bucuria revederii

deci nu mă bucur că-l revăd.

Trebuie sa recunosc, este o intrebare cam perfida.
Adica te intreaba ceva relativ inofensiv: Cum va simtiti cand va intoarceti din Romania ca tu sa-ti dai drumul si sa iti deschizi sufletul si inima, ceva mai decat daca ai fi in transa adanca sub hipnoza pe canapeaua psihiatrului. Imediat se deschide pana in tatani usa sufletului si iese la iveala tot ce zace acolo: ba cristale pure si pretioase, ba viermi colcaind in mizerie.
Numai asa imi pot explica unele raspunsuri trimise de utilizatori. Ei venind in Romania vad numai gropile de pe sosele sau trecerile peste calea ferata fara bariere, etc. Citind raspunsurile de fapt citesti sufletul si caracterul utilizatorilor care raspund. Si ii deosebesti cu usurinta: ba maimute, ba paduchi, ba oameni deosebiti.
Dar acum este randul meu sa raspund.
De fiecare data cand vin in Romania ma simt la mine acasa, coplesit de bucuria revederii oamenilor si locurilor cunoscute cat si de bucuria cunoasterii altora noi. Si respir aerul de acasa care pentru mine miroase a pamant reavan ori a fan cosit, indiferent daca masina cu numar romanesc din fata mea nu are catalizator sau nu. Eu simt in nari aerul din Romania si asta ma face fericit. Daca intr-un sat prin care trec, vad o singura casa proaspat zugravita, ma bucur ca ceva se misca spre bine, oamenii dau unul din putinii bani pe care ii au si pentru ceva frumos, indiferent daca poate gardul de la drum este darapanat sau nu. Imi zica ca or fii oameni nevoiasi si ca acum nu pot mai mult.
Cu sute de kilometri inainte de granita caut primele posturi de radio romanesti, pe care le mentin acordate tot timpul. La intoarcere plec cu portbagajul incarcat cu carti romanest si cu CD-uri cu musica romaneasca. Si asta se intampla de 3-4 ori pe an.
Doua vorbe despre mine: sunt inginer si am fugit din Romania acum exact 30 ani. M-am stabilit in Germania, locuiesc la Munchen. Am tot ce-mi trebuie, ba si pe desupra. Desi mai am doua case in Romania si una la Munchen, eu si sotia, ne-am mai cumparat recent un apartament in Timisoara. Varsta pensionarii nu mai este prea departe dar cu siguranta ca ne vom petrece majoritatea timpului in Romania fiindca aici ne simtim bine.

Maan, citindu-ti rindurile mi-am adus si eu aminte de o situatie prin care am trecut anul trecut in vizita in RO. Ma duc si eu sa revad dupa multi ani doua verisoare...dupa 5 minute de bucuria revederii, se incep vaicarerile si plingerile, ca nu au bani, nu pot sa-si plateasca facturile...ca nu-si gasesc servicii, saracie mare...blah..blah...aproape ca m-a podidit plinsul ce mai. Dupa citeva ceasuri de stat la povesti am observat ca amindoua erau bronzate frumos, imbracate bine, haine moderne, (chiar foarte moderne) fumau tigari straine, si consumau bere de import...OK, mi-am zis, poate astea sint placerile lor marunte din viata de mizerie de zi cu zi...Cind insa am intrebat-o pe una dintre ele de ce nu se duce sa se angajeze la unele dintre cel putin 20 de magazine in care EU am vazut ca se cauta vinzatoare, mi s-a raspuns ca " dara nu se merita pentru numa' 3 milioane de lei pe luna!!!!!" (Sa mentionez ca amindoua au doar liceul terminat?) I-am raspuns ca sint 3 milioane de lei mai mult decit au acum...Inainte de povestea asta, le mai trimiteam si eu din cind in cind cite un cadou financiar, asa de la verisoara lor din America, dar dupa asta nu am mai putut sa le trimit nici macar o vedere...

Se spune ca prietenul adevarat nu-ti sta in cale decat atunci cand esti gata sa te pravalesti. Valabil atat pentru prietenii de aproape cat si pentru cei de departe.
Uneori avem senzatia ca prietenii de langa noi, bine intentionati, ne sufoca, ne invadeaza, uita ca avem nevoie sa mai fim si singuri uneori. Asa ca facem tot ce ne sta in putinta ca sa-i indepartam, uitand ca, o data cu plecarea lor, iau cu ei bucati din personalitatea noastra. E foarte greu sa recastigi increderea unui om pe care l-ai indepartat, constient sau nu, la un moment dat.
Sunt cazuri cand ii apreciem mai mult pe amicii de la distanta... reintalnirea cu ei este de obicei tonica, euforica si comoda, pentru ca acestia raman un timp, dupa care pleaca pentru a nu se mai intoarce prea curand. Ii percepem aproape de inima noastra. Bucuria revederii e inegalabila si-n plus ne ofera acea siguranta necesara ca nu se vor amesteca prea mult in vietile noastre, ca se vor multumi cu ceea ce le vom spune, fara sa ne faca sa ne simtim inconfortabil, fara sa patrunda in detaliile vietilor noastre, mai fericite sau mai putin fericite.
Oricum, un prieten ramane un prieten atata vreme cat noi vrem asta, fie el aproape sau la distanta, pentru ca: "Distantele cele mai mari nu sunt niciodata cele geografice" (John Fowles).

Primul lucru la care ma gandesc este daca imi impartaseste bucuria revederii. Deci ma gandesc la calitatea de a fi prieten, de a iubi un om indiferent de distanta care s-a strecurat intre tine si el.


"Fericirea nu este data de absenta durerii ci de prezenta lui Dumnezeu."

Nu stiu ce sa-ti scriu la asta.... Dar imi aduc aminte, ca n-am mai simtit asa, de cand ti-am citit "Sarabanda...".

Stiu doar, ca lacrimile va vor da putere pana la urmatoarea reintalnire. Si ca vor sta la buza ochilor si atunci cand bucuria revederii va declansa lupta cu durerea despartirii.
Si nu: Lupta asta inegala n-o castigam niciodata.... (Din fericire, caci altfel ne-am fi pierdut singurul lucru cu adevarat pretzios).

si concentrati-va asupra spiritului si sufletului. voi chiar nu vedeti cu câta dragoste-l priveste pe Bruno? cum îl asteapta sa faca jonctiunea cu fruntea lui încruntata? nu simtiti fragilitatea gestului, nu observati bucuria revederii, nu percepeti legatura ombilicala din buricul fruntii? atunci nu vedeti nimic! va sta gândul la sâni, ca la o mamaliga de duminica seara, cu ou. rusine!

de data asta nu realizez care-i mai reliefata bucuria revederii,amintirii sau atmosfera cernita,veche si trista totusi. :(

de unde sa jtim noi ce-i in zufletu lui de lawrence al arabiei. si-o fi gasit camila potrivita si nu stie cum sa-mpartaseasca bucuria revederii....

Multa sanatate si bucuria revederii :)
Chiar daca este doar pentru citeva minute pentru mine inseamna ceva.

Bucuria revederii e si a mea. Si nu-i prima data cand imi vine in minte ca nu prea e frumos ce fac... Char daca praful de pe mese e de fiecare data mai gros.

Si pe urma iara trece vacanta si iara cad prada travaliului si iara uit sa revizuiesc lista de prioritati...

Buna Ingrid, ma bucur sa te-aud

eruditia e ceva ce nu ma caracterizeaza;cu meseria mea, traiesc mai mult printre "fiare"( desi mai nou plasticul e la moda si nu mai scap de el)

ce pun aici sint articole ce le gasesc in net. De cind sint "pe-aici" totul are o alta valoare. Povestea asta cu istoria romanilor nu-mi mai da pace; e ca o revelatie. ma bucur ptr. orice e nou si doamne ajuta- avem internet!

Exista cercetari americane care spun ca cu 7000 de ani inainte de hristos in zona marii negre a fost acel potop care a ramas in memoria lumii( prin invadarea marii negre de mediterana; aasta se stia deja)Arca lui Noe e tot in zona nu?

PS m-as bucura ptr. orice info

Bucura-te pentru bucuria ei.
Lacrimile reprezinta cel mai pur mod de exprimare al simtirilor noastre.
Plangi de bucurie si plangi de necaz. Lacrimile sunt pure.
Plangi de necaz iar LACRIMILE tale de tristete sa te ajute sa SIMTI BUCURIA.

Ma bucur ca mai exista oameni pe care sa-i preocupe soarta liceenilor de astazi si, mai mult, care chiar incearca sa faca ceva pentru ei.
Cred ca toti suntem datori sa-i ajutam si sa le aratam ca lumea poate fi si Altfel: mai buna, mai plina de OAMENI...
Ce zici, ai nevoie de voluntari dornici sa dea o mana de ajutor?

Ana-Maria

Primim, primim, bucurosi de colindatori! :)))

Sarbatori fericite!

Hi strengaritzo,
ma bucur sa te gasesc aici.

Cel mai mult imi place cel cu fericirea. trebuie retzinut.

sb.

ps ...sa nu le punem insa pe toate odata ca ni se termina rezerva!n Iar lunetistii sa aiba timp sa le citeasca


Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)

Ma bucur ca sint si oameni de genul asta...stiu ca au fost si ma bucur ca mai sint oameni care gindesc ca sint romini si ca sint datori sa faca ceva...Dar am o intrebare care citeodata nu ma lasa in pace...cu ce sint eu dator societatii rominesti existente? Nu din cauza "ajutorului" nepretuit dat de societatea actuala sint eu si multi altii in diaspora... Sa te intorci si sa faci afaceri in tara ta!...Suna superb! Dar trebuie intii sa reusesti intr-o tara straina ca sa faci ceva in tara la tine?!?! Majoritatea pe care-i stiu au plecat din tara caci modalitatea de reusita in tara nu se potrivea cu morala pe care o aveau...sau poate in unele cazuri nu exista o cale de reusita (de subzistenta)!
Eram in tara un tinar ca multi altii pe care nu-l prea baga nimeni in seama...statul in spetza...nici un program viabil pentru tineri...erai iute si cu relatiile necesare te descurcai fara probleme cel putin la inceput ...apoi...sint povesti multe ...ce vreau sa spun este ca nu se pune deloc valoare pe tineri si se pierd asa oameni valorosi care ar fi trebuit sa recladeasca societatea si sa transforme in realitate mitul(deocamdata): spiritul rominesc cu tot ce se intelege mai pur si mai bun prin asta!
Iti tin pumnii sa reusesti in afacerile tale in tara si sper din tot sufletul sa se adune cit mai multi si sa reusiti impreuna sa schimbati mentalitati...

Si eu sunt de parere ca Lia Roberts ar fi cea mai buna solutie pt functia de presedinte a Ro, dar din pacate nu prea cred ca o sa aiba succes. Ar fi bine si numai daca in turul doi ar ajunge ea si Stolojan, macar ar scapa tara de paraziti ca Nastase si Vadim. Cel putin Vadim chiar ca e o gluma proasta pe scena politica a Romaniei.

Dintre toti candidatii la presidintia Romaniei Lia Roberts e singurul adevarat om politic. Numai ca nu sunt convins ca romanul de rand va sti la la ce foloseste asta, ci mai mult va pleca urechea la ceea ce ii va zbiera PSD-ul pe toate canalele (controlate) de TV din tara.

Ca o dovada in plus uitati-va la sondajul pe tema asta de la Cafenea http://www.cafeneaua.com/node/view/1014. Aici ar fi de asteptat ca ea sa fie in frunte, deoarece parerea mea e ca multi dintre cei care au participat la sondaj sunt romani din afara sau romanii din tara cu vederi mai largi (din moment ce-si petrec vremea pe internet si nu prin baruri sau la coada vacii). Pana si Nastase a primit ceva voturi aici. Iar in realitate, daca fiecare membru PSD si cu familia lui vor merge si vor vota de cate 2-3 ori fiecare, nici nu se mai pune problema cine va castiga.

Adevarul e ca foarte mult depinde de decizia EU din toamna anului asta. Daca Nastase reuseste sa-i imbrobodeasca sa decida in favoarea aderarii Ro la EU atunci zarurile sunt aruncate deja in favoare lui. Astia sunt in stare sa ia si o palma data pe obraz drept mare succes, daramite un succes adevarat! Oricum, in cazul asta m-as bucura macar ca Ro va intra in EU.

Dan

Confuzia poate fi evitata de catre semenii nostri relativ foarte simplu:
1.Rasul creeaza destindere,confort,dispozitie etc.,oare acestea ce sunt ?nu sunt stari sufletesti Alice ?
2.Plansul il intilnim si in caz de :bucurii,realizari deosebite,revederi etc.
3.Numai cine nu a gustat din fericire ,poate crede ca ea fericirea aduce numai ras...
Cu sinceritate

D-le Alexandru,

Ma bucura faptul ca ati decis sa participati in aceasta discutie deschisa.

Am citit programul URR si, dupa cum ma asteptam, cu toate ca e pe intelesul meu, contine indeajuns sa produca confuzie in romanul de rind. Inteleg ca prin vizitele dvs. locale explicati ce aveti de gind sa realizati in Romania. Dar, pentru un partid care se mindreste de a fi bazat pe pragmatism si ne-ignoranta realitatii, nu credeti ca o versiune mai concisa, cu puncte clare si pe intelesul tuturor celor care vreti sa va voteze ar fi mai potrivita?

In program sustineti ca vreti sa privatizati intregul sector de stat. Ne puteti spune dupa ce model va-ti inspirat decizia? Adica: ce tari dezvoltate v-au folosit ca inspiratie? Chiar credeti ca e bine sa lasati sectoarele responsabile pentru infrastructura tarii din mina statului?

- ikoflexer