comentarii

bucurie in adjectiv


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Buna Ingrid, ma bucur sa te-a - de SB la: 28/10/2003 14:00:58
(la: Tablitele de la Tartaria)
Buna Ingrid, ma bucur sa te-aud

eruditia e ceva ce nu ma caracterizeaza;cu meseria mea, traiesc mai mult printre "fiare"( desi mai nou plasticul e la moda si nu mai scap de el)

ce pun aici sint articole ce le gasesc in net. De cind sint "pe-aici" totul are o alta valoare. Povestea asta cu istoria romanilor nu-mi mai da pace; e ca o revelatie. ma bucur ptr. orice e nou si doamne ajuta- avem internet!

Exista cercetari americane care spun ca cu 7000 de ani inainte de hristos in zona marii negre a fost acel potop care a ramas in memoria lumii( prin invadarea marii negre de mediterana; aasta se stia deja)Arca lui Noe e tot in zona nu?

PS m-as bucura ptr. orice info

#2458 (raspuns la: #2455) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
BUCURIE - de Catalina Bader la: 07/11/2003 23:53:24
(la: despre dragoste)
Bucura-te pentru bucuria ei.
Lacrimile reprezinta cel mai pur mod de exprimare al simtirilor noastre.
Plangi de bucurie si plangi de necaz. Lacrimile sunt pure.
Plangi de necaz iar LACRIMILE tale de tristete sa te ajute sa SIMTI BUCURIA.
#3632 (raspuns la: #3627) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ne bucuram ca esti alaturi de ei - de (anonim) la: 27/11/2003 09:31:35
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
Ma bucur ca mai exista oameni pe care sa-i preocupe soarta liceenilor de astazi si, mai mult, care chiar incearca sa faca ceva pentru ei.
Cred ca toti suntem datori sa-i ajutam si sa le aratam ca lumea poate fi si Altfel: mai buna, mai plina de OAMENI...
Ce zici, ai nevoie de voluntari dornici sa dea o mana de ajutor?

Ana-Maria
#5369 (raspuns la: #5355) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cu bucurie! - de admin la: 19/12/2003 04:25:39
(la: Cinstite gazde ...primiti colindul? :))
Primim, primim, bucurosi de colindatori! :)))

Sarbatori fericite!
Hi strengaritzo, ma bucur sa - de SB_one la: 29/12/2003 03:24:07
(la: Intelepciunea saptaminii)
Hi strengaritzo,
ma bucur sa te gasesc aici.

Cel mai mult imi place cel cu fericirea. trebuie retzinut.

sb.

ps ...sa nu le punem insa pe toate odata ca ni se termina rezerva!n Iar lunetistii sa aiba timp sa le citeasca


Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#7364 (raspuns la: #7361) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ma bucur ca sint si oameni de - de (anonim) la: 07/01/2004 20:02:00
(la: Clujenii din diaspora)
Ma bucur ca sint si oameni de genul asta...stiu ca au fost si ma bucur ca mai sint oameni care gindesc ca sint romini si ca sint datori sa faca ceva...Dar am o intrebare care citeodata nu ma lasa in pace...cu ce sint eu dator societatii rominesti existente? Nu din cauza "ajutorului" nepretuit dat de societatea actuala sint eu si multi altii in diaspora... Sa te intorci si sa faci afaceri in tara ta!...Suna superb! Dar trebuie intii sa reusesti intr-o tara straina ca sa faci ceva in tara la tine?!?! Majoritatea pe care-i stiu au plecat din tara caci modalitatea de reusita in tara nu se potrivea cu morala pe care o aveau...sau poate in unele cazuri nu exista o cale de reusita (de subzistenta)!
Eram in tara un tinar ca multi altii pe care nu-l prea baga nimeni in seama...statul in spetza...nici un program viabil pentru tineri...erai iute si cu relatiile necesare te descurcai fara probleme cel putin la inceput ...apoi...sint povesti multe ...ce vreau sa spun este ca nu se pune deloc valoare pe tineri si se pierd asa oameni valorosi care ar fi trebuit sa recladeasca societatea si sa transforme in realitate mitul(deocamdata): spiritul rominesc cu tot ce se intelege mai pur si mai bun prin asta!
Iti tin pumnii sa reusesti in afacerile tale in tara si sper din tot sufletul sa se adune cit mai multi si sa reusiti impreuna sa schimbati mentalitati...
M-as bucura, dar nu cred ca e posibil - de Dantimis la: 20/02/2004 18:12:24
(la: Lia Roberts candidata la presedintie)
Si eu sunt de parere ca Lia Roberts ar fi cea mai buna solutie pt functia de presedinte a Ro, dar din pacate nu prea cred ca o sa aiba succes. Ar fi bine si numai daca in turul doi ar ajunge ea si Stolojan, macar ar scapa tara de paraziti ca Nastase si Vadim. Cel putin Vadim chiar ca e o gluma proasta pe scena politica a Romaniei.

Dintre toti candidatii la presidintia Romaniei Lia Roberts e singurul adevarat om politic. Numai ca nu sunt convins ca romanul de rand va sti la la ce foloseste asta, ci mai mult va pleca urechea la ceea ce ii va zbiera PSD-ul pe toate canalele (controlate) de TV din tara.

Ca o dovada in plus uitati-va la sondajul pe tema asta de la Cafenea http://www.cafeneaua.com/node/view/1014. Aici ar fi de asteptat ca ea sa fie in frunte, deoarece parerea mea e ca multi dintre cei care au participat la sondaj sunt romani din afara sau romanii din tara cu vederi mai largi (din moment ce-si petrec vremea pe internet si nu prin baruri sau la coada vacii). Pana si Nastase a primit ceva voturi aici. Iar in realitate, daca fiecare membru PSD si cu familia lui vor merge si vor vota de cate 2-3 ori fiecare, nici nu se mai pune problema cine va castiga.

Adevarul e ca foarte mult depinde de decizia EU din toamna anului asta. Daca Nastase reuseste sa-i imbrobodeasca sa decida in favoarea aderarii Ro la EU atunci zarurile sunt aruncate deja in favoare lui. Astia sunt in stare sa ia si o palma data pe obraz drept mare succes, daramite un succes adevarat! Oricum, in cazul asta m-as bucura macar ca Ro va intra in EU.

Dan

ce poate fi sufletul - teorie din 1998- - de adacartianu la: 20/03/2004 14:59:16
(la: SUFLETUL OMULUI - Ce-i aia?...)
*** Contemplând asupra marilor scrieri, începând de la filosofii antichităţii şi până la cei contemporani, am întâlnit o diversificare bogată de idei, asupra sufletului şi asupra sentimentelor. Aprecierea mea este că nu s-a ajuns la o concluzie finală definitoare, iar ce ştim, este ceea ce raţiunea ne-a permis să înţelegem şi să descifrăm.
De aceea gândesc că o mare parte din sentimentele noastre nu ne sunt pe deplin cunoscute. Şi uneori sub influenţa raţiunii care le controlează, sunt ori mai intense, ori diminuate ca valoare şi conţinut.
Omul este bivalent, trăieşte pe seama celor două
( raţiune şi suflet ), însă nu necesită o informare amplă despre acestea, mulţumindu-se cu caracteristici generale. Însă ca orice alte existenţe, acestea trebuie cunoscute în întregime, sau măcar în întregimea care ne este permis să cunoaştem.
Sufletul ca orice alt lucru trebuie studiat cu amănuntul, pentru că există întotdeauna întrebarea, ce este sufletul?
Majoritatea l-au căutat prin raţiunea care le defineşte şi analizează pe toate, eu am să-l caut în abstract. Pentru că sufletul nu are caracter echivoc, ci abstract.
În concepţia mea sufletul nu poate fi definit prin raţiune, pentru că nu are caracter raţional. Este o entitate existential conştientă prin raţiune, dar total abstractă ca formă.
Astfel că trebuie căutat abstractul, prin care înţeleg separarea şi generalizarea însuşirilor caracteristice ale sufletului, căci despre el discutăm.
În filosofie abstractul este categoria care desemnează cunoasterea proprietăţilor esenţiale şi generale ale obiectelor şi ale fenomenelor, reflectând asupra notelor esenţiale şi generale, lăsând la o parte particularităţile concrete - senzoriale, ale obiectelor.
Sufletul este abstract din cauza lipsei de ilustrări fizice concrete a acestuia. Deoarece sufletul nu are reprezentări materiale decât atunci când omul tranfsormă sentimentele în acte ale acţiunii sale.
Totodata pornind de la analiza sufletului din prisma proprietăţilor lui generale şi esenţiale vom ajunge să vedem că tot ceea ce este general în suflet deja cunoaştem, pentru că sentimentele prin care caracterizăm sufletul ne sunt cunoscute în definire ca orice alte lucruri şi însuşiri exterioare. Generalitatea se află permanent în conştiinţa noastră, nu ne putem desprinde de ea în gandire pentru că există fără îndoială pe deplin legată de fiinţa noastră în caracterizarea generală a individului. Proprietăţile esenţiale ale sufletului nu se pot gândi cu amănuntul, ele doar există undeva în noi, mai adânci decât gândul.
De aceea există această incertitudine asupra sufletului, pentru că dacă omul nu poate gândi logic asupra a ceva, consideră că acel ceva nu există cu adevarat şi totul este imaginaţie.
Însă esenţa pură a sufletului se dovedeşte a fi în noi datorita faptului că uneori gândul în genialitatea sa reuşeşte să gândească esenţa chiar dacă nu ştie ce este aceasta cu adevarat.
Sentimentele pe care le trăim ne definesc în ineriorul nostru, le percepem inevitabil şi cu ajutorul lor caracterizăm sufletul ca pe un general în fiecare, individualizându-l doar în funcţie de intensitatea simţirii generalitaţii din fiecare. Esenţialul este totuşi în fiecare acelaşi, iar din esenţial pornesc toate aceste trăiri individuale. Profunzimea sufletului este de fapt abstractul din el, nedefinitul ce nu se defineşte decât printr-o înşiruire de sentimente, dar care este mai profund decât acestea şi mai complex.
Pentru că proprietăţile generale sunt doar adjectivele unui singur cuvât care este esenţa. Sufletul privit din prisma proprietăţilor generale şi esenţiale este definit în conştiinţa noastră doar de generalitatea sa, esenţialul ridicând problema cunoaşterii în întregime a sufletului. Esenţa sufletului nu poate fi descoperită cu ajutorul trăirilor noastre, acestea au darul de a ne formula o idee despre ceea ce numim suflet, însă adâncimea pe care omul nu are puterea să o găsească este de fapt sufletul pur, restul sunt doar amănunte.
Iar omul este un norocos că poate înţelege aceste amănunte, chiar dacă esenţa reprezintă totul. Avem informaţii despre suflet ca exprimare independentă de raţiune, pentru că sentimentele nu sunt raţionale, dar nu avem o certitudine adevărată asupra lui însuşi ca un întreg ansamblu de reprezentări, tocmai din motivul că nu-i cuprindem logic esenţa, ci doar o simţim la întâmplare.
Încercând să cunosc sufletul prin abstract, privindu-l ca fiind independent de ce e în mine raţional, detaşat de obiecte şi de relaţiile care există în realitate, devenind astfel o entitate separată de mine, dar pe care o cuprind, nu din voinţa mea, ci a ei, descopăr o oarecare putere de a atinge esenţa. Poate gândind sufletul mai puţin, trăindu-i sentimentele fără o analiză interioară de a afla ce sunt, de unde vin, m-aş apropia de esenţa sufletului, care poate fi un tumult al nonsensului care capătă sens doar din exprimarea mea liberă.
Totodată esenţa sufletului se poate afla într-un centru nervos, dar în acest caz nu ar fi nimic mai mult decat organic, şi ne-am îndepărta de la mitul sufletului veşnic. Poate esenţa sufletului se află în libertatea lui de mişcare, mişcare care nu poate fi condiţionată de nimic.
Poate tocmai această mişcare liberă este baza de pornire a tuturor sentimentelor, gândind că toată generalitatea simţită nu poate exista decât printr-o acţiune a ceva, deoarece un repaos nu poate produce o reacţie, o trăire, astfel că sentimentele oamenilor nu pot provenii decât printr-o acţiune de ordin interior sau exterior.
Vom căuta însuşirile generale, raportându-le la caracteristicile esenţiale independente de noi. Pentru că dacă am spus că sufletul este abstract, trebuie să arăt abstractul ce-l caracterizează.
Să ne imaginăm sufletul ca pe un tablou plin de culori desăvârşit aşezate, dar fără o formă concisă, o imagine nedefinită pe care noi trebuie să o interpretăm. Să spunem că fiecare culoare din acest tablou reprezintă un sentiment, astfel că vom enumera totul încercâd să-i definim particularităţiile.
Dividem sufletul în culori, aflând astfel calităţile acestuia.
Aceste culori devin simple culori, ignorând existenţa sentimentelor pe care le reprezintă. Sufletul devenind o paletă de culori.
Privindu-l astfel, cunoaştem definiţia fiecărei culori în parte şi încercăm să stabilim efectul ei asupra noastră. Clasificându-le în ordinea preferinţei noastre cromatice sau pe intensitatea culorii, obţinem o evaloare a scării noastre valorice şi totodată obţinem o informaţie despre o latură a personalităţii noastre.
O persoană care alege culorile vii înaintea celor închise, este o persoană veselă, optimistă, încrezătoare; o persoană care alege culorile închise, este tristă , pesimistă şi nâncrezătoare.
Aşa cum culorile au o gradare în preferinţele noastre, aşa şi sentimentele sunt preferabile într-o anumită ordine.
Prin această ordonare a culorilor şi a sentimentelor ne individualizăm şi concretizăm imaginea noastră exterioară şi interioară.
Vorbeam despre caracteristicile esenţiale independente de noi, acestea sunt lucrurile exterioare prin care în suflet se produc o serie de sentimente, singurul esenţial al sufletului dependent de noi şi prin care putem trăi unele sentimente, este gândul.
Sufletul este o complexitate de calităţi şi sentimente care se află într-o deplină analogie unele cu altele. Cum de altfel se poate constata foarte uşor prin extinderea unui sentiment în altul. Ca de exemlu trecerea de la sentimentul de iubire în sentimentul geloziei sau urii, sau de la tristeţe la bucurie. Toată această schimbare sentimentală evidenţiază legătura analoagă a trăirilor. Un sentiment produce un alt sentiment, o trăire produce o altă trăire.
Nimic nu se întâmplă necoordonat şi nefiresc, totul are o bază reală de pornire şi un scop în apariţie şi desfăşurare.
Multe nu par evidente, însă sunt oricât de mărunte şi, se divid în mai multe feluri de simţiri şi exprimări.
Privind sufletul asemeni unui tablou abstract, fiecare înţelege din nonsensul lui, ceea ce i se pare a fi convenabil şi inteligibil pentru sine.
Şi cum de multe ori viziunea unui individ este împărtăşită şi de alţii, atunci tabloului i se va da o definire plauzibilă şi acceptată.
Însă cu toate acestea fiecare trebuie să-şi picteze singur tabloul abstract în funcţie de culorile preferate, în ordinea şi combinarea care i se potriveşte.
Am afirmat că putem încerca să definim sufletul prin culori.
Vom gândii că acesta nu este mai mult şi nu exprimă mai mult.
Este pur şi simplu vizibil. Conştiinţa identifică culorile şi prin efectul lor asupra noastră le ierarhizăm. Astfel că eu în tabloul meu aş aşeza înainte de toate culoarea albastră. De ce?
Albastrul îmi reprezintă cerul, libertatea mea de a fi şi de a visa o nemărginire.
Privind albastrul îmi voi simţii dorinţa de a zbura, ceea ce reprezintă o libertate imposibilă, dar la care sper şi mă gândesc că aş putea să o ating într-un fel.
Apoi aş alege culoarea roşie, pentru că îmi place alături de albastru, fiind o culoare aprinsă care îmi transmite ideea de viaţă.
E ca un foc ce-mi aprinde trupul în nevoi şi trăiri vulcanice. Reprezentând pentru imaginea mea dorinţa de descătuşare, de trăiri intense.
Astfel că îmi descopăr prin culori anumite senzaţii şi acestea devin stimulenţii mei interiori.
Considerând că astfel descopăr ceva nou în mine care vine din influenţa culorii asupra mea.
Revin la sentimente fără să mă gândesc la culori. Conştientizez că le simt dar nu ştiu de unde vin şi ce le produce. Spun că vin din suflet, dar nu ştiu ce este acesta. Atunci mă voi gândii ce anume mi-a produs sentimentul. Recurg la proprietăţile exterioare şi analizez vizual, auditiv, senzorial, tactil şi gustativ, prin care dintre aceste etape am trecut pentru a avea un sentiment.
Să spunem de exemplu că nu am mâncat nimic, nu am atins nimic şi nu am mirosit nimic, dar am văzut un apus de soare incredibil şi am auzit foşnetul mării.
Şi sentimentul care m-a străbătut iniţial a fost uimirea, apoi încântarea, emoţia şi bucuria.
Patru sentimente ierarhizate de o singură imagine care le-a produs fără ştiinţa mea.
Nu mi le-am creat singură raţionând că acestea trebuie simţite în acel moment, ci le-am trăit fără un scop anume dar cu o cauză.
Cauza fiind imaginea care a acţionat asupra mea independentă de conştiinţa mea.
Reacţia devine pur organică, însă această reacţie a fost determinată de ceva existent în mine. Nu am simţit durere şi nici vre-un organ care să-mi provoace aceste trăiri, dar conştientizez că au pornit din interiorul meu ca efect dintr-o acţiune exterioară.
În afara exteriorului şi al organicului există ceva mai mult, pe care nu-l pot determina material ca organ sau lucru exterior, dar ştiu că există. Este total independent de acestea, dar acţionează în deplină legătură cu ambele.
Astfel spus nu putem avea un sentiment dacă nu-l trăim organic şi totodată dacă un factor exterior nu acţionează asupra organicului, dar se întâmplă uneori să fim conştienţi că trăim un sentiment care nu provine din exterior, ci din interior. Astfel ca nu numai exteriorul produce sentimente spre interior ci şi interiorul spre interior, sentimente care se nasc din esenţă si nu au definire.
Tot ceea ce defineşte omul spre exterior din suflet sunt numai proprietăţi generale, iar tot ceea ce omul nu poate definii şi înţelege din suflet, sunt proprietăţile esenţiale ale acestuia.
Toate gândurile noastre pornesc din exterior spre interior, astfel se poate spune ca şi sentimentele noastre pornesc din exterior spre interior. În interior fiind doar definite şi trăite, în exterior fiind constatate şi preluate.
Aşa cum se preiau informaţiile, asa interceptăm şi factorii care ne produc sentimente. Iar acestea nu se produc la ordinul raţiunii şi nici la nivelul ei.
Conştienţi de faptul ca trăirea noastră produce mai mult decât putem gândii şi asimila din exterior, chiar dacă avem tendinţa să considerăm toate sentimentele noastre ca fiind produsul unor acţiuni din afară, nu putem să contrazicem nici ideea conform căreia o parte din sentimentele umane se nasc ăn interior şi le reprezentăm exterior printr-o acţiune de orice fel.
Cum am afirmat anterior, sufletul dacă ar fi organic ar fi reprezentat de cel mai sensibil organ din constructul nostru anatomic.
Pentru că numai un organ foarte receptiv şi senzitiv ar avea puterea să dezvolte în noi o asemenea gamă variată de trăiri şi, nu numai variată cât diferenţiată calitativ şi sensibil.
Iar pentru că nu toţi putem trăii sentimentele la aceleaşi nivele, am gândii că acest organ se dezvoltă diferit în fiecare. Astfel spus categorizăm oamenii în fiinţe sensibile, mai puţin sensibile sau insensibile.
Totuşi un organ care se pretinde a fi senzitiv atât de sensibil, încât să poată produce astfel de reacţii interne, nu se poate dezvolta la unii excesiv, iar la aţii deloc.
Atunci ajung să gândesc din nou, că acest suflet este imposibil să nu existe în fiecare, ca o abstractizare a fiecăruia.
Este ceva ce nu are înţeles decât organic datorită reacţilor acestuia la diferiţi stimuli exteriori, dar este o existenţă care nu-şi are explicaţie logică.
Aşa cum nici efectul culorilor asupra noastră nu-l putem explica, pentru că fiecare individ vede într-o culoare altceva decât văd eu.
Cineva poate spune că o culoare îi determină un gust sau un miros, aşa altcineva vede în culoare un obiect sau chiar un sentiment.
Totul depinde de fiecare în parte, aşa cum un tablou abstract este înţeles de fiecare în parte.
Să spunem că eu privind culoarea portocalie, mă gândesc la o portocală şi îi simt gustul, aceasta provocându-mi o reacţie a papilelor gustative şi mi se face poftă de o portocală.
În acest caz putem vorbii de o reacţie fizică creată de raţiune prin imaginea imaginară a portocalei. Însă pofta nu e un sentiment ci o reacţie pur fizică care poartă această definire.
Poate am deviat de la subiectul iniţial prin care am vrut să definesc sufletul, abstractul de la care am pornit. Această trecere prin organic şi material a avut ca scop evidenţierea faptului că sufletul e abstract şi nu-l pot definii altfel.
Dar totuşi abstractizarea a ceva se datorează faptului că acel ceva este conceput ca o generalitate, iar în temeiul lui nu au fost aduse suficiente dovezi de a fi demonstrat şi asta îmi întăreşte convingerea că ce a rămas nedemonstrat asupra sufletului este esenţa, adâncimea pe care nu o vom putea explica niciodată, dar pe care avem norocul să o simţim uneori.
Atunci aş putea venii să gândesc că putem definii sufletul prin absurd, ceea ce înseamnă contrazicerea oricărei logici şi prin metoda reducerii la absurd să demonstrez un adevăr.
Este logic să gândim că nu există suflet atâta timp cât nu avem o formă real palpabilă sau vizibilă, este logic să căutăm un adevar asupra sufletului pentru a avea siguranta că acesta există, este logic să nu ne încredem în vise care până acum nu au putut fi demonstrate, este logic că suntem nişte dobitoci dacă credem că aceasta este logica sufletului.
Este absurd să gândim că nu există suflet dacă acesta nu este un material palpabil!
Logic suntem nişte imbecili şi absurditatea noastră este sufletul, singurul adevar ilogic, dar care există.
Metoda este modul în care cercetez ceva pentru a cunoaşte şi transforma realităţile obiective.
Obiectivitatea sufletului se găseşte în sentimentele care îl fac real în conştiinţa noastră, pentru că dacă nu am fi conştienţi de acestea nu am şti despre suflet că există.
Sufletul este singura realitate obiectivă, dar pe care lumea nu o ia în seama decât din nevoia egoistă de a trăii uneori regeşte.
Descartes spunea că pentru a cunoaşte sentimentele sufletului trebuie să facem distincţie între funcţiile sale şi acelea ale corpului. Astfel că el gândeşte că ceea ce este în suflet “afect”, adică efect, este în corp acţiune.
De aici concluzionez că sentimentele sunt efectele unor acţiuni dependente sau independente de noi. Iar ceea ce înţelegem că aparţine numai de noi, în interirul nostru si, nu aparţine nici unui alt corp, atribuim sufletului.
Virtutea umană nu se afla în corp, ci în suflet.
Sufletul este un construct imaterial ce-şi găseşte locul în materie.
Sufletul nu are definiţie de aceea nimeni nu poate să spună ce este, însă sufletul are simţire şi simţindu-l putem spune ce este.
În vasta sa exprimare şi întindere interioară putem înţelege legătura sufletului cu universul, iar de aici gândim că adâncimea sufletului omenesc este nelimitată completându-se cu adâncimea universului, astfel sufletul devine libertatea omului, libertate pe care nu o găseşte pe lume. Sufletul este elementul care ne leagă de întreg prinrt-o neânţeleasă armonie cu tainele universale.
Sufletul poate fi nedefinirea care are definire prin moartea organicului, atunci când omul devine el însuşi esenţă.
Este singura liberate autentică a omului, dar pe care acesta şi-o îngrădeşte cu bună ştiinţă, contabilizând-o şi disecând-o ca la o oră de anatomie.
Sufletul este martirul imaginaţiei noastre. Poate fi gândit, ca fiind unitatea născută din legătura între forţa universală contopită cu forţa organicului. Numai printr-o astfel de conexiune fantastică, sau interacţiune fizică între forţe cu poli opuşi,cu sarcini diferite, sufletul
şi-ar găsi definiţia ce se vrea a fi un adevăr, contestabil.
Sufletul este o forţă narturală care acţionează asupra organicului pământesc în funcţie de forţa emanată de fiecare organism în parte. Astfel că omul ar putea fi cel mai puternic organism viu al planetei, sau cel mai slab, iar din legătura sa fizică cu universul iau naştere sentimentele.
Aşa că dacă sufletul este o forţă naturală, nu omul cuprinde sufletul în sine, ci sufletul îl cuprinde pe om. Gândind astfel înţeleg ce este de fapt şi omul şi sufletul : natură si forţă universală.
Iar daca sufletul cuprinde omul, s-ar putea ca noi sa existam tocmai din nevoia sufletului de a traii, de a se exprima, si astfel spus sa fim doar simple existente de care acesta se foloseste in exprimarea sa. Ca orice anorganic care are nevoie de materie pentru a fi si-a gasit locul propice in oameni, iar de aici apare proprietatea omului de a avea suflet si dependenta sufletului de om.
Cred că de aceea se spune că sufletul este veşnic, forţa universală nu dispare niciodată, indiferent daca organicul se dezintegreaza.
D-le Alexandru, Ma bucura - de ikoflexer la: 16/04/2004 11:28:33
(la: Despre viata politica si actualitate, cu Cosmin Alexandru)
D-le Alexandru,

Ma bucura faptul ca ati decis sa participati in aceasta discutie deschisa.

Am citit programul URR si, dupa cum ma asteptam, cu toate ca e pe intelesul meu, contine indeajuns sa produca confuzie in romanul de rind. Inteleg ca prin vizitele dvs. locale explicati ce aveti de gind sa realizati in Romania. Dar, pentru un partid care se mindreste de a fi bazat pe pragmatism si ne-ignoranta realitatii, nu credeti ca o versiune mai concisa, cu puncte clare si pe intelesul tuturor celor care vreti sa va voteze ar fi mai potrivita?

In program sustineti ca vreti sa privatizati intregul sector de stat. Ne puteti spune dupa ce model va-ti inspirat decizia? Adica: ce tari dezvoltate v-au folosit ca inspiratie? Chiar credeti ca e bine sa lasati sectoarele responsabile pentru infrastructura tarii din mina statului?

- ikoflexer
Salut Dan, bucuros de "reved - de SB_one la: 19/04/2004 14:38:56
(la: cum iti asterni...)
Salut Dan,
bucuros de "revedere"

...si eu care credeam ca "firma" se ocupa de "servicii speciale" ptr. magnatzii din Dubai...

Referitor la ...pai noi spunem tot din prima sedintza; e adevarat ca -fiind mai trecut" mie-mi trebuie mai mult. O fac batraneste!

In serios acum, noi mai facem glume aici si rog "sefu" subiectului sa nu se supere. Poate sint unii sau unele care pot gasii ceva bun acolo.
Felicitari ptr. limba romana bine invatzata si scrisa.

PS ( ptr. Dan) ...cu catzaratul mai merge; problema e ca se intimpla sa uit ce caut acolo...

SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#14138 (raspuns la: #14131) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Nu te poţi bucura de imedia - de (anonim) la: 29/04/2004 12:17:58
(la: Imaginatie si Inadecvare)
"Nu te poţi bucura de imediat, fie pentru că îţi aminteşti, melancolic, de necazuri trecute, fie pentru că te preocupă dificultăţi viitoare. Nu te poţi bucura de amintiri agreabile, pentru că ele ţin de trecut, şi nu te poţi bucura de posibile împliniri viitoare, pentru că te gîndeşti la obstacolele sau, pur şi simplu, la timpul care te separă încă de ele. Eşti mereu, printr-un soi de neodihnă a asociativităţii, în altă parte decît acolo unde tocmai trăieşti ceva. "

Cred ca dimpotriva ar trebui sa regresam ca sa scapam nefericirea asociativitatii. Animalele nu au simtul trecerii timpului. Nici copiii mici. Daca pierderea acestui simt e benefica, atunci se poate considera ca antica Circe era o vindecatoare.

"Nefericirea zilnică e incapacitatea de a fi contemporan cu experienţele proprii. Altfel spus, e un viciu de concentrare. În loc să focalizezi extatic asupra punctului, te laşi confiscat de liniile virtuale care îl preced sau îi urmează. Fericirea aflată la îndemînă se dizolvă, subminată de nostalgii, anxietăţi, false lucidităţi, presentimente. Ceea ce înseamnă că ea nu mai e resimţită ca fericire, nu mai e recunoscută în splendoarea simplităţii sale."

"Miraculosul ne invaluie si ne scalda precum aerul, dar noi nu-l vedem"-probabil Baudelaire.

In ce ma priveste trebuie sa-mi recunosc opacitatea.


ma bucur, Maryland - de desdemona la: 01/07/2004 11:35:41
(la: Despre copii (of Children). Gibran.)
Ma bucur ca reusesc sa impart cu altii lucrurile frumoase ce le-am descoperit. Gibran imi placea de mult, dinainte de-a pleca din Romania, insa nu gaseam in jur multi oameni care intelegeau engleza suficient de bine ca sa ii aprecieze textele. Si cred ca se traduc foarte greu, fiindca joaca foarte mult pe cuvinte in forma lor engleza. Textele lui din 'the profet' si 'the garden of the profet' sunt parca niste colectii de maxime.
Foarte faina e si 'Jesus the Son of Man'. Ne invata despre cum vad oamenii realitatea - din tot felul de unghiuri. O carte de permanenta actualitate.
___________
"Sa fii tu insuti schimbarea ce o doresti in lume".
#17134 (raspuns la: #17097) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ma bucur ca cineva a gasit ti - de sumo la: 09/08/2004 10:08:33
(la: Regulile si noi)
Ma bucur ca cineva a gasit timp sa citeasca ce am scris..
O dictatura a bunului simt? Interesant.. Oricum se bat unii "cu carammida in piept" ca poporul roman e bun si bland si cinstit...Asta asa e..Romanii sunt in general, buni, harnici si cinstiti, dar pe de alta parte"Foamea si saracia scot lupul din padure si din om".. Si parca aud gandul " Dar ce eu sunt mai prost? Daca azi asa se traieste.. eu de ce sa nu fac la fel?".Dezordinea ne impinge sa grabim unele solutii, lipsa de profesionalism ori de priceperea unora, ori chiar "ceatza legala" ma va obliga sa caut alte cai...Adica sa fiu descurcaret.. Acesta incrancenare a fofilarii pe langa lege.. Aceasta duplicitate invatata parca de la comunism "de a te face ca faci", ca si miroticul " Capul plecat, sabia nu-l taie".. Cred ca astea ar trebui sa inceteze.. Nu ne plangem la Protectia consumatorului despre produse si servicii proaste.. Nu ne plangem la Politie despre scandalurile nocturne ale restaurantrului din vecini.. care urla cu muzicile pana la 4,oo dimineata.. pentru ca "avem masina in strada si mi-o zgirie aia" ..Ori imi bat copilul pe strada...Ori imi sparg geamul, ori dau muzica si mai tare ... "De ce sa ma leg la cap?" Fiindca ne doare! De aia!.. Sau sa suportam. Asteptand ca UE "sa ne dea" .. "sa aduca" .. sa ne faca".. Cam de acolo ar trebui poate inceput.. Si sigur si din alte locuri.. Dar daca media ne arata cum unii au voie orice si cand mai si aud ca nu au patiti nimic sub aspect legal.. sau uneori o patesc, dar parca prea tarziu pentru morala publica..Cand facem staruri inchipuite din fete frumoase care trec de la un bogat la altul si le mai si laudam cu banii pe care ii primesc.. (fapta asta parca aduce a altceva), cind subiectul unei rubrici de sport e ceasul ori masina noua a lui X "fotbaliator".. ori noua lui aventura cu fotomodelul Y.. Parca e tot promovarea subtila a "descurcarii" ca mod de a fi..
Nu fac apologia saraciei.. Ea exista ca si bogatia.. Dar parca moralitatea si modestia erau si ele printre valorile cu care se mandrea romanul...
Si sa nu uitam cum o necesara campanie de afise anti coruptie (Afisele Mindbomb) au fost considerate de un fost primar de "municipiu de 5 stele" ( zicea el) ca ofensa personala .. Cum adica? Zicem ca luptam impotriva coruptiei si ne deranjeaza chiar propanganda anticoruptie...Hmmm.. Ciudata stare...
Cred ca trebuie inceput la nivelul individului.. NU dau si NU iau spaga, bacsis,ciubuc,atentii,etc...Respect regulile si voi fi aparat de ele..Sau imi asum riscul de a le incalca fara sa astept mai apoi clementa, iertare >>"lasa-l saracu.. e baiat bun da' lumea e rea..a avut politistul cu el ceva(ori procurorul, ori paznicul, ori judecatorul, ori vecinul ,ori.. ) " fara sa mai caut daca "nu avem pe cineva sa ne ajute.."
#19421 (raspuns la: #19367) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ma bucur pt voi ca va iubiti - de cameliaim la: 29/09/2004 12:43:54
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Ma bucur pt voi ca va iubiti asa mult tara adoptiva (America), da pe aici mai sunt si altii care au pierdut pe drum "sfanta engleza", asa ca daca vreti sa fiti imtelesi faceti efortul sa traduceti, ca sa inteleaga tot omu´.
Lieben Grüsse und noch einschönes Tag! (asa e ca oftica?)
#23660 (raspuns la: #23629) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ma bucur cand vad ca putem sc - de cosmacpan la: 30/09/2004 19:29:16
(la: "generatii de sacrificiu")
ma bucur cand vad ca putem scapa de infarct apeland la aceasta voroava si sporovaiala caci numasi in urma dialogului se nasc idei. cu cat mai multi cu atat mai bine. nu m-am suparat foarte tare ( ba chiar deloc) dar totusi daca "trotuarul" nu-ti mai da siguranta si ai traversat pe unul mai ferit, poti sa uiti cu totul de celalalt trotuar? chiar nu-ti mai arunci ochii intr-acolo? si oare chiar nu te ma doare cand vezi ditamai camionul (cu prostie) navalind peste bietii pietoni? nu incerci sa strigi? sa-i avertizezi? nu ca ar ajuta dar macar sa vada si sa stie ce-i asteapta? si poate ca totusi in ultimul moment se trezesc si se "dau la o parte" din calea soferului beat, nesimtit, incompetent sau inconstient?
acum chiar ca stiu ca mi-am facut un prieten si pana la viitoarea intalnire, "don'work too much".
#23820 (raspuns la: #23738) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
m-a bucurat ca am putut citi - de stanescoo la: 13/10/2004 16:46:57
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
m-a bucurat ca am putut citi si detaliile tehnice/ setarile la fiecare cadru...intrebam de obiective mai ales din curiozitatea despre "Lens: 7.2 to 28.8 mm"

;) am pus si eu doua fotografii din vama aici:

http://www.badorgood.com/detail.php?id=25958
http://www.badorgood.com/detail.php?id=25957

ce zic cafegii?
#24958 (raspuns la: #24957) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Astăzi, am făcut o bucurie - de Anca Tudor la: 07/11/2004 13:12:15
(la: Ce v-a inseninat ziua de azi?)
Astăzi, i-am oferit flori unei femei care împlineşte 50 de ani şi căreia îi era teamă de asta. i-am dat flori din tot sufletul, un buchet simplu, de toamnă, crinzanteme de grădină blond-roşcate, şi i-am spus că e frumoasă (şi chiar era, pe cuvântul meu!). Bucuria şi zâmbetul ei mi-au înseninat ziua. Uneori e nevoie de atât de puţin pentru a face pe cineva fericit, fie şi o clipă! Eu mă hrănesc cu fericirea celorlalţi şi asta îmi face bine, chiar când mi-e rău. Încercaţi, e superb să-ţi pese de sfuletul celorlalţi...
Exista nenumarate mici bucurii... - de camyb1981 la: 10/11/2004 12:36:29
(la: Ce v-a inseninat ziua de azi?)
Un profesor de literatura ne-a intrebat o data daca am observat vreodata o pisica mirosind o floare... asta fusese pt. el un motiv de bucurie; probabil ca vazusem, dar trecusem pe linga ea fara sa-i acord atentie; astazi cred ca m-as opri la ceva distanta sa n-o sperii si m-as uita indelung la ea...

Am primit de curind cadou (printre altele) un semn de carte; sigur, o sa va ginditi ca nu e nimic special intr-un semn de carte, dar va garantez ca asta e cu totul si cu totul special: un semn de carte cusut de mina cu numele meu din cafenea (!?!) de o prietena draga care se gindeste cum sa-i bucure pe cei din jurul ei... Stiu ca e nedrept sa faci diferenta intre cadouri, pina la urma toate sint oferite din suflet, dar stim cu totii ca unele ne sint mai dragi, iar mie acest semn de carte mi-a mers direct la suflet...
FELICITARI! ma bucur sa con - de (anonim) la: 10/11/2004 19:40:02
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
FELICITARI!
ma bucur sa constat ca mai exista romani cu o minte sanatoasa
locuiesc in u.s.a., si daca as castiga astazi 1mil de euro, mi-as lasa aici si casa, si masinile si m-as intoarce in tara.
#28343 (raspuns la: #20484) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ma bucur ca-ti place, Mariana - de SB_one la: 27/11/2004 20:29:55
(la: Definitia globalizarii)
ma bucur ca-ti place, Mariana. Si daca stai sa "vezi" traseul e...corect pina la final....:)
#30006 (raspuns la: #29934) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...