ca-n povesti

Povestea porcului

Ce se intimpla; intr-o toamna rubinie si neasteptat de calda un mare nume in publicistica europeana, editor la o mare revista foarte citita in Europa da un mail unui fotograf roman; dom`le, platesc atit, poti sa-mi faci un program sa vad si eu tara sa scriu citeva pagini? Si sa-mi faci si niste poze sa ilustram.
Romanu` raspunde ca da, si se apuca de lucru; editorul venea prin noiembrie, dar era o toamna frumoasa, asa ca aranjaza sa-l duca pe editor la un peste la protzap in delta, apoi prin nordul Moldovei la manastiri; da telefoane, aranjaza cazari si mese, ca la fetze simandicoase.
Vizita editorului dura o saptamina fix; e luat de la Aeroportul Otopeni, dus la Tulcea, suit pe bampor, dat drumu` la taraf si pescarie, plimbat, Dunare frumoasa si vin roshu; apoi e dus la Agapia, chef, maici, picturi de Grigorescu, si tot asa, Arbore, Sucevitza, Moldovitza, poale in briu, urda, mamaliga, slujbe, discutii, tochitura moldoveneasca, sarmale si bulz. Trece saptamina si cu greutate se extrage editorul din frumusetea tarii ca sa se suie in avion.
Mission accompli, cum s-ar spune pentru fotograful care este.
Trec zilele, trec citeva saptamini, si prin decembrie apare in revista cu pricina, aia independenta si europeana, un articol pe citeva pagini, bogat ilustrat, despre tzigani si copii strazii din Bcuresti, prin care oras editorul nici nu trecuse, ilustrat cu pozele fotografului, care ... aaa... nu le facuse de fapt niciodata.
Cam asa se scrie istoria, si am incalecat pe o sa si v-am spus povestea asa.
Si mai am povesti, dar o sa le spun data aviatoare, daca va exista interes...

nema reactii, nema alta poveste... altfel sarbatori fericite...

D-le Firimita, povestiti-ne un pic despre cum a aparut ideea realizarii documentarului.

Povestea celor doi a fost scrisa in 1992, cand inca nu existau in Romania nici MacDonaldtzuri si nici telefoane oranj internationale, cu cartela.

La acea vreme Romania era exact cum o descriu cei doi, fie ca ne place, fie ca nu.

_____________________________________________
"Aceste cuvinte ne doare."

Hai sa-ti povestesc, s-o luam pe rind :

Ca fugim de realitate ? Care realitate ? Realitatea umilintei si abandonului cetateanului! Relitate!!! In Romania nu se traieste nici o "realilate", pisi, se traieste o "aberatie".

Da, cautam ceva mai bun, aici ai nimerit-o.

Aaah, si cu iubirea de tara... n-are nici o legatura cu... prefectura. Iubesc tara in care traiesc acum si iubesc Romania si oricare alt loc din lume. Romania in schimb va ramine speciala, atit de speciala ca mi-e si teama sa ma intorc. Ma intristeaza , ma doare, ma tulbura...

Ce e ala patriotism ?

Sa vii in vest, pisi, nu e calea cea mai usoara ci din contra. Asta e o lume pentru luptatori. O lume pentru "tari", unde muncesti de dimineata pina noaptea. Ce-oi crede tu ca facem noi aici?

Acuma, despre "lupta pentru supravietuire": Da am renuntat, slava Domnului, la lupta pentru SUPRAVIETUIRE pentru ca am ales SA TRAIM !

Cind mai ai intrebari din astea scrie si-ti raspundem, poate te mai luminezi.
Esti romanca? Aaaa, poate esti fratuzoaica si vrei sa scrii o carte despre emigranti... Sau poate vrei sa ne cunooosti mai biiiiine.

ah, povestea e un mic junk (postmodernist ,fireste) :))

sugerez a nu se lua (prea) in serios :)


..................................................................................
"-- Hei, uitati-va, imparatul e gol!"

draguta povestirea :)

Imi place stilul tau (cu mici exceptii). Poate ar trebui sa traduci titlul?

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va! regele e gol!"

"Altfel povestea ta e jet-version -ul sau versiunea moderna a unui banc celebru acum ceva ani. "

Am uitat sa precizez ca schita se bazeaza pe o intamplare 100% autentica :))

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va! regele e gol!"

Foarte frumoasa povestirea. M-a facut sa imi aduc aminte de middle-managerii care taie si spanzura, cat si de tablagiii din armata care se intrec in a-i chinui pe amaratii de trupeti.

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va! regele e gol!"

Nu stiu daca pe vremea lui Norton exista legea care prevede ca un imigrant nu poate fi ales in functia de presedinte al USA.
Poate ca povestea lui Norton l-a inspirat si pe Henry Kissinger cind a fost intrebat in legatura cu faptul ca nu poate candida la presedentie nefiind nascut cetatean american. Atunci a raspuns: "Da, dar nimic nu ma opreste sa fiu imparatul USA !"... sau cam asa ceva.

Cred ca in ultimii 5 ani am primit, fara sa exagerez, cel putin cate un email pe saptamana din diferite tari din Africa pe tema asta. Cu povesti care de care mai nastrusnice. La inceput ma distram citindu-le. Dupa aceea au inceput sa ma enerveze. La vreo cativa le-am raspuns usturator sa ma lase in pace. Acum pur si simplu le ignor si le sterg fara sa le mai deschid macar.

Trebuie ca cineva sa fie foarte naiv sa creada in asa ceva. Poate un american sau un englez... in nici un caz nu cred ca un roman ar fi in pericol de a cadea prada unor asemenea sirleticuri ieftine.

Andrei,
daca asta e o poveste reala, esti intr-o situatzie cam neplacuta. E o lectie din care ar trebui sa inveti ceva si anume: fiecare isi stie si-si urmareste propriile interese. Seful pe ale lui, tu pe ale tale.

O discutzie similara am avut acum ca. 6 ani in GE cu seful meu ( de atunci, de fel tot din RO) care " mi-a dat o sansa" iar eu sint un nerecunoscator si vreau sa plec( dupa 4 luni). "Sanse" i-a mai dat el su unui dr.-ing. ...si la multzi altzi. Spre deosebire de tine, eu aveam un as pe mineca.

Nu-tzi ramine decit un lucru de facut: sa vezi cum iesi din incurcatura asta. Ce meserie ai?(scuza-mi intrebarea indiscreta) "Mafia" e mare si poate se poate aranja ceva.

Succese!

PS data viitoare, cind vrei marire de salariu , mergi la shef si-i spui: "daca nu-mi maresti salariul, le voi spune la ceilaltzi ca mi l-ai marit". ...vezi cum reactioneaza

SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !

Foarte reusite povestile tale. Mi-am permis sa le listez si sa le citesc fetitelor mele. Succes pe toata linia! Astept cu nerabdare urmatoarele povesti.

Salut si multumesc de interesul trezit.Precizez- atentie!nu este o poveste...sunt fapte redactate,tot atat de valoroase pentru umanitate,ca si cele cuprinse in CARTEA SFANTA-BIBLIA.Scrieri din aceeasi perioada istorica,ce nu au fost cuprinse in BIBLIE.De aici...intrebari ...de ce ? de ce nu se fac publice?de ce un acces "greoi"la documentare?
Da,din ce s-a pastrat scris si tradus aflam ...cu surprindere...ADAM a avut ca prima nevasta,o alta femeie...este descrisa si cauza despartirii...femeia nu putea sa aibe copii...
Apare o alta intrebare ...oare este o prima eroare in creatie...?sau ...o prima imbunatatire a creatiei...?

Nu stiu exact cum a decurs conversatia intre profesorul meu de arta/istoria artei si acei colegi din clasa, dar povestea este adevarata. N-avea de ce sa ma minta profesorul care mi-a dezvaluit aceasta conversatie. Personal nu ma consider aroganta, poate nu m-am exprimat bine in textul precedent, dar stiu ca de multe ori sint considerata aroganta pentru faptul ca ma exprim intr-un mod zelos si confident. Nu am o impresie stralucita fata de mine insumi, chiar din contra, dar sint intr-o continua cautare dupa intelepciune si cunostinta.

Cit despre faptul ca ma consider artist, nu inteleg de ce nu pot spune lucrul acesta din moment ce am studiat arta, lucrez si produc arta, expun arta etc etc. Daca doresti sa vezi lucrari de-a mele pot sa-ti trimit un email cu citeva din ele.

De ce consider ca prezenta lui Ozzy este importanta? Pentru ca sa avem mai multe puncte de vedere in subiectele dezbatute pe cafenea, in special subiecte politice, religioase, artistice. El abordeaza dintr-un punct de vedere ultra-liberal, eu dintr-un punct de vedere ultra-conservatist. Asa putem invata unii de la altii, asa putem sa ne zidim. Si pentru ca nu stii din ce partid face parte GWB: el este conservatist, Republican. Partidul Republican sustine drepturile individului, cauta sa sustina valorile familiei, si drepturile celor care nu s-au nascut. Democratii sustin drepturile unui grup de oameni (fara sa se uite la individ), si drepturile femeii sa faca avort. Subiectul meu "cum sa fii un liberal de nota 10" are un link unde poti vedea amindoua puncte de vedere mai in detaliu. Dar daca cauti pe internet istoria Republicanilor si a Democratilor, vei putea vedea mai multe descriptii interesante, astfel vei intelege pozitia lui GWB sau John Kerry sau al oricarui politician american. Dar m-am intins prea mult acum, sper sa-ti fi raspuns intrebarilor.

camyb1981
Sigur ca se mai cauta povestile de dragoste, altfel de ce tinjim dupa ele toata viata, de ce toata lumea face teoria cuplului/comunicarii, de ce dam si primim lectii despre asta, de ce ne enerveaza atunci cind un film nu are poveste de dragoste cu happy end, chiar daca atunci cind o are ni se pare banala?Bineinteles ca se cauta, si m-as oferi sa ti-o scriu, dar las deschisa varianta "eventual cu talent";daca nu gasesti in timp util, sint aici...