bruma sesns

Cu o bruma de rabdare
As fi-avut o zi cu soare;
Dar cum n-am rabdare-o bruma
Culeg ploaie si furtuna.


urmatorul fie HUMA!

Da, e trist cand vezi copii in asemenea situatii. E chiar usor sa iti pierzi bruma de credinta pe care o ai in asemenea situatii. Eu personal continui in bruma mea de credinta sa cred ca exista un motiv rational, pentru Care Dumnezeu ingaduie asta, dar asa cum am mai spus, nu ai toate datele ca sa judeci asta. Da, si Dumnezeu poate mai mult, asa ca cei care vedeti asta, rugati-va neincetat, postiti si poate dupa ani de zile veti primi raspuns la intrebari, daca nu va dati seama pina atunci. Legat de lauda cu Domnul, toti suntem binecuvantati, trebuie sa ne dam seama doar de asta. Fiecare are un dar, fiecare e unic in felul lui, fiecare e frumos in felul lui, cam asta e parerea mea. Daca m-am laudat imi cer scuze, nu am avut intentia, pe undeva scrie : "unii se lauda cu carutele lor iar noi de laudam cu numele Domnului Dumnezeului nostru" ,asa ca nu prea imi fac mari probleme daca se pare ca ma laud cu numele Domnului nostru, atita timp cat nu consider ca ma ajuta doar pe mine, ceea ce nici nu incerc sa fac.
Ca sa revin la Dumnezeu, da, imi este de ajuns Dumnezeu, fiindca asta cuprinde totul. Ca sa vad mai mult, ca sa simt mai mult, trebuie sa dau mai mult si voi primi mai mult. E ca si dragostea: din ce dai, din ce ai mai multa. Asa e cu Dumnezeu dupa parerea mea si nu numai. Da ca sa iti arat ca nu sunt in contradictie nici cu tine si nici cu Cioran, pot sa iti spun, da vreau mai mult decat Dumnezeu: vreau pe Dumnezeu la propria lui putere. "Cine are urechi de auzit sa auda" .
Ma intreb ca prostul daca a ajuns cineva sa il cunoasca pe Dumnezeu in viata asta ca sa poata sa spuna ca vrea mai mult. Desigur sunt constient ca este un joc de cuvinte la Cioran, cam asta fac filozofii.

Regards,

Sorin

versuri Vasile Militaru

A venit aseara mama
Din satucu-i de departe
Ca sa-si vada pe feciorul
Astazi om cu multa carte.
A batut sfios la usa,
Grabnic i-am iesit în prag,
Mi s-a umezit privirea
De iubire si de drag.

Sarutandu-i mana dreapta,
Ea m-a strans la piept duioasa,
Si-ntreband-o cate toate,
A intrat apoi in casa.
In launtrul casei mele,
Cata bruma-am adunat
Da prilej ca biata mama
Sa se creada-ntr-un palat.

Si de-abia o fac sa sada
Pe-un divan cu scoarta noua:
"Mi-era dor de tine, maica,
Ti-am adus vreo zece oua,
Nitel unt, ia, colea-n traista
Niste nuci, vreo doua sute ..."
Si cu ochii plini de lacrimi
Prinse iar sa ma sarute.

"Poate mor, ca sunt batrana ...
S-a prins dorul sa ma-ndrume
Sa mai vad o data, maica,
Ce mi-e azi mai drag pe lume ..."

de Serghei Esenin

Nu oricine stie sa cante, nu oricine
Nu oricui ii este harazit,intr-adevar,
Sa se rostogoleasca precum un mar,
La picioarele straine.

Aceasta este marea spovedanie pe care mereu
O face-un derbedeu.

Eu inadins umblu nepieptanat si cu capul gol
Pe umeri ca o lampa de petrol.
Toamna desfrunzita a sufletelor voastre
Imi place s-o luminez in amurguri albastre.
Imi place cand pietrele batjocurii spre mine prind sa zboare,
Ca grindina vijeliilor cotropitoare.
Atunci mai vartos eu cu mainile strang in raspar
Balonul clatinator al zburlitului meu par.

Mi-e asa de bine sa-mi amintesc atunci
Fosnetul ragusit al arinului si izul paraginit dintre lunci.
Ca undeva traieste tata, si mama, cu fruntile grele,
Care ar scuipa pe versurile mele;
Carora le sunt drag ca trupul, ca ogorul, ca faneata,
Ca ploaia, care primavera imboldeste verdeata.
Ei v-ar strapunge cu furcle, fara-a mai sta la gandit,
Pentru fiecare racnet asupra mea azvarlit.

Sarmani, sarmani tarani!
Desigur v-ati facut mai urati acolo, in locul de bastina.
Tot asa va temeti de Dumnezeu si de duhurile din mlastina.
O, daca ati intelege
Ca fiul vostru
Este cel mai de seama poet al Rusiei!
Pentru viata lui inimile nu vi s-au acoperit de bruma campiei,
Cand picioarele desculte si le balacea prin baltile toamnei buimac?
Acum el poarta cilindru
Si pantofi de lac.

Dar in el dainuieste firea apriga de odinioara
A strengarului de la tara.
Vacile de pe firmele macelarilor din orice parte
Le saluta de departe.
Si intalnindu-se cu birjarii prin pietele goale,
Isi aminteste mirosul de balegar al sesurilor natale.
Coada fiecarui cal ce-n ham se-ncurca, se-ncrunta,
El e gata s-o poarte ca trena unei rochii de nunta.

Mi-drag locul unde m-am nascut,
Iubesc nespus de mult patria mea!
Desi tristetea salciilor ruginite staruie peste ea.
Mi-s dragi raturile murdare ale porclor, ca si-n trecut,
Rachitele ca mainile moastelor,
Si in tacerea noptii oracaitul rasunator al broastelor.

Sunt bolnav de amintirea vremii cand eram copil,
Visez jilaveala si pacla serilor de april.
Artarul nostru parca s-a chincit, sub zvonul valtorilor,
Sa se incalzeasca la flacarile zorilor.
O, cate oua de corb am furat si cati pui,
Catarandu-ma pe crengile lui!
Oare si azi o mai fi cu crestetul verde-n tumult?
Scoarta lui e tot asa de trainica cum era mai demult?

Dar tu , dragul meu,
Credinciocul meu caine tarcat!
De batranete te-ai facut tanguios, ai orbit, te-ai uscat
Si ratacesti prin ograda , bataindu-ti coada atarnata.
Mirosul tau a uitat unde-i usa si grajdul si vechea poiata.
O , cat mi-s dragi toate aceste vedenii ce vin sa ma-ngane
Cand ,sterpelind de la mama cate-o bucata de paine,
Muscam dintr-ansa amandoi, pe rand,
Fara sa ne fie greata unuia de altul, nicicand.

Eu sunt tot acelasi,
Cu inima sunt tot acelasi intre anii grei.
Ca albastrelele-n orz infloresc pe fata-mi ochii mei.

Asternand rogojinile de aur ale versurilor din sange scoase,
As vrea sa va spun lucruri duioase.
Noapte buna!
Voua tuturor, noapte buna!
A trecut coasa prin iarba amurgului din zare.
Astazi am chef sa ma urc in picioare
Si de pe fereastra sa stupesc pe luna.
Lumina-i albastra, lumina-i asa de albastra in cer si pe nori!
Sub albastrimea aceasta, zau ca nu ti-ar parea rau sa mori.

Ei, si ce daca par
Ca-s cinicul ce-si agata la spate-un felinar?
Batranule, iubitule, deselatule Pegas,
Am parca nevoie de trapul tau molatic si gras?
Ca un mester aspru in stradanii,
Eu am venit sa cant si sa slavesc guzganii.
Ca luna lui august, capatana mea rebela
Isi varsa vinul prin parul valvoi.
Vreau sa fiu o galbena vintrela,
La corabia in care azi plutim spre tarmuri noi.

in traducerea lui George Lesnea

poate ca ceea ce voi spune nu e nici original si nici prea logic, dar asta fiind una din putinele dati cand chem la inaintare inima si nu mintea, bear with me. dupa mine, problema nu se poate discuta doar la nivel ideatic, caci bisericile de azi, prin rolul (auto-)atribuit in comunitate, extind din start orice disputa religioasa la nivel social. sa fim, deci, pragmatici! EU NU MA SIMT IN STARE SA DEZAPROB O ANUME CONDUITA SAU UN STIL DE VIATA ADOPTAT DE BUNAVOIE DE CATRE DIN CE IN CE MAI MULTI OAMENI.insa, profunzimile problemei sunt mult ramificate: nu este oare vorba aici (si) despre relatia credinciosi-biserica(eu una as fi exclus "si"-ul)? iar cand spun "credinciosi", ma refer la intreaga "turma", nu la diferitele "minoritati comportamentale"(daca imi permiteti termenul).iar, daca vrem sa fim sinceri cu noi insine--ca oi mai mult sau mai putin ratacite--trebuie sa recunoastem ca situatia de azi nu isi poate permite o noua schisma, in contextul actual in care conotatia ecleziastica a termenului e devansata de una sociala, nationala, economica etc.. o diviziune intr-un taram ale carui radacini isi trag vigoarea din seva constantei si traditiei ar introduce o batalie feroce dar si o confuzie dezarmanta in randul spectatorilor. o NOUA reforma, chiar daca ar avea acelasi catalizator--adaptarea invataturilor sfinte la cerintele prezentului--nu ar avea acelasi rezultat. o disputa incadrata in si facand uz de posibilitatile nemarginite ale fluxului informational de azi ar devasta, cred eu, ireparabil fundamentul credintei in sufletele congregatiei--in conditiile in care bruma de speranta religioasa se topeste cu fiecare noua lovitura a sortei sau cu fiecare miliard castigat la bursa. daca intr-o lume bombardata (si ad literam!) de nesiguranta, evolutie necontrolata, lacomie, coruptie s.a. pana si slujitorii, mesagerii Atotputernicului sunt tarati in noroiul mundan si se improasca unii pe altii cu...argumente spirituale, DIN SCRIPTURA, omul de rand unde sa mai gaseasca mantuirea? iata si unul din motivele rarefierii comunitatii mergatoare la biserica--canalul deteriorandu-se rapid, a face-to-face approach devine preferabila.
imi pare intr-adevar rau ca nu pot sa vorbesc decat "a la blanc-bec", de vreme ca cunostintele mele biblice sunt reduse la sertarase microscopice--nu pot sa ma pronunt cu privire la dezbatuta si re-dezbatuta intrebare de sus. poate ca Dumnezeu a articulat iubirea dintre sexe opuse ca singura cale spre procreere, insa nu exista indoiala cu privire la existenta homosexualitatii in timpurile Scripturilor (ea exista inca in timpul lui Cezar)--deci, daca ultima nu a fost desfiintata (caz probabil, avand in vedere nesfarsitele discutii de azi) poate nu a fost neaparat exclusa...

ACADEMIA CATAVENCU a publicat, miercuri, 25.02.2004, informatii inedite despre "treimea" Roberts-Dick-Gaetan si un scenariu potrivit caruia candidatul romano-american este un pion impotriva lui Theodor Stolojan, prentru a determina un tur doi intre Adrian Nastase si C.V. Tudor. O femeie ar obtine voturi de la electoratul feminin si de la naivii prooccidentali din tabara Stolojan. Ca naivi prooccidentali nu se prea gasesc in tabara lui Nastase. O campanie profesionista o poate aduce pe candidata respectiva la un 7 procente, ceea ce poate stabili, in clasamentul final, locul trei pentru Stolojan. Despre personajul principal aflam ca ar avea o avere de 500 de milioane de dolari, ca si-a pus antena de satelit la negru ca sa nu plateasca foarte mult si ca anuntata suma de campanie, 15 milioane de dolari, fie nu este a ei, fie este, caz in care spera sa-i deconteze ulterior. Dick Morris nu este nici el ceea ce pare, adica un superconsulant vanat de orice politician care si-ar dori sa ajunga presedinte. In acest moment, „marele strateg” american este intr-o scadere de credibilitate la Washington. Dar, inainte de declin, a apucat, in 2000, sa livreze Romaniei un scenariu de succes, finala Iliescu-Vadim. In ceea ce-l piveste pe Victor Getan, aici lucrurile sunt mult mai limpezi, desi este vazut la Washington ca un personaj tulbure. In urma unui mic test de inteligenta medie, se pot trage niste concluzii cu privire la legatura dintre Gaetan si fosta Securitate. De mentionat ca, in momentul emigrarii in SUA, Gaetan se numea Andronescu si ca si-a schimbat numele in urma unui proces. Dupa Revolutie, s-a impritenit cu Dumitru Mazilu, a incercat sa intre sub pielea lui Corneliu Coposu, a trecut, meteoric, prin tabara „vatrasilor”, fiind prieten cu senatorul PUNR Adrian Motiu si facand lobby in SUA pentru Gheorghe Funar, a luptat impotriva ambasadorului Alfred Moses, asa cum astazi lupta impotriva lui Michael Guest.

Tradatorul lui Clinton cauta clienti romani
Dick Morris e la fel ca vedetele de la Cerbul de Aur, vin la noi dupa ce si-au trait traiul si si-au risipit malaiul, cand mai ciupesc un ban cu bruma de glorie care le-a mai ramas. In acest moment „marele strateg“ american este intr-o scadere de credibilitate la Washington. Aparitia volumului de memorii semnat de Hillary Clinton i-a mai tras lui Dick Morris un bobarnac, fota Prima Doamna neavand cuvinte magulitoare pentru fostul prieten al sotului ei. Realizarea cea mai mare a lui Dick Morris este contributia la victoria lui Bill Clinton in fata lui Bush senior. Partea nasoala si ruptura dintre Bill si Dick a intervenit in urma unui scandal de presa care a aratat ca Morris avea legatura cu o prostituata, Sherry Rowlands careia, ca sa se dea mare, ii povestea discutiile cu Clinton si chiar o lasa sa asculte conversatiile secrete. Discursurile pregatite pentru Hillary Clinton ajunsesera sa fie citite in premiera de aceasta Sherry. Cand s-a aflat toata tarasenia, Bill Clinton i-a intors definitiv spatele, iar Dick Morris a inceput sa critice administratia pe care a servit-o sa ajunga la putere. Deh, tarie de caracter. Incepand cu acest scandal, credibilitatea lui Dick Morris a scazut si el si-a cautat de lucru pe afara, prin alte tari, profitand doar de o parte din CV-ul sau, adica de realizarile de pana la scandalul cu prostituata. In preajma alegerilor din 2000, Dick Morris a fost consultat, prin Victor Gaetan, de Virgil Magureanu in legatura cu candidatura ridicola la Presedintie a lui Marian Munteanu. I-a spus ca nu are nici o sansa si, prin urmare, nu au mai batut palma. Dar americanul a mai avut contacte de taina si cu alte forte politice. Chiar a furnizat un scenariu de succes: finala Iliescu -Vadim. Beneficiile din aceasta finala au fost clare: Ion Iliescu a devenit salvatorul natiunii si toata lumea buna, speriata de perspectiva castigului lui Vadim s-a dus sa-l voteze!

Alt actor, aceeasi piesa cu final patriotic
Daca un scenariu a mers o data, de ce nu ar merge si a doua oara, cu o distributie usor schimbata? Adica de ce nu s-ar duce lumea sa-l voteze pe Nastase ca sa scape tara de perspectiva lui Vadim? Cum s-ar putea realiza acest scenariu de turul doi? Prin „redistribuirea“ voturilor din primul tur, prin prezenta unui candidat care sa ciupeasca semnificativ de la Stolojan, astfel incat el sa ajunga pe locul trei, in vreme ce Nastase si Vadim se califica pentru finala. Bun scenariu! Dar cine ar putea sa ia voturi numai de la Stolojan si nu si de la Nastase? De pilda o femeie din SUA, care ar putea promite marea cu sarea. Ca oricum nu ajunge presedinte si nu trebuie sa-si tina promisiunile! O femeie ar obtine voturi de la electoratul feminin si de la naivii pro-occidentali din tabara Stolojan. Ca naivi pro-occidentali nu se prea gasesc in tabara lui Nastase. Asta ca sa va servim, in acelasi pret, si putina analiza politica! O campanie profesionista o poate aduce pe candidata respectiva la un 7 procente, ceea ce poate stabili, in clasamentul final, locul trei pentru Stolojan. Femeia din SUA a fost deja identificata in persoana doamnei Lia Roberts despre care vom vorbi in ultima parte a articolului. Pentru ca pana atunci va prezentam un alt personaj cheie al acestei afaceri, o mai veche cunostinta a revistei noastre, Victor Gaetan.

Mic test de inteligenta medie
1. Securitatea a trimis multi oameni afara, inainte de ’89, pentru diverse actiuni, cu diverse acoperiri. Una dintre cele mai bune acoperiri pentru un „infiltrat“ este, trebuie sa o recunoastem, o Galerie de Arta. E un loc public, poate veni oricine, poate servi de „casuta postala“ si, de asemenea, de „casierie“. Tranzactiile cu tablouri pot ascunde foarte bine fluxuri de bani. Ce mai, o Galerie de Arta e o excelenta casa conspirativa. Victor Gaetan are o galerie de Arta in Washington, Galeria Alex, undeva intr-o zona buna. Pentru concluzia corecta veti obtine cinci puncte!

2. Visul de aur al oricarei agentii de spionaj (chiar si al spionajului romanesc) este sa plaseze un pion in miezul clasei politice din tara tinta si, astfel, sa aiba acces la diversele informatii pe care nu le-ar putea obtine in alt mod. Sau chiar sa poata influenta, intr-o oarecare masura, decizia politica din tara respectiva. Sa reusesti sa determini casatoria unui agent de-al tau cu fiica unui om politic american este un vis! Victor Gaetan este casatorit cu Eleanor Kennelly, fiica fostei membre a Congresului SUA, Barbara Kennelly. Si aici aveti ocazia sa castigati cinci puncte daca ajungeti la concluzia corecta!

Gaetan isi face oare numai datoria?
Cu punctele in buzunar, mergem mai departe. In mediul romanesc din Washington Gaetan este cunoscut drept un tip tulbure, fost lobbyst iliescian imediat dupa Revolutie, luptator, aproape la propriu, impotriva dizidentilor si inainte, si dupa. Dar gata pentru orice fel de misiuni in patria muma. De mentionat ca, in momentul emigrarii in SUA Gaetan se numea Andronescu. Si-a schimbat numele in urma unui proces. „Baietii“ stiu de ce.Unul dintre oamenii de care s-a atasat Gaetan dupa ’89 a fost Dumitru Mazilu. Nu stim daca a fost o relatie personala sau una, sa zicem, institutionala! Dar a incercat sa intre si pe sub pielea lui Corneliu Coposu, reusind sa pacaleasca niste oameni. De altfel, exista niste scrisori ale Seniorului in care acesta afirma clar ca Victor Gaetan este un mincinos si ca tot ce a declarat in numele sau sunt pure inventii. Le putem aduce la proces! Apoi, Gaetan a trecut, meteoric si prin tabara „vatrasilor“, fiind prieten cu senatorul PUNR Adrian Motiu si facand lobby in SUA pentru Gheorghe Funar. Dar luptand si impotriva ambasadorului Alfred Moses, daca va mai aduceti aminte. Asa cum, in zilele noastre, Dick Morris a pornit o campanie impotriva lui Michael Guest. Nu stim pe ce cale au ajuns sa se imprieteneasca Gaetan cu Morris, dar cartea ultimului, aparuta recent la editura ziarului Ziua, a fost prefatata de primul.

Gerontofilia salveaza Romania?
Ei, acesti doi oameni sunt temelia campaniei electorale a doamnei Lia Roberts care a anuntat ca va arunca in lupta 15 milioane de dolari. Deci, cu atat ar cumpara ea voturile romanilor. Oare e vorba de o simpla inabilitate prin aparitia in discutie a sumei sau e vorba de o miscare intentionata, ca sa ameteasca adversarii? Sfatuita, probabil, de sefii de campanie, Lia Roberts a si spus ca vor veni atacuri din partea PSD. Aceste randuri nu sunt un atac PSD! Sunt doar un efort de a intelege mai bine resorturile acestei candidaturi. Odata iesita in arena publica, doamna Lia Roberts trebuie sa spuna despre ea absolut tot. Cum a facut banii, ce drum a parcurs pana aici, tot, absolut tot. Si, mai ales, daca inainte de ’89 a activat in vreo organizatie a exilului sau a fost pur si simplu „adormita“? Nu trebuie sa-i mai spunem noi uzantele, doar traieste in SUA, acolo unde transparenta in campanii e maxima! Sigur, e explicabila prima casatorie cu un cetatean american, voia sa plece din tara si sa calatoreasca. Nu conta ca domnul Arnold este un om mult mai in varsta decat ea, dragostea nu cunoaste obstacole. Ramasa vaduva, doamna Lia, inca tanara si nelinistita, s-a orientat tot spre un om in varsta. Joseph Grier Roberts, veteran din al doilea razboi mondial a fost cel de-al doilea sot care a lasat-o, pentru a doua oara vaduva. Si mostenitoare. Joseph avea 87 de ani anul trecut, cand a murit, pe 7 aprilie, intr-un spital din Las Vegas. De la cei doi soti, Lia mosteneste multi bani. Potrivit reporterilor speciali care au publicat un amplu reportaj de la fata locului, ar fi vorba de 500 de milioane! De dolari.

Ne va da sau nu ne va da doamna din NEVADA?
Poate va amintiti, imediat dupa victoria lui George W. Bush a aparut numele Liei Roberts ca ambasador sigur al SUA in Bucuresti. Pentru a obtine acest post Lia a facut o serie de eforturi, i-a determinat pe oamenii politici din Nevada sa o sustina.

Dar Administratia SUA a preferat un excelent diplomat de cariera. Poate de aceea il ataca, acum, Dick Morris pe Guest? Intra in contractul de campanie? Doamna Lia nu s-a resemnat si, pentru ca a reusit sa adune un milion de dolari fonduri pentru campania republicanilor, a fost aleasa presedinta organizatiei din Nevada. Adica omul care da telefoane si aduna cotizatii. De altfel colegii de partid stiu de mai multe luni ca Lia va candida la Presedintia Romaniei. Doar noua ni s-a dat impresia ca decizia a fost luata recent dupa sondaje de opinie si chibzuinte electorale.

Da, trebuie sa stim tot despre doamna Lia. Doamna Lia este zgarcita. Cand ai 500 de milioane de dolari ai cel putin un sofer si o masina potrivita cu averea. Doamna Lia conduce un Mercedes model mai vechi si locuieste intr-un cartier obisnuit, intr-o casa fara personal de serviciu. Ba, mai mult, dupa cum sustine un roman intors din Nevada, si antena parabolica si-ar fi montat-o la negru! Bine, putem zice, e o femeie care nu si-a pierdut capul cu atatia bani. Ar fi laudabil. Dar doamna Lia chiar este zgarcita! A initiat o bursa in amintirea tatalui sau care a fost defavorizat in cariera din cauza plecarii fiicei in SUA. Asta se obisnuieste, sunt zeci de societati americane si sute de oameni bogati care fac donatii si dau burse studentilor. Doamna Lia a initiat o bursa pentru un student din Romania (bursa a avut doua editii). Bursa, pe un an, este in valoare de cinci sute de dolari. Nu pe luna, pe an! Asta, scuzati-ne, nu e bursa, e un mic bacsis cu care nu te mai si lauzi!

Intrebare de zece puncte
Si, cu toata zgarcenia ei, Lia Roberts anunta ca arunca in lupta 15 milioane de dolari. In acest caz exista doua posibilitati: ori banii nu sunt ai ei, ori spera sa-i scoata ulterior. Daca nu sunt banii ei, atunci ne gandim unde duc firele urzite de Victor Gaetan. Daca, insa, sunt ai ei si ar vrea sa-i recupereze, atunci chiar e nasol. Din salariul prezidential, in nici un caz nu va putea sa puna atatea milioane de dolari la loc. Atunci. Din ce? Si cine raspunde la intrebarea asta obtine inca zece puncte. Faceti totalul. Cat aveti? Douazeci de puncte? E clar, nu sunteti votant de-al Liei Roberts!
Articolul este preluat din Academia Catavencu

Stau si ma gindesc oare care este parerea ta, de fapt. Care sunt motivele pentru care ai aruncat piatra in balta...Chiar nu e nimic de facut prin Baicoi? Sau chiar ai impresia ca citindu-i pe Cioran si Nietzsche ai pus vulturul pe blazon? Chiar te consideri atit de superior ca te-ai decis sa-ti completezi personalitatea subscriind la stie-ul asta. Nu stiu de ce am impresia despre tine ca esti precum moldoveanu' ala din banc: "geaci di' piele am, olecutza di bataie stiu"...acu' tre' sa ma conving ca sunt inteligent. Imi cer iertare pentru ce tocmai am scris, nu este intentzia mea sa te jignesc, dar sunt 50% sanse sa am dreptate... Sunt mai multe lucruri pe care nu le inteleg la tine, n-am sa le enumar acum, dar nici nu vreau sa fac greseala de a-ti separa persoana de pareri, sunt un tot omogen, inseparabil. Nu sunt de acord cu punctul tau de vedere, lucrurile nu se pot schimba peste noapte, chiar daca avem impresia asta. POATE generatia ta si cele ce vor urma vor reusi sa schimbe ceva dar pentru asta e nevoie de mult mai mult decit sa-ti pui opiniile pe un site. Intreaba-ti parintii de cite ori au dat shpaga la garda financiara, politia economica, primarie, etc garantat s-a intimplat de multe ori; gindeste-te acum, cum ar fi fara banii parintilor, imagineaza-ti ca acum trebuie sa te intretii singur si sa-ti ajuti si parintii din bruma aia de bani pe care-i cistigi fiindca te-ai lasat de scoala. Imagineaza-ti mai departe ca esti oripilat de realitatile care te inconjoara, vrei sa schimbi ceva in jurul tau si nu stii de unde sa incepi, pentru ca esti prea obosit dupa o zi de munca, pentru ca esti prea obosit dupa o zi de rugaciuni pentru o viata mai buna, pentru ca esti terminat inca de la inceput. Din pacate asta este conditia multora din Romania si chiar daca n-ar fi asa, simptomele sunt tot astea. Sentimentul de inutilitate vine dupa mai multe incercari nereusite, si crede-ma mamico, alt dar mai frumos nici ca se putea...
Revenind la stereotipie sa stii ca n-o sa reusesti s-o elimini, poate doar s-o intaresti.Am o gramada de prieteni "baietzi de bani gata" si sa stii ca nici unul dintre ei nu se chinuie sa elimine stereotipuri. Au dovedit deja ca sunt in stare sa faca ceva (marea majoritate...) altfel: la scoala, la munca...Daca n-ai fi spus ca ai 18 ani nu cred ca s-ar fi gasit cineva sa intrebe. Iar aia cu fii de boieri nu se aplica deloc bogatilor de acum, rari sunt cei care pot fi denumiti boieri astazi in sensul de atunci. Nu-ti renega radacinile refuzind ceea ce-ti ofera parintii, sunt destul de mari sansele ca intr-o zi vei mosteni totul si vei sfirsi prin a da shpaga, fenta legea, incercind sa conservi un stil de viata care atunci iti va parea de neinlocuit. Si atunci vei sfirsi prin a-ti nega opiniile. Nu stiu in ce masura am reusit sa fiu coerent, sa-mi exprim parerea unitar, astfel incit sa te determin s-o iei in considerare. Imi doresc din tot sufletul ca tot ce am scris aici sa nu descrie deloc realitatea, dar din pacate cred ca cam asha e...nu mai am virgule. pa

"Exista vreo dovada a evolutiei speciei umane de la aparitia ei pana in prezent?
Am scapat de ura, violenta, invidie? Am invins prejudecatile si tabuurile?
S-a schimbat cumva modul in care comunicam unii cu altii?
Am inlaturat minciuna?"

dupa ce am scris si am sters si iar am scris si sters am ajuns la concluzia ca omul a evoluat, pentru ca incercat sa faca viata cat mai simpla, cat mai usoara, cu ajutorul stiintei.
intre evolutia omului si a stiintei e o legatura foarte stransa, una nu poate sa mearga mai departe fara cealalta

si in plus invidia ura si violenta sunt sentimente, nu ai cum sa scapi de ele
minciuna nu poate sa dispara nici ea, e ceva natural
iar prejudecatile, tabuurile, modul de comunicare intre oameni nu o sa se schimbe, atata timp cat o sa zica DACA...

c ya

Cred ca este vorba de un razboi al culturilor. Sincer vorbind, sint putini oameni care se entuziasmeaza ascultandu-l pe Bethoween, poate ceva mai multi ascultandu-l pe Verdi si poate mai multi care asculta pe Ravel. Dar acest gen de muzica nu este o muzica care place "nativ" ci ea incepe sa placa dupa ce incepi sa o intelegi, dupa ce ai primit o bruma de educatie muzicala de acest gen.
Nativ, omului ii plac tocmai aceste manele simple care sint mai mult sau mai putin similare cu strigaturile care se faceau si acum 200-500 de ani la horile din sat, cu aceleasi subintelesuri de natura sexuala ca si acum. Desigur, limbajul fiind mai moderat ( apud sarba lui Cãcuricã cu versurile: alba esti, frumoasa esti, de ce neica nu iubesti, esti alba ca laptili sa mi te intorci cu spatili, etc.etc.etc)

In fond hai sa lasam snobismul la o parte si fatarnicia tot asa. Sint melodii vesele cu texte simple, uneori caraghioase, uneori prea vulgare, dar sint melodii care au un ritm vioi si care "prind", sint usor de prins si fredonat si au priza la public. Vreti sa impuscati publicul ? Vreti sa faceti campanie "educationala"? Qui bono? E un curent care v-a trece cum au trecut si celelate genuri muzicale care erau in anii 70-80 cand peste tot se canta "portofele portofele", "cenushareasa", "azi e zi de vorbitor" s a m d.
Un Verdi sau un Porumbescu or sa ramana, aceste manele or sa se duca.

Alex

Nu stiu daca sunt neaparat o romanca traditionala sau daca nunta descrisa mai sus se poate numi ca fiind ceva traditional romanesc. Daca tot dam exemple personale, cred ca imprejurarea pe care vreau sa o descriu mai jos se incadreaza in acest subiect.

Planuiesc sa am propria nunta (prima si sper sa fie si ultima) undeva in prima jumatate a anului viitor, evident as vrea ceva traditional. Motivul pentru care o tin la peste un an de la cererea in casatorie este ca prefer sa nu impovarez pe nimeni cu chletuielile specifice. Nici parinti (care sunt pensionari si care dupa o viata ar putea avea o bruma pusa deoparte), nici nasi (pentru ca as vrea sa ii aleg pe alte considerente, mai degraba spirituale) nici rude din strainatate - din care slava domnului am destule...

Pot sa spun ca fac parte din asa numita patura sociala de mijloc - am luat-o de jos si am ajuns binisor pentru conditia mea, spre marea mea bucurie cu principiile pe care le am invatate de acasa ramase intacte. De la bunica mea am invatat ca nu am caderea sa judec pe nimeni, fiecare isi traieste viata asa cum doreste, singura mea libertate trebuie sa fie de a alege sa traiesc in preajma unor oameni asa cum mi-i doresc.
Tot ea mi-a explicat ca daca ofer un ajutor banesc cuiva, trebuie s-o fac din toata inima. E drept ca nu am intotdeauna atatia bani cati cersetori sunt pe strazi, insa daca am si consider ca e bine, pot cumpara eu insami o paine pe care s-o ofer, decat sa refuz sa dau pomana cu motivatia/scuza ca acei bani se vor duce pe bautura...

Nu vreau sa judec pe nimeni, ci doar sa impartasesc ceva ce stiu si ce voi face eu. Nu sunt eu poate cea mai reprezentativa dintre romani, insa nu cred ca nunta traditionala romaneasca este asa cum a fost descrisa mai sus. Si ma intristeaza generalizarea asta.

Q
PS. Ah, si sper ca din calculele pe care le fac cu nunta, sa pot sa acopar doar aceasta cheltuiala. Pentru ca nu ma intereseaza decat sa am o petrecere de neuitat. Si atat...

JC,
te-am ignorat o buna bucata de vreme, se pare ca e cazul ca sa-ti spun ceva si o sa o fac intr-un viitor cat de apropiat la modul mentionat in acel mesaj pe care l-ai sters.
Daca Alice considera ca m-am legat de viata ei, sa vina sa-mi spuna si-mi cer scuze si iertare de 100 de ori. Da nu sa vii TU si inca altcineva care se pare ca nici macar nu cititi cum trebuie mesajele , daramite sa le intelegeti si sa faceti afirmatii dupa cum va taie pe voi capul.
In caz ca va este silã, lene sa urmariti idea, spuneti-mi si va fac un pustiu de bine si va arat de unde a pornit toata daravera. Bruma de educatie frantzuzeasca care mai a ramas in mine ma impiedica sa rastorn cazanul asa cum se face de obicei si sa-mi dau drumul la gurã cum ar fi cazul in situatia de fatsa. Aparent exista oameni pe care daca nu-i injuri nu intseleg sa-si vaza de treaba lor. Eu tot evit sa fac asta, dar daca o sa fie cazul o sa vreau sa arat ca omul chiar daca se poate exprima elevat, poate intoarce foaia si se poate exprima si ca la usa cortului.

Repet, ca in anteriorul mesaj. Nu pot spune "cu stima" pentru ca ash minti. Ai grije de tine, e atat ce-ti pot spune.

Singur, singur, singur,
Intr-un han, departe --
Doarme si hangiul,
Strazile-s desarte,
Singur, singur, singur...

Ploua, ploua, ploua,
Vreme de betie --
Si s-asculti pustiul,
Ce melancolie!
Ploua, ploua, ploua...

Nimeni, nimeni, nimeni,
Cu atât mai bine --
Si de-atita vreme,
Nu stie de mine,
Nimeni, nimeni, nimeni...

Tremur, tremur, tremur,
Orice ironie
Va ramine voua --
Noaptea e tirzie,
Tremur, tremur, tremur...

Vesnic, vesnic, vesnic,
Rataciri de-acuma
N-o sa ma mai cheme --
Peste vise bruma,
Vesnic, vesnic, vesnic...

Singur, singur, singur,
Vreme de betie --
I-auzi cum mai ploua,
Ce melancolie!
Singur, singur, singur...

din ciclul "raspundem ascultatorilor"

A venit aseara mama
Din satucu-i de departe
Ca sa-si vada pe feciorul
Astazi om cu multa carte.
A batut sfios la usa,
Grabnic i-am iesit în prag,
Mi s-a umezit privirea
De iubire si de drag.

Sarutandu-i mana dreapta,
Ea m-a strans la piept duioasa,
Si-ntreband-o cate toate,
A intrat apoi in casa.
In launtrul casei mele,
Cata bruma-am adunat
Da prilej ca biata mama
Sa se creada-ntr-un palat.

Si de-abia o fac sa sada
Pe-un divan cu scoarta noua:
"Mi-era dor de tine, maica,
Ti-am adus vreo zece oua,
Nitel unt, ia, colea-n traista
Niste nuci, vreo doua sute ..."
Si cu ochii plini de lacrimi
Prinse iar sa ma sarute.

"Poate mor, ca sunt batrana ...
S-a prins dorul sa ma-ndrume
Sa mai vad o data, maica,
Ce mi-e azi mai drag pe lume ..."

un nimic, un pic de bruma agatzata pe panta muntelui din fata, o raza de soare timiuda pe apa râului, o lacusta pe trandafirul de pe scara...un fleac, un nimic...

serios? cum ramane cu libertatea de exprimare si dreptul la opinie. in ce sistem de valori poti spune asta? cand RO a ajuns tara surogatului, a lui Quick Cola (remeber '80) sau Teck si Cornelius (remember 1990?) iar asta e o boala cronicizata - asta e scoala de morala pe care s-au bazat generatii intregi - asta e opinia publica de care vorbesti?
- poate exemplul cu filmele XXX nu este cel mai grav (desi multi isi ascund preferintele in public) dar daca te deranjeaza subiectul fi sigur ca punctul tau de vedere este doar PUNCTUL TAU DE VEDERE si nu al tuturor. eu respect ceea ce simti si crezi dar priveste si altfel: este evident ca adolescentii si tinerii, in general, cauta senzationalul, iar filmul XXX face senzatie - ai curaj sa le iei 'jucaria'...
- daca ai o bruma de cultura familiala, o minima educatie scolara sau pur si simplu 'bun simt' nu faci din vizionarea unui film porno un hobby sau te dedici depravarii.
- daca intr-adevar vrei sa devii erou intre oi trebuie sa fi lup. dar nu lup moralist. e cel mai greu sa te numesti pastor cand tentatia e mare! (''parerea mea!'')
??? crezi ca ia foc forumul daca pun in topic cati au vazut filme XXX cu homosexuali? de unde si le-au procurat? e Internetul talpa iadului??? e cea mai rapida sursa de informare? e necesar? (hmm - nu raspunde!)

Experiente :
Italia- Roma- gara Termini. Destinatia- Franta, Nice. Cu biletul intr-o mana si valiza in cealalta, imi cautam disperata vagonul. Am intrebat un domn daca e nr. cautat de mine si mi-a spus ca da, dar e pentru nefumatori si cum eu eram fumatoare a trebuit sa cobor si sa parcurg drumul inapoi; domnul respectiv mergea alaturi de mine si cand i-am spus ca sunt romanca a avut o ezitare, voia sa se urce in alt vagon, dar a continuat; aveam acelasi vagon; era uluit, da, nu exagerez, uluit ca sunt romanca! Cand l-am intrebat de unde i se trage aceasta mirare mi-a raspuns ca 1) aveam bilet;2)nu puteam fuma decat unde era permis;3) mi-a cazut o tigara pe jos, am luat-o si, automat, am pus-o in cosul de gunoi;4) vorbeam italiana si franceza corect gramatical;5) avea curaj (Doamne Sfinte!) sa lase valiza si tot ce avea asupra lui in grija mea si sa mearga la restaurant!!! Fiecare din aceste observatii, departe de a fi magulitoare, erau cutite in inima mea.
Sotul meu a inteles pana la urma ca nu e cazul sa spuna ca sotia lui e romanca daca nu adauga "dar stiti, ea nu fura, nu cerceste, nu se prostitueaza"; exagerez, fireste, dar a vazut si el ca , in momentul in care spunem cinstit ca sunt romanca pierdem , adica eu pierd simpatia sau bruma de admiratie acumulata in timpul celei mai banale conversatii.

Cam de multisor ai scris tu chestia aia cu destinul femeii, dar stiu pe cineva care ar fi de acord (barbatul meu).Eu as fi de acord cu tine , daca el ar cistiga cit cistig eu si invers, dar uite ca nu e cazul si asa trebuie sa merg la servici(ai dreptate, PhD nu ajuta cu nimic, pasiunile mele ramin tot mincarea si crosetatul si cititul).
Si e adevarat ca nu poti face totul bine: profesional nu mai am nici un chef pt. ca sunt prea obosita, am o functie de conducere care imi maninca si bruma de energie , iar cind ajung acasa maimuticile urlatoare ma iau de odihnita si nu ma vor decit pe mine la joaca, la papa, la somn, in parc, la baie, etc. evident housekeepingu imi apartine in intregime.Din pacate nu intrevad nici o solutie. Cit timp n/am avut copii, a fost OK, consideram ca femeia poate face absolut orice. Declar sincer, ca daca ar putea fi altfel, as sta linistita acasa(sa sti ca educatia asta comunista + intelectuala care ne/a fost data nu e o gluma).
Fericiti cei saraci cu duhul!


Hei(:)),tichar! liv za kids alaun!

Eu imi pun intr-un pahar vin alb; il umplu pana sus...poate este mai mult decat pot eu bea.
Odata cu acest vin, beau toate viile de pe dealurile acoperite de bruma toamnei; beau si toate mainile arse de soarele verii care-a trecut, maini care au cules strugurii, care au mangaiat, care au fluturat a ramas bun prin gari de provincie...s-ar putea sa ma-mbat doar de la o inghititura sau s-ar putea sa-mi trebuiasca mai multe ulcioare...
Emotiile ma impresoara cu damful lor...unii cred ca este damful vinului; ii las sa creada asta...
Ei nu vad decat un om care umbla noaptea impleticindu-se in propriile ganduri, un om care rade la luna; ii las sa vada asta...
Nu, nu ma impleticesc...ocolesc o emotie si alte trei imi rasar in drum...pana la urma intru prin ele cum intri intr-un lan de grau...
de ce sa le ocolesc?... poate calc peste una...ei, si?...sunt altele care sa-i ia locul...
Uneori beau vinul singur...uneori cu o femeie...uneori cu un intelept...uneori cu un prieten...desi vinul e acelasi, desi eu sunt acelasi, vinul are alt gust de fiecare data...
Cand il beau singur, are un gust putin acrisor si ma-nteapa la limba. Se aseaza in mine strat cu strat ca zapada in luna decembrie...Ma face sa devin mai ironic si mai sceptic...
Cand il beau cu o femeie, are un gust greu si dulce.Se aseaza-n mine dintr-o data si ma izbeste ca valurile marii pe timp de furtuna...Ma face sa cred ca fericirea este eterna si nu asteapta decat s-o culeg ca pe-un mar copt...
Cand il beau cu un intelept este amar ca pelinul. Ma face sa vad cat de mic sunt si cat de neinsemnat in nestiinta mea...
Cand il beau cu un prieten este aromat si spumos ca o cascada. Ma face sa devin mai uman si imi da senzatia ca nu sunt singurul care se-mpleticeste noaptea pe strazi...
Printre atatea inghitituri de vin imi iau si ratia zilnica de luciditate... cred ca dintr-un instinct de conservare- nu stiu, dar trebuie sa supravietuiesc...

P.S. // unii or sa spuna: "Intruder este un betivan"...ii las sa creada asta...

Comentariu de Georges Valch
Ma iau dupa porumbel fuga-fuga, vad din ce ograda pleaca, il prind, si desi as putea sa-l jumulesc bine, il mananc cu fulgi cu tot acolo in cuib ca sa moara ouale de ciuda. Pare ca bat campii, desigur, dar e nedrept sa afirmi asta atata vreme cat asta fac... De cele mai multe ori, ne eschivam intr-un personaj ca sa ne-ascundem adevarata identitate. Dar in definitiv, de ce dracului o facem? Starnim atata indiferenta de jur imprejurul nostru incat am putea sa ne dam cu curul de pamant si tot nu ne-ar baga nimeni in seama... Insa stie domnia-voastra de ce? Pentru ca in mod obisnuit prea ne vomitam viata in fata altora si ce altceva sa se iste din asta decat repulsie? Daca am incerca sa o luam altfel? Sa aruncam, ici/colo cate-un nevinovat de scuipat, lasandu-i pe ceilalti sa ne perceapa ca fiind niste creaturi misterioase insa susceptibile la scapari? Sunt vulgar? Sa-mi fie cu iertare. In mintea mea, un pic tulburata de insomnie, spiritul artistic nu se poate defel disocia de trivialitate, pentru ca daca traiesc alaturi de amandoua, de ce m-as vrea exprimat numai de una dintre ele? Cati dintre cei de pe Cafenea v-au pus adevarul sub talpi, domnule Barca? Cati dintre cei care fizic va inconjoara, au facut-o? Mai mult: De fiecare data dumneavoastra ati facut-o cu dumneavoastra? Dar va spun: adevarul meu, diferit de toate celelalte va veni, mai curand decat va asteptati. Foarte curand. Poate chiar in aceasta noapte. Si sper sa nu fiti dezamagit de el, caci este un adevar greu, chiar si fara sa sforaie. O fac, si nu pentru dumneavoastra, ci pentru ca intr-un fel, din simpla curiozitatea mi-ati anticipat voia. Ma bucur ca interesante gasiti ideile mele. Inseamna ca emana din ele o ciozvarta de talent. Pe mine insa ma lasa rece, pentru ca Geniu astept de la freamatul din mine - si ades il descopar, dar nu si cuvinte ca sa-l rostesc. Ce muzica iubesc eu... Oricare n-o sesizez ca pe-o galagie. E ambiguu sa spun asa. Dar as nedreptatii toate celelalte daca as da nume numai uneia. Aveti o intuitie cel putin ciudata :) sa intrebati daca virgula cant la vreun instrument apoi, negativ sa va raspundeti indata. Se vede pe fata mea? Se intelege printre randurile scrise ca nu ma folosesc de nimic sa dau glas muzicii mele? Aveti dreptate - insa asta nu va face mai putin ciudat. Dar, stati linistit, un dram de ciudatenie ne face mai curiosi decat toata bruma de haine. Am cunoscut la nudism la 2 mai o femeie atat de stranie psihic incat fara sa aiba chiloti, nu retin nici acum daca intre picioare ii atarna un surplus sau daca purta golul pe care acel surplus ar fi trebuit sa-l umple. Si, in sfarsit, evit sa emit sentinte afara de cazul in care ele sunt deja date iar eu doar le dau grai. In domeniu... Cred ca un recidivist este mai in domeniu decat un judecator chiar... Numai ca eu nu sunt nici unul, nici altul. Vorbeam la inceput despre porumbei si ale lor cotetze. V-am vizitat (dracia asta de cratima nu stiu niciodata unde s-o pun:si atatia pumni in nas iau din cauza ei...nu stiu daca nu ar trebuii sa ma las fro 2 ani de scris ca sa iau gramatica din scoala primara sa vad cum se face. Dar vor binevoi ai mei fani sa se lase de citit atata amar de vreme? lol... dupa ce putem ascunde mai bine ridicolul nostru decat dupa niste fasole ranjite?). Deci: detei o raita si imi placu' ingrijorarea dumneavoastra politica. Pana sa o vad, am avut intentia sa va comentez. Dar faptul ca nu mai vreau s-o fac e cea mai buna dovada ca aveti dreptate. Intradevar nimic mai zadarnic decat aceasta politichie. Toate cele bune, domnule Barca! Povestea mea se scrie...

a fost de bunica mea (mamaie, cum ii ziceam noi). Eu am cunoscut-o batrana si totdeauna cu un batz in mana sa ne altoiasca (pe mine si pe cei doi frati ai mei). Cand nu mai putea saraca imi zicea: las' ca te bag eu in mainile lu' tac'to, vezi tu! Avea tata o curea din piele, lata de doua degete, roasa de purtat dar care se infasura ca o liana de picioarele mele. Si lasa niste urme rosii...In paranteza fie spus eu nu am inteles decat de bataie! Eram atat de incapatzinata incat imi zicea mamaie: mai bine te facea ma-ta un c..at! Iar eu auzisem la cartier (am copilarit in Vitan) o injuratura numa' buna pe care i-o administram. Mi-i jena s-o spun acum! Tin minte ca mamaie nu stia decat o poveste "cu gorila" pe care ne-o spunea mereu.
Am iubit-o pe mamaie ca a avut rabdare cu noi si ne dadea bani... A venit la noi la bloc intr-o iarna, ca la curte era frig pentru oasele ei batrane. A stat cateva luni cu noi si intr-o dimineata s-a sculat, s-a spalat, s-a imbracat frumos, si-a strans bruma de lucruri intr-o sacosha si a vrut acasa la ea. N-a mai vrut sa stea nici un minut. S-a dus acasa, a facut curat, s-a gatit si s-a culcat in pat. A doua zi a chemat-o pe mama sa-i dea 400 lei "sa-i ia fetii un pulovar" si pana seara s-a stins...Nu a suparat pe nimeni, a trait 81 de ani plini de dureri si de..noi...N-am uitat-o niciodata si nici n-o voi uita!