comentarii

butuc chei


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Che Guevara - de Daniel Racovitan la: 18/12/2003 07:48:41
(la: Ceausescu asasinat de cetateanul Iliescu si gasca lui)
... nu ca asasinatul politic ar fi o noutate...
De exemplu Che Guevara: asasinat imediat ce a fost capturat de armata boliviana, sub supravegherea CIA. Evident, fara nici un proces.
ce butuci? unde? - de Horia D la: 08/08/2005 20:57:14
(la: Trancaneala Aristocrata "4")
ce butuci? unde?
#64107 (raspuns la: #64106) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
faptul ca che era un tip bine - de estrella la: 31/12/2005 11:37:12
(la: Va plac militantii ori va agaseaza ?)
faptul ca che era un tip bine nu are nici o legatura cu subiectul.
cind spun ca il admir ma refer la altruismul sau, la sacrificiile si renuntarile pe care le-a facut pentru o idee, ceea ce il plaseaza in ochii mei pe pozitia militantului convins.
apreciez diverse personaje in legatura cu subiectul dar aspectul fizic placut nu este un punct de plecare.
mi-ar place sa te vad militind pentru a-mi explica de ce ernesto guevara se inscrie in categoria militantilor cu viziuni eronate.
daca crezi ca ai argumente forte, incearca!

estrella
#97992 (raspuns la: #97160) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Che Guevara. Poza clasica cu - de Daniel Racovitan la: 31/12/2005 12:03:19
(la: Va plac militantii ori va agaseaza ?)
Che Guevara. Poza clasica cu bascutza, in postura eroica, dotata de steaua rosie komunista, si "mustacioara lui, peana corbului". Eventual si poza fara bascutza dar cu trabuc havanez in coltzu' gurii. La asta se limiteaza cunostintele midinetelor intrate in transa extatica cand vine vorba de acest individ.

In realitate personajul e un nenorocit, o tiriturà criminalà.
Pe prizonierii politici ii impusca cu mana lui, cu saneg rece, fara nici un fel de judecata. Lumea a devenit mai buna dupa ce a fost ciuruit de CIA ca un caine pe marginea shantzului. Au facut-o rapid si fara nici o judecata, asa cum facea si el cu prizonierii lui.

Are o alura romantica? Fara indoiala, insa nu il spala de calificativul de canalie.

___________________________________________________________________
"aceste cuvinte ne doare" (sic).
estrella: che guevara - de dorinteodor la: 03/01/2006 11:51:14
(la: Va plac militantii ori va agaseaza ?)
estrella, paranoicii au fascinat totdeauna pe oamenii inocenti. daca te uiti la reactia naturala a populatiei in timpul marilor adunari ale lui Hitletr, o sa intelegi mai bine. cred ca si eu, care ma tin de tare, as fi putut cadea victima ideilor lui Hitler. che guevarra se afla in aceasi clasa cu marii paranoici care, dorind sa faca bine, au adus numai nenorociri. nu contest in nici un moment ca doreau sa faca bine si sint sigur ca erau de buna credinta. din nefericire pentru ei, paranoia de care sufereau nu le permitea sa vada urmarile cu bataie lunga ale actiunilor lor. chiar daca inima iti spune sa fi de partea lui, obiectiv vorbind, un paranoic este un om bolnav si este periculos pentru tine, direct si personal, sa-i impartasesti ideile "generoase". dorinteodor
#98118 (raspuns la: #97992) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Salvatore Adamo "Une mèche - de Calypso la: 10/04/2006 20:46:30
(la: Versuri din melodiile voastre preferate...)
Salvatore Adamo
"Une mèche de cheveux"

Au fond de mon grenier blotti dans un tiroir
Un jour j'ai retrouvé une amourette d'un soir
Elle s'était envolée je n'sais plus pourquoi
Je l'avais oubliée depuis longtemps déjà

Dans un papier jauni recouvert de poussière
Son petit corps meurtri reposait solitaire

Elle était venue mourir dans ce décor antique
Elle était venue mourir en laissant pour relique

Une mèche de cheveux qu'elle m'avait donnée
Une mèche de ses cheveux qu'un jour j'ai caressée

Une mèche de cheveux qui venait ressusciter
Le souvenir des temps heureux le doux mirage d'un été
Le doux mirage d'un été

Je sentais ma mémoire prête à tout raconter
Mais je connaissais l'histoire j'ai préféré rêver

Ce jour-là c'est étrange j'ai voulu croire aux fées
Mais pincé par un ange je me suis réveillé

Une mèche de cheveux qu'elle m'avait donnée
Une mèche des cheveux qu'un jour j'ai caressée

Une mèche de cheveux qui venait ressusciter
Le souvenir des temps heureux le doux mirage d'un été
Le doux mirage d'un été
lasciate ogni malizia, voi che entrate - de muresh11 la: 02/06/2008 07:30:35
(la: Loc pentru spus verzi şi uscate)
lasciate ogni speranza, voi che entrate.
Aleg gradini suspendate peste pajisti putrede.
sami - de Intruder la: 05/08/2008 10:07:03 Modificat la: 05/08/2008 10:09:44
(la: pianul cu coada*)
Astazi am observat ca faci unele aprecieri destul de eronate si care denota ca intr-adevar nu cunosti nimic in acest domeniu!!!!?????

in genere nu ma bag in vorba cand sunt total pe dinafara.
admit ca ai dreptate in legatura cu pianele din "accajou"...dar atat.
in fond, termenul respectiv se refera si la culoarea specifica mahonului...si bineinteles ca pe dinafara pot fi si din matase la o adica. eu ma gandeam la lemnul dinauntru (ciocanelele, butucii de lemn care strang coardele si alte maruntisuri)
in ceea ce priveste "marca unui pian destul de cunoscut si apreciat pe intreaga planeta"...adica pianele Lipatti (?!)...aici imi mentin spusele si repet: NU exista pian marca Lipatti.

Pianul Lipatti este confectionat din lemn de acajou,ca si bucata de lemn din care se spune ca a luat viata Pinocho.

se spune...dar nu e asa.
uite ce zice Carlo Collodi...(am copiat de pe net)

"C'era una volta un pezzo di legno.
Non era un legno di lusso, ma un semplice pezzo da catasta, di quelli che d'inverno si mettono nelle stufe e nei caminetti per accendere il fuoco e per riscaldare le stanze."


traduc (aproximativ):
"a fost o data o bucata de lemn. nu era un lemn de lux, ci un simplu butuc din stiva de lemne, din acelea ce iarna se baga in soba sau camin pentru a aprinde focul si pentru a incalzi odaile".

Gepetto a fost un om sarac, nu avea mahon si nimeni nu pune mahon in soba.
de altfel, in Italia nu exista mahon...doar in America Latina, in padurile amazoniene...poate si-n Australia, insulele Oceanice.

asta-i tot domnule sami. nu ma intereseaza cat de limitat e universul meu dar nici sa fiu luat de prost, mai mult decat sunt.

Cauta acolo pe goog si scrie :piane Lipatti accajou)))

LOL! am cautat si m-a adus pe cafenea la confa asta...atat si nimic mai mult. :))))
o fi googu' meu defect?

cred ca tu ar trebui sa-ti ceri scuze.

cred ca nu, pentru ca nu te-am jignit si nu ti-am adus niciun afront.
m-am pastrat in limitele unui dialog civilizat si o parere contrara nu e generatoare de scuze.
vad ca te deranjeaza "criticile"...deci altadata ma voi abtine.
mai mult de atat nu pot sa fac.



#331594 (raspuns la: #331515) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Santi che pagano il mio pranzo non ce n'è - de PROUDFRECKLED la: 16/06/2011 17:50:54 Modificat la: 16/06/2011 19:36:43
(la: BeNeLux si Elvetia)
sulle panchine in Piazza Grande
Bruxelles (5)

A modo mio avrei bisogno di carezze anch'io.
Avrei bisogno di pregare Dio.
Ma la mia vita non la cambierò mai mai,
a modo mio quel che sono l'ho voluto io
Bruxelles (15)
E se non ci sarà più gente come me
voglio morire in Piazza Grande,
tra i gatti che non han padrone come me attorno a me

din "piazza grande" lucio dalla
#615623 (raspuns la: #615553) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Tolanici, - de Alice la: 12/10/2003 07:55:47
(la: Anonimat)
dar tu reiei discutia! Papadie67 plecase deja de la premisa ca toti suntem anonimi: doar c-ar fi mai bun un nick, "macar asa ne mai distingem intre noi", zice el!
Eu n-am idraznit decat sa sugerez ca i-am putea convinge pe anonimi sa se inregistreze.
Ex. "Imi place ce-ai scris, ce-ar fi sa-ti iei un nick sa te disting din multimea anonimilor? Mi-ar placea sa continuam discutia!"
De altfel, mi-e foarte clar ca s-ar putea ca anonimul sa nu fie decat un farsor. Merita sa incercam? Asta-i intrebarea Alicei!
DECI: Mesajele unui anonim se pot confunda cu mesajele celorlalti care semneaza la fel, pe cand orice-ar posta Alice poarta semnatura ei oriunde pe sit. Che ne pensi?
#1089 (raspuns la: #1064) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lume, lume... - de SB_one la: 11/11/2003 13:59:53
(la: Romani in strainatate)
Romanostrainii

Periodic, din Romania se rup bucati care aluneca spre Vest. Ca sa scape de marea de saracie de acasa, vreo 2 milioane de romani au luat drumul Occidentului, unde, cu disperarea celor pe jumatate inecati, se agata de orice slujba posibila. Iar romanii pleaca, de regula, unde le-au spus rudele si prietenii ca e bine. De aceea, dupa ani de plecari in sir indian, din casa in casa, acum Milano poate spune ca are un "mic Bacau" la periferie. In Nepos


Periodic, din Romania se rup bucati care aluneca spre Vest. Ca sa scape de marea de saracie de acasa, vreo 2 milioane de romani au luat drumul Occidentului, unde, cu disperarea celor pe jumatate inecati, se agata de orice slujba posibila. Iar romanii pleaca, de regula, unde le-au spus rudele si prietenii ca e bine. De aceea, dupa ani de plecari in sir indian, din casa in casa, acum Milano poate spune ca are un "mic Bacau" la periferie. In Nepos, o mica localitate din Bistrita-Nasaud, lumea e mai asezata, asa ca oamenii au luat drumul Spaniei cu preotul in frunte. Si, ca sa se simta ca acasa, au pus in bagaje pancarta cu numele localitatii pe care au plantat-o undeva langa Madrid. "Botezul" unor orasele din Spania cu nume romanesti nu e deloc o gluma, cum pare la prima vedere. Din cei o suta si ceva de mii de locuitori ai Castillon-ului, un orasel langa Valencia, 25.000 sunt romani. In Coslada figureaza in actele primariei 10.000 de romani, dar fiecare ins cu hartii oficiale mai tine in spate alti 7-8. La fel, poluri de concentrare ale romanilor exista peste tot in Europa, din Italia, unde muncesc 300.000 de compatrioti, pana in Irlanda. In mod firesc, pe langa concentrarea in anumite zone, s-au produs si specializari. Un exemplu clasic in acest sens, care e deja pomenit de sociologi, e cel al osenilor ajunsi la Paris. Primii oseni au aparut in capitala Frantei in 1992, cand a sosit o "echipa de cercetare" compusa din 7 barbati. Osenii, fiind seriosi si muncitori, s-au specializat in vanzarea ziarelor si au trimis vorba in sat ca "e bine". Apoi, au urmat valuri de emigranti. Acum, din cei 1.000 de vanzatori romani de ziare din Paris, 770 sunt oseni, iar 53 sunt din Maramures, adica din vecini. Una peste alta, cele 2 milioane de oameni care muncesc cate 8-9 luni pe an in strainatate trimit in tara miliarde si miliarde de dolari. Practic, acesti bani tin in viata subreda economie romaneasca, dar pretul platit este mare. Nici cinci la suta din emigrantii nostri temporari n-au plecat cu forme legale, prin Oficiul pentru migratii a fortei de munca sau printr-o agentie de plasare. Aproape toti sunt "turisti" care, odata trecuti de Curtici, s-au indreptat spre santierele si docurile occidentale. Acesti muncitori "la negru" se transforma deseori, de dragul celor 400 de euro pe care-i trimit lunar familiilor de acasa, in niste sclavi moderni care muncesc 12 ore pe zi, 7 zile pe saptamana. In tara, Guvernul munceste de zor pentru integrarea in Uniunea Europeana, dar i-a cam uitat pe romanii care sunt deja acolo. Acesti oameni sunt chelnerii, bucatarii, constructorii si agricultorii Europei, dar sunt si cetateni romani. Acesti romani, cand se imbolnavesc vin acasa si doresc, la batranete, o pensie. Dar plata contributiilor nu e un lucru simplu. La ora actuala, printr-o ordonanta de urgenta, emigrantii nostri temporari au posibilitatea sa incheie o asigurare facultativa de pensie sau de sanatate. Dar, pentru asta, trebuie sa vina in tara, unde cozile la ghisee sunt lungi si unde timpul nu costa la fel de scump ca in Occident. Nimeni nu s-a gandit sa ofere posibilitatea incheierii acestor asigurari in strainatate prin firmele care efectueaza transferuri bancare din strainatate in Romania. Asta, in ciuda faptului ca bugetul asigurarilor sociale e pe butuci si ca, daca doar 100 de mii de "straini" ar cotiza pentru pensii, Casa de Pensii ar incasa lunar 6 milioane de dolari. La fel se intampla lucrurile si cu contributiile de sanatate si de somaj. A lucra pe slujbe de chelner sau agricultor in Europa nu e deloc o rusine. Asa au facut italienii, dupa razboi, asa au facut irlandezii intre cele doua conflagratii mondiale. Dar, pentru a trece mai departe, la slujbe mai calificate, e nevoie de o strategie nationala. Executivul ar trebui sa stie precis ce slujbe se cauta si se vor cauta in urmatorii ani in Uniunea Europeana si sa adapteze planurile de invatamant in consecinta. De asemenea, mai trebuie compatibilizate diplomele, dar si competentele, pentru a produce si sudori si doctori la standarde UE. Apoi organigrama institutiilor statului care se ocupa de "straini" ar trebui sa fie proportionala cu numarul acestora. Totusi, Oficiul pentru migratii are doar 70 de oameni, iar Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor n-are decat 3 angajati cu drept de autentificare a acestora. Daca lucrurile vor merge la fel de lent ca pana acum, fara sa se tina seama ca anul 2007 se apropie repede, romanii vor cara mult timp, de acum incolo, tava prin Europa.



Marius NITU


Continutul acestui site este proprietatea SC Adevarul SA.
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este posibila numai cu acordul
SC Adevarul SA.


#3990 (raspuns la: #3828) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Double attentat contre la communauté juive d'Istanbul, - de Ingrid la: 15/11/2003 13:21:00
(la: Antisemitism)
Double attentat contre la communauté juive d'Istanbul, 23 morts

Deux attentats à la voiture piégée, presque simultanés, ont frappé samedi matin la de Turquie, faisant 23 morts et plus de 300 blessés près de deux synagogues d'Istanbul, la plus grande ville du pays.

Il s'agit d'"un acte terroriste aux ramifications internationales", a affirmé le ministre turc des Affaires étrangères, Abdullah Gul. "Nous sommes confrontés à une attaque terroriste de type différent" de celles perpétrées jusqu'à présent en Turquie, a-t-il estimé.

Le chef de la diplomatie israélienne, Sylvan Shalom, a appelé la communauté internationale à combattre les "forces du mal", après ce double attentat contre la petite communauté juive de Turquie, forte de 35.000 membres vivant surtout à Istanbul.

Un homme parlant au nom d'une organisation clandestine islamiste, l'IBDA-C, a revendiqué les attentats, mais le ministre de l'Intérieur, Abdulkadir Aksu, a affirmé n'avoir aucune confirmation de l'authenticité de cette revendication.

23 personnes ont été tuées, selon un nouveau bilan donné par l'agence turque Anatolie, citant la police.

L'un des attentats a visé la synagogue de Neve Shalom à Beyoglu, l'autre la synagogue Beth Israël à Sisli, distante de deux kilomètres.

"Des voitures piégées ont été utilisées pour les deux explosions", a déclaré le ministre de l'Intérieur, rapidement arrivé à Istanbul.

La synagogue Neve Shalom, la plus grande d'Istanbul, avait été la cible d'un attentat commis par un Palestinien en 1986 qui avait fait 22 morts, outre les deux kamikazes. Les attentats antisémites sont pourtant rares en Turquie, un Etat laïc majoritairement musulman.

Selon un porte-parole du grand rabbinat d'Istanbul, Silvio Ovadia, quelque 300 personnes étaient rassemblées dans ces lieux de culte, pour la prière du samedi, au moment des attentats.

La façade de la synagogue Neve Shalom s'est effondrée sous la violence de l'explosion, et la rue présentait l'aspect d'une scène de guerre, un cratère creusant la chaussée. L'attentat a brisé les vitres de dizaines d'immeubles proches.

"C'était comme un tremblement de terre", "quelque chose d'inhumain", racontait un commerçant de 40 ans.

"C'était une explosion à rendre sourd", a expliqué un ouvrier d'un atelier tout proche. "Nous avons été noyés pendant 15 minutes dans un nuage de poussière", ajoutait un autre témoin.

Selon l'agence de presse turque Anatolie, un homme a revendiqué les attentats au nom du groupe extrémiste du Front islamique des combattants du Grand-Orient (IBDA-C), affirmant qu'ils avaient pour but de "mettre fin à l'oppression visant les musulmans". "Nos actions vont continuer", a dit cet interlocuteur anonyme.

L'IBDA-C, fondé en 1985, a pour objectif d'instaurer un Etat islamique en Turquie et a perpétré plusieurs attentats contre des bars, des discothèques et des églises à Istanbul.

L'organisation est en sommeil depuis l'arrestation en 1998 de son chef, Salih Mirzabeyoglu, condamné à la prison à vie à Istanbul pour tentative de coup d'Etat.

M. Aksu a indiqué que les autorités n'avaient pas confirmation de cette revendication. Il a évoqué une possible piste internationale, en termes moins affirmatifs cependant que M. Gul.

"Il se peut que cela ne soit pas une organisation de chez nous à cause de l'ampleur (des attentats)", a-t-il dit, soulignant qu'il était encore "très tôt" pour arriver à des conclusions.

Le Premier ministre turc Recep Tayyip Erdogan, en visite à Nicosie pour le 20ème anniversaire de la République turque de Chypre du nord (RTCN, reconnue uniquement par Ankara), a vivement condamné ces attentats, estimant qu'ils visaient "la stabilité et la paix de la Turquie".

Outre la Turquie et Israël, de nombreux pays européens, dont la France, l'Allemagne, la Grande-Bretagne, la Suisse et la Russie, ainsi que le Pakistan et l'Egypte, ont été unanimes dans leur condamnation des attentats.

Au Caire, le secrétaire général de la Ligue arabe, Amr Moussa, les a aussi condamnés, mais en a attribué la responsabilité à Israël. "La responsabilité de tout cela incombe à la politique israélienne", a affirmé M. Moussa.

Le pape Jean Paul II a lancé un appel "pour la paix et contre le terrorisme" dans un télégramme de condoléances adressé à "toute la nation turque et aux personnes concernées".

Le président de la Commission européenne, Romano Prodi, s'est rendu à la synagogue de Milan (nord de l'Italie) pour présenter les condoléances de "toute l'Union européenne" à la communauté juive.

Au nom de l'Union européenne, le gouvernement italien a condamné "la violence lâche" du double attentat et a adressé "ses plus profondes condoléances" à la Turquie.

In interviul Danei Deac vorbe - de Daniel Racovitan la: 08/12/2003 04:01:14
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
In interviul Danei Deac vorbesti despre interpretarea fotografiei. Crezi ca autorii ar trebui sa ofere macar fugar catava chei pentru a ajuta privitorii la descifrarea mesajului? Pun asta in legatura cu explicatiile pe care ni le-ai dat la fotografia cu taranul care ara langa un cimitir.
moprea19,7281(continuare) - de anita47 la: 27/12/2003 10:41:17
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Referitor la "presa cu nuante verzi",un articol "in tema" din revista Electra:
======================


Ştefan Postelnicu

ANTISEMITISMUL ÎN PRESĂ. PUBLICAŢIILE DE EXTREMĂ DREAPTA

Scurt istoric

De-a lungul celor 13 ani care au trecut de la Revoluţia din decembrie a apărut un număr relativ mare de publicaţii ce pot fi subsumate orientării ideologice de extremă dreapta. Şi totuşi puţini sînt analiştii care au acordat o atenţie constantă acestui fenomen. Sigur, articole ocazionale, critice luări de poziţie în raport cu excesele acestor publicaţii au fost şi sînt destul de frecvente. Însă majoritatea radiografiilor evoluţiei sectorului mass-media prin care s-a încercat conturarea specificului presei româneşti de după decembrie 1989 au ignorat acest fapt. O oarecare atenţie din partea cercetătorilor au primit – şi subliniez încă o dată că mă refer aici doar la acele studii sistematice, care nu se opresc doar la denunţarea atitudinilor excesive din punct de vedere ideologic – doar periodicele al căror program doctrinar (în cazul în care acesta există şi este unul coerent) se revendică în mod explicit de la extremă stînga sau reiau clişee ce pot fi identificate ca aparţinînd acestei orientări (e vorba, bineînţeles, de România Mare, Şi Totuşi Iubirea, Politica, Naţiunea şi lista poate continua). Cazul este cu atît mai interesant cu cît, dacă structurile organizaţionale sau de presă de extremă stînga par a fi cu totul dezinteresate în a-şi configura un program propriu-zis, la polul opus tocmai efortul de a elabora o ideologie coerentă pare a fi preocuparea majoră. Alegînd, la întîmplare, două dintre studiile dedicate acestui subiect, Mass Media in Revolution and National Development. The Romanian Laboratory de Peter Gross (Iowa State University Press/Ames, 1996) şi Tipologia presei româneşti de Marian Petcu, (Editura Institutului European, Iaşi, 2000) se poate constata cu uşurinţă cam care este interesul specialiştilor pentru acest segment de presă şi ponderea pe care i-o acordă (atunci cînd i se acordă!) în raport cu cel de extremă stîngă. Dar "bibliografia" neglijării publicaţiilor de extremă dreapta şi a locului lor în peisajul presei româneşti de azi este mult mai vastă şi nu este aici locul să insist asupra acestui fapt.

O scurtă trecere în revistă a acestor periodice este, cred, utilă. Foarte rar, apariţia unei publicaţii aparţinând acestui segment de presă a fost conjugată unei structuri de tip politic. Presa de partid oferă un singur exemplu notabil. Este vorba despre defuncta revistă lunară Mişcarea, organ de presă al Partidului Mişcarea pentru România, condus de Marian Munteanu.

Dacă din punctul de vedere al vieţii politice constituirea unor partide orientate ideologic în această direcţie a fost mai dificilă (iar atunci când acest lucru s-a produs respectivele partide nu au avut puterea financiară şi audienţa necesară editării unui organ de presă propriu), presa de extremă dreapta neafiliată unei grupări bine determinate de interese politice a cunoscut pe parcursul acestor 11 ani o evoluţie aş spune spectaculoasă.

Gazeta de Vest, săptămânal de informare, ce apărea la Timişoara, imparţial din punct de vedere ideologic în anii 1990-1991, va cunoaşte ulterior o rapidă metamorfozare, fiind preluat de un grup editorial orientat către extrema dreaptă (director Ovidiu Guleş, redactori: Zaharia Marineasa, Valeriu Neştian, Mircea Nicolau). Publicaţia va fi transformată în revistă lunară şi îşi va revendica un caracter extremist radical. Spre sfârşitul anului 1999 revista dispare din pricina divergenţelor de opinie ireconciliabile dintre director şi colaboratorii revistei.

Sub îngrijirea unui colectiv de redacţie compus din Gabriel Constantinescu (director), Răzvan Codrescu (redactor-şef), Demostene Andronescu, Marcel Petrişor şi Florea Tiberian apare la Sibiu din 1990 cea mai longevivă revistă de extremă dreapta postrevoluţionară, Puncte Cardinale.

Din ianuarie 1998 apare la Bucureşti revista lunară Permanenţe, editată de Fundaţia Profesor George Manu. Colaboratori acesteia editează pe Internet revista Sfarmă Piatră, "săptămânal de rezistenţă românească". În mai 1998 apărea Cămaşa de izbândă, săptămânal ce, în lipsa unor colaboratori de prestigiu pentru mediile de orientare neolegionară, va dispărea curând.

Din 1998 apare cu regularitate revista lunară Vremea Dreptei Naţional-Creştine scoasă de Editura Vremea (director Nicolae Henegariu).

Din 1997 apare "revista de oceanografie ortodoxă" Scara, publicaţie fără dată fixă de apariţie, cu format de almanah. Gruparea revistei este constituită din aproximativ 100 de colaboratori, redacţia fiind condusă de Mugur Vasiliu (director) şi Rafael Udrişte (redactor-şef). Un program ideologic similar îşi asumă şi revista Măiastra.

Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi din România editează Schimbarea la Faţă, "o propunere de lectură ortodoxă a realităţii româneşti", publicaţie lunară ce apare din ianuarie 2000.

Pe lângă aceste reviste mai apare şi un buletin informativ al Fundaţiei "Buna Vestire", cu o circulaţie restrânsă, incontrolabilă şi fără un impact real.

Trepte ale antisemitismului

Ar fi total greşit să afirm că toate aceste reviste au manifestat în mod explicit atitudini antisemite. În fond, aici este o chestiune de nuanţă. Să luăm, spre exemplu, cazurile Mişcarea şi Scara, două dintre publicaţiile a căror prioritate o constituie (a constituit-o, pentru prima dintre ele, care nu mai apare de mult) conturarea unui program de renaştere în primul rînd culturală. Antisemitismul este aici mai degrabă o prezenţă implicit㠖 atîta vreme cît colaboratorii acestor reviste şi-au propus să readucă în atenţia cititorilor programul ideologic (într-o formă atenuată sau nu) al Mişcării Legionare.

Voi încerca în continuare o trecere în revistă a formelor de antisemitism prezente în discursul presei de extremă dreapta de astăzi, fără a-mi propune un mod sistematic de prezentare.



A vorbi despre nuanţe în atitudinile de tip antisemit poate părea cinic. Şi totuşi, între antisemitismul furibund şi autoasumat şi cel propagat prin reafirmarea, de pildă, a unui inventar simbolistic aparţinînd Mişcării Legionare este o diferenţă. O diferenţă care nu face ca formele "atenuate" de antisemitism să fie mai puţin culpabile sau care să ne dea dreptul de a le trece cu vederea. Există o scală a antisemitismului, dificil de realizat, dar care demonstrează că acest flagel este prezent în forme suficient de "productive" în discursul public din societatea românească.

De pildă, ar trebui să ne întrebăm dacă afişarea unui portret fotografic al lui Corneliu Zelea Codreanu în revista Scara în chip de model absolut al creştinului este sau nu o dovadă implicită de antisemitism. Răspunsul meu este pozitiv şi, în consecinţă, voi încerca o scurtă argumentare. Dacă luăm oricare dintre cele două texte programatice importante ale doctrinei legionare elaborate de către Codreanu – Pentru legionari şi Cărticica şefului de cuib – vom putea face observaţia de bun-simţ că antisemitismul nu este doar o prezenţă constantă aici, ba chiar una dintre cheile de boltă ale întregii construcţii ideologice (spun asta din convingerea că orice ideologie totalitară are mai multe chei de boltă, adică grile pe baza cărora îşi dezvoltă întreaga pseudoargumentaţie).

Cei care îşi doresc reabilitarea doctrinei codreniste îşi justifică demersul prin faptul că ar trebui uitate culpele trecutului, mai ales cele din perioada în care şef al mişcării a fost Horia Sima; ei pledează pentru o reîntoarcere la teoria şi spiritul acestei mişcări, încercînd să se facă abstracţie de excesele practicii. Dar, pentru că tocmai am pomenit cele două volume fundamentale pentru extremismul românesc interbelic, nu mă pot opri să nu observ faptul că doar în Pentru legionari peiorativul jidan apare de aproximativ 500 de ori. Cum, oare, se poate face abstracţie de componenta antisemită evident㠖 care, de altfel, nici nu mai trebuie demonstrat㠖 şi să se păstreze întreg spiritul originar al ideologiei legionare – iată o dilemă pe care neolegionarii "moderaţi" nu au cum să o depăşească.

Aşadar, a-l reabilita pe Codreanu, fie şi prin această modalitate iconografică şi a-l propune implicit drept model absolut al omului creştin este, implicit, un gest antisemit.

*

O altă marotă a neolegionarilor constă în repunerea în discuţie a holocaustului coroborată cu instaurarea regimului comunist în România, care este văzută drept opera exclusivă şi în beneficiul exclusiv al evreilor sau al iudeomasoneriei. A insita asupra acestui punct este, din punctul meu de vedere, inutil, aşa că, mai bine, să trecem la exemple pentru a vedea cum se încearcă sistematizarea acestui tip de "argumentaţie" în beneficiul propagandei antisemite.

Aşadar, simple exemple:

"Cine acuză?", articol de Filon Verca, publicat în Permanenţe, an I, nr.7, iulie 1998, ca răspuns la o analiză a lui Norman Manea din revista The New Republic:

"(…) Nu ştiu cui să mă adresez mai întîi, cînd dl Manea, ca şi toţi coreligionarii săi, de la Moses Rosen la Elie Wiesel, acuză poporul român de toate relele istoriei, dar trece sub tăcere perioada de început a comunismului în România, perioadă în care evreii au avut un rol preponderent în instaurarea lui, după cum au avut acelaşi rol în exterminarea elitei româneşti, ei servind drept instrument în supunerea ţării de către colosul sovietic.(…)"

"Naţionalism şi extremism", articol de Aristide Lefa, publicat în Permanenţe, an I, nr. 5-6, mai-iunie 1998, privitor la acuzaţia de antisemitism adusă întregii Mişcări Legionare:

"(…) În cei peste 70 de ani de la înfiinţarea ei, Mişcarea Legionară a creat acest tip de om [e vorba despre omul nou, n.n.] şi nu puţine sînt exemplele care demonstrează acest fapt, începînd cu jertfa lui Moţa şi Marin, care au murit în Spania pentru Hristos în lupta contra bolşevismului criminal şi ateu pe pămîntul Spaniei catolice şi terminînd cu numeroasele exemple date în închisori, cînd legionarii au ajutat cu sacrificii pe cei care-i prigoniseră în trecut, inclusiv pe evrei.(…) Dacă doctrina legionară îşi propune să creeze un nou tip de om, capabil de jertfă pentru neam şi aproapele său, cum pot fi acuzaţi legionarii de antisemitism, rasism sau xenofobie?(…)Şi Biserica creştină a avut şi are extremiştii ei. Ce sînt sfinţii decît creştini extremişti? Noi îi cinstim şi ne închinăm lor. După teria la modă ce incriminează extremismul, ar trebui

să-i contestăm şi să-i scoatem din calendar şi din biserici.(…)"

"Către prietenii mei români", articol de Nicolae Henegariu, în Vremea Dreptei Naţional-Creştine, an IV, nr.33, 20 aprilie-17 mai 2001; autorul răspunde articolului "Scrisoare către prietenii mei români" de Gaspar Miklos Tamas, publicat în Dilema, nr.416, în care se vorbeşte despre rolul unei părţi a elitei culturale în propagarea antisemitismului:

"După această întristare pentru prezentarea necritică a intelectualităţii interbelice de dreapta şi chiar fasciste (?), gardianul de serviciu al gîndirii politic corecte ajunge la locul care-l doare(…):<>. Împrejurarea probabil prea puţin importantă, că peste un milion de români au fost exterminaţi de către comunişti în închisorileşi lagărele din România şi URSS nu-l tulbură pe acest exponent local al gîndirii politice corecte(…)".

"Dogma capitală a noii ordini mondiale", semnat de Gabriel Constantinescu, în Puncte Cardinale, nr.4/88, aprilie 1998, prin care este repusă în discuţie cifra victimelor holocaustului după principiile cinice ale "aritmeticii" antisemite:

"(…)După obţinerea victoriei în cel de-al doilea război mondial (o victorie al cărei unic beneficiar a fost iudaismul, democraţiile şi comunismul sovietic nefiind decît instrumentele prin care s-a obţinut victoria), evreii au exploatat din plin consecinţele cumplitului carnaj, creînd cea mai redutabilă armă în procesul de decreştinare şi iudaizare a omenirii: mitul celor şase milioane, Holocaustul. (Cu menţiunea că în ultimul timp cele şase milioane au devenit totuşi o cifră negociabilă cu prudenţă).(…)"

Comentariile sunt de prisos, iar a continua lista de exemple ar deveni obositor.

*

O altă formă de realizare a antisemitismului, pe care doar o voi menţiona, este următoarea afirmaţie, prezentă constant – şi, surprinzător, venind uneori chiar de la intelectuali implicaţi în activităţi civice, de la democraţi de bună credinţă! – nu doar în presa extremist-legionară: antisemitismul de astăzi este doar rodul insistenţei cu care evreii încearcă să impună rediscutarea unor chestiuni "sensibile" (fie că e vorba despre rebeliunea legionară, de deportările din Transnistria, de antisemitismul unora dintre cărturarii români, sau de cel manifestat în perioada tîrzie a ceauşismului în unele publicaţii extremiste), fără a lăsa analizarea acestor fapte în seama "noastră", a românilor. Afirmaţia apare, de regulă, însoţită de o alta, şi anume: tragedia holocaustului este folosită drept modalitate de culpabilizare generală a celorlalţi, a ne-evreilor, de către evrei.

După cum s-a văzut, nu mi-am propus un studiu sistematic, ci, mai degrabă, un inventar parţial al unor atitudini extremiste, despre care se vorbeşte, cum spuneam şi mai sus, destul de des, fără a fi exemplificate sau analizate în amănunt. Desigur, problematica este complexă, dar asupra altor aspecte pe care le comportă voi reveni cu un prilej ulterior.











#7296 (raspuns la: #7281) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
A se slabi ! - de (anonim) la: 01/03/2004 06:08:28
(la: Lucian Boia un demitizator, nemesisul naţionaliştilor de mucava)
Vorba lui nenea Iancu, "a se slabi !"...
Daca celebrul si stimabilul, ba chiar onorabilul, de nu chiar venerabilul domn profesor L. B. ar fi dat curs la fel de celebrului "Apel..." al lui Gabriel Liiceanu (de dupa nu mai putin celebrele "evenimente din decembrie"), astazi nu s-ar mai auzi de ISTORICUL L. B....
Dar, nefiind domnia-sa "unul dintre aceia", il vedem dandu-si cu parerea pe sticla, in ziare si reviste, iar Editura Humanitas (pastorita de sus-numitul G. L.) se grabeste sa-i publice productiile, intarindu-i convingerile narcisiste: "13000 de exemplare la <>, ... ceea ce astăzi în România nu e puţin lucru".
Nu stiu daca ceata de laudatori ai ISTORICULUI L. B. este formata exclusiv din ciraci (discipoli, doctoranzi etc.) ai domniei-sale, dar a-l prezenta ca pe un erou romantic (Manfred, Don Juan sau, de ce nu, Che Guevara) al istoriografiei romanesti mi se pare cel putin exagerat.
Asta pentru ca, fidel numai convingerilor domniei-sale, credintei in libertatea individului si decis sa spuna cinstit ceea ce crede, de la Polonius citire, shakespearian care va sa zica, omul Lucian Boia se intoarce discret (si DIRECT) la 1900, sarind "o anumita perioada".
Intamplator, vajnicul (astazi) aparator al diversitatii de opinie in materie de istorie raspundea sec "Nu este specialitatea mea" oricarei intrebari legate de lamurirea sau (re)interpretarea unor "adevaruri istorice" din "documentele de partid si de stat", pentru ca, argumenta domnia-sa, "oricum, nu facem aici istoria unor evenimente, iar aceste amanunte nu sunt relevante pentru problematica noastra", aparand, in schimb, cu tenacitate "cei patru piloni" pe care, pe buna dreptate, astazi i-ar desfiinta. Cum ar veni, azi il vedem, si nu e...
Desigur, asta se intampla inainte de 1989 (e irelevant !?), la Facultatea de Fizica a Universitatii Bucuresti (probabil lipsa de "maturitate politica" a studentilor din acea vreme si intrebarile incomode ale acelorasi l-au facut sa considere fizica o stiinta "dura")...
In particular, neacceptarea "romanismului verde", negarea obiectivitatii istoriei si respingerea incercarilor de politizare a ei sunt idei mai mult decat valoroase, care fac cinste oricarui intelectual "mai mult sau mai putin onest", "mai ales in niste conditii ca acestea, conditii de natura a hotari o miscare generala..."
Atata doar ca e pacat de M.D.R. sa fie aparat de S.P. (cf. S.P.M.D.R., nemuritoarea Societate Protectoare a Muzelor Daco-Romane), adica unde e minima decenta "de care, putem zice, depanda..." ?
De-aia ma-ntorc si zic: "ia mai slabeste-ma, stimabile !"...
Dar deocamdata, pana se va scrie istoria Utopiei, "Muzica! Muzica!"...
#10994 (raspuns la: #10749) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Zicala de la bunica! - de ALINA DUMITRESCU la: 07/03/2004 14:34:33
(la: Pentru femei)
Avea bunica deasupra plitei de bucatarie un peretar(adica ceva cusut-brodat si agatat pe perete
Scria:"Bucataria fara femee,e ca lacatu fara chee"
Eu traiesc cu sotul meu si doi fii.Nu e usor,desi mai ajuta si ei.
Mult din grija de zi cu zi apartine general femeii.
Inimile sus ginta feminina!
Alid'art
Iepurasul statea pe - de SB_one la: 07/03/2004 14:46:39
(la: Femeia)





Iepurasul statea pe un butuc si scria de zor ceva. Trece vulpea prin zona si îl întreaba:
- Ce scrii acolo, iepurasule?
- O lucrare stiintifica despre cum iepurasii manânca vulpi.
- Ceeee?
La care iepurasul impasibil:
- Vino sa-ti arat!

Vine lupul pe lânga butucul iepurasului.
- Ce scrii acolo, iepurasule?
- O lucrare stiintifica despre cum iepurasii manânca lupi.
- Ceeee, ai înnebunit?
La care iepurasul impasibil:
- Vino sa-ti arat!

Trece prin apropiere ursul:
- Ce scrii acolo, iepurasule?
- O lucrare stiintifica despre cum iepurasii manânca ursi.
- Ceeee, nu le mai ai pe toate?
La care iepurasul impasibil:
- Vino sa-ti arat!

La doua sute de metri mai departe e o pestera în care zac ciolane de vulpe si lup. Lânga, leul roade o laba proaspata de urs.

Morala:
"Nu tema lucrarii tale stiintifice e importanta, ci cine e îndrumatorul tau de proiect..."





SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#11553 (raspuns la: #11552) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt. Alina - de core la: 08/03/2004 02:24:37
(la: Pentru femei)
Scria:"Bucataria fara femee,e ca lacatu fara chee"
Eu traiesc cu sotul meu si doi fii.Nu e usor,desi mai ajuta si ei.
Mult din grija de zi cu zi apartine general femeii."

ca sa eliminam problema cheii, eliminam lacatul si dam acces liber fara viza tuturor minoritatilor conclocuitoare in casa cu pricina. avantaj bucatariile americane care n-au usha spre living :)

daca as avea doi fii, atunci chiar n-as mai face nimic in gospodarie, serios vorbesc. problema se pune in felul urmator: intr-o familie, daca femeia e bucatareasa exclusiv, atunci cine mai e doamna casei? :)
#11578 (raspuns la: #11549) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Of! - de Alice la: 14/03/2004 02:15:38
(la: Va place O-Zone?)
(doamne, ce mi-i dor de papadie67 ala, manca-i-as gura lui, sau nu, dejtele alea ca butucii din ograda, ca bine le zicea el, cand catadicsea s-arate ca-i pasa!!!)

N-am auzit, belazur, 'versuri' d-astea ... mozica, cu atat mai putin!
Ascult cu placere Nicu Alifantis, Andries ... sunt unii care se numesc Vama Veche ... alteori Hara ...si, mai nou, moldoveni de-ai mei, Fara Zahar (aici gasesc eu autoironia muscatoare de care pomeneai tu ...)

Uite mostra de vama veche, bunaoara:
""Vama Veche


Se poate sa fie zi...
Se poate sa fie noapte...
Se poate sa fie vara...
La fel cum iarna poate fi.

Nisipul sa fie ud
Iar marea un pic amara
Nisipul sa zgarie lin
Iar marea sa fie murdara.

Vrei soare, soare iti dau
Sau pielea ti-e ruda cu luna
Pe stanci daca vrei te sarut
Sau in apa...mi-e totuna.

Sa pot sa te aleg dintr-o suta
In ochi sa ai inima mea
Sa-ncerc sa ma ascund de iubire
Dar sa nu te mai
Sa nu te mai pot uita

Iar noaptea sa ai pielea uda
Insetata sa tragi din tigara
Pe mare se aude sirena
Al tau san imi mangaie mana.

Povestea merge mai departe
Ca vantul din Vama Veche...
Eu nu pot sa mai continui
Caci eu mi-am gasit pereche.

Povestea merge mai departe
Ca vantul din Vama Veche...
Eu nu pot sa mai continui
Saruta-ma in ureche.

Am plecat la Vama Veche
Ca sa imi gasesc pereche
Am ajuns la Vama Veche
Si sunt apucat de streche
Stau pe plaja-n Vama Veche
Si-am sarutul in ureche
Doar pe plaja-n Vama Veche
Noi toti vom avea pereche."

Ei bine, nu-i Alifantis, fredonanad Nichita, cam asa ...

"Ploua infernal ,
si noi ne iubeam prin mansarde .
Prin cerul ferestrei ,oval ,
norii curgeau in luna lui Marte.

Peretii odaii erau
nelinistiti sub desene de creta .
Sufletele noastre dansau
nevazute-ntr-o lume concreta .

O sa te ploaua pe aripi , spuneai ,
ploua cu globuri pe glob si prin vreme .
Nu-i nimic iti spuneam , Lorelei ,
mie-mi ploua zborul , cu pene .

Si ma-naltam . Si nu mai stiam unde-mi
lasasem in lume odaia .
Tu ma strigai din urma : raspunde-mi , raspunde-mi ,
cine-s mai frumosi : oamenii ? ... ploaia ?...

Ploua infernal , ploaie de tot nebuneasca ,
si noi ne iubeam prin mansarde .
N-as mai fi vrut sa se mai sfarseasca
niciodata-acea luna-a lui Marte ."

asta-i...
d-aici incep eu sa ma pierd printre metafore si ma droghez in nestire cu sensuri ... stii, unicul meu viciu...


#11996 (raspuns la: #11911) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alt banc : prima slujba - de desdemona la: 18/05/2004 07:53:34
(la: Banc: doi mosi pe o banca...)
Un tinar preot trebuia sa tina prima lui slujba, drept pentru care era extrem de emotionat, chiar simtea panica. Atunci, superiorul lui, Episcopul, vazindu-l atit de stresat, l-a sfatuit ca inainte sa se urce in amvon pentru predica, sa puna un paharel de vodca in paharul cu apa, ca sa se relaxeze si sa aiba curaj. Preotului i-a
mers nemaipomenit in prima lui slujba, dar cind a ajuns acasa a gasit pe
masa o mica scrisoare din partea Episcopului in care zicea:

Draga Fiule,
Ma bucur foarte mult ca ti-a mers atit de bine in prima ta slujba si ca
ai tinut cont de sfatul pe care ti l-am dat, dar trebuie sa-ti fac anumite observatii:
1. Din acel pahar cu apa trebuie sa iei mici sorbituri nu sa-l dai pe gat dintr-o data.
2. In acel pahar cu apa nu se pune nici gheata, nici felii de lamaie. In plus, eu ti-am spus sa pui putina vodca in paharul cu apa, nu invers...
3. Nu se foloseste Biblia ca suport pentru pahar.
4. Nu poti sa te stergi la gura cu sutana.
5. Poruncile lui Dumnezeu sint 10 nu 12.
6. Iar apostolii sint 12 nu 10.
7. Cind vorbesti despre cruce nu poti sa spui ca e acel T mare de deasupra altarului.
8. Cind vorbesti despre Isus si apostoli, nu poti spune ca e "Fiul si banda lui".
9. David l-a invins pe Goliat cu o prastie si o piatra, nu poti sa spui ca "i-a zburat curul cu dinamita"...
10. Cind vorbesti despre Iuda, nu poti sa-l numesti "bulangiu".
11. Tatal, Fiul si Sfintul Duh nu sint Batrinul, Juniorul si Stafia...
12. Nu e frumos sa-l numesti pe Papa "Nasul".
13. Faraonul i-a trimis pe evrei in pribegie, nu in p...a ma-sii.
14. Eva i-a dat lui Adam un mar, nu i-a cedat...
16. Magdalena a fost o pacatoasa nu o curva.
17. Initiativa de a invita publicul sa aplaude a fost buna, dar a fost exagerat sa-l inviti sa danseze Macarena, sa faca trenuletul si sa o inviti pe Sora Daniela sa faca striptease.
18. Apa sfinta se foloseste pentru a binecuvinta, nu pt. a-ti racori ceafa.
19. "Casuta" aia este confesionalul, nu toaleta
20. Pasticul se distribuie crestinilor fara Nutella.
21. Cel de pe cruce era Iisus Cristos si nu Che Guevarra
22. Pacatosii, cind mor, se duc in Infern, nu in aia ma-sii.
23. Vezi sa ai mereu chilotii pe tine si, cind e cald, evita sa-ti faci aer cu sutana.
24. Iti amintesc ca slujba trebuie sa dureze circa 1 ora si nu doua reprize de 45 de minute fiecare, iar cel care era asezat linga tine si pe care l-ai numit "travestit cu fusta rosie" eram eu....
In rest a fost bine."



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...