calauza Tarkovsky film

1) Ciinele Andaluz a lui JL Bunuel
2) Blade Runner Ridley Scott
3) Duelistii acelasi Ridley Scott
4) Ingerul Negru, Bunuel
6) Viridiana Tot Bunuel
7) Farmecul Discret al Burgheziei, Bunuel deasemenea.
8) Nazarie .Bunuel
9)Nunta Andrei Vaida
10) Calauza, Tarkovsky
11) Andrei Rubliov Tarkovsky
12) Solaris Tarkovsky
13) Cutitul in Apa Roman Polansky
14) Balul Pompierilor Milosh Forman
15) 451 Fahrenheit Francois Truffaut
16 ) Portocala Mecanica , Stanley Kubrik
17) Eyes Wide Shut, Stanley Kubrik
18) Satyricon , Frederico Felini
19) Clonwii Frederico Felini
20 ) Arabian Nights Pasollini
21) Blow Up Michelangelo Antonioni,
22) Zabrisky Point Michelangelo Antonioni
23) Siberiada Andrei Konchealovsky
24) Ziua in care vin pestii Costas Gavras
25) "Z" Costas Gavras
26) Urga Nikita Mihalkov
27)Diva, Frantuzesc dar nu mai stiu de cine
28) Face to Face Ingmar Bergman
29) Fany & Alexander Ingmar Bergman
30) Magicianul Ingmar Bergman
31) HERO Zhang Yimou310
32) 7 Samurai, Kurosawa

Si ar mai fi inca o lista de 10 aori pe atit

cateva link-uri
http://telepathy.50megs.com/
http://members.tripod.com/~Palladium/jskills/telek.htm

scena de telekinetica din filmul calauza (tarkovsky) a fost filmata live (un pahar cu apa care se misca pe o masa). se spune ca brejnev ar fi fost mentinut 'in stare de functionare' de o tipa (nu-i mai retin numele) cu puteri psyhokinetice. in fosta urss erau institute de cercetari (vreo 4 la numar si bineinteles 'secrete') care se ocupau cu 'stiintele oculte'.

calauza-tarkovsky
Solaris-Tarkovsky
Nostalghia-Tarkovsky
Andrei rublev_Trakovsky

The Machinist

Trainspotting-Danny Boyle

Requiem for a dream-Darren Aronofsky
PI-Darren Aronofsky

Snatch-Guy Ritchie
Lock, Stock and Two Smoking Barrels-Guy Ritchie
Fight club-David Fincher

Coffee and cigarettes_Jim Jarmusch


Clockwork orange-Stanley kubrick
Full Metal Jacket-Stanley kubrick
Eyes Wide shut-Stanley kubrick
Lolita-Stanley kubrick

Four rooms-Quentin Tarantino
Sin city-Quentin Tarantino
Kill Bill Vol I Si Vol II-Quentin Tarantino
Pulp Fiction-Quentin Tarantino
Reservoir dogs-Quentin Tarantino

Twin Peaks-David Lynch
Mulholland Dr.-David Lynch
Lost Highway-David Lynch
Blue Velvet-David Lynch
Dune-David Lynch

Zbor deasupra unui cuib de cuci-????

The English Patient-Anthony Minghella
Cold mountain-Anthony Minghella

Planet of the Apes-Tim Burton
Big Fish-Tim Burton

The recruit-Roger Donaldson

Insomnia-Christopher Nolan
Memento-Christopher Nolan

The Devil's avocate-Taylor Hackford
Donnie Brasco-Mike Newell
Heat-Michael Mann
Scent of A woman-Martin Brest

The Goodfather trilogy-Francis Ford Coppola
Apocalypse Now-Francis Ford Coppola

Frankie and Johnny-Garry Marshal
Scarface-Brian de Palma
Dog Day Afternoon-Sidney Lumet
Serpico-Sydney Lumet
Casino-Martin Scorsese
The aviator- Martin Scorsese
Guilty By suspicion-Irwin Winkler

Psycho- Alfred HItchcock
Frenzy- Alfred HItchcock
The birds-Alfred HItchcock
vertigo-Alfred HItchcock
rear window-Alfred HItchcock
Cam toate filemle lui Hitchcock

1984-Michael Radford

Caligula-Tinto Brass
Salo o le 120 giornate di Sodoma-Pier Paolo Pasolini
Teorema-Pier Paolo Pasoloni

Savyng Private Ryan-Steven Spielberg
Schindler's List-Steven Spielberg

Star Wars-George Lucas

Fahreinheit9/11-Michael Moore

Hotul de orhidee-Spike Jonze

Frida-Julie Taymore

21 grams-Allejandro Gonzales Inarritu

Ultimo Tango a Parigi-Bernardo Bertolucci
Stealing Beauty-Bernardo Bertolucci
Amore e Rabbia-Bernardo Bertolucci

Crucea de Piatra ultimul bordel-Andrei Blaier
Gadjo Dilo-
Cel mai iubit dintre pamanteni
Balanta

The others-Alejandro Amenabar

Casablanca-Michael Curtiz
The best things in a life are free-Michael Curtiz
Passage to Marseille-Michael Curtiz

Eternal sunshine of the spotless mind-Michel Gondry

The Underground-Vince Offer

Legends of the Fall-Edward Zwick

Si mai sunt cateva dar e tarziu si sunt oosita si nu mi le mai amintesc. Oricum astea mi-au placut foarte mult si merita vazute.

si s-ar putea s-aveti dreptate!:)
In ultima vreme, cand si cand, ma delectez cu "Shrek" - muzica, poezie, mister, final miraculos. Si multa iubire. Nu iau mult: o lingurita pe luna!
Un singur film as vrea sa revad "Stalker" ("Calauza", cred ca se traduce) de Tarkovsky, mi se pare. Filmul asta m-a uluit acum cativa ani buni, dar, din pacate, l-am pierdut printre prieteni!

nu am vazut inca "Calauza",tocmai de aceea vreau sa te rog sa imi spui unde pot gasi cele 7 filme ale lui Tarkovski de vanzare pe cd .Merci.

desi am vazut de mai multe ori filmul, de fiecare data, am descoperit un nou simbol, care mi-a deschis o noua viziune asupra vietii asumate dincolo de mirajul iluziei.
doua lucruri au fost pentru mine deosebit de importante: mesajul indiferent in ce "camera secreta" vei ajunge, si cine sunt cei ce-ti vor mijloci indeplinirea visului, nu ai niciodata certitudinea ca, ceea ce vrei
Tu sa-ti doresti si ceri prin cuvant, o sa se indeplineasca.
ai insa certitudinea ca, dorinta adevarata, secreta, uneori reprimata de eul constient va deveni realitate daca vei avea puterea de a indura inconvenientele initierii: ZONA!!!
rog, a se rememora secventa, in care Calauza povesteste despre sinuciderea, celui de la care a invatat meserie, personaj care, incaland regula:"calauza nu are dreptul sa intre in camera si sa ceara", a intrat in zona interzisa si a "solicitat" reinvierea fratelui sau, fapt ce, evident, nu s-a produs, nu pentru ca intorcerea din morti ar fi fost imposibila ci, pentru ca starkerul isi bogatie materiala, motiv pentru care ulterior violarii regulamentului zonei a primit un sac de bani.
cel de-al 2-lea, lucru, legat de calauza, tine de biografia sentimentala: respectiv la una dintre vizionari, in spatele meu satateau 2 sau 3 fetite de 12-13 ani. una dintre ele explicand colegelor sale simbolurile regasite in ape: seringa, bacnotele, etc, etc, comentariile ei fiind atat de pertinente incat fara sa o cunosc pe micuta, ii port de ani si ani un profund respect.
cum este posibil ca, atat intelepciune, sa se regaseasca intr-un copil este o intrebare la fel de complicata ca aceea pe care cel ce vizioneza calauza si-o pune. Ce se intampla cu fetita?

c.m.

Aveti dreptate D-le Dinu. Una e filmul, alta e fotografia. Dintr-un anumit pc. de vedere limbajul filmic e mai complex decat limbajul fotografic, in film intervin mult mai multi "factori"...Dar, in cazul lui Tarkovsky (si desigur a operatorilor cu care a lucrat, si aveti iar dreptate, parca sunt cam uitati...:(, mare pacat!), exista parca o tendinta mai vizibila decat in cazul altor regizori de "a apropia filmul de fotografie" - special am pus ghilimele pt. a nu se face confuzia film-fotografie. Dinamica filmului se apropie de staticul fotografiei, parca exista o tendinta bolnavicioasa de a face aceasta uniune film-fotografie, de a condensa timpul. In Tarkovsky exista multe imagini de sine statatoare, "incremenite" ce cred ca se pot judeca f.b si d.p.d.v. fotografic. In momentele acelea, cred ca operatorul mai mult fotografia, nu filma, se gandea mai mult la compozitia fotografica (privitorul poate vedea, se poate gandi la o fotografie), decat la cea filmica. Cred ca au vrut (toata echipa - toate echipele) sa faca de fapt film-fotografie, sa "inventeze" un nou concept. Ceea ce stiu e ca inaintea si in timpul filmarilor se discuta "la o vodka"...:) enorm de mult despre film iar in "timpul liber"?:) umblau toti cu aparatele de fotografiat la ochi prin tot felul de locuri, inclusiv expozitii de pictura...
N-am de unde sa stiu exact cum lucra Tarkovsky, dar cred ca parerea lui cantarea mult si in privinta detaliilor legate de operatorie,desi a avut operatori remarcabili....
In "Nostalghia" si "Stalker" parca se vrea "negarea" multor reguli fotografice. Desigur, sunt filme si nu se poate schimba lumina din doua in doua sec...Dar multele stop-cadre, fotograme-fotografii, oare nu ar putea deveni o cale de abordare in fotografie? De ce, totusi sa ai detalii in gri, de ce totusi intr-un portret sa fie obligatoriu sa se vada ochii? De ce sa nu se poata defini un caracter (portret) prin mai putine elemente? (subliniate de lumina, de alb si gri, nu de negru, negrul cel negru, in care "nu exista" nimic...) Incercarea asta ma gandesc ca ar putea fi o provocare fotografica. Mi se pare ca Tarkovsky a reusit...
Ce spuneti D-le Dinu?

2 frati rusi au scris o poveste SF in stil american, a venit Tarkovsky si a facut un film rusesc filozofic.
Sa vezi ce iesea daca faceau aia de la Hollywood film din nuvela asta...
==============================================
"Always remember that you're unique. Just like everyone else."

Filmul era difuzat pe Arte-Tv

Filmul a rulat la noi in 1984 si nu prea a avut succes de casa.
Lumea iesea contrariata - nu era genul de film obisnuit.
Nici genul SF nu rula prea des.
Oricum, parea a fi o capodopera a genului, cu destinul de rigoare...

As aminti si eu ceva similar: "Desertul tatarilor", dupa Dino Buzzati.
Are cineva o parere?

Lista-i lunga, filme care mi-au placut:

- Calauza
- Barry Lyndon - Kubrick
- Paths of glory - Kubrick
- Portocala mecanica - Kubrick
- Eyes wide shut - Kubrick
- 2001 Odiseea spatiala - Kubrick
- Natural born killers / Nascuti asasini
- Urga (Aproape de Cer) - Mihalkov
- Gara pentru doi - Mihalkov
- Ochii negri - Mihalkov
- Noaptea generalilor
- Tunurile din Navarone
- Condamnatul (cu Jack Lemon)
- Some like it hot
- Cantand in ploaie
- Ninocika
- Moulin Rouge
- Cutitul in apa (Polanski)
- Le fabuleux destin d'Amelie Poulain
- Noptile Cabiriei
- La strada
- Noaptea americana - Truffaut
- Cele 400 de lovituri - Truffaut
- Parle avec elle - Almoldovar
- Easy Rider - regia Dennis Hoper
- The Killing Fields
- Jesus Christ Superstar
- Pentru tara si rege
- Padurea spanzuratilor
- Morometii
- Iacob
- Glissando
- Reconstituirea
- Operatiunea "Monstrul"
- Alice nu mai locuieste aici
- Hoti de biciclete -- de italianu' ala :)
- O lume nebuna nebuna nebuna
- Zbor deasupra unui cuib de cuci
- La est de Eden
- Diligentza
- Descult in parc
- In arsita noptii
- Ghici cine vine la cina?
- Iubiti animalele si copiii
- Razboiul lui Murphy - cu Peter O'Toole
- Out of Africa
- Pacientul englez
- Tacerea mieilor
- Meet Joe Black
- Arizona Dream
- Bagdad Cafe
- Sundance Kid
- Ghepardul
- Cei sapte magnifici
- Noaptea iguanei
- Priveste inapoi cu manie
- Kramer contra Kramer
- Brazil
- Leaving Las Vegas
- Vanilla Sky
- Inteligenta Artificiala
- The Truman Show
- The Mask
- Forest Gump
- Petrecerea - cu Peter Sellers
- seria "Panterei Roz" -- cu Perter Sellers
- comediile cu Stan si Bran (cei mai mari comici ai cinema-ului, din toate timpurile)
- comediile lui Chaplin (Timpuri moderne, Vagabondul, etc)
- comediile lui Louis de Funes
- comediile lui Norman
- serialul Twin Peaks
- etc.

(heh, am completat lista de cateva ori, cu ocazia asta mi-am facut si lista cu filmele preferate, ca se simtea nevoia... :))) )

nu il recomand, este un film prost

Recunosc ca nu-i usor sa "inchei" o lista lista cu filmele preferate. La lista lui Daniel as adauga (neaparat): "De ce trag clopotele, Mitica", "Reconstituirea", "Balanta", filmele lui Bergman, filmele lui Kusturica si, binenteles, filmele lui Almodovar. Era sa uit de "La vita e bella". Si de Zorba, si de "Taxi driver", si de "Marea raceala"...

- Ce filtre, (culoarea) recomandati pentru fotografiatul avand ca fundal zapada?
- Am un aparat vechi de peste 40 de ani, (Lightomatic Beauty II, Made in Japan) avand 45/1.9 spre deosebire de 55/2.8, care era standardul acelor vremuri. Am 2 becuri de 300wati, (nu am blitz). Cum trebuie sa le orientez: spre tavan, (care este alb mat) sau spre pardoseala, ca sa obtin o lumina adecvata fotografierii in camera. De regula folosesc diafragma 4 si timp de expunere 1/15. Fotografiile nu ies insa destul de luminoase. Ce trebuie schimbat?
Filmul de 200ASA este suficient de fin si sensibil, sau trebuie sa trec pe 400ASA ca sa obtin fotografii de mai buna calitate?

Multumesc!

M'as bucura mult daca Mosul mi'ar aduce niste filme romanesti...

Intrucat traiesc in SUA, as prefera ca filmele sa fie 'downloadable' in format 'mpeg' (sau alt format care poate fi visionat pe ordinator).
Stie cineva despre o asemenea sita comerciala?

Silviu

Zapada e un subiect formidabil, pacat ca e alb. Suna ca in butada despre o zona care pote sa fie la Tropice - sau poate sa nu fie - cu "tzara e minunata, pacat ca e locuita".
Peisajele cu zapada fotografiate pe film alb negru au un farmec aparte; constituie unul din subiectele grele ale fotografiei.
Daca este soare si nu avem brazi verzi in cadru, pe film alb negru un filtru portocaliu va accentua reliefl zapezii si va face norii sa se profileze bine pe cer; daca avem brazi sau fetze, un filtru verde e mai potrivit; aparatele cu celula TTL vor face corectia de expunere automat, daca nu, prelungim timpul de expunere cu factorul pe care il gasim de obicei pe montura filtrului.
CIne proceseaza singur filmul, daca va developa la o gama mai joasa si va folosi un aparat de marit cu cutie de amestec si o hirtie mata moale, va putea obtine adevarate bijuterii, footgrafii matasoase cu zapada si o simfonie de tonuri atit in lumini cit si in umbre.
Daca se foloseste film color, filtrul de polarizare este singurul pe care il indic.
Pentru fotografiile de interior, eu as folosi lumina existenta si un film de 800 ISO (ASA) ; filmele contemporane sunt incredibil de bune, sunt elastice, in sensul ca permit supra si sub expuneri de citeva diafragme, si nu reactioneaza violent la diversele temperaturi de culoare; nu as folosi becuri suplimentare de loc, ci numai lumina existenta, fie ea ce anormala sau chiar de la luminarile bradului.
Diafragma 2,8 si 1/30 ar trebui sa fie suficiente pentru fotografii generale, considerind iluminarea unei camere normale iluminate de 2-3 becuri de 100W sau echivalente.
Interesant la filmele de 800 ISO actuale este ca pina cel putin la formatul 18x24 cm nu au granulatie vizibila, sau o au foarte mica, daca sunt bine procesate si bine marite.
Idei despre fotografiatul artificiilor si alte sfaturi utile gasim la www.photo.net , un sit pe care il recomand tuturor celor care vor sa mai invete cite ceva despre fotografie. Amatorilor de fotografie digitala, le recomand, printre altele, un extrem de interesant sit, http://www.luminous-landscape.com/

da...nu ma stiu chiar foarte bine prin lumea filmelor dar ma si topesc la un film adevarat cu Bruce Willis...Sandra Bullok sau Mila Yovovich...nu am uitat de Wesly Snives ori Martin Laurence...si mai sunt atatia altii...ma scuzati ca am gresit la nume!!!
ufo strengaritza

Documentarul "The Art of Leaving" a fost selectionat pentru participare la festivalul de film de la Durango. Este a doua selectie dupa premiera mondiala din Santa Fe, New Mexico.
Detalii dspre festival la: http://www.durangofilmfestival.com/

Dle Firimita,
legat de filmul The Art of Leaving, cum puteti descrie experienta respectiva dincolo de tema documentarului (viata si creatia dumneavoastra)? Nu am vazut productia, iar intrebarea mea e chiar infantila pana la un punct. :) Totusi, inteleg ca apareti masiv in film, cu alte cuvinte sunteti actorul care se interpreteaza pe sine, apoi, fiind vorba de un portret, se poate spune ca v-ati lasat pictat de altcineva. Povestiti-ne putin cum v-ati simtit ca obiect de studiu cinematografic, cat de greu v-a fost sa va lasati regizat de altcineva cu o viziune diferita asupra vietii dvs, cum ati reusit sa ii concesionati lui Brian Kamerzel libertatea de a va re-crea profilul, cum ati trecut peste pudoarea intrinseca autorului de jurnal intim care e nevoit sa il cedeze spre lectura unui director de film? Apoi, cand ati vazut pentru prima oara produsul finit, s-a intamplat cumva sa descoperiti interpetari noi date experientei dvs de camera de filmat? V-ati vazut cu alti ochii? Pe scurt, cum e sa fii un film? :)

In plus, o curiozitate personala: ce loc ocupa credinta in viata dumneavoastra?

Multumesc.

Filozofii ne spun ca o viata n-are rost sa fie traita daca nu reflectezi asupra-i. Brian a inteles ca lucrarile si scrierile mele sint de fapt explorari, intrebari constante pe care le pun trecutului. Totodata si-a dat seama ca toate intrebarile esentiale pe care nu m-am gindit sa le pun in timpul copilariei, stau la baza artei mele. Faptul ca incorporez aceste intrebari astazi in ceea ce fac ca artist plastic si scriitor ma ajuta.
Cred ca filmul e o extensie a jurnalului. Nu am avut nici o intentie sa fiu un actor care se interpreteaza pe sine. Nu am talent pentru asa ceva, si ar fi fost foarte narcisistic sa ma gindesc la asa ceva. Nu ma plac sau ma urasc mai mult sau mai putin decit majoritatea oamenilor. Paul Valery spune in "Monsieur Teste": "I rarely lose sight of myself." Sintem intr-un fel, prizonierii unui destin. In extrema, nu cred ca tema documentarului e “viata si creatia” mea. Viata si creatia mea nu sint atit de importante incit sa devina subiect de film. Cred ca este destul de greu explicat de ce intr-un film care are ca subtitlu “Un Portret al lui Florin Ion Firimita,” am vrut sa mut punctul focal, si sa-mi elimin prezenta fizica cit am putut de mult. Apar foarte putin in film, si vorbesc doar la inceput si la sfirsit. Totodata n-am vrut sa prezint lucrari intregi, doar fragmente. O singura pictura apare in film, la sfirsit, timp de citeva minute (in editia DVD, exista o galerie digitala la sfirsitul filmului in care sint prezentate vreo patruzeci de lucrari). Brian a vrut sa bazeze structura filmului pe fragmente de jurnal si tehnici artistice pe care am inceput sa le folosesc in 1997 in seria mea de picturi “A La Recherche Du Temps Perdu.” In aceste picturi foarte mari am inceput sa experimentez pentru prima oara cu materiale mai putin traditionale. Totodata am inceput sa incorporez fotografii de familie, scrisori vechi, etc. Ceea ce Brian a vrut sa investigheze este viata ca sursa de inspiratie, viata transformata prin magia artei, arta transformata prin magia vietii. De aceea a vrut ca filmul sa oglindeasca tehnicile de colaj pe care le folosesc in picturile mele, sa adinceasca legaturile dintre timp si spatiu in imaginile pe care le fac.

A fost destul de greu sa selectionez fragmentele de jurnal pe care le-am folosit in film. Un jurnal poate fi o arma destul de puternica. Am incercat sa nu acuz, sa nu ranesc pe nimeni. Am fost foarte comfortabil cu Kamerzel-omul si Kamerzel-regizorul. Nu a trebuit sa fac compromisuri. Singurul moment in care m-am simtit vulnerabil a fost cind echipa de filmare s-a instalat in casa mea, in 2001. Timp de vreo luna, mi-a fost imposibil sa ma las filmat, in special in atelier. La un moment dat m-a lovit tentatia de a arata “bine,” de a poza pentru aparatul de filmat. In cele din urma, am invatat sa ignorez prezenta “straina”. Cred ca atelierul artistului sau masa scriitorului sint locuri sfinte, si totodata unele dintre ultimele bastioane ale intimitatii. Nimic nu pare a mai fi sfint astazi: biserica, budoarul, viata, in general. Totul e vazut, interpretat, explicat. Am incercat, si poate am reusit, sa pastrez o granita intre viata privata si cea publica, vis si realitate.

In ceea ce priveste ceea ce cred despre viata mea, si libertatea regizorului de a ma re-crea, nu vreau sa uitati ca idea filmului a fost a lui. Ceea ce avem acum este o opera de arta si nu o reclama.

Cred ca o opera de arta adevarata este flexibila, se schimba tot timpul, creste, etc. Cind am vazut filmul pentru prima oara, ceea ce m-a impresionat a fost faptul ca a devenit, intr-un fel, un omagiu adus parintilor mei. Mi-a fost destul de greu sa-l vad. Vara trecuta am prezentat o versiune aproape terminata in fata a 200 dintre studentii mei, in galeria de arta a universitatii unde predau in timpul verii. M-am “ascuns” intr-un colt. E o senzatie stranie de vulnerabilitate, m-am simtit gol in fata unor oameni, care din fericire, au inteles, si au raspuns cu multa caldura. Cred ca filmul este ceea ce am sperat sa fie de la inceput: o opera de arta. Ma gindesc la o situatie asemanatoare: o buna prietena, pictorita Germaine Lemieux, mi-a marturisit acum citeva zile ca a lucrat, in secret, la un portret al meu, timp de un an si jumatate. Stia ca, in general, nu-mi plac imaginile care ma reprezinta, si se hotarise sa nu mi-l arate niciodata. Vroia sa foloseasca portretul ca un fel de exercitiu stilistic, etc. Pina la urma, l-a scos din atelier si m-i l-a aratat. Spre surprinderea mea (si a ei), mi-a placut foarte mult, dar ceea ce mi-a placut a fost tabloul, lucrarea de arta, nu fata mea reprezentata pe pinza. Este o pictura buna, independent de pe cine reprezinta. Sper ca filmul e un film bun, independent de mine ca “subiect.”

Pentru primul articol critic despre film, vizitati editia din decembrie a revistei NE Film, pe internet la www.newenglandfilm.com

Cit despre credinta…..greu de discutat. Americanii refuza de obicei sa vorbeasca despre bani sau Dumnezeu intr-un forum public. Si cum sint cetatean american de aproape zece ani….