta, e nashpa. trec morile pe Siret si nu ne baga-n seama, nu un "bunazaua", nu un ciocan de tuica...noi doi fara umbrela...ne ploo in gat! mi-a ajuns apa la bumb, m-aleg c-un reumatism daca n-am dacie.
cica muieri straine...cu cat e mai straina, cu atat o iubesti mai mult.
asa, pe neve? tu poti?
...nici io! adica nu stiu, ca n-am incercat niciodata. e misto sa fii virgin ca nu te trage curentu' la rejansa!
tipa din "American Gangster" e straina, deci o iubesc. pe Caterina Zeta am avut-o in vis, m-am plictisit de ea...si e cam ofilita si parca nu-mi place cum rade cu buza aia de sus. s-a rasculat bumbu', a zis "hooo, ptrruuuu ca-mi vine sangele-n cap!"
bon, asta e.
ce mai ie pan Ilioara? aveti curent electric? la mine in Glozi, oamenii cara lumina de la soare cu plosca si-o aduc in casa. la noi nu ie termopane si cosmacpane, n-avem cartela! la noi e codri verzi de brazi si batucit de oase.
gata, am plecat. sapa tu ca mie imi fata scroafa si trebe sa-i tin lumanarea.
nu stiu ce nick-uri sa pun la godaci, la ce scoala sa-i trimit...ma mai gandesc.

may god help you si naroc.
#356314 (raspuns la: #356288) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intruder, astea nu-s ale tale? :)) - de Sancho Panza la: 12/11/2008 22:55:07 Modificat la: 12/11/2008 22:56:20
(la: Geniul Schizofrenic)
http://adys-si-ella.blogspot.com/2007/12/revolutia-mea-cu-portocale.html

http://adys-si-ella.blogspot.com/2007/12/vnzare-de-brazi-o-brad-frumos.html
#361829 (raspuns la: #361826) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de maan la: 12/11/2008 23:37:20
(la: Geniul Schizofrenic)
nomercy: http://adys-si-ella.blogspot.com/search?updated-min=2007-01-01T00%3A00%3A00%2B02%3A00&updated-max=2008-01-01T00%3A00%3A00%2B02%3A00&max-results=50

intruder = mos craciun si doua bile roz
http://adys-si-ella.blogspot.com/search?updated-min=2007-01-01T00%3A00%3A00%2B02%3A00&updated-max=2008-01-01T00%3A00%3A00%2B02%3A00&max-results=50

bright, pe fix aceeasi pagina
andrei, Vânzare de Brazi - O, brad frumos !!!
lady allia, condurul de cristal
bright, simti cald
intruder, Plouă-n podul palmelor, poezia...
andrer, marturisire
loredana, simpatica-ploaie
danidanam, oceanul
giordi, amorul-viselor
gheorghe_cnstn, dragoste de oameni
lovekey- steaua nemuririi

copilasi, toate textele is copiate de-aici sau de pe agonia!

guine, inexpiabili
#361874 (raspuns la: #361853) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ale mele sunt astea: - de Intruder la: 13/11/2008 01:51:52 Modificat la: 13/11/2008 01:52:38
(la: Texte furate de pe cafeneaua.com)
http://adys-si-ella.blogspot.com/2007/11/plou-n-podul-palmelor-poezia.html

http://adys-si-ella.blogspot.com/2007/12/vnzare-de-brazi-o-brad-frumos.html

http://adys-si-ella.blogspot.com/2007/12/un-mos-craciun-si-doua-bile-roz.html
(aici a schimbat doar numele personajelor si a semnat "By Bulina")

http://adys-si-ella.blogspot.com/2007/12/revolutia-mea-cu-portocale.html

http://adys-si-ella.blogspot.com/2008/07/panta-rei.html

http://adys-si-ella.blogspot.com/2008/07/organic.html

http://adys-si-ella.blogspot.com/2006/09/messenger-de-seara.html

se pare ca a copiat si texte de conferinte...bulibasie curata!
oare ce viata o avea fatuca asta?
propun cine isi gaseste textele acolo, sa le publice si pe ghidoo.ro, la comentarii...
aici:
http://www.ghidoo.ro/nodes/show/14265/mostra-
de-tupeu-cu-zeci-de-texte-copiate-la-
punct-si-virgula-de-pe-cafeneaua-com-
blogul-gandurile-mele-sic/1

#361947 (raspuns la: #361946) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...