camera mea

"Un Liman

Cand eram foarte mica si mi-era frica,
obisnuiai sa aprinzi lumina si sa-mi arati
toate obiectele familiare din camera mea -
pe urma stingeai lumina si stateai cu mine
in intuneric pana cand ma convingeam
ca umbrele erau aceleasi.

Tata insista sa inchizi usa dupa tine,
dar tu lasai intotdeauna o dara de lumina
in intuneric - atat cat sa-mi dau seama ca
nu era nimeni la panda langa patul meu.

Intr-un fel nimic nu s-a schimbat. Temerile mele sunt mai mari acum, iar universul meu
e mai putin sigur - tu insa ai lasat
sa patrunda in el o lumina,
ca sa-mi pot evalua problemele
la justa lor valoare. Lucruri de care sa ma pot
ocupa - nu de care sa fug.

...

Mama este persoana care aude
cand scrasnesti din dinti pe
infundate
in perna." - Pentru o minunata MAMA, Helen Exley

cu multa prietenie si drag,
Ramona-Sandrina

Sunt plecata de 7 ani din tara si tot nu siu unde imi este locul,adica unde ma simt acasa.
Merg regulat in romania si de fiecare data inainte de plecare sunt emotionata si bucuroasa ca o sa ajung in acel loc unde mi-am petrecut cei mai frumosi ani din viata.
La vama romana insa imi piere deja putin din bucurie cand ii vad pe graniceri cum se comporta si cum controleaza bagajele in speranta ca vor gasi ceva ce nu este in regula ca sa imi sopteasca sa bag 20 euro in pasaport ca sa trec cu cele 20 de pungi de cafea ....
Prima oara am inceput sa discut cu ei dar nu am ajuns la nici un consens.Au inceput sa imi citeze legile x si paragrafele y si lumea din autocar a inceput sa creada ca din cauza mea stau atat de mult in vama si mi-au spus sa-i dau omului banii ca altfel vom ramane peste noapte acolo.I-am dat.Ce era sa fac?Daca n-o faceam si ne tinea acolo cred ca ma linsau ceilalti calatori!!!!!
Oricum,am invatat ceva!Cand am "prea multa" cafea in bagaje pregatesc deja banii in pasaport si pana acum nu au fost refuzati niciodata.
In fine...asta e!
Dupa nenumarate ore ajung si eu acasa si ma bucur cand vad casa mea,vecinii,camera mea si uit de calatoria stresanta.
Din pacate aproape toti prietenii mei sunt plecat din tara,unii muncesc pe vas altii cu alte contracte prin toata lumea.Atunci imi pun intrebarea ce caut de fapt acolo!Incep sa ma gandesc cu ce sa ma ocup in urmatoarele doua saptamani.Mama imi spune cine mai e in tara sau cine e venit in vizita si ma apuc sa dau telefoane.In final dau de cateva cunostiinte si prieteni si imi dau intalnire cu ei la o cafenea din oras.
Ajung seara la cafenea si imi salta inima de bucurie cand ii vad.Imi sunt dragi.Iau un loc langa ei la masa si raspund la intrebarile standard ca de ex cum e in germania,ce muncesc si cat castig pe luna.Nu-mi plac intrebarile de genul acesta dar nu am cum sa le evit.
Dupa "interviu" aud de la toti comentarii de genul "pai atat castigam noi aici intr-un an" si "noi nu avem din ce trai" si "ne ajung banii numai de mancare" si incep sa ma simt prost.
Dupa cateva minute se trece la alte subiecte si ma simt usurata.
DAR:Cand ma uit pe masa vad ca fiecare are ultimul model de telefon mobil si prefer sa nu il scot pe al meu pe masa ca sa nu aud comentarii de genul "am avut si eu acelasi telefon...dar acum 2-3 ani".....
Pentru mine nu conteaza telefonul.Important e ca merge.Nu imi trebuie te-miri-ce-telefon cu camera si cu wap....!!!!Dar pentru ei e important.Ma simt pierduta.Nu mai inteleg nimic.
Candva o intreb pe o tipa de unde si-a luat pantofii ca imi placeau.Mi-a spus magazinul de unde i-a luat si ca au costat 5,5 milioane.O gramada de bani si pentru mine.Dupa 5 minute imi spune tipa ca are probleme cu banii,ca le-a taiat curentul luna trecuta ca nu a avut bani sa-l plateasca.Acum chiar ca nu mai inteleg nimic!!!!Am mai ramas pe post de ascultator la masa si am aflat de niste cluburi din zona unde costa 300.000 intrarea si o sticla de Jack Daniels 1.800.000 si unde se merge in fiecare vineri si sambata.Nu mai suport sa stau si le spun ca merg acasa ca sunt obosita.
Nu stiu cum le merge la altii dar toleranta mea scade la 0 cand vad ca lumea se plange si dupa aceea vorbesc de bani de parca i-ar avea cu sacii acasa.
Eu nu castig rau aici dar orice om care sta in occident stie ce inseamna sa platesti o chirie de +500 euro,curentul,telefonul,impozitul si asigurarea la masina.Nu imi permit sa ies in fiecare weekend la discoteca.Nu-mi permit sa imi cumpar pantofi care costa mai mult decat castig intr-o luna....nu am ultimul tip de telefon....!!!!!
Duc o viata normala si ma bucur de ea si sunt fericita pentru orice zi fara probleme majore.
Nu as vrea sa mai traiesc acolo.Nu suport superficialitatea oamenilor.Nu vreau sa spun ca sunt toti asa,siu ca exista oameni care chiar au probleme financiare si nu vreau sa-bag pe toti in aceeasi oala!!!!
Ma refer doar la experientele mele personale.

Am plecat din Romania acum 10 ani...nu stiam sigur de ce am plecat, pur si simplu ....eram tinara si voiam sa incerc, am plecat in Canada cu sotul meu, fost...emigrare total legala..am trait in Timisoara si am avut o viata perfecta, fara nici un fel de piedici financiare, ai mei s-au descurcat destul de bine, nu am simtit niciodata "saracia", dar am vazut-o.. Obisnuiam sa cred ca e bine acolo unde sint, am ajuns in Canada, la 20 de ani, casnicia "prematura' nu a mers, m-am trezit singura intr-o tara necunoscuta cu oamni necunoscuti cu un serviciu de vinzatoare la o farmacie ..de abia imi plateam chiria, nu mi-a fost usor, normal ca am fost prea mindra sau prea lipsita de bani sa ma inorc in Romania...au trecut primii 8 ani, am mers la scoala, am lucrat, am reusit! Am cunoscut un om bun si mi-am facut o familie..desi poate ca pare patetic dar de abia atunci am putut sa vizitez Roamnia, nu din cauza ca nu am vrut, dar pur si smplu nu mi-am permis, da, NU mi-am permis! Dar ,am fost, in Timisoara..am plins, nu, nu de bucurie, mi s-a facut pielea ca de gisca, mi-a venit sa urlu, nu mi-a venit sa cred ca acolo am crescut! Nici acum nu-mi vine sa cred, sint convinsa ca s-a schimbat, sint convinsa ca arata mult mai bine in copilaria mea si ca nu a fost doar un vis... si daca e, il voi pastra, nu va suparti pe mine, iubesc tara mea, asa cum am lasat-o, asa cum am stiut-o, ma intreb si acum unde a disparut??
Acum sint 10 ani de cind am plecat de acolo, m-am mutat in state, mi-e dor de Canada, haha! Ce caraghios!?
Citedata cind ploua, ..mirosul imi aminteste de Leontin Salajan, acum Tache Inescu, imi aminteste de mirosul de praf ud, de copilaria mea, de ce am crezut ca e fericire, de camera mea si de patul meu tare umput cu iarba de mare ca era bun pentru spate, asa zicea tata fie iertat.. de ce am plecat din Romania, tot nu stiu, dar stiu ca nu vreu sa fiu acolo acum, nu vreau sa mai vad sau sa mai aud.... sincer, am murit acum doi ani, inima mea a stat in loc cind am vazut-o pe fosta mea vecina la alimentara din colt, cerind " o jumatate de felie de parizer"...... si..mi-a venit sa urlu cind am vazut orfani din "Romania" la televizor ...in a aceeasi emisiune cu cei din Etiopia.. Nu mi-e rusine si sint mindra ca sint Romin, dar o parte din mine a murit cu acea tara.. Dumnezeul sa ne ajute!

Dragi frati si surori,

Cei din generatia mea pot cunoaste ceea ce scriu acum.Cei mai tinerei nu stiu.
Cand m-am nascut la conducerea tarii era Gheorghe Gheorghiu Dej,a murit cand eram in clasa a 2 a primara.Am facut scoala in Mandravela nici nu stiu daca mai exista.Tataie(tatal tatalui meu)ma ducea zilnic la scoala si ma lua inapoi.Toti baietii purtam un fel de uniforma ca o fustita pepita cu patratele mici alb-negru,guler alb si funda mare rosie la guler.Cam ciudat obicei,nu?

Prin clasa a2 a dupa ce Dej a murit,a fost plans de popor atunci,a venit la
conducere Chivu Stoica,un tip cu capul chel(se radea)care emula pe bossul lui rus,Hrusciov.Un var apropiat al tatalui meu a fost atunci adjunctul lui Stoica.
Cand erau petreceri in famile,nunti,sarbatori etc,venea adus cu masina si sofer personal care statea pana pleca el acasa.
Era una neagra cu...perdele la geamuri,marca Zil(mai tarziu a avut o Volga),era un lux pe atunci.Cand a cazut Stoica,a cazut si el.

Dar a apucat sa aiba o casa vila mare pe Aleea Trandafirilor data de partidul comunist pe gratis.Acest var al tatalui meu era un mocofan mare.Cand venea la mese,se indopa la refuz si apoi se ducea la WC si isi baga degetul pe gat,voma sa poata manca si mai mult!
Avea un baiat de-o varsta cu mine,sotia lui mereu se dadea mare cucoana,dar tot taranca era.
Cu varul meu,de cate ori ne vedeam ne luam la bataie,il cafteam bine.Alteori,pana la batai eram prieteni si la petreceri ne bagam sub masa sa ne uitam sub fustele rudelor,chiar si a mamelor noastre.De mic am luat-o aiurea in viata!
Cand noi ne duceam la ei,isi acopereau cu ziare picioarele mesei,nu cumva sa le zgariem ...din greseala.Aveau si mobilierul ,sifonier,etc,...imbracat in ziare.
Odata am furat un pistol cu capse jucarie de la varul meu si mama mia ce scandal a iesit!L-am dat inapoi dar ai mei m-au batut in prostie.

Imi placea sa stau la bunici(din partea tatalui)si in vacante,mai ales cea de vara,ai mei ma expediau la ei,eram fericit si aveam si prieteni de joca,unul pe nume George altul Gabi,dar noi ne numeam intre noi"Domne".
Tataie a fost locotenent de cavalerie in primul razboi si decorat pt. rani si bravuri.Avea pe un perete pe hol poze in sepia cu el ca soldat.
Un om admirabil,f. bun si mereu interesat in politica,citea ziarele zilnic si multe.
Se culca la 7 seara si se scula la 4 dim.Cu gainile.Aveau in curte un prun si un cais,o magazie si un loc unde crestea in fiecare an un porc pt. Craciun.Avea o capra,gaini,rate si o gasca pe nume Maritza,care era ca un caine,doar familia o stia,in rest ataca pe orice strain,postasului ii era frica sa vina la gard.Maritza a murit de batranete,asa o indrageam toti de mult.

Mamaie n-a muncit in tinerete deloc,s-a maritat cand avea 18 ani cu Tataie care era cu 15 ani mai in varsta,era un fel de traditie.
Au avut 2 copii,o fata,a murit la 17 ani de TBC si pe tatal meu.
Pe aceiasi strada locuiau multe din rudele lor,2 surori ale lui mamaie si veri ai tatalui.Bunicii pe atunci nu aveau inca televizor si cu mamaie mergeam in fiecare seara la una din sorele ei sa vedem filme.
Multi de pe strada nu aveau TV-uri,cand era un film f. bun si american sau francez ori italian(rareori,in rest erau rusesti in prostie numai despre razboi si comunism),ne adunam cate 15-20 persoane fie la un vecin fie la sora lui mamaie,sa-l vedem.

Mai tarziu,ai mei au cumparat si lor un TV,ca al nostru,rusesc si desigur cu lampi,daca se ardea una erai in pom pt. ca se gaseau f. greu de schimb,trebuia sa ai...relatii.Nu-mi aduc aminte marca TV ului,stiu ca era desigur in alb-negru si ecranul oval, cutia din lemn si in fata jos avea 2 butoane mari in stanga si dreapta,pt. sonor si altceva,avea 6 clape mici la mijloc pe care apasai sa-i dai drumul,sa-l inchizi,etc.

Multi din voi poate nu ati auzit de anume emisiuni din vremea mea,poate altii stiu,ma uitam duminicile dim. la un serial pt. copii numit"Aschiuta si Daniela".
Aschiuta era o papusa din lemn cu o palarie ascutita pe cap.El o numea pe Daniela,Danielutza si vorbeu despre copii si scoala si raspundeau la scrisori trimise de copii.
Danielutza era tare frumoasa cu gropite in obraji si cred ca aveam 6 ani atunci si eram indragostit de ea la nebunie.Ea avea vreo 25 ani...apoi m-am indragostit nebuneste de alta actrita din alt serial ce-l urmaream cu sufletul la gura"Capitanul Val-Vartej",pe nume Irina Bora,bruneta si frumoasa la culme.
Danielutza era blonda.Uneori a jucat si ea in episoade cu Irina,era o placere pt. mine sa le vad pe amandoua deodata.
Mai tarziu Irina Bora s-a maritat cu un tenor de opera,Dan Iordachescu.
Ca veni vorba de muzica,pe atunci se asculta Gica Petrescu,Mia Braia,Dorina Draghici,Angela Moldovan,Ioana Radu,mai tarziu a aparut Margareta Paslaru,
Marina Voica,Aurelian Andreescu(pe asta am ajuns sa-l cunosc cand eram la liceu),Cornel Fugaru si in special italieni,ca Gianni Morandi(erau si filme pe ecrane cu el,muzicale),Adriano Celentano,Domenico Cutugnio Rita Pavonne,francezi ca Eddy Mitchell,Joe Dasin,Johnny Halliday,Yves Montand,Gilbert Becauld ,Sylvie Vartan(era casatorita cu Halliday),Juliette Grecco si multi altii.

Mergeam cu mamaie la filme serile,ori alteori stateam pe o bancuta in fata gardului casei si alte femei se adunau la taclale,ma fascinau barfele lor.Aveam un costumas vara din catifea albastra cu pantaloni scurti,de vizite.Si un fes pe cap cu alb si albastru.Am apucat s-o vad si pe strabunica,mama ei, avea 105 ani si eu aveam 5.Mereu eram pus pe prostii(inca de atunci!),ii placeau dulciurile si ii dadeam o bomboana de ciocolata(Se numeau Lebada),dar ii spuneam:"Inchide ochii si deschide gura".Apoi dupa sa zic 30 min.ii spuneam acelasi lucru si ea facea.De data asta ii puneam in gura un gainatz de gaina....
Si radeam da cadeam pe jos de cum se stramba,si incerca sa ma loveasca cu o nuia,dar nu putea,atunci venea mamaie si ma alerga prin curte si eu ma cataram pe magazie si radeam mereu.

Cu prietenii mei ne dezbracam goi sa ne uitam la putzele noastre,Goergica avea o sora ,tot de 5-6 ani Mihaela(o numeam Ela) si se dezbraca si ea si-si arate pasarica.Cred ca de pe atunci mi s-au tras treptat pornirile mele sexuale de mai tarziu....

Mamaie si Tataie,aveau ce se numea atunci,closet in fundul curtii,sau cacastor,sau altii il numeau vatra.Eu aveam sub pat insa olitza si imi faceam nevoile in ea,mamaie ducea apoi olita la closet.Nu aveau baie(cada sau dus),ci se spalau intr-un lighean mare,la fel mamaie ma spala in lighean.
Nu aveau nici apa in casa,pe strada era o cismea(asa se numea)comuna si toti de pe strada se duceau cu galeti sa ia apa pt. gatit si spalat.

Bunicii nu aveau aragaz,ci o soba mare din fier in care puneau lemne si ca ochiuri erau cercuri de diferite dimensiuni din fier si daca doreai foc mic scoteai cercul mic,sa intre foc mic.
Avea un burlan ce iesea la acoperisul bucatariei.Vara gatea in magazie.Aveau soba si foloseau lemne sau carbuni sa fie cald.Tataie avea un lighenas mic in care facea spuma din sapun sa se barbiereasca,si vara,mereu afara in curte.

Noptile,la culcare dormeam cu mamaie,tataie era in sufragerie.Mamaie ma punea sa ne rugam la Dumnezeu,spuneam impreuna"Tatal Nostru"si apoi imi citea cate un basm din Fratii Grimm,pana adormeam.
Tataie a avut 2 frati,el s-a nascut in Bacau.Mamaie s-a nascut in satul Greci nu departe de orasul Gaesti.Ea a avut 3 surori si 3 frati.Acum toti au plecat din lumea asta,ultima a fost mamaie,la 95 ani.A plecat cu 2 ani in urma.
Sorele ei de pe strada,au murit cu 2-3 ani inaintea ei,mamaie se senilizase saraca....mergea la casele lor si statea cu orele pe bancutze asteptandu-le sa iasa din curte...Tataie a murit cu mult inaintea ei,in 1985.

Eram deja in USA,i-am iubit si iubesc inca.
Tataie dupa razboi a muncit ca postar,cu bicicleta,au tras de bani cu dintii sa-si puna copii la scoli(erau cu plata),sora tatlui meu a fost o f. buna in matematica,tatal meu a facut liceul la Gh. Sincai si apoi a vrut sa devina chirurg insa si-a dat seama ca e prea sensibil si a urmat in schimb facultatea de biologie.A fost cel mai bun!La 25 ani un savant roman(Traian Savulescu)
l-a ales sa-i fie asistent.Mai tarziu a devenit directorul Institutului de biologie din Bucuresti.Avea masina la scara.
A fost demis si mutat la Baneasa,la Institutul de protecia plantelor pt. ca eu devenisem dizident politic....Are 74 ani azi.

Familia mamei mele a fost mai instarita si au avut pamanturi...inainte de comunism.Ea a avut 6 frati si surori dar toti au murit de mici copii de TBC,inca din timpul razboiului(al 2lea mondial),ea a fost cea mai mica,doar unul din fratele ei a trait pana la 33 ani dar a murit tot de TBC.Ea avea 7 ani pe atunci.
Mama ei a fost casatorita de 3 ori,n-a avut noroc de soti buni....toti 3 betivi
o bateau mereu,al treilea cel mai rau si era in Garda de Fier,mare scula de nazist imputit atat sub Zelea Codreanu cat si Horia Sima.Era mandru cand isi punea uniforma cu diagonala si pistol la centura si avea un bici,venea acasa
beat si o batea pe bunica cu biciul din senin!!!A murit in munti impuscat de comunisti.

Bunica pe care eu o numeam"Cuscra"pt. ca asa o numea mamaie,a murit la 82 ani de cancer la stomac,in 1972.Mamaie a ingrijit-o mult.
Cand lua pensia, mereu imi dadea pe furis 20 lei.I-am facut si ei destule poante proaste de copil mic...o scuipam si imi spunea:"pe lumea ailalta ai sa ma lingi",puneam in mancarea ei sare cu nemiluita,ii faceam sicane de ex. legam 1 leu cu ata si il puneam pe holul casei si ma ascundeam dupa perete,ea il vedea si eu il trageam incet,ea dupa el,odata a cazut pe jos.
Altadata aveam un prieten pe care ea nu-l agrea,si venea acasa sa ne jucam de-a indienii si cowboyy,eu eram mereu ....indian si ma vopseam cu culori pe fata si eram la pielea goala.
Odata a vrut sa-l dea afara din casa si m-am suparat,am imbrancit-o de a cazut si lovit la cap de frigider....am crezut ca murise si am plans si l-am luat la bataie pe prieten.
Din fericire n-a avut nimic...!

Mamaie si tataie nu aveau frigider ci racitor,el la 2 zile mergea si cumpara blocuri de gheata,le punea in el pe o usa deasupra.

Bunica"cuscra"a avut 3 surori,una din ele o numeam in familie"Cucoana"pt. ca era bogata si sotul ei mare businessman in flori si mai ales lalele,le importa direct din Olanda.
De cate ori venea in vizita la Cuscra la barfe si cafea,ma supara pt. ca mereu de cum ma vedea imi zicea:"Ce mai faci bai putza?".
Alta sora a fost castorita cu marele inginer si pilot de raliuri din anii interbelici,Jean Calcianu.
Alta a fost casatorita cu un colonel din garda personala a regelui Carol.

Mama mea la fel a urmat liceul Sincai(cu tatal meu s-au castorit la 25 ani,amandoi nascuti in 1930)si apoi facultatea de economie si a fost contabil sef la Fabrica de Ciocolata si Produse Zaharoase Bucuresti,pe Sos. Viilor.
Urma sa devina directoare cand a fost si ea data jos din pozitii ca si tata cand eram pe lista..neagra a securitatii.

Am fost singurul lor copil,dar inaintea mea urmau sa aiba altul,insa a murit prematur...ma gandesc si azi la soarta....ce ar fi fost s fi fost eu ...primul?
Azi nu mai scriam aceste randuri!

Mi-am stricat dintii de copil....prea multe dulciuri ce aducea mama acasa.
Ei traiesc azi in Buc.in apt. de bloc,comunistii au luat casa dupa ce am intrat eu impotriva lui Ceausescu si a lor.
N-au vrut sa vina aici in USA,dar ii ajut lunar cu dolari,pensia lor e mica.E randul meu sa-i ajut.

Eu?Eu trebuia sa fi fost mort de 5 ori pana acum.
Cand aveam 2 luni,tataie avea un cantar si asa ma cantareau,unul vechi cu balanta si o greutate de bronz in forma de para,grea.Odata m-a pus pe cantar si din greseala a facut para sa cada pe capul meu....mi-am pierdut cunostinta si au trebuit sa ma duca la reanimare imediat.Ai mei au fost tare suparati pe el o vreme,caci puteam sa mor.

A 2 a oara,aveam 9 luni si am facut pneumonie cronica.La reanimare din nou si apoi zilnic niste injectii.I cheated death again!

A 3 a oara aveam 4 ani si eram la poarta,ma uitam la baieti mai mari jucand fotbal pe strada.Un altul care nu juca m-a ochit cu prastia si m-a lovit in cap de mi-am pierdut pe loc cunostinta si sangeram de nu se oprea deloc.La spital din nou...si azi am o scobitura mica in craniu,dar pacalisem iar moartea.

A 4 a oara era sa mor in batai la securisti,Dumnezeu exista!Am pacalit iar moartea.

A 5a oara,in USA de O.D.(overdose)prea multe droguri si bautura combinate deodata.La spital dus de gagici.
Am pacalit iar pe Mr. Death.

Nasa mea mare care mereu mergea la sora ei in Franta,fie la Nice ori Paris,aducea reviste multe si chiar si sora ei ii trimitea apoi postal in R. reviste.Unele se numeau CineVerite,si la mijloc aveau poza dubla(gen Playboy) cu diverse starlete in pielea goala.Aveam 10 ani si mergeam la ea in pod unde la tinea pe cele vechi si furam acele pagini.Acasa ,in camera mea,le puneam pe perete la pat,si tin minte ca atunci eram indragostit lulea de Raquel Welch,aveam si poze cu ea pe perete.Desigur ca incepusem sa ma masturbez deja cu gandul la ea mereu.
Odata a venit un preot cu dascal de paste sa sfinteasca casa si in camera mea...popa dadea cu busuiocul si apa sfintita aiurea peste tot,caci ochii lui esra pironiti pe pozele mele!Ha!Tin mint ca repata mereu:"...Minunat,minunat..."

Mai la 7 ani aveam o papusa,in chip de fata si nu stiu de ce(nici azi)o numisem ...Magdalena?Dar dormeam cu ea in fiecare noapte,ai mei faceau misto de mine.
Prima mea iubire a fost la 6 ani(nicidecum sex!) si toti baietii o iubeau,se numea Renata,o alergam peste tot si odata am prins-o si sarutat-o pe gura(nicidecum french kiss),m-a strans in brate si m-a sarutat inapoi....am fost
cel mai fericit pt. ca ceilalti baieti nu au avut sansa asta,m-au urat chiar.O vreme am fost prieteni si mereu ne ascundeam si ne sarutam copilareste pe gura.

Apoi ne-am mutat si am schimbat scoala,nu ne-am mai vazut.Dar au venit alte fetite in viata mea,cu gramada,mai tarziu cand am dat de gustul pasaricii....
nu ma mai opream,desigur ca primul sex ce am avut a fost lamentabil,dar la 14 ani ce stii?Nici fata nu stia deloc,fiind de-o seama cu mine si amindoi la virginitate,desigur ca nu a avut orgasm.
Dar cu timpul ne-am educat si expertizat,apoi am trecut ca un fluturas de la una la alta.
Am mai scris astea.

Cand aveam 14 ani eram deja cu o gasca de copii de-o varsta si mai mari cu 5 ani ca noi.
Ne duceam pe terasa unui bloc al unora si ne masturbam toti ,care se scapa primul trebuia sa dea 25 lei ....era Tudor Vladimirescu pe hartie.
Furam din magazine zilnic bautura si conserve,alteori spargeam masini noaptea sa furam,de multe ori ne bateam cu alte gasti din alte cartiere,era unul numit Ferentari(plin de tzigani),altul Pajura,altul Chibrit,altul Damaroaia de ex.Batai cu bate si cutite,am fost taiat de cateva ori,as putea zice ca as fi putut muri a 7a oara.
Aveam un lant cu mine mereu,cu asta loveam la sange.Ionel,un tip din gasca avea de ex o bara de fier,asta a fost mereu prin puscarie,ca si Virgil,Faraonul,Gica cutit lung,Broscoiul.Pe mine ma numeau Montzi.
Broscoiul era un tzigan mic dar f. rapid cu pumnul,nici nu-l miroseai!Odata m-am batut cu el si mi-a spart nasul,n-am vazut pumnul deloc!
Erau niste frati pe nume Carligel(3)si erau spaima cartierelor,mai era si Gelu Pandelica,asta doar se arata si fugeu toti,mai era Virgil Vlajganul,si asta batea de speria lumea.

Odata eram si jucam barbut afara in dosul blocului si o femeie a cazut(s-a sinucis)chiar langa noi,blocul avea 9 etaje.Tin minte si acum,ne uitam la ea cum ii curgea sange din nas si urechi si gura.Am plecat si chemat militia.
Altadata omoram niste broaste si popandai cu latzul de sarma si vedem o gramada de oameni,femei,copii ,barbati alergand dupa un tip la 23 ani urland :Puneti mana pe el ca si-a omorat tatal cu toporul."
Atata am asteptat,eram cred ca doar eu Ion si Valerica,ca ne-am si luat dupa el,l-am prins si luat la cafteala de l-am umplut de sange.O patrula de militari trecea pe acolo si l-au luat ei in primire pana a venit militia.

Mergeam la scoala si acolo iar batai cu alte gasti.Fumam deja si beam ,jucam poker pe bani si haine(aveam cativa legaturi la Shop-uri pe valuta),uneori aveam noroc de o pereche de jeans,de multe ori insa pierdeam.Trebuia sa fur bani de la parinti ori din casele altora.Intram pe geamul de la baie,stiam cand nu e nimeni acasa.
Uneori cu Valerica ne uitam la femei cum fac baie,odata era una f. frumoasa si cada era chiar sub geam.Geamul deschis,si ea in cada.Ne bagam efectiv capetele pe geam ,ea se spala si noi eram la 1 metru de ea!!!!N-am fost prinsi niciodata.

Cand aveam 10 ani alergam cu Georgica dupa fetite si le prindeam si apoi le bulaneam si frecam la pasarica.Odata am vazut o fata de 14 ani masturbandu-se cu un creion in WC,tot pe geamul de la baie.
Ca sa te uiti la bloc pe geam se facea in curtea interioara si era un culoar de trecere de la o scara la alta pt. a duce gunoiul la tobogan.Ei bine trebuie ca eram inconstienti!!!!Geamurile la 2 apt. erau la perete pe acest hol care avea
o balustrada de fier....Ne urcam pe balustrada si ne sprijineam de perete si apoi ne uitam pe geam.
Ganditi-va ca uneori eram la etajul 3,6,8,9 si o miscare gresita...moarte,te faceai praf in curtea interioara.
Oare de cate ori am sfidat moartea???

Dar acum inchei aici cu alta amintire de cand aveam 5 ani.Parintii de Craciun cumparau jucarii cu 1 sapt. inainte si le ascundeau in sifonier.Eu stiam unde-i cheia si ziua deschideam sifonierul ,le luam si ma jucam cu ele,apoi le puneam la loc in aceleasi pozitii,cand venea ziua Craciunului ma prefaceam ca sunt uimit de ele....

Pt. mine aceste randuri ma ajuta la scrierea memoriilor,la copiez pe printer si apoi le traduc si rescriu in detalii in engleza,dar sper ca si pe voi din Cerc va intereseaza sa cititi.Poate multi din voi nu ati avut astfel de copilarie ca a mea.Sper sa fie candva publicat acest text.

Desigur si repet sunt alta persoana azi si de 14 ani total opusa,dar de ce sa fug de trecut?E parte din viata mea,o experienta prin care am trecut odata.

Love&peace,
Ozzy(Wichincala Magha Chaule Shice-Little Eagle Who Cries).

Am venit in vizita in Romania dupa zece ani. Am plecat cind eram inca un copil si m-am intors cind eram un om matur ( zic eu ) Intre timp am invatat multe de la viata si am avut un inger de fetita care si-a vazut neamurile pentru prima oara la virsta de sapte ani.Nici nu-ti poti imagina cit de fericita a fost fata mea cind si-a vazut strabunicii, bunicii, unchii, matusile, verisorii, verisoarele, etc. A alergat pe strazi si s-a jucat cu copii toata ziulica, tipind si catarindu-se peste tot, pleca dimineata si venea seara murdara din cap si pina in picioare iar ochisorii ii luceau de bucurie. Cit de rasfatata a fost ea pentru doua saptamini nu a fost niciodata, si da i-a placut mult de tot totul.
Despre mine pot sa-ti spun ca am simtit ca sint acasa. Cunosteam fiecare copac, fiecare cladire, fiecare lucrusor si locusor mi-erau asa de cunoscute. Am fost foarte fericita sa pot sa-mi vad locruile natale, sa-mi vad familia si prietenii. Daca pot sa-ti compar ceea ce am simtit ar fi asa:Tin minte cind bunicii mei erau in viata, ma duceam la ei si cunosteam totul unde este, eram fericita sa-mi petrec vacantele la ei si casa lor devenea casa mea pentru citeva luni. Tot odata-mi iubeam casa parintilor mei unde de fapt era lumea mea, unde aveam camera mea, cartierul in care traiam, scoala, magazinele,etc. Deci pentru mine venitul in Romania a fost ca si atuncu cind ma duceam la bunici pentru vacanta de vara. Romania este parte din mine si o sa-mi petrec multe vacante calatorind si colindind meleagurile natale, dar dupa vacanta vin inapoi acasa unde este viata mea.
In concluzie, atunci cind am venit in Romania am simtit ca sint acasa, si de fiecare data cind o sa vin in vizita o sa ma simt acasa, fiindca Romania este parte din mine asa cum si America este parte din mine. Am doua tari ca doua familii pe care le iubesc enorm.

Criss

Singuratatea e o stare...Si starea asta nu prea te determina sa gandesti...O simti doar si cauti disperat ceva de care sa ta agati si sa scapi de ea...
Imi place sa stau eu cu mine, ore intregi...sa nu fie nimeni in preajma..sa nu-mi tulbure nimic linistea...gandurile...Dar in momentele acelea nu ma simt singura.
Acum, ma simt singura...
M-am enervat azi pentru ca un domn taximetrist nu mi-a acordat prioritate, ca una din rotile masinii s-a desumflat , ca m-am intors acasa cu masina plina noroi...ca afara ningea ca-n povesti...dar fulgii se topeau cand atingeau pamantul...M-am enervat si n-am plecat nicaieri...M-am inchis in camera mea si am recitit fara sa respir "De veghe in lanul de secara"...Apoi...Apoi, toata lumea a plecat de-acasa, as fi mai citit ceva...dar nu ma mai atragea nimic;telefonul era mut de-o vesnicie;la televizor nimic care sa ma atraga;afara inca ninge si mi-e mila sa scot masina iarasi prin noroaie;am deschis messengerul...dar nu-i nimeni caruia sa-i vorbesc;in plus...am pus sa ascult ceva smooth jazz...si-am dat chiar peste Kenny G. cu " Alone"...am intrat in cafenea...si-am ramas cu ochii pironiti tocmai pe subiectul asta.
Ei bine...asta seara tipa singuratatea in mine...asa ca...am incercat sa vorbesc...Dar...realizez ca sunt mai singura decat credeam...Nici cuvintele nu sunt aici...cu mine...

realmente catastrofa kgat-ul asta! si apoi se mai mira ca de ce nu ajung departe???

mi-am dat seama ca ne faceai cu mana la propriu. ti-am raspuns, de aici din camera mea...la figurat insa ;)

in general ofeream flori. nici n-aveam camera mea in romania si pe vremea mea parintii isi cam bagau nasul. sa aduci o fata acasa era o problema logistica super complicata...
continuam mai tarziu sau maine

Feng shui este in intregime altceva decit vrajitoria si magia.
Eu am citit vreo patru carti fiind foarte sceptica la inceput si considerind ca este un nou produs de publicitate comerciala dar acuma sint partial convinsa ca am gresit.Oricum desi exista multe contraziceri in ceea ce eu am citit, pricipiile de baza sint aceleasi si de fapt sint acelea de a-ti creea o armonie cu obiectele din jur, si atunci este normal sa te simti mai in largul tau.Mi-am facut si eu un colt al prosperitatii,o fintina cu apa curgatoare dar am reusit una foarte simpla iar apa se revarsa dintr-o sfera pe niste pietre rotunde alb- negru,am pus la intrare in camera mea tuburi de vint din bambus, la sotul meu in camera o oglinda mare vizavi de usa, si 2 fluiere rosii la intrare in casa. Semnificatia nu are rost sa o transcriu acuma tu probabil o stii.Toate astea le-am facut in joaca ca sa am marea surpriza ca totusi au un efect chiar daca este un gen de placebo.Dar repet cred ca Feng-shui este de fapt armonia cu tine insuti si arta de a trai cu cei din jur.Nici nu cred ca o discutie despre Feng shui isi are loc alaturi de o discutie care apartine altui domeniu

Da, am si eu un coltisor in care ma retrag ca sa inteleg, sa ma inteleg, sa plang, sa ma linistesc... sa uit... si apoi sa ma arunc iarasi in "jungla"!
Pana nu de mult ma retrageam in camera mea de copil si ma incuiam acolo! Acum n-o mai am... am ramas insa cu cimitirul, e locul care ma calmeaza, in care ma simt eu cu mine, nu stiu de ce! De fapt, poate stiu!

Cand eram pitac aveam un cosmar ciudatel. Eram in camera mea in apartamentul parintilor de la etajul 7. Parea sa fie camera mea, dar era o senzatie ca parca nu eram fizic acolo. Deodata apare sorä-mea care alerga si chitzäia in jurul meu, o bucurie senina se vedea pe fata iei. Deodata totul se incetineste. O vad pe sora-mea fugind spre balconul din bucatarie si ma apuca o presimtire de moarte, o groaza, o senzatie de deja-vu si un roz mucegait impanzeste peretii. Dau sa fug dupa ea dar ceva ma tine pe loc, nu pot decat sa ma zbat, sa incerc sa fug. Dupa un moment se misca iar totul repede, foarte repede, ajung in bucatarie si o vad pe sora-mea pe marginea balconului razand spre mine. Imi face cu mana iar un zambet lugubru ii apare pe buze. Am sarit sa o prind de picior, dar sarise deja. M-am uitat in jos, nu o vedeam, dar stiam ca e acolo. Atunci am urcat si eu pe marginea balconului si cu exact acelasi zambet m-am aruncat dupa ea.
Asta e momentul in care ma trezeam si ma duceam sa vad ce e cu ea, pt ca avea camera langa mine.
Odata, in acelasi vis, am prins curaj in timp ce cadeam, stiam ca ea e dincolo de asfaltul care venea din ce in ce mai aproape. Cand aproape atinsesem solul, s-a incetinit totul si cand sa trec prin asfalt, caci asta era senzatia, m-am trezit pe jos. Cazusem din pat :)

Super conferinta...

O mica scanteie ironica in coltul ochiului stang, dar zambeste, uitati-va cum zambeste! Sa ne jucam, rad si eu inapoi. :oD

Era doar un gand care mi-a venit, multe sunt total aiurea. Nu ti-ar placea nici in gluma vorbind o prefata scrisa de mine, sunt prea tentata sa spun ce nu se cuvine, am un dracusor rebel in buzunarul de la piept, un fel de Mr. Jingles (The Green Mile). Plus ca - in soapta - eu sunt cea mai frumoasa si mai desteapta si mai celebra din camera mea, dar cam atata... shushhh... sa nu spui....

As vrea sa scriu si eu asa, dar parca suferi prea mult cand te lasi in cadere, cu tot cerul rasturnat deasupra ta. Dar ce tentanta e o supradoza de suferinta, cata voluptate totusi, nu?
_____________________________________________
"De la sublim la ridicol nu este decat un pas". (Napoleon)

Uite si de la bright ceva de relaxat neuronul (cam lung..dar merita):

Dragii mei Parinti,
Sunt deja de 3 luni la Facultate si inca nu v-am scris. Imi pare nespus de rau insa va promit ca ma revansez de data asta. Insa inca inaite de a continua sa cititi scrisoarea v-as ruga sa ocupati loc. In nici intr-un caz sa nu continuati sa cititi scrisoarea stand in picioare!
Arsurile mi s-au vindecat aproape complet si am scapat incet si de starea de soc care mi-a provocat-o faptul ca a trebuit sa sar de la etajul 4. Am stat in spital doar 2 saptamani, vad deja destul de bine, si voma aia groaznica imi apare doar saptamanal. Deorece incendiul a fost provocat de mine trebuie sa platim ca despagubiri 30 de milioane de lei facultatii, doar toate astea sunt fleacuri, avand in vedere ca am ramas in viata.
Norocul meu a fost ca barbatul din blocul de vis-a-vis a vazut ce s-a intamplat si a chemat salvarea si pompierii. El a fost cel care m-a vizitat dupa aia la spital si dat fiind faptul ca nu aveam unde sa mai stau (camera mea s-a facut scrum) a fost atat de amabil sa-mi ofere sa stau cu el. Are o garsoniera cu o singura camera insa ne intelegem foarte bine.
El e de doua ori mai in varsta ca mine insa ne iubim extrem de mult si vrem sa ne casatorim! Inca nu ne-am hotarat cand dar vrem sa facem nunta inainte sa fie prea evident faptul ca sunt gravida.
E adevarat, dragii mei parinti, voi fi mama in curand!
Stiu ca abia asteptati sa fiti bunici si sunt sigura ca veti iubi bebelusii (deorece vor fi tripleti) la fel de mult cum m-ati iubit pe mine cat am fost mica. Singurul lucru care ne intarzie nunta e o infectie care il afecteaza momentan pe iubitul meu. Din cauza asta suntem din nou la spital fiindca evident ca m-am infectat si eu, dar deja ne simtim mult mai bine datorita antibioticelor care le primim amandoi intravenos.
Medicii numesc boala asta sifilis sau cum...
Stiu ca il veti primi pe sotul meu cu bratele deschise si va deveni in scurt timp un adevarat membru al familiei.
E un om foarte de treaba si cu toate ca nu a terminat 8 clase e foarte ambitios! Evident are alta religie ca a noastra dar stiu ca sunteti toleranti si nu va va deranja astfel nici faptul ca pielea lui are o culoare putin mai inchisa decat a noastra. Probabil ca va veti intelege foarte bine si asta nu in ultimul rand si datorita faptului ca are in mare o varsta apropiata de a voastra mai ales ca vrem sa ne mutam acasa (garsonierea lui e cam mica pentu trei copii).
Si parintii lui sunt niste oameni foarte cumsecade, tatal lui e chiar unul dintre cei mai renumiti traficanti africani!
Acum ca v-am povestit despre toate a sosit momentul sa va recunosc ca nu mi-a ars locuinta asa ca nu am nimic, nu am fost in spital nici macar o zi, n-am sifilis si nu am nici vreun logodnic negru.
Adevarul e ca m-au picat la chimie organica si la mate, si am luat un 6 la masini si actionari si am vrut doar sa va constientizez asupra faptului ca exista pe lumea asta chestii mult mai nasoale decat asta.
Va pupa dulce,
A voastra fata






You think you know, but you have no ideea.

aveam un text pentru conferinta "concurs" o mai tii minte, pina la urma nu l-am pus dar acum mi-ai amintit de el:

"Nu exista nici un pericol sa ramin acolo. Nu as fi putut sa fiu fericit intr-o astfel de casa, cu reviste ponosite pe fiecare scaun si un fel de amestec abominabil intre comedia asa ziselor mobile functionale moderne si tragedia balansoarelor decrepite, a meselor paraginite si a becurilor arse. M-a condus sus pe scari pina la camera mea... “Iesi de aici imediat!” mi-am zis ferm in timp ce ma prefaceam ca analizam pretul ridicol si ingrijorator de scazut pe care gazda mi-l ceruse pentru pensiune...

Inca o urmam pe Dna. Haze cind pe nepregatite o unda albastrie mi-a cuprins inima la vederea amorului meu din Riviera. Semiimbracata, intinsa pe o rogojina intr-o baie de soare, s-a intors sa ma spioneze pe deasupra ochelarilor de soare...Era aceeasi copila: aceiasi umeri fragili de culoarea mierii, acelasi spate svelt, gol, matasos, acelasi par castaniu..."

Desigur e din Lolita. Cred ca este inevitabil sa incerci sentimentele pe care le-ai incercat tu citind cartea. Si e adevarat pedofilia si orice forma de activitate sexuala in situatie de neegalitate intre parteneri, constrinsa cu alte cuvinte sau in care unul profita de inocenta celuilalt pentru a obtine placere este abominabila. Lolita nu era complet inocenta, dar exista cazuri de pedofilie extreme in care victimele sint copii care au numai citeva luni de virsta :(

Stiai ca Nabokov era cit pe ce sa arda manuscrisul Lolitei? L-a impiedicat sotia sa Vera careia cica i-a fost extrem de fidel, daca se poate numi asa pentru ca in realitate era un mizantrop si se simtea mai bine printre lepidoptere - Nabokov era si un excelent entomolog

cosmaruri..hmmm. am avut si eu experiente....spunandu-le probabil ca m-ati crede nebuna rau de tot. Si eu mi-am facut griji, am vb cu o groaza de persoane, numai la Mama Omida nu am ajuns :DDD Dupa care am inceput sa-mi analizez putin viata, experientele...si mi-am dat seama, ca de fapt toate visele se leaga de ceva anume din viata noastra. Si tot ce nu poate iesi la suprafata din subconstient, se arata in vise. Si culmea, ca visele mele erau asa de reale, incat ma simteam ca in zona crepusculara...si puteam sa jur ca sunt treaza. Ati auzit de paralizie in somn? E o chestie reala...in care omu se zbate cumva intre vis si realitate. Adica esti constient ca ti se-ntampla ceva rau, dar nu te poti trezi. Cam asa am fost si eu, visul culmina in momentul in care in camera mea aparea o umbra de forma de om. (nasol asa-i?) Ori statea langa pat, ori pe pat, ori langa birou...deci ma inebunea. De obicei ma trezeam urland...asa ca mama deja stia ca daca-mi striga numele, ma linistesc si adorm din nou....
Cred ca a tinut vreo 2 ani. Credeti-ma...erau seri in care imi era frica sa adorm. Si stiam exact cam de la ce ora imi apare visul...
Am stat si m-am gandit f. mult...am spus ca sunt blestemata, si ca ar trebui sa-mi schimb locul de dormit...ca un suflet anume ma pandeste, etc. etc. Nu am gasit raspuns pana-n ziua de azi, si cred ca nici nu mai vreau, pt. ca nu mai visez.
Singura conexiune pe care o fac e ca am avut o relatie extrem de tulburata inainte de vis si am suferit f. mult. Visul a aparut dupa relatie. Si a durat....cat timp am fost singura. Dupa care am intalnit persoana cu care sunt si acum, si incetul cu incetul a disparut. Nu am am umbre in camera. M_am si mutat in alta locuinta...in fine..
Foarte rar mi se mai intampla (daca sunt singura in pat si in casa) sa tresar in vis, sau sa ma sperii...Probabil ca mici urme mai sunt...dar cred (sper) ca am depasit momentul....
Am lasat lucrurile asa....fara sa ma complic prea mult, si am incercat sa inteleg ce mi s-a intamplat...si mai ales de ce. Am platit pt. ceva? Sau a fost o premonitie....? Nu stiu. In orice caz, sunt sigura, ca totul are un raspuns si nimic nu a fost fara sens....

sunt asa de multe, ca nici nu stiu ce sa povestesc...
pentru inceput...eram pe la varsta in care se facea insectar la scoala (acum nu se mai face) si am fost eu pe coclauri si am adunat tot felul de gaze in tot felul de borcanele, fiindca imi era mila sa le prind si sa le omor. intr-un borcan cu tifon aveam paianjeni- multi si de toate marimile, iar intr-o cutie de medicamente, cu dopul perforat, am strans gargarite, buburuze si alte insecte cu pete si punctuletze pe ele. am ajuns acasa - eram de dupa-masa la scoala si m-am grabit sa strang insecte toata dimineata. fiindca nu mai aveam vreme de prins insectele in insectar, am lasat borcanele in camera mea si am plecat la scoala. cand am venit, am descoperit ca borcanul cu paianjeni si cel cu gargarite erau goale...m-am intristat de numa', se irosise toata munca mea...dar mama mea era disperata, caci toata casa era plina de bucuruze si gargarite si nu stia de unde invazia de gaze. paianjenii, insa, nu i-a vazut, ca se ascunsesera prin colturi si unghere care cum...nici macar azi nu a aflat ca era din cauza mea. nu mai povestesc cat s-a chinuit mama sa scape de miile de pnaze de paianjen care ne-au invadat pe "nepusa" masa casa...

Adrian Fuchs :

1. Romania sa devina al 51-lea stat al SUA.
2. Carnea de peste sa aiba pretul cartofilor.
3. Sa treaca Tropicul Racului prin camera mea.
4. Gaina sa faca doua oua in aceasi zi.
5. Benzina sa se vanda la aprozar.
6. Imperiul Roman sa mai existe si astazi.
7. Sa dispara manelele si telenovelele, la un semn magic.
8. Iliescu sa devina Papa, dar la Vatican.
9. La robinet sa curga Coke.
10.Ieri sa fie azi. Alaltaieri sa fie ieri ...

Am descoperit ca pana la urma tot ceea ce fac depinde de starea mea...nu mi-am fixat tabieturi si in general nu ma incadrez in lucruri prestabilite. Asa ca si cand vine vorba de citit...am aceeasi opinie-ca nu trebuie sa te limitezi la anumite conditii ca sa citesti. Totul depinde de stare...bine si de carte, dar de obicei cele doua se armonizeaza...de exemplu n-am avut vreodata chef sa citesc Camus in autobuz.

Cateodata nu m-am putut dezlipi de o carte si uitam sa cobor din autobuz la statia potrivita...desi mi s-a intamplat sa citesc anumite carti atat de profunde incat m-au facut sa am senzatia ca cititul in autobuz e cumva impudic...si nu ma refer la carti cu tenta erotica. Erau pur si simplu carti cu care relationai, care te faceau sa te simti implicat...carti poate putin proustiene (in sensul ca iti trezeau amintiri involuntare pe care nu le poti savura decat in coltisorul tau de lume ). Dar trebuie sa recunosc faptul ca am "savurat"- ce ciudat suna..- intr-adevar lectura singura in camera mea lenesa asortata cu o muzica potrivita pe care cand o ascult mai apoi imi aminteste de carte....sau pe la tara cu multa verdeata in jurul meu....la fel si la munte.

Pana la urma fiecare decor imprumuta ceva din culoarea lui cartii si se agauga la impresia finala, asa ca se merita din plin sa te bucuri de imprejurari.

."A suprima speranta inseamna a readuce gandirea la trup. Si trupul trebuie sa putrezeasca" Camus

Ciudatenie sau simpatie telepatica ?!?! ... raman totusi la aceeasi sila si scarba de astazi... cand dupa o iesire cu bicicleta prin oras trec precum era obiceiul si pe la Stavropoleus sa vad ce mai poate vedea camera printre sufletele "neprihanite" din biserica.

Dau sa fac doua trei cadre... si hop pe langa mine o "maicutza cu frica lui d`zeu" da fuga (evident sfioasa si cu un zambet mincinos) pana in curte. Nu apuc sa ma intorc sau sa schimb ceva setari la camera... si brusc o alta "preaiubitoare de pace si frumos in lume" ma bate pe umar si sopteste cu o voce "suava" si privire de "cristal clipitoare" de era sa-mi scap camera din mana ..."domnule.... aveti binecuvantarea preotului ca sa faceti poze?"

Ii raspund... "camera mea stie sa faca poze si fara binecuvantare ... multumesc frumos dar sunt sigur ca nu doreste lucrul asta" ... (evident putin amuzat sau poate shocat de agresivitatea vorbelor si a privirii).

"Pai nu se poate sa faci poze aici" ... intreb "cum asa?" ... raspunde "pai asa a dat ordin preotul" ... intreb "da cine`i preotu`? de face legi idioate peste cele ale statului? ... apropo ... sa fi cazut semnul cu fotografiatul interzis de la furtunile din ultima vreme sau nu aveti asa ceva? (in cazul in care ar exista o astfel de reglementare undeva prin lege)".... raspunde " ce semn? ... stiti nu aveti voie ... asa a zis preotul si gata " ... sa-mi fie scuzata lipsa de respect... dar cu atat prostie si minciuna pe metru cub mi-a fost mai greu dat sa ma intalnesc.

Pleaca tzafnoasa leganandushi sholdurile ca o curva ce`si aranjase clientul rauplatnic cu un genunchi in (ouale de pasti). Raman si eu un pic cu privirea`n (cruce) ... nestiind practic ce era de facut?!?! ... vorba domnului Lazar ... sa fac un scandal cat China... sau sa-mi vad de altele de prin oras.

Ies din curte si mai sa`mi vina sa scuip a sila (desi detest gestul) ... ma uit in jur si incerc sa-mi refac pofta de traire frumoasa pierduta in numai cateva secunde. Si taman cand incepea sa-mi reanim pasiunea pentru un zambet ... langa biserica la vreo 10m o shleahta de politai cascau bascaliile si burtile duhnitoare si puturoase .. aruncand priviri iscoditoare si banuitoare pe sub sprancene (precum detectivul ala din desene animate). Ma opresc cateva secunde si ... privind spre ei constat ca ochii se opresc fara nici o ezitare dincolo de ei pe coloritul galbui al zidului. Teribil sentiment al nesigurantei in preajma unor astfel de "reprezentanti ai legii" ... asa ca am renuntat la ideea de a incerca sa aflu de la "domnii organe" daca exista vre-o lege care sa permita preotilor sa restrictioneze fotografiatul in incinta bisericiilor.. curtilor ... etc.. (evident problema se poate extinde spre muzee ori alte forme).

Asta este ... totusi ma voi interesa despre "treaba" asta... si voi incerca pe viitor sa iau dupa mine si un "reprezentant al legii" ceva mai dezghetzat care sa explice domnilor popi cum e treaba (daca este intr-adevar o incalcare a legii).

Apropo... acelasi rahat de reguli penibile si tampite sunt si pe aeroporturile romanesti... n`am vazut bai frate... pana si pe marile aeroporturi din lume... am fotografiat de cand am iesit din avion pana mi`am terminat cardurile si nu a zis nimeni nimic ...

Cine stie... poate avem mari secrete in tara ce nu trebuiesc aflate.
Un lucru e totusi cert ... prostia, tampenia, dobitocia, mitocania, minciuna si altele nu mai sunt un secret demult in romanica.

Toate bune... si dzeu` fie cu voi... (dar nu asta de azi ... ci altu` poate de peste 100 de ani)

Cu stima

eu sunt de acord cu zaraza...si sunt fumator!
cand eram mic, tata fuma pe balcon. aveam doua balcoane: unul la bucatarie, unul la camera mea si tata il prefera pe ultimul. numai ca, isi aprindea tigara chiar cand sa iasa afara si mirosul ma deranja (fiind nefumator atunci, pana la un moment dat :D)
nu stiu ce era in capul lui, ii spuneam mereu sa-si aprinda tigara afara daca tot o fumeaza acolo...ori uita, ori o facea inadins, ori era un tic nervos; iarna, cand era ger, fuma in masina, in beci sau pe holul scarilor din bloc pentru ca mama era clar impotriva fumatului.
cand aveau musafiri, fuma si el in casa, ca omul. :)))

eu nu sunt chiar asa oropsit...cand e frig, "am voie" sa fumez in bucatarie.
prin occident nu se fumeaza in tren, sub nici o forma! eu ma "rezolv" fumand la toaleta (deh, viciu imputit!)

alcoolul nu deranjeaza alte persoane, daca acele persoane nu stau nas in nas cu cel care a baut de curand; fumul de tigara se propaga rapid si patrunde peste tot.
tema conferintei nu este despre ravagiile facute de tutun sau alcool, asta-i alta poveste...
______________________________________
"Raiul meu, ramâi asa!"
(Ion Barbu)