comentarii

bun cunoscator a limbii


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Nota la purtarea initiala - de Mihai Brezeanu la: 13/03/2005 19:41:53
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Domnule Lazar,
cred ca pentru o mai buna intelegere a discutiilor din ultimele zile se impune o recapitulare. In urma cu o saptamana, pe 7 martie, ati inserat in cadrul uneia din interventiile dumneavoastra de pe acest forum cateva pareri despre www.dordeduca.ro, mai precis despre sectiunea Photoraid a acestui sit. Vorbeati in acea interventie despre faptul ca ati gasit acolo poze "foarte multe, tare slabe si mai ales rau sau de loc editate". Acordati acelor poze notele 1 la capitolele estetica si idee.
La trei zile distanta, dupa ce domnul Alexandru Popescu a incercat o clarificare a intentiilor expeditiei PhotoRaid si a celor implicati in ea, ati avut o noua interventie, in care spuneati, intre altele, ca "o simpla rasfoire a siturilor romanesti de drumetie ne arata o sumedenie de posibili realizatori de imagini formidabile, care au mult maimult cu cultura si istoria, dar care nu au pile la Unesco...".
A urmat reactia mea, la care mi-ati oferit o lunga replica, si un alt schimb de mesaje intre dumneavoastra si domnii Mihai Dragomir si Alexandru Popescu.
Domnule Lazar, vreau sa va multumesc pentru dezbaterea pe care ati initiat-o lunea trecuta. Daca situl dumneavoastra personal se bucura de succes si numele dumneavoastra este unul cunoscut printre iubitorii de fotografie romani si nu numai, atunci sunt convins ca o buna parte dintre cei care va urmaresc si va citesc si pe cafeneaua.com au ales sa acceseze www.dordeduca.ro ca urmare a interventiilor dumneavoastra. Va sunt recunoscator pentru reclama pe care ati facut-o unuia dintre siturile mele preferate.
Doresc de asemenea sa va felicit pentru faptul ca portretul domnului Ion Cristoiu a aparut in Washington Post. Este intr-adevar un succes si un indreptatit motiv de lauda. Mie continua sa nu-mi faca placa imaginea acelui portret pe care o publicati pe situl dumneavoastra, dar diversitatea gusturilor e unul dintre privilegiile timpurilor actuale.
Acestea fiind spuse, v-as propune un exercitiu de empatie. Mi-ati devenit cunoscut prin cele doua interventii anti-PhotoRaid. Am devenit curios si v-am accesat situl, privind poza cu domnul Cristoiu si cea spre care am dat link in interventia anterioara.
Prima interventie anti-PhotoRaid contine nota 1 adresata pozelor de acolo la capitolele estetica si idee. Notarea este lipsita de orice credibilitate, fie si pentru ca 1 fiind nota minima ea este si cea pe care ar primi-o o fotografie facuta fara blitz intr-o camera lipsita de orice sursa de lumina.
A doua interventie anti-PhotoRaid contine insinuarea ca suportul UNESCO pentru expeditie s-ar fi datorat unor pile. Aceasta asertiune constituie o calomnie si ea ar putea oricand sa va aduca un proces din partea celor vizati. Asa cum dumneavoastra va doriti ca cel care v-a folosit ilegal imaginile in cadrul emisiunii Idei in Libertate sa intre la bulau, aceleasi sentimente s-ar putea sa ii anime si pe cei acuzati de dumneavoastra de ilegalitati in relatia PhotoRaid-UNESCO.
Despre fotografia domnului Ion Cristoiu dumneavoastra spuneti ca "este mult comprimata si jpg-ul isi arata coltii".
Si acum, exercitiul de empatie despre care va vorbeam. Luind faptele descrise mai sus si punandu-va in locul meu, ce parere v-ati forma despre domnul Dinu Lazar?
Primului meu comentariu ii oferiti o replica ampla pentru care, in primul rand, va multumesc. In al doilea rand, doresc sa va asigur ca intreaga desfasurare de forte pe care etalati nu-si are rostul. Daca vreti sa ironizati informatia pe care v-am oferit-o despre verbul a deranja printr-o parada de termeni rari, va chinuiti in zadar. Eroarea initiala ramane, chiar daca dumneavoastra sunteti sau nu un bun cunoscator al limbii romane. Eroarea ati comis-o in cadrul unui atac cu tinta precisa, nu puteti pretinde ca replica sa nu exploateze aceasta slabiciune.
Realizatorii www.dordeduca.ro si-au spus punctele de vedere. Nu pe dansii incerc sa-i apar aici. In fond, cum spuneam si la inceput, le-ati facut un serviciu asociind numele dumneavoastra cu situl domniilor lor. Atitudinea dumneavoastra superioara este adevarata problema in ceea ce ma priveste. Daca din punct de vedere valoric sunteti unul din liderii fotografilor romani de azi, daca aveti succes international, atunci comportati-va ca atare! Nu aruncati cu acuzatii si critici necredibile intr-un sit concurent, doar pentru ca stiti mai multe intr-ale fotografiei decat cei care il realizeaza. Respectati-le dreptul de a fi altfel decat dumneavoastra si, daca credeti ca gresesc, ignorati-i sau oferiti-le o critica consistenta, nu o serie de note irelevante.
Vreti seriozitate si profesionalism in meseria dumneavoastra? Dovediti-le in primul rand dumneavoastra, in toate imprejurarile, si apoi ajutati-i si pe altii sa va calce pe urme.
#39320 (raspuns la: #39194) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sorin Olariu - de esteu iar shi iar la: 11/02/2010 23:51:56
(la: 300 de pahare)
textul in engleza are drepturile cedate editurii. deci, numai in carte se poate citi. traducerea este a lui Alistair Ian Blyth, un foarte bun cunoscator al limbii romane, si nu numai. Cambridge, chestii. sta in Bucuresti. un om super-extra...
#524737 (raspuns la: #524672) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fotografia si limba romana, strofa unu versul doi - de Dinu Lazar la: 02/08/2005 01:34:55
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Un citat foarte interesant si definitoriu dintr-un text mai lung scris extraordinar de domnul Alexandru Bogdan Munteanu:

Limbajul scris folosit pe internet de catre majoritatea românilor are caracteristica de a fi înţesat cu cuvinte si sintagme englezesti mai mult sau mai putin adecvate, in locul unora românesti care ar putea exprima perfect opiniile autorului. Cuvintul dintr-o limba straina care este folosit in locul unui cuvint autohton, desi ambele au acelasi inteles, se numeste "barbarism". Denumirea are o nuanta peiorativa, aceasta fiind o mostenire a termenului folosit de cele doua mari civilizatii europene antice (greaca si romană) pentru a desemna persoanele care nu le apartineau. Un termen mai potrivit pentru cuvintele neautohtone ar fi "străinisme", care nu mai induce nuanta peiorativa, fiind deja incetatenita folosirea unor termeni care indica originea cuvintelor straine, de exemplu "englezisme", "frantuzisme", etc. Dar "barbarism" sugereaza cel mai bine comportamentul unui cuvint strain care nu se pliaza regulilor limbii in care este introdus, la fel cum "barbarii" de odinioara nu doreau sa respecte normele sociale ale marilor civilizatii antice.

Marele pericol al acceptarii "barbarismelor" in limba româna este potentialul lor distructiv asupra structurii de baza a limbii. Ceea ce diferentiaza barbarismele de neologismele "civilizate" este tocmai faptul ca nu se pot incadra in regulile gramaticale existente, pentru ele trebuind sa fie adoptate exceptii de la aceste reguli. Dar cu cit se accepta mai multe exceptii de la o regula gramaticala, cu atit regula respectiva devine mai insignifianta si intr-un sfirsit va fi desfiintata. Gramatica este schela pe care este cladit "edificiul" limbii, iar dezagregarea unei portiuni din aceasta schela poate avea consecinte dezastruoase pentru intregul edificiu. Persoanele care folosesc barbarisme in limbajul curent nu sint constiente probabil ca in acest fel incurajeaza introducerea unor "cai troieni" in limba româna, care in timp pot sa o distruga. La fel ca si un organism viu, limba unui popor a evoluat lent si a ajuns la o stare de echilibru. Barbarismele nu fac decit sa atace permanent acest echilibru, iar numarul lor in continua crestere le va usura mult sarcina. Cei care vor avea de suferit de pe urma acestui deznodamint vor fi tocmai cei care au contribuit la el, dar nu i-au prevazut consecintele sau nu le-a pasat de ele.

Insa poate ca barbare nu sint cuvintele, ci chiar oamenii care pentru a se simti "la moda", distrug (in mod inconstient sau cu buna stiinta) o limba cladita pe parcursul a sute de ani. Exista in momentul de fata din ce in ce mai multe persoane de toate virstele care se "remarca" prin folosirea barbarismelor, in special pe internet, dar din ce in ce mai frecvent si in limbajul de zi cu zi. Iar cei care indraznesc sa le atraga atentia asupra limbii "stricate" pe care o folosesc sint luati in ris sau insultati. Folosirea barbarismelor nu este nici pe departe un semn de cultura sau de modernitate, din contra este cel mai bun indiciu al superficialitatii in gindire si al respingerii unui minim efort intelectual care ar implica folosirea cuvintelor românesti, mult mai adecvate pentru a comunica si a face inteles orice tip de mesaj. Pentru persoanele care folosesc cu precadere barbarisme in limbajul curent (scris sau vorbit) voi folosi de acum incolo denumirea de "barbarişti".

...si ceva mai departe:

...este cel putin stranie atitudinea multor romani care isi considera limba materna ca fiind o limba de categoria a doua, inferioara celei engleze. Admiratia fara limite fata de limba engleza este probabil datorata necunoasterii caracteristicilor lingvistice ale acestei limbi. Oricine viziteaza forumurile romanesti este uimit de numarul mare de cuvinte englezesti din mesajele internautilor, ca si cum romanilor le-ar fi rusine sa-si vorbeasca propria limba si ori de cite ori au posibilitatea folosesc cuvinte englezesti in locul celor romanesti. Insa o privire mai atenta asupra continutului mesajelor postate pe forumuri arata ca de fapt "fanii" neinduplecati ai limbi engleze nu sint niciodata cunoscatori in profunzime ai acestei limbi, ci poseda doar o cunoastere de suprafata, care se limiteaza la cititul si scrisul unor cuvinte frecvent folosite, uneori fara a le intelege pe deplin sensul lexical. Cea mai mare parte dintre ei nu stiu sa se exprime coerent in scris in limba engleza, dovada fiind numeroasele greseli de exprimare atunci cind incearca sa scrie o fraza, nu numai cuvinte disparate. O alta dovada a superficialitatii cunoasterii englezei de catre cei mai mari "fani" ai ei este faptul ca sectiunile in limba engleza ale forumurilor romanesti (acolo unde ele exista) sint pustii, tocmai pentru ca aici s-ar vedea clar gradul redus de stapinire a limbii engleze de catre majoritatea internautilor si nimeni nu doreste sa-si expuna ignoranta in vazul tuturor. Reiese clar de aici ca "fanii" limbii englezei o dispretuiesc in interiorul lor la fel de mult ca si pe limba romana, din moment ce nu isi dau silinta de a o invata in mod corespunzator, lucru care nu ar necesita un efort prea mare. Cheia scrierii corecte in engleza este inainte de toate scrierea corecta in romana, pentru ca aceia care scriu gresit in romana vor face la fel si in engleza, deoarece ei nu inteleg necesitatea respectarii regulilor gramaticale proprii fiecarei limbi.


=================
Cine vrea sa citeasca tot textul - interesant text - la
http://www.muntealb.com/LimbaRomana-bn.htm
#62924 (raspuns la: #62871) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ce-a facut rau - de Alice la: 10/10/2003 05:43:07
(la: Hotia e de pret, la romani (din Evenimentul Zilei))
un anume presedinte de consiliu judetean, care si-a dat examenul de stat inaintea bacului, dupa ce o vreme se indeletnicise cu operatul buzunarelor cetatenilor veniti sa-si cumpere cartofi? "Nebuniile tineretii" a comentat, se pare, dom’ Nastase cand a aflat!
E cam acelasi lucru! Si nu ma deranjeaza atat furtul, cat semnificatia pe care societatea civila o da gestului! Ma deranjeaza, in egala masura si faptul ca acuzatorii lui Beuran, ca au fost ei insisi acuzati de subnumitul de aceeasi frauda. Cu alte cuvinte: polite vulgare pe care si le platesc hotii intre ei, prieteni buni de altfel, pan-atunci.
Te-ai mira daca ti-as spune ca la sesiunile de comunicari "stiintifice" o fac pe surzii si se aplauda intre ei? Ca asistentii care cunosc ceva limbi straine sunt obligati sa execute, la comanda (si gratuit), traduceri din reviste de specialitate, pe care anumiti profesori univ. nu le pot consulta ca nu stiu limba? Te-ai mira, daca ti-as mai spune ca apoi, traducerile mot-à-mot se prezinta la respectivele sesiuni cu titlul de inedit? Si ca tocmai asistentii in cauza sunt trimisi sa le sustina (desi numele profului figureaza primul pe lista de autori) ei urmand sa raspunda comentariilor celor ce si-au dat seama de goanga si cer explicatii?
Cazul Beuran e varful unui aiceberg, daca-mi permiteti o comparatie desueta. Pute, ca si-n cazul Bradisteanu. Necazul e ca gangrena se extinde...si ca eu n-am solutii.
Limba Germana - de SB_one la: 01/12/2003 14:11:57
(la: Lectia de limba franceza)
> Limba germana este simpla.

O persoana cunoscatoare a limbii latine, si obisnuita cu declinarile, o invata fara mari dificultati. Acest lucru,de altfel, este mentionat de profesorii de germana la inceputul fiecarui ciclu de studii. Apoi se incepe cu studiul unor der, die, das, den, des, dem etc.
> > si din nou se reaminteste ca tot restul este de o logica dezarmanta.

>Ca sa ilustram ceea ce tocmai am afirmat, sa luam un exemplu practic. Pentru inceput, cumparati Cartea de Limba Germana. Este un volum minunat, cu coperti cartonate, publicat la Dortmund si care povesteste despre obiceiurile Hotentotilor (auf Deutsch : Hottentotten).
In carte se povesteste cum cangurii (Beutelratten) sunt prinsi si inchisi in custi (Kotter), acoperite cu o tesatura (Lattengitter) care sa-i fereasca de ploi.
> > Aceste custi se numesc in germana "custi acoperite cu pinza" (
> > Lattengitterkotter) si atunci cind contin un cangur, ele sunt numite
> > Lattengitterkotterbeutelratten. Intr-o zi Hotentotii au arestat un
>asasin
> > (Attentater), acuzat ca ar fi omorit o mama (Mutter) Hotentota
> > (Hottentottenmutter), avind un fiu cam prostut si bilbiit
>(Stottertrottel).
> > O astfel de femeie se numeste in germana
>Hottentottenstottertrottelmutter
> > iar asasinul ei este un Hottentottenstottertrottelmutterattentater.
>Potera
> > captureaza asasinul si il inchide provizoriu intr-o cusca pentru
>canguri
> > (Beutelrattenlattengitterkotter), dar captivul evadeaza. Imediat, toti
>
> > pleaca in cautarea fugarului, si deodata, un razboinic Hotentot se
>intoarce
> > strigind: - Am prins asasinul (Attentater)! - Da? care?, intreaba
>seful de
> > trib. - Pe Lattengitterkotterbeutelratterattentater, raspunde
>razboinicul. -
> > Cum adica, asasinul din cusca de canguri acoperita cu pinza? intreaba
>seful
> > Hotentotilor. - Pai, -raspunde bastinasul- pe
> > Hottentottenstottertrottelmutterattentater. (Asasinul mamei hotentote
>a
> > copilului prostut si bilbiit). - A, asa, da! raspune seful
>Hotentotilor.
> > Puteai sa zici de la inceput ca l-ai prins pe:
> > Hottentottenstottertrottelmutterlattengitterkotter-beut
>elrattenattentater.
> > Dupa cum vedeti, limba germana este o limba simpla. Trebuie sa aveti
>doar un
> > pic de bunavointa...

> > P.S. acesta nu e cel mai lung substantiv din limba germana, exista unele de lungime 90 litere.


#5710 (raspuns la: #3313) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Asa e , n-am vazut postarea t - de (anonim) la: 23/08/2004 13:26:18
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
Asa e , n-am vazut postarea ta .
Spui ca :
".. am fi curiosi totusi sa stim - dupa parerea ta - ce vrea originalul sa spuna prin "domnisoara", in loc de - pur si simplu - o femeie?...".

Sincer , nu stiu . Poate ca Isaia a vrut sa spuna ca era vorba de o PERSOANA tanara care inca nu nascuse , fie ca era virgina sau nu .
Intre timp mi s-a atras atentia ca VT a fost tradusa din limba greaca (Septuaginta) si nu direct din ebraica . Se pare ca deja in traducerea in l. greaca , traducatorul s-a folosit in mod eronat de cuvintul "parthenos" - fecioara , in loc de cuvintul "neanis" - femeie tanara sau domnisoara . Daca nu ma insel , Septuaginta a fost scrisa din ordinul lui Alexandru Macedon , deci cu vreo trei sute de ani inainte de nasterea lui Iisus . Daca in Septuaginta scrie , intr-adevar ,"parthenos" in loc de "neanis" (n-am verificat) , trebuiesc sa revin asupra celor scrise de mine anterior asupra intentiilor tendentioase ale traducatorilor din ebraica in Septuaginta . Inlocuirea unui cuvint prin altul este , in acest caz , o greseala neintentionata .Asta ar fi explicatia istorica a diferentei .

Problema e ca Biblia este considerata cuvintul lui Dumnezeu insusi , de aceea , dupa credinta oamenilor religiosi (nu e cazul meu) , libertatea de a schimba chiar si numai un singur cuvint , nu este acordata nimanui .

Insa , repet , Mintuitorul trebuia sa se fi nascut pe timpul lui Ahaz , Isaia (7:1), Isaia (7:11,12,13,14, etc., si nu pe timpul lui Iisus . Scriitorii Evangheliilor , buni cunoscatori ai VT , au luat vorbele scrise de Isaia , punandu-le pe seama lui Iisus operand o translatie in timp de peste 700 de ani . La urma urmelor n-ar fi asta primul plagiat in istorie . Iisus a fost precedat de vreo 20 de "Mintuitori" , care , cu totii , au fost nascuti de virgine , au murit crucificati , si s-au sculat din morti . Si , desi as fi vrut sa fie altfel , insusi Isaia ar fi putut comite un plagiat descriind pe "robul lui Dumnezeu dupa legendele "Mintuitorilor" premergatori .

Be well ,

Muresh
#20157 (raspuns la: #20149) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. Paianjenul - #20149 - de Muresh la: 23/08/2004 14:23:56
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
Asa e . N-am vazut postarea ta .
Spui :

"Cum, dupa parerea ta, traducerea lui ALMA prin fecioara in loc de domnisoara in versiunea romaneasca ar putea fi considerata tendentioasa (conditia virginitatii nefiind stipulata in original), am fi curiosi totusi sa stim - dupa parerea ta - ce vrea originalul sa spuna prin "domnisoara", in loc de - pur si simplu - o femeie?...".

Sincer , nu stiu . Cand vad mame tinere sau fete , sezizez deobicei diferenta intre ele .Nasterea e insotita , deobicei , de schimbari fizice in infatisarea sexului frumos . Isaia s-ar fi putut referi la o fata tanara maritata sau nu , sau domnisoara , fecioara sau nu , care inca nu a nascut .
Intr-o discutie pe acest subiect cu o fata bisericeasca , el mi-a amintit ca VT a fost intial tradusa in l. greaca - Septuaginta - si de acolo in toate celelalte limbi ale popoarelor crestine . Deja in Septuaginta , in mod necorepunzator cu originalul ebraic , cuvintul ALMA (fata sau domnisoara in ebraica) fusese tradus prin "parthenos" - fecioara . Traducatorul ar fi trebuit sa se foloseasca de cuvintul "neanis" - femeie tanara . Daca asa scrie in Septuaginta (nu am verificat) , avand in vedere ca Septuaginta a fost scrisa cu vreo 300 de ani inaintea de nasterea lui Iisus , revin asupra celor scrise de mine asupra intentiilor tendentioase ale traducatorului . De ce totusi , traducatorul a ales cuvintul "parthenos" in loc de "neanis" ?. Nu stiu nici asta . Sa fie o greseala ?. E o intrebare deschisa (preotul cu care am vorbit a incercat sa explice si problema asta , dar in discutia care a urmat dupa aceasta afirmatie , a recunoscut la urma urmelor ca nu stie nici el) . In orice caz mai ramane o problema . Citez din penultima mea scrisoare catre DESTIN :

"...Mintuitorul trebuia sa se fi nascut pe timpul lui Ahaz , Isaia (7:1), Isaia (7:11,12,13,14, ) etc., si nu pe timpul lui Iisus . Scriitorii Evangheliilor , buni cunoscatori ai VT , ar fi putut lua vorbele scrise de Isaia , punandu-le pe seama lui Iisus operand o translatie in timp de peste 700 de ani . La urma urmelor n-ar fi asta primul plagiat in istorie . Iisus a fost precedat de vreo 20 de "Mintuitori" , care , cu totii , au fost nascuti de virgine , au murit crucificati , si s-au sculat din morti . Si , desi as fi vrut sa fie altfel , insusi Isaia ar fi putut comite un plagiat descriind pe "robul lui Dumnezeu dupa legendele "Mintuitorilor" premergatori .

Be well ,

Muresh .
#20158 (raspuns la: #20149) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fotografia si limba romana, strofa unu versul trei - de Dinu Lazar la: 04/08/2005 10:30:16
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Domnul Alexandru Bogdan Munteanu, un impatimit si un atent critic, a completat materialul sau despre avatarurile limbii romane contemporane cu un text lucid, bine scris, in care descrie exact o situatie generala observata de dinsul pe forumurile foto din Ro.
Im permit sa citez aici citeva rinduri din cele scrise de domnia sa - si nu pot decit sa-i dau dreptate mie in suta.
Deci, spune - excelent - domnul Munteanu:

Foarte multe domenii tehnologice au fost influentate masiv de avansul tehnologiilor digitale din ultimii ani, printre ele fiind de exemplu fotografia. Aparatele foto au devenit din ce in ce mai mult niste minicalculatoare la care singurul efort depus de om este apasarea butonului de declansare a captarii imaginii dorite. Faptul ca toate reglajele pot fi facute automat a facut ca utilizarea aparatelor foto sa fie la indemina oricui, aproape indiferent de virsta sau de pregatire. Asta nu inseamna ca toti cei care fac fotografii se transforma automat in fotografi profesionisti, dar faptul ca ei practica fotografia le permite sa doreasca sa abordeze subiecte din acest domeniu sau pur si simplu sa comenteze impreuna cu altii gradul de îndemînare la care au ajuns. O mare parte din fotografii amatori au dorinta de a invata mai mult si de aceea se indreapta catre sursele de informare pe care le au la indemina. Exista bineinteles carti de specialitate in limba romana dar ele sint percepute ca fiind foarte scumpe, desi de cele mai multe ori continutul lor le justifica pretul. Si atunci cei mai multi dintre fotografii amatori se indreapta catre internet, unde informatiile sint abundente si mai ales gratuite, insa de multe ori calitatea lor nu se apropie de cea din cartile tiparite.

Ei bine, pe cit de folositor este internetul prin multitudinea de informatii care sint puse la dispozitie gratuit, pe atit este el de "nociv" din cauza faptului ca marea majoritate a acestor informatii exista intr-o singura limba, cea engleza. Practic asistam nu numai la extinderea unei "monoculturi" (cea anglo-saxona) la nivel mondial, dar si la dominatia covirsitoare a limbii engleze, care tinde sa isi impuna vocabularul de termeni in toate domeniile activitatii umane, de multe ori fara a tine cont de existenta unor termeni autohtoni similari ca sens, care au deja o vechime apreciabila. Ramine sa ne punem intrebarea ce este de facut in aceasta situatie pentru a salva culturile sau limbile nationale, atit de vulnerabile in fata tavalugului cultural-stiintific de limba engleza. Metoda cea mai la indemina in ceea ce priveste internetul este sa crestem numarul de materiale originale care sint scrise in limba pe care nu dorim sa o lasam sa dispara sau sa se transforme intr-o limba vasala celei engleze. Eventual se poate apela si la traduceri ale materialelor scrise in original in engleza, dar in aceasta situatie trebuie bineinteles obtinut acordul autorilor.

Insa internetul nu contine numai informatie fixata in articole, ci si informatie oferita prin intermediul forumurilor sau listelor de discutii. In viata reala limba vorbita (folosita pentru comunicare directa) influenteaza in cele din urma limba literara, acest lucru fiind valabil si pentru lumea virtuala a internetului, unde limba folosita pe forumuri tinde sa se impuna ca "limba oficiala" a internautilor, in special in ceea ce priveste terminologia folosita in domeniile pe marginea carora se discuta (calculatoare, fotografie, muzica, etc.). Spre deosebire de limba folosita in articole sau carti, cea folosita pe forumuri nu pune aproape nici un pret pe modul de prezentare a informatiilor, accentul fiind pus exclusiv pe continut. Deci este perfect acceptabil in vizunea majoritatii forumistilor ca un mesaj care contine o cantitate de informatie utila sa poata fi deficitar la capitolul exprimarii corecte d.p.d.v. gramatical, stilistic sau lexical. Aceasta atitudine toleranta a fost propice pentru aparitia unui limbaj propriu forumurilor romanesti care este întesat cu barbarisme provenite din engleza. De exemplu in domeniul fotografiei au ajuns sa se foloseasca englezismele "viewfinder" si "lightmetru" in loc de termenii romanesti consacrati de multa vreme, anume "vizor" si "exponometru". Situatia este complicata de cele mai multe ori de faptul ca englezismul este folosit ca atare sub forma sa din limba engleza, fara a se incerca o adaptare la cerintele gramaticale ale limbii romane. Pur si simplu se ia un cuvint englez (substantiv, verb, etc.) care este apoi este cirpit dupa nevoie cu sufixe (terminatii) legate cu cratima in functie de modul in care trebuie folosit (plural, articulare, conjugare, etc.). Inca si mai grav este faptul ca aceste sufixe sint inventate "dupa urechea" forumistului si astfel se ajunge ca un anumit englezism sa faca flexiunea in mod diferit dupa persoana care il foloseste. Un exemplu este barbarismul derivat din verbul englez "to host" ("a gazdui") care apare atit in forma " a host-a" cit si in cea de "a host-ui", care face prezentul la persoana intii ca "eu host-ez" sau "eu host-uiesc". A incerca sa se schimbe mentalitatea referitoare la utilizarea corecta a limbii romane de catre forumisti este probabil una din cele mai grele incercari care sta in fata celor preocupati de destinul limbii romane. Si asta pentru ca forumurile sint niste comunitati care si-au creat in timp anumite reguli nescrise, una fiind cea legata de limbajul folosit. Iar cine incearca sa ocoleasca aceste reguli va fi mai devreme sau mai tirziu admonestat daca nu se pliaza regulilor si eventual fortat sa se retraga din comunitate. De exemplu a vorbi pe un forum romanesc despre "fir de discutie" si nu despre "thread" inseamna a te expune ridicolului public, desi cuvintul "thread" este un barbarism care nu are ce cauta in romana, nefiind un termen tehnic ci unul banal care se traduce perfect prin "fir". Exemplele pot continua, cert este ca limbajul vorbit pe forumuri are tendinta de a se auto-intretine si de a se degrada din ce in ce mai mult, pe masura ce apar internauti din generatiile mai tinere, pentru care limba romana nu a reprezentat niciodata o preocupare. Persoanele responsabile cu mentinerea ordinii pe forumuri (proprietari, administratori si moderatori) nu descurajeaza in mod explicit folosirea unui limbaj incorect de catre forumisti, tocmai pentru ca acest lucru ar duce la scaderea numarului de participanti la discutii, deci a numarului de vizitatori, in functie de care se incaseaza venituri din publicitate. Asta nu inseamna ca situatia forumurilor este disperata, doar ca va trebui depus un efort de convingere a persoanelor cu functii de raspundere in asa fel incit acestea sa inteleaga necesitatea emiterii daca nu a unor norme, cel putin a unor recomandari (sustinute cu exemple) referitoare la folosirea corecta a limbii romane.

In societatea actuala este foarte mult apeciata fluiditatea informatiilor, noutatea lor si din aceasta cauza atit internetul cit si revistele au un avantaj fata de carti, de aici rezultind si influenta lor mai mare asupra celor care cauta sa isi imbogateasca bagajul informational într-un anumit domeniu. Revistele apar de obicei lunar si evident ca ofera un continut mult mai proaspat (dar nu neparat mai bun) decit cartile, pentru care pot fi scoase editii noi cel mult odata la citiva ani. Rezulta ca numarul celor care folosesc revistele ca mijloc de informare sau de perfectionare este mai mare decit al celor care folosesc cartile. Ca urmare limbajul scris folosit in reviste tinde sa se impuna in fata celui folosit in carti, ceea ce nu este deloc un lucru bun din perspectiva limbii romane. Redactorii care scriu la reviste nu se vad decit eventual in postura de profesionisti ai domeniului despre care scriu, nu si in cea de profesionisti ai limbii romane, asa cum ar trebui sa fie cazul. O persoana care utilizeaza zi de zi in scris limba romana pentru a-si asigura existenta ar trebui sa devina interesata cu timpul de pastrarea in stare cit mai buna a "uneltei" care ii permite sa supravietuiasca. Acest lucru nu se intimpla insa din motive diverse, unul fiind acela al nevoii unei productivitati crescute, care se combina cu anumit grad de delasare intelectuala si de nepasare pentru starea limbii romane. Redactorul care trebuie sa scrie citeva articole pentru numarul lunar al revistei se documenteaza de obicei pe internet si in mod inevitabil marea majoritate a materialelor pe care le foloseste ca referinte sint scrise in limba engleza. Fie ca este presat de timp, fie ca nu, redactorul nostru nu va cauta de cele mai multe ori sa vada daca nu cumva unii din termenii straini (englezesti de obicei) pe care el ii include in articol au deja corespondenti in limba romana al caror uz este deja incetatenit de multa vreme in rindul specialistilor. Se ajunge astfel ca publicul cititor sa devina familiarizat mai degraba cu termenul englezesc pentru un anumit element (actiune, dispozitiv, etc.) decit cu cel romanesc, care este uneori aflat in folosinta specialistilor de citeva zeci de ani. Un barbarism preferat de multi redactori este "layer", folosit pentru a desmna unul din straturile care compun o imagine digitala. Sonoritatea muzicala a acestui termen a avut probabil un rol important in adoptarea lui, insa nimeni nu ia in seama constructiile grotesti care trebuie facute in cazul in care cuvintul este acceptat, de exemplu "layer-izat" in loc de "stratificat". Conducerea revistelor trebuie sa inteleaga faptul ca are o responsabilitate fata de limba romana si ca urmare trebuie sa puna la punct o politica editoriala care sa implice folosirea de catre redactori a unui limbi romane in care barbarismele sa nu-si mai gaseasca locul.

Situatia actuala a limbii romane ar trebui sa ingrijoreze multa lume, de la simplii cetateni pina la profesionistii scrisului, specialistii in lingvistica si chiar autoritatile publice. Doar prin combinarea eforturilor acestor categorii de oameni se poate stopa declinul limbii romane si restabilirea prestigiului ei. O prima masura ar putea fi realizarea unui dictionar de traducere a termenilor tehnico-stiintifici din engleza in romana, care sa fie publicat pe internet, in asa fel incit el sa poata fi consultat gratuit de oricine doreste sa scrie corect articole in romana, indiferent daca o face pentru situl propriu sau in cadrul obligatiilor de servici. Dar acest dictionar nu pot fi opera unei singure persoane, ci el trebuie sa fie un efort colectiv realizat prin conlucrarea dintre persoane cu pregatire de specialitate in domenii variate si a unor filologi, de exemplu in cadrul unui proiect colaborativ de tip WIKI. Se va putea astfel pune la dispozitia internautilor un dictionar englez-roman care sa cuprinda termeni din informatica, medicina, chimie, inginerie, etc. O alta masura ar putea fi impunerea de catre autoritatile de stat din domeniul culturii ca fiecare magazin care vinde componente de calculator sa aiba obligatoriu in oferta si tastaturi cu semnele diacritice specifice limbii romane.

Nu trebuie uitat ca gindirea noastra s-a nascut si traieste in interiorul limbii romane, deci cu cit pastram limba mai curata si mai conforma cu esenta sa originara, cu atit gindirea va putea sa se dezvolte mai bine si sa fructifice potentialul de creativitate existent in fiecare din noi.

#63225 (raspuns la: #63188) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Photomagazine - de Dinu Lazar la: 21/09/2005 17:55:11
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Extrem de interesant... multumim...
Asa cum il stiu eu pe domnul respectiv, cred ca este chiar dinsul, il caracterizeaza sinceritatea si spusul direct al lucrurilor.
Faptul ca s-a sters postarea este o prostie, o mare eroare fundamentala, o chestie de probitate si de seriozitate; daca faci un forum numai pentru cititori molcomi care sa te laude sau sa aiba pareri soft...vai de comunicarea cu cititorii...
Domnul Bumbutz este singurul fotograf mare roman care s-a tinut demn departe de publicatia respectiva, si, ca cel mai mare fotograf roman, dupa parerea mea, este o o chestie de putere si de verticalitate, pe care multi nu o au, sau care la multi nu se vede.
Chiar si parerea asta stearsa de pe forum e importanta si ar trebui practic facuta o masa rotunda pe chestia asta.
In loc sa se faca o masa rotunda si sa se extraga parerile critice si sa se aplice pentru bunul mers al redactiei, in loc sa il invite la Oradea la redactie si sa il tina la bazine la Felix cu cafelute si sa il intrebe ce parere are si ce s-ar putea face, domnii ii sterg mesajul.
Incalificabil.
Pe de alta parte, revista Connect, scoasa de aceeasi redactie, arata foarte bine si - din cite am vazut - are texte foarte bune... si nu pot sa nu vad si la actualul Photomagazine o incercare soldata in timp cu rezultate relativ si oarecum vizibile de a depasi catastrofa abisala a textelor primelor numere.
Sigur ca pina la eleganta, nobletea, corectitudinea si profesionalismul condeierilor de la revistele straine, mai e o cale lunga.
Cel mai simplu pentru redactia citata ar fi sa aiba un critic de arta sau de fotografie, angajat sau colaborator, bun cunoscator al fotografiei dar nu partizan al unei grupari sau al alteia din cele care se taie cu cutzite pe forumuri, care sa dirijeze partea cu interviurile, pentru ca se vede ca intrebarile sunt puse neselectiv si cind nu sunt foarte generale nu sunt nici de natura sa scoata ce se poate scoate...
Si partea tehnica ar trebui de asemeni sa treaca pe la un inginer de optica sau un fizician fotograf macar amator care sa dea cursivitate limbii si corectitudine cuvintelor, si sa faca din partea tehnica o tribuna importanta, mai ales vazind ce cacastrofa sunt testele foto din revistele de IT.
Asa ca stergerea mesajului, tinind seama si de cine e scris, este incalificabila, nu da bine intregii structuri redactionale si ar trebui dimpotriva, sa creeze o discutie fulminanta pe forum acolo, sa se indrepte lucrurile, nu sa le ascunda sub pres, pentru ca si la un cazan cu abur, daca astupi supapa ca te enerveaza si fluiera, cazanul face bum si se duce dracu` tzevaraia - si vine si iarna.
Si chiar daca nu era Bumbutz, nu iese fum fara foc...
#73707 (raspuns la: #73695) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
primita de la un prieten vechi de tot:)) - de Horia D la: 02/11/2005 16:32:22
(la: De la lume adunate si inapoi date!)
Limba romana e atat de bogata incat am exportat-o pe banda rulanta.
M-am aventurat in a face un top al denumirilor internationale care, fara 
sa stie purtatorii, sunt... d'ale noastre, neaose, suculente si pline de inteles.

1. Pe primul loc, bineinteles, ce alt nume ar putea figura  decat
renumita statiune croata Pula. Am intalnit persoane care isi fac 
concediile in Pula (inclusiv oameni care chiar merg in Croatia pentru  asta).
http://en.wikipedia.org/wiki/Pula,_Croatia

2.  Tot Pula se numeste si moneda oficiala a statului african
Botswana.
Prin asta  se explica saracia lucie din savana... luand in calcul
faptul ca populatia e  preponderent feminina, se ajunge la cateva
subdiviziuni de Pula pe cap de  locuitor. Cursul de schimb il gasiti pe
http://www.x-rates.com/d/BWP/table.html

3. In  alte zone de pe continentul african, oamenii o duc si mai rau.
Daca  botswanezilor le e de ajuns o Pula pentru a-si asigura traiul
(mai ales ca-s  negri, si stim noi ce se vorbeste despre ei), 3,4 milioane
de mozambicani  locuiesc in regiunea Nampula, avand capitala in orasul cu acelasi nume.
http://en.wikipedia.org/wiki/Nampula_Province

4.  Printre distractiile mai putin cunoscute, dar mai apropiate de
noi, se poate  numara o excursie cu intreaga familie in micul si linistitul
Camping De  Muie, pe insula olandeza Tholen. Puteti sa le scrieti sa-i
felicitati pentru  denumirea inspirata, sediul lor din St. Maartensdijk e
amplasat tot pe  strada... Muie.
Sau vizitati-i pe:
http://www.campingdemuie.nl

5. Futai USA Inc.  este (ah, asta imi aduce aminte de o imprecatie
dintr-un vers de Parazitii)  cel mai mare producator de umbrele din
lume, vezi Doamne. Cica aproape toate  umbrelele din lume contin piese Futai.
Firma taiwano-americana mai face si  crose de golf... desi nu vad
legatura.
http://www.futaiusa.com/about_futaiusa.htm

6.  LABA inseamna pentru toti italienii Libera Accademia di Belle
Arti. Saracii  ofera chiar 30 burse de studiu "per i Master della LABA".
LABA  -La natura dell' arte.
http://www.laba.biz

7. Daca tu crezi ca esti in  rahat, ce parere ai de cei 32.000 de insi
din orasul israelian Rahat? In  Rahat, ce-i drept, locuiesc numai
arabi (ca sa vedeti unde i-au trimis  filosemitii de americani), si ei se simt
bine acolo, de vreme ce rahat  inseamna pe limba lor ceva gen "convietuire fericita".
http://en.wikipedia.org/wiki/Rahat

8. Pentru ca  din nou ne-am indepartat de plaiurile mioritice, am
putea sa vizitam si  Curu.  Nu, nu e suficient sa te uiti in spate, Curu
este o rezervatie  naturala in Costa Rica. 75% din Curu lor este impadurit, si totusi  costaricanii il considera unul din cele mai frumoase locuri din tara. N-as  vrea sa le vad pe celelalte, in cazul asta.
http://www.nicoyapeninsula.com/curu/

9. Am ajuns  si in indepartata Japonie, unde pe crestele muntilor
cresc falnicii Sugi.  Sugi este chiar arborele national al japonezilor,
asteptam cu interes  aclimatizarea lui pe coastele insorite ale
Croatiei de mai sus.
http://en.wikipedia.org/wiki/Sugi

10. Cui nu-i  plac conditiile rudimentare oferite de campingul olandez
de Muie, ii  recomandam cu caldura cazarea in hotelul parizian de
Buci.
http://www.bucihotel.com

In  concluzie, dragi cititori, fiti mandri de graiul ce-l graiti, dar
fiti  prudenti. N-ai de unde sa stii ce inseamna "buna ziua" in limba uzbeka.
#83915 (raspuns la: #83911) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de alex andra la: 11/06/2008 14:21:58 Modificat la: 11/06/2008 14:22:36
(la: Iulie a ars )
Poezia e buna, dar traducerea e proasta. Si nu doar din cauza greselilor, multe dintre ele semnalate de lafemme. Suna nefrantuzeste, nu e in spiritul limbii. Si i se niveleaza poeziei toti coltii si toate vaile.
E tipic pentru traducerea din limba materna intr-o limba straina. O cunoastere fatalmente aproximativa a limbii in care traduci nu poate da decat rezultate in cel mai bun caz aproximative. Ideal e ca traducerea sa fie facuta de un nativ francez, in cazul de fata, cunoscator al limbii romane. Care francez poate apela, pentru fineturi, la un nativ roman, bun cunoscator de franceza. Invers nu prea merge, trust me:) Ideal e ca traducerea sa vina dinspre limba straina spre limba materna si nu vice versa. Ca sa fie si mai clar, un roman va traduce intotdeauna mult mai bine in romana, decat intr-o limba straina.
#317166 (raspuns la: #317129) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Asa este - de Vae victis la: 19/05/2010 14:24:35
(la: Omnia Turism o firma de incompetenti)
Si noi am facut o excursie in Italia in anul 2007.Ghid doamna profesoara de limba italiana Fagarasanu.O ghida competenta din toate puctele de vedere.Ne-am simtit bine.Nimic de reprosat nici doamnei nici firmei Omnia-Turism..Cu aceasi firma am facut excursii in 2006 in Grecia,ghid domnul George Berchez,un ghid cu cunstinte solide de istoria si civilizatia greaca,un ghid competent si deosebit de eficient.In 2009 am facut excursie in Franta :Ungaria,Austria Luxemburg,Paris,Valea Loarei etc.Ghid domnul Visan Romy,un tanar deosbit de bine pregatit,bun organizator si cunoscator al limbii franceze si a Frantei.Impresii si amintiri deosebite,umbrite intrucatva de o persoana de sex feminin,din Constanta,care se declara profesoara si care ne-a enervat pe totii cu obiceiul de a intarzia de fiecare data,obicei ce a culminat cu o intarziere de mai bine de o ora la intoarcere,in Viena,unde "chipurile s-a ratacit".In 2009 am facut o excursie tot cu Omnia Turism in Turcia.Gid domnul Munteanu Tiberiu.Vorbitor perfect de limba turca,un ghid competent si bun cunoscator al Turciei,ne-a organizat o excursie interesanta si plina de surprize dintre cele mai placute.Va recomand:pentru excursii adresati-va cu incredere Agentiei Omnia Turism Bucuresti.
#542925 (raspuns la: #428071) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de picky la: 15/06/2010 18:12:05
(la: Canada..)
Adevărat. Totuşi în engleză, am impresia că, "stoician" are sens strict adjectival, engleza fiind şi o limbă mai permisivă din punct de vedere lingvistic. Probabil că un bun cunoscător, sau un mai bun cunoscător, al englezei ar putea să ne lămurească dincolo de orice echivoc.

În româneste forma "stoic" este şi substantiv şi adjectiv, decelarea între ele fiind dată exclusiv de context.
Am consultat toate dicţionarele pe care le am, nu puţine, dar niciunde n-am întâlnit nici o referire la "stoician".
#549968 (raspuns la: #549966) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
florin andreescu - flashback 1975-1995 - de Bucu la: 19/06/2010 17:42:39 Modificat la: 19/06/2010 17:49:20
(la: de vazut, de rasfoit)
Flashback - clisee voalate din Epoca de Aur si anii tranzitiei

Din "Argument":



M-am nascut in Romania. Am trait jumatate din viata in comunism, iar cealalta jumatate in capitalism. Un dar al Istoriei? Istorie perfida sau sansa destinului. Nu voi afla niciodata raspunsul, daca o fi existind vreunul. Scurgerea timpului mi-a voalat retina cu imagini.



In copilarie, o vizita fascinanta la un muzeu bucurestean a starnit in mine o pasiune, greu de stavilit, pentru captarea imaginilor. Curand, pasiunea pentru fotografie avea sa devina spaima familiei care se temea pentru viitorul meu scolar. Dar n-a fost sa fie asa.


Scormonind dupa cateva decenii prin vrafurile de celuloid impregnate cu halogenura de argint aveam sa regasesc o lume de demult, partial uitata - cu voie sau fara voie.

Privita dupa mult timp, imaginile au un farmec aparte si trezesc nostalgii. Este doar o parte a perfidiei de care pomeneam mai sus.

Am descoperit vremurile cand se statea la coada la paine, cand au aparut primele telenovele si dozatoarele de pe strazi, cand minerii au invadat capitala, cand Michael Jackson facea furori printre fanele sale din Romania, cand aurolacii impanzeau strazile marilor orase, iar revenirea Regelui Mihai pentru prima data in tara dupa 1948 a fost intampinata cu emotie de nostalgici.

Par momente de neinteles pentru cineva de azi, si totusi cozile, costumele de prionieri, autocarele cu turisti din tarile socialiste, rarele masini straine, munca patriotica, matineele, vizitele in fabrici si uzine, orele de premilitara, tunsoarea scurta obligatorie constituiau crampeie firesti ale existentei de zi cu zi. Imagini banale atunci si pline de semnificatii astazi...

Dincolo de ororile vremurilor, atunci au fost copilaria, adolescenta si tineretea mea. Uitindu-ma peste aceste fotografii, incerc sa regasesc partile bune si partile rele.


Dar ratiunea este tulburata de savoarea "umbrelor" fixate pe hartie. Incerc sa-mi imaginez daca sensul, atmosfera, trairile vremurilor fotografiate pot razbate pana in ziua de azi.

Oare avem nevoie de recuperarea acestor imagini sau mai bine ramaneau intr-o cutie prafuita?
Vom putea deslusi mai bine trecutul aruncind o privire fugara peste aceasta colectie eterogena?
Oare ne temem cumva sa privim in urma?
Poate ca intr-o zi voi avea raspunsuri la toate intrebarile pe care mi le pun si atunci nu voi mai gasi sensul apasarii pe declansatorul aparatului de fotografiat.
Sa stiti insa ca aceasta zi este mult prea indepartata...



Album trudit de Florin Andreescu
Sfatuitor si prieten: Vali Craina
Cunoscator de limba engleza: Alistair Ian Blyth
Cunoscatoare de limga franceza: Diane Chesnais
Doctor in pelicula: Gina Bull
Sustinatoare de proiect: Mariana Pascaru, Dana Ciolca.



Editie trilingva, editata de editura Ad Libri
Text si fotografii: Florin Andreescu
Bucuresti, 2009.






http://www.florinandreescu.com/portofolio/poza.php?cat=26





http://www.foto-magazin.ro/flash_open.php?art=ftm20/archives/2009/11/flashback_clise.html

Adina, - de iulys la: 06/11/2010 14:20:01
(la: PROGRESUL... Haideti, sa dezbatem!)
Of... De ce crezi ca are vreo importanta faptul ca eu scriu cu litere mari, mici, bold sau italic atata timp cat am vazut pe aici destui care nu cunosc gramatica limbii romane, dar sunt tolerati fara comentarii...
Subiectul pe care l-am abordat n-are nicio legatura cu situatia mea actuala, dupa cum faci mataluta aluzie aici. Are legatura cu societatea asta, care creeaza robotei. Nu afirm ca sunt toti asa. Mai sunt si exceptii, bineinteles. Dar prea putine. Spune-mi mie care sunt sansele unui copil sarac de a progresa. Indiferent de capacitatea lui intelectuala. La un interviu de angajare va castiga "o non-valoare" cu o pila bunicica si nu el,copilul amarat, care a invatat pe bune carte...
Draga mea, unde-i osul mai mare, acolo n-ai sanse reale de reusita fiindca se ocupa posturile pe nepotisme.
Cine-i impiedica pe oameni sa gandeasca?
Pai tocmai ti-am spus. Lipsa unei sanse reale. Exista doar iluzia unei sanse in societatea de azi. Si pentru ca vreau sa tip: BANUL primeaza! Cine are bani si sustinere de la mami si tati, are parte. Cine nu, are de tras. Si inca cum... Probabil ca te depaseste.
#579414 (raspuns la: #579389) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Adina, - de ladyamalia la: 25/11/2010 21:08:22
(la: DEMISIA + continuare: sa-l injuram pe sef)
nu te contrazic. Poate chiar nu exista reguli in acest sens. Eu sunt o fire optimista si tind sa cred ca daca esti un bun cunoscator al meseriei ai toate sansele sa te descurci. Eu vorbesc mai mult din experientele mele, sau din experientele celor apropiati mie. Cazul tatalui meu m-a facut sa cred ca asa este. El, la 68 de ani si-a gasit de lucru in State, cu toate actele in regula, cu interviuri, intr-o limba pe care nu o cunostea. Iar cand a venit criza si au dat afarapeste o suta de oameni din firma angajatoare, el a ramas si a fost promovat. Atunci avea 71 de ani. Pensionar, imigrant, nevorbitor de limba engleza. Dar stia sa lucreze si era serios. Si nu-si cauta un job din cauza unor probleme existentiale. Doar ca nu vroia sa stea toata ziua acasa. :)
#584147 (raspuns la: #583957) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
draga Florine - de (anonim) la: 16/12/2003 00:39:59
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
bine ai venit printre noi.
in primul rand doresc sa te felicit pentru viata ta, care desi foarte grea ar trebui sa ne faca pe noi, alti romani plecati de acasa, sa meditam.

In primul rand as dori sa te rog sa ne povestesti despre familia ta:
mama - femeie cultivata, cunoscatoare de limba franceza
tata - barbat cu multa personalitate, aparent infrant de tirania comunismului.

Catalina Bader
nu contest rezultatul unui astfel de studiu - de Catalina Bader la: 09/01/2004 02:42:53
(la: Munca in Romania)
din propria mea experienta va pot spune ca:

ai sanse de reusita
in firme in care poti castiga un salariu decent
in conditiile in care esti dinamic si adaptabil, flexibil,
cunoscator de limbi straine
indiferent de sex.

POsibilitatea de a conduce un autoturism constituie pentru multe posturi un avantaj.

ceea ce este important
si in conditiile in care nu practici meseria pentru care ai invatat este sa poti sa inveti
si sa actionezi constructiv.
Intrebarea daca lucrarile dumneavoastra vor fi cit de cit "vizibile" pe piata americana...foarte greu de raspuns. In primul rind: veti pleca in SUA pentru: 1.studii? 2.ca emigrant? 3.ca turist? In al doilea rind, se pare ca aveti dedicatia, si sper timpul si banii ca sa gasiti o fereastra in piata americana. Banii nu va vor cumpara un loc pe piata americana, pentru ca, in cele din urma, calitatea artei vorbeste de la sine, dar va trebui sa munciti foarte mult, de la timbre, pina la diapozitive. In Statele Unite traiesc o multime de artisti. Doar in New York City, de exemplu, locuiesc o suta de mii de artisti plastici. Zeci de mii de absolventi ale facultatilor de arte inunda piata americana in fiecare an. In 2001, artistii reprezentau aproape 2 la suta din forta de munca americana, cu vreo 2 milioane si jumatate de americani care declara ca sint "artisti." Doar 3 la suta dintre acesti artisti traiesc din vinzarea operelor de arta.

Ce v-as sfatui:
1. In ce fel credeti ca arta dumneavoastra e unica? Daca descoperiti asta, va va fi mai usor sa va explorati posibilitatile. Nu trimiteti portofolii peste tot. Analizati piata, tipul de galerie care v-ar putea reprezenta. Ceea ce e popular in New York nu se vinde in California. Scena artistica din Los Angeles e foarte diferita de cea din Texas. Una dintre greselile pe care le-am facut aici a fost acea de a trimite diapozitive la toate galeriile pe care le-am putut gasi in listele revistelor de arta de aici, fara sa ma interesez in ceea ce erau specializati. Banuiesc ca multe dintre portofoliile pe care le-am trimis au ajuns in cosul de gunoi foarte repede. Ar fi bine sa aveti pe cineva aici, in USA, care va poate ghida prin labirintul galeriilor si sistemului legal.
2. Revizuiti website-ul. Imaginile sint bune, prezentarea interesanta, dar sint multe greseli gramaticale in text, pe care cineva cu o foarte buna cunoastere a limbii engleze (americane) si romane le poate rectifica usor. Directorii de galerii primesc sute de portofolii in fiecare zi. Nu se uita la nimic care nu este aproape perfect. Editorii de reviste procedeaza la fel. Am avut o povestire care a stat timp de doi ani si jumatate pe biroul editoarei unei mari reviste din New York. Dupa doi ani si jumatate, povestirea a fost publicata, si chiar am primit un check substantial. Mai tirziu, editoarea mi-a spus ca ei citesc tot ce primesc, ceea ce inseamna aproape o mie de manuscrise pe saptamina! Invatati sa aveti rabdare de broasca testoasa si piele de rinocer.
3. Aveti rabdare si tineti evidenta a tuturor contactelor pe care le faceti.
4. Sper ca aveti un portofoliu solid, si multe seturi de diapozitive. De cele mai multe ori, nu le ve-ti mai vedea inapoi, deci pregatiti-va sa cheltuiti (iarasi) bani.
5. Nu intrati in nici un contract legal fara sa va sfatuiti cu un avocat familiar cu problemele de arta.
6. Nu platiti NICIODATA ca sa expuneti. Multe galerii (prestigioase sau nu), cer mii de dolari in avans pentru expozitii. Inainte de a incerca sa trimiteti lucrari galeriilor de aici, expuneti in locuri mai putin prestigioase (restaurante, librarii, etc).
6. Nu uitati ca nimeni nu va asteapta cu flori, nimeni nu este gata sa va "descopere."
Cu putin noroc, si multa munca.....cred ca va ve-ti putea face arta "visibila."
#8118 (raspuns la: #8104) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
crede si nu cerceta - de ygrec la: 02/02/2004 05:09:44
(la: Emil Cioran - viziune asupra vietii)
M.Eliade a cercetat, Petre Tutea a ..crezut, intre cei doi...CIORAN.

"din cate am citit eu a fost destul de controversat pentru ideile sale.unii zic ca s-a "fumat deja"
ce parere aveti???
...Tratat de descompunere mi se pare o carte excelenta...putin greu de inteles dar e perfecta.

Cioran a fost atat de bun, incat si-a permis sa se joace cu mintile noastre, asteptand sa fie descoperit..."am fost, sunt, si voi fi -este o problema gramaticala si nu existentiala"
Cine altul decat un bun cunoscator al Cartii Cartilor ar fi spus-o atat de frumos?...doar, "la inceput a fost cuvantul, si cuvantul era...Dumnezeu"



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: