canada recunoastere medicina

Dragul meu,
ai râs din ignorantă, pentru că exemplele pe care le-ai dat le-ai ales cel mai prost posibil.
Si asta, pentru că:

- Nicolae Paulescu este într-adevăr, descoperitorul insulinei, fapt recunoscut şi de suedezi, după campania dusă pentru recunoasterea prioritătii medicului român. Este drept, lucrurile au rămas la acest stadiu, pentru că un premiu Nobel odată acordat (în acest caz, canadienilor Banting si McLeod, în 1923), asa rămâne.
Daca nu crezi, uite un citat:

"Răspunzând campaniei internaţionale de restabilire a adevărului iniţiată de fiziologul scoţian Ian Murray, Comitetul Nobel recunoaşte în 1969 meritele şi prioritatea lui Nicolae Paulescu în descoperirea tratamentului antidiabetic. Profesorul A.W.K. Tiselius, directorul Institutului Nobel, deplânge situaţia din 1923, dar - conform statutelor Comitetului - exclude posibilitatea unei reparaţii oficiale, exprimându-şi doar speranţa că "opera de pionerat" a lui Paulescu va fi elogiată cum se cuvine de forurile ştiinţifice internaţionale. Cu ocazia semicentenarului descoperirii insulinei, aceste foruri au recunoscut în mod unanim prioritatea savantului român."
de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Paulescu

sau, daca stii engleza,
"From April 24 to June 23, 1921, Paulescu published four papers at the Romanian Section of the Society of Biology in Paris:The effect of the pancreatic extract injected into a diabetic animal by way of the blood. The influence of the time elapsed from the intravenous pancreatic injection into a diabetic animal. The effect of the pancreatic extract injected into a normal animal by way of the blood.
He also made an exhaustive paper on this subject called "Research on the role of the pancreas in food assimilation" which was sent on June 22 to the Archives Internationales de Physiologie in Liege, Belgium, which was published in the August 1921 issue.
He also patented the process of manufacturing the pancreine (his name of insulin) with patent no. 6254 of April 10, 1922 at the Minister of Industry and Trade in Romania.
Eight months after the publishing of Paulescu's works, doctor Frederick Grant Banting and biochemist John James Richard Macleod from Canada, working at the University of Toronto, announced their results about the hyperglycemia of diabetic dogs, using a pancreatic extract. Their conclusion was that Paulescu's paper was correct, being simply a confirming paper, with direct references to that article.
In the next year, to everyone's surprise, they receive the 1923 Nobel Prize in Physiology or Medicine.
The merits of Nicolae Paulescu, as being the first to discover the insulin, were recognized only after 50 years from the first patent of procedure to produce insulin."
de la http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Paulescu

- Hermann Oberth a fost un sibian, mentorul germanului Von Braun, cel care a construit rachetele germane din al doilea război mondial, luate apoi de rusi si americani si folosite în programele lor spatiale. Von Braun a ajuns, de altfel, directorul stiintific al acestui program la NASA.

"Hermann Julius Oberth, born June 25, 1894 in the Transylvanian town of Hermannstadt, is, along with the Russian Konstantin Tsiolkovsky and the American Robert Goddard, one of the three founding fathers of rocketry and modern astronautics."
de la http://www.kiosek.com/oberth/

- "noua stiintă", sonicitatea, nu este de loc nouă şi bazele sale au fost puse (e drept, în Marea Britanie, de inginerul român Gogu Constantinescu. Cel mai simplu exemplu de aplicatie a acestei stiinte este pick-hammer-ul, pe care cred că-l întâlnesti si in Spania, nu-i asa?

"George (Gogu) Constantinescu (1881 - 1965) was a Romanian scientist and engineer, considered one of the country's most important. He was responsible for creating a new branch of continuous medium mechanics, called "sonicity", which described the transmission of mechanical energy through vibrations. He also invented the sonic engine."
de la http://en.wikipedia.org/wiki/Gogu_Constantinescu

In concluzie, inainte sa râzi, gândeste-te că ai putea deveni tu însuti subiect de amuzament. Cineva spunea aici ca mai puteti umbla si pe google, daca vreti sa mai aflati câte ceva.

Stimata D-na Flavia, D-le Dan,
In legatura cu intrebarea dv privitoare la posibilitatile de a practica stomatologia sau medicina in Canada, din experienta personala si din informatiile pe care le detin la aceasta data pot sa comentez urmatoarele:

- sansele sotului dv de a practica medicina in Ontario sunt extrem de mici, dar nu inexistente. Procesul de echivalare este anevoios si poate dura multi ani.
va sugerez sa consultati urmatorul site pt detalii despre 'foreign medical graduate program'
http://www.oimgc.utoronto.ca/img_ontario/about.htm#special

- in ceea ce priveste stomatologia: - sotul dv ar trebui intai sa fie acceptat in programul pentru foreign dentists de la U of Toronto, sa urmeze 2 ani de studii, care costa in jur de 51K $ plus books and supplies, si in cele din urma sa treaca examinarile provinciale, care sunt foarte grele

Academic Fee $38,290.00
Non-academic incidental fees $754.86
Dental Instruments and Required Items $11,348.00
Models † $163.00
Phantom Head Rental † $159.00
Laundry Service † $506.00
Minimum First Payment $23,694.00
TOTAL FEE PAYABLE $51,220.36

pentru mai multe informatii, va sugerez sa consultati
http://www.utoronto.ca/dentistry/admissions/qualifyingprogram/qualmain.html

precizez ca la volumul de 200,000 de noi veniti in fiecare an, majoritatea cu diplome universitare, si deci nu putini calificati in profesii ca si medicina, drept, stomatologie etc, nu va fi deloc usor sa intrati intr-un program de echivalare a studiilor.

nu intentionez sa va sperii, dar am intalnit destui medici atat in CA, cat si in US, care conduc taxi-uri sau imping carucioare in super-marketuri

va urez mult succes in demersurile dv

o stiinta ca toate celelalte, bazate pe date, studii, si agreata in Franta in ministerul de Sanatate, dovada este ca multe medicamente homeopatice active sunt rambursate de catre Asigurarea de boala (Securitatea Sociala)

in medicamentele homeopatice nu sunt folosite doar plante, uleiuri esentiale, dar si substante : saruri minerale, amino-acizi, vitamine, hidrati, oligo-elemente si altele, naturale sau de sinteza

De altfel multe medicamente de la medicina traditionala sunt extrase din plante
ex: tot ce este medicament respiratoriu, in 80% este extras din esenta de eucalyptus.

Insa nu trebuie confundat, asa cum spuneam inainte, Phytotherapia (naturoterapie) sau Aromatherapie cu Homeopatia.

Plante sau extracte de plante folosite in diferse forme si preparate singur acasa, cu un dozaj cum vrei.. nu este homeopatie

Dozele infinetizimale continute intr-un medicament homeopatic sunt etudiate si stabilite strict si precis, sunt cate o data de ordinul de -3, dintr-un gram adica o mie de ori mai mic decât gramul, chiar si de ordinul de a 10.000 parte dintr-un gram...

un surdozaj ar da simptome de boala.

Nu este o abureala, dar eficace pt multe lucruri nu da rezultate in toate bolile.

Cu matematica nu ar trebui sa ai probleme - daca limba nu iti da dureri de cap. Nu stiu cum e in Franta dar profesorii se cauta in UK, SUA si Canada.

Ca sa ai recunoastere incearca deja sa mergi pe un program de cercetare cu o universitate din Franta sau pe un post-doctoral.

Scoala de matematica din Romania e f. buna asa ca dupa greutatile inceputului nu ar trebui sa ai probleme.

Cred ca aceasta este o recunoastere pentru munca si lupta lui Daniel, de a ne oferi un forum demn, de a ne da unelte in mana contra trollilor care fac "mahala" (cum spune Karina) si distrug peste tot unde trec.

Felicitari Alexandra!!
si in special,
Felicitari Daniel!!

Este mai usor sa dai vina pe o asa zisa "discriminare", in loc de a recunoaste ca cineva este mai valoros din punct de vedere profesional..

Discriminarea are spatele larg, o tot poti incarca.. :)

Vorbeai de medicina si cred ca de medici romani.
Personal cunosc medici romani, cu diplome echivalate dupa studii in Franta, care sunt recunoscuti si apreciati, unii chiar considerati somitati al medicinei in Europa, unul este director la un spital foarte mare, altul la un Centru Hospitalier Universitar, unul este profesor sef de catedra la facultatea de medicina, multi au cabinete private sau in asociatie. La clinica St George la Nice ai doi specialisti, tot de origine româna (au honorarii libere : 50-55 euro, in loc de 23 euro tariful conventionat! si lumea se inghesuie la ei...)
unde-i atunci discriminarea???

A fi medic, inseamna sa muncesti si sa te ti in curent cu noile medicamente, noile cercetari si descoperiri, sa ai o formatie continua.
Nu te poti culca pe laurii unei diplome

Textul doctorului Paul Doru Mugur este in acelasi timp just si nedrept. Just, pentru ca in general un serviciu de medicina din Romania activeaza dupa sistemul mandarinic - marele sef si ceilalti, pnetru ca multi nu sunt capabili sa isi recunoasca limitele. Injust pentru ca nu pot sa cred ca pina la 27 de ani nu a intilnit in Romania decit medici incompetenti si inumani. Sau isi cauta argumente ca sa nu regrete ca a plecat?
Pentru ca
-sigur sistemul e de departe mult mai bun
-sigur cistigul e incomparabil
etc
dar nostalgia exista, chiar si cind nu o recunoastem.
Vorbesc in cunostinta de cauza
un medic roman aflat in Franta si care, desi poate ramine in conditii excelente, se intoarce. Macar sa mai incerce odata!

Adevarati soldati ai lobby-ului romanesc, romanii de aiurea
sunt marginalizati sistematic de politicienii de la Bucuresti
=============================================================

Despre romanii de aiurea, romanii din tara nu stiu prea multe lucruri, iar aceasta lacuna nu este altceva decat o consecinta a politicii paguboase dusa de Romania ultimilor 50 de ani. De la incheierea celui de-al doilea razboi mondial in tara nu numai ca a fost interzis sa vorbesti de Basarabia sau Nordul Bucovinei, dar si despre cei plecati prin cele strainataturi. Revolutia din decembrie 1989 ar fi fost indreptatita sa readuca lucrurile in starea lor fireasca, insa, asa cum au decurs lucrurile in Romania post-revolutionara, aceasta revenire nu a avut loc. Primul organism guvernamental insarcinat cu gestionarea relatiilor cu romanii de pretutindeni, si vorbim aici de circa 13 milioane, a fost Consiliul pentru Romanii de pretutindeni - birou ce nu si-a propus foarte multe. In februarie 1998, la conducerea nou-infiintatului subsecretariat de stat pentru romanii de pretutindeni a fost numit Mugur Vasiliu. In pofida evidentei ca la nivel national, guvernamental, problema romanilor din intreaga lume nu reprezinta nici cel mai mic interes, subsecretariatul a inceput sa lucreze de-adevarat. Mugur Vasiliu si-a asumat sarcina de a restabili relatiile cu toti romanii, indiferent de locul in care s-ar afla ei sau de convingerile lor politice, intelegand ca Romania are si obligatia morala de a-si tine conationalii aproape, de a-i cointeresa in viata patriei-mama. Primul pas a fost elaborarea unui proiect prin care subsecretariatul sa devina departament de stat - un statut egal cu cel al minoritatilor din Romania - insa, deocamdata, demersul sau nu a beneficiat de interesul guvernului roman. Dupa zece luni de gestionare a subsecretariatului iata ca Mugur Vasiliu ofera politicienilor romani un document de capatai care trebuie sa fie cunoscut de factorii de decizie din Romania: Memoriu "Intru apararea romanilor de pretutindeni" cu privire la starea de fapt si de drept a legaturilor statului roman cu persoane si comunitati romanesti din lume. Din pura precautie, la sfarsitul cartii se gaseste un capitol in care sunt prezentate organismele similare din alte state. Si din acest punct de vedere Romania se pacaleste singura. Avand milioane de conationali in afara hotarelor, ea nu stie sa comunice cu acestia chiar cand plange ca este marginalizata, ca Occidentul ii intoarce spatele. Prima mana de ajutor ar putea veni de la ei, romanii de pretutindeni, insa pentru ca acest lucru sa se poata petrece firesc, Romania trebuie sa intinda si ea mana. O relatie in doua sensuri.

Italia

Diaspora romaneasca din Italia numara in prezent, dupa unele estimari, circa 25.000 de persoane, caracterizandu-se prin structuri destul de eterogene. In ultimii 20 de ani s-au constituit comunitati romane in zonele oraselor Roma, Milano, Torino, Bari, Verona, Florenta, cu precadere in jurul bisericilor ortodoxe romanesti. In Italia functioneaza mai multe asociatii culturale, centre de studii, fundatii cu caracter romanesc, dintre care unele editeaza si publicatii in limba romana.

Franta

Primii emigranti romani la Paris au fost intelectualii atrasi de ideile Revolutiei franceze din 1789. In 1939, romanii din Paris s-au organizat intr-o Societate Romaneasca, avand biblioteca proprie, constituindu-se colonia romana. In contextul istorico-politic interbelic si in perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial, numarul emigrantilor romani din Franta a sporit semnificativ. In prezent, diaspora romana din Franta numara aproximativ 60.000 de persoane. Caracteristica principala a emigratiei romane din Franta o constituie faptul ca majoritatea acesteia, mai veche sau mai noua, are o pozitie pozitiva fata de patria de origine. O parte importanta a intelectualitatii de origine romana a fost si este unanim apreciata in viata culturala franceza. Emigratia romana din Franta este concentrata in marea ei majoritate la Paris si in unele orase, intre care Marsilia, Bordeaux, Montpellier, Metz, Grenoble, Saint Nazaire, Narbonne, Avignon, Valance, etc.

Germania

Emigratia din Germania s-a constituit in valuri succesive, indeosebi dupa 1940. Se estimeaza ca numarul sasilor si al svabilor din Romania este de circa 550.000 de persoane, iar cel al azilantilor proveniti din Romania de circa 150.000. Avand in vedere particularitatile emigratiei romanesti din Germania, Biserica Ortodoxa Romana, ca singura forma institutionala acceptabila, ar putea juca un anumit rol, prin Mitropolia Ortodoxa pentru Germania si Europa Centrala si prin parohiile sale din Hamburg, Munchen, Offenbach, Salzgitter, Baden-Baden si Nurenberg, in cultivarea traditiilor romanesti si pastrarea identitatii lingvistice si religioase.

Austria

Comunitatea romana din Austria numara peste 23.000 de persoane, organizati initial in doua asociatii. In prezent, aceste asociatii si-au pierdut rolul si nu mai au capacitatea de a polariza activitatea comunitatii romane. Un liant al comunitatii il constituie Comunitatea Ortodoxa si Parohia Romana din Viena, precum si cea din Salzburg.

Elvetia

Numarul romanilor stabiliti in Elvetia se ridica la cateva mii, fiind concentrati in jurul celor doua mari orase Geneva si Lausanne, precum si in Elvetia germana sau in Ticino. Etnicii romani din Elvetia au constituit comunitatea romana care grupeaza aproximativ 10% din umarul acestora. Din 1991 la Geneva functioneaza biserica "Sfantul Ioan Botezatorul", la care serviciul religios este oficiat de un preot roman. Tot la Geneva functioneaza bisericile ortodoxe "Invierea Domnului" si "Nasterea Maicii Domnului", iar la Lausanne, biserica "Sfantul Gheorghe".

Spania

In Spania traiesc aproximativ 2.500 de romani in zone ca Madrid, Barcelona, Bilbao, avand o puternica parohie in capitala tarii, scoli si sectii in limba romana la Madrid si Salamanca. Au fost create unele asociatii romanesti, cum sunt "Comunitatea romanilor din Spania", cu sediul la Barcelona, "Fundatia culturala romana", la Madrid.

Belgia

Se apreciaza ca diaspora romana din Belgia numara, inainte de 1990, circa 700 de persoane. Imigranti romani mai vechi sau mai noi, in general cu un nivel de pregatire universitara, s-au integrat in mod firesc in societatea belgiana, fara a ocupa, insa, pozitii importante in plan politic sau economic. Din 1990 s-au mai stabilit in Belgia circa 2.500 de cetateni romani, din care 2.400 au cerut azil politic. Din punct de vedere juridic, o parte insemnata a acestora a renuntat la cetatenia romana.

SUA

Statisticile oficiale nord-americane au inregistrat pentru prima data in 1881, 11 emigranti din teritoriile romanesti. In prezent, se estimeaza ca in SUA traiesc peste un milion de americani de origine romana. Cea mai mare concentrare a originarilor din Romania se afla in orasele din nord-estul SUA - in statele Ohio, Indiana, Michigan, Ilinois, Pennsylvania si la New York.
Comunitatea romana din Statele Unite reprezinta, dupa standardele americane, un grup etnic de marime mijlocie. Conform recensamintelor, aproape 400.000 de cetateni americani se declara de origine romana, plasand comunitatea romana pe locul al 20-lea ca marime in randul celor 71 de grupuri etnice de origine europeana recunoscute oficial.
Ca o nota generala, adevarata viata a comunitatilor romanesti se desfasoara cu preponderenta in jurul bisericilor, unde se manifesta autoritatea morala si spirituala a preotului.Sunt remarcabile eforturile unor comunitati care, pe masura ce se incheaga si se constituie in noi parohii romanesti, se mobilizeaza pentru construirea unei biserici, sau eforturile comunitatilor mai vechi care, la un moment dat, simt nevoia construirii unei noi biserici. Nu lipsesc nici aici, insa, disensiunile si sciziunile. Nu e lipsita de relevanta, din acest punct de vedere, existenta in SUA a doua episcopate ortodoxe romanesti.

Fosta URSS

Potrivit recensamantului din 1989, in fosta uniune romanii erau raspanditi aproape in toate republicile unionale, dupa cum urmeaza : Rusia - 172.671, Republica Kazaha - 33.098, Republica Uzbeca - 5.593, Republica Bielorusa - 4.964, Republica Lituaniana - 3.223, Republica Gruzina - 2.842, Republica Turkmena - 2.466, Republica Azerbaidjana - 1.415, Republica Kirghiza - 1.875, Republica Letona - 1.215, Republica Tadjica - 859, Republica Armeana - 525.
Din surse neoficiale, rezulta ca numarul romanilor din fosta URSS este mult mai mare, aproape dublu fata de cel din statisticile oficiale.

Canada

Primii emigranti romani si-au facut aparitia in Canada intre 1882 si 1918. Al doilea val poate fi considerat cel de dupa primul razboi mondial, pana in 1929, nefiind foarte consistent. Al treilea val este consemnat la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, iar al patrulea poate fi apreciat ca fiind in perioada anilor 1970 si 1980. Conform statisticilor, in 1986 erau inregistrati peste 60.000 de romani-canadieni. Dupa 1990, circa 3.000 de romani s-au stabilit anual in Canada (tara care incurajeaza multiculturalismul etnic/emigratia).
In prezent, in Canada traiesc aproximativ 100.000 de romani si originari din Romania. Cei mai multi se afla in Ontario, Quebec, Alberta, Montreal, Vancouver, Edmonton si Hamilton.

Australia

In Australia se afla, in prezent aproximativ 50.000 de persoane originare din Romania, cifra care include, in afara de romani si etnici maghiari, greci, evrei, germani, sarbi, croati proveniti din tara noastra. De la inceputul aparitiei fenomenului de imigrare, dupa constituirea statului federal, autoritatile nu i-au definit pe nou-venitii drept "minoritari", ci "grupuri etnice". Ignorand ca fiecare dintre aceste etnii au adus in Australia traditiile proprii poporului din care provine, autoritatile au incercat, initial, sa practice o politica dura, de asimilare fortata a noilor veniti - care nu a dat rezultatele scontate.

Argentina

In Argentina sunt stabilite circa 10.000 de persoane de origine romana, majoritatea fiind concentrati in Buenos-Aires, iar in grupuri mai mici in Mendoza, La Plata, Cordoba si Rosario. Emigratia romana se poate imparti in doua categorii: emigratia economica (stabilita inaintea primului razboi mondial si in perioada interbelica) si emigratia politica (venita la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial).

Brazilia

Primele concentrari de romani au aparut in perioada interbelica, in zonele Rio de Janeiro si Sao Paulo, alcatuind emigratia economica. Incepand cu 1960, in Brazilia s-au stabilit, prin casatorie, reintregiri de familie etc., un numar relativ mare de persoane, in special tineri cu pregatire superioara in diverse domenii.

Columbia

In Columbia traiesc circa 40 de persoane de origine romana.

Mexic

Emigratia romana din Mexic este alcatuita din circa 50 de familii, majoritatea locuind in capitala. 80% dintre acestia sunt etnici evrei, unguri si germani plecati din Romania.

Peru

Diaspora romana din Peru s-a constituit prin emigrari, dintre care majoritatea au avut loc pana in 1970, sau prin casatorii mixte. In 1987, in Peru traiau aproximativ 100 de romani.

Venezuela

Diaspora romana de aici este formata din 10.000-12.000 de persoane, prezente in cercurile financiare si comerciale ale statului.



Cifre exotice

Turcia

In Turcia traiesc mai multi romani decat cei 800 atestati statistic. Adica 30.000.

Africa de Sud

Manati de mirajul prosperitatii, circa 3.000 de originari romani au emigrat aici.

Israel

Din datele oficiale reiese ca in Israel ar trai 450.000 de evrei originari din Romania.

Suedia

In Suedia traiesc circa 13.000 de originari din Romania, in cea mai mare parte de origine romana.

Danemarca

In Danemarca traiesc aproximativ 2.000 de romani, fata de 800 in Norvegia si alte cateva sute in Finlanda.

Marea Britanie

Circa 1.500-2.000 de romani s-au stabilit in Marea Britanie, concentrati in special la Londra, Birmingham si Nottingham.

Luxemburg

Aproximativ 300 de romani traiesc in Marele Ducat de Luxemburg.

Statele maghrebiene

Pentru aceste state, cifrele releva prezenta a 1.400 de persoane originare din Romania.

Maroc

In Maroc sunt astazi circa 150 de originari romani, iar in alte state arabe 2.000.



Romanii din jurul Romaniei

Comunitatea ortodoxa a romanilor din Ungaria, foarte puternica la sfarsitul secolului trecut, avea biserica proprie in Budapesta. Prin asimilare si schimbarea raportului intre etnii, actualmente, Biserica Ortodoxa a Romanilor a fost transformata in Biserica Ortodoxa maghiara. Maghiarii explica fenomenul prin sintagma "asimilare naturala". Problema restituirii patrimoniului comunitar si ecleziastic al minoritatii romane din Ungaria cade sub incidenta legii privind retrocedarea sau despagubirile cuvenite pentru bunurile confiscate de regimul comunist ungar. In schimb, patrimoniul imobiliar si mobiliar nu face obiectul cadrului legislativ deoarece acesta nu apartine in totalitate Bisericii Ortodoxe a romanilor din Ungaria sau minoritatilor romanesti din aceasta tara. Numai o mica parte revine comunitatii romanilor.
In sensul repunerii in discutie la nivel interguvernamentul a intregului patrimoniu al Fundatiei Gojdu, subsecretarul de stat Vasiliu a initiat cuprinderea acestei probleme atat in protocol, cat si in propunerile comitetului de specialitate pentru colaborare in problemele minoritatilor. Romanii din Ungaria nu pot accede in Parlament. Desi legal a fost prevazut dreptul minoritatilor de a folosi numele traditionale care sa fie inregistrate ca atare in actele de identitate, autoritatile ungare practica sistematic inscrierea numelor romanilor cu grafie maghiara in absolut toate documentele de identitate. Singurele nume scrise pana de curand in limba romana erau cele de pe crucile din cimitire.

Grecia

Procesul de constituire a diasporei romane din Grecia a inceput in contextul istorico-politic din perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial. Acesteia i s-a adaugat ulterior o emigratie formata in marea ei majoritate din persoane care s-au stabilit in Grecia ca urmare a casatoriilor mixte si intregirilor de familie. Se apreciaza ca diaspora romana numara 2.500 de persoane. Tot in Grecia se afla si cea mai importanta comunitate de aromani, denumiti "cutovlahi" sau "vlahofoni". Diferite surse estimeaza ca in prezent in Grecia traiesc intre 700.000 si 1.200.000 de cetateni de origine aromana. Potrivit prevederilor constitutionale, in Grecia nu sunt, insa, recunoscute minoritatile nationale. Astfel, aromanii sunt considerati greci romanizati, iar autoritatile manifesta o ostilitate fatisa fata de orice manifestare a apartenentei acestora la romanism.

Iugoslavia

Documentele iugoslave post-belice referitoare la componenta etnica a federatiei fac distinctie intre romani si vlahi, autoritatile de la Belgrad folosind prima denumire pentru locuitorii de origine romana din Banatul Iugoslav (Voivodina), iar cea de-a doua pentru cei care locuiesc in restul teritoriului si, mai ales, in Serbia de rasarit (Valea Timocului). Potrivit rezultatelor ultimului recensamant, din martie 1991, in Iugoslavia traiesc 38.832 de romani, aproape 2% din populatia Voivodinei, si 17.000 de vlahi, cifra mult inferioara numarului real al apartenentilor etniei romane din tara vecina. Potrivit reprezentantilor autorizati ai minoritatii romane de aici, numai pe Valea Timocului exista cel putin 600.000-700.000 de romani/vlahi. Situatia in cadrul comunitatii romano/vlahe din Serbia de rasarit, de pe Valea Timocului, ramane in continuare dificila, acestia nefiind recunoscuti ca minoritate nationala si, implicit, nebeneficiind de drepturile si libertatile aferente. Pornind de la ideea ca poate fi minoritate doar comunitatea etnica ce are o tara de origine, romanii/vlahii sunt considerati un grup etnic de origine necunoscuta.

Bulgaria

Porivit primului recensamant realizat in 1905, in Bulgaria fusesera recunoscuti aproximativ 80.000 de romani, cifra care apare si in statisticile din 1910. Dupa fixarea frontierelor, in 1920, recensamanturile arata ca in Bulgaria traiesc 57.312 romani de limba daco-romana si 1794 de limba macedo-romana. In 1926, statul bulgar recunostea prezenta a 83.746 de romani.
Desi in documentele datand din anul 1965 (ulterior nu s-au mai publicat date oficiale), in Bulgaria traiau 6.000 de romani, unii istorici si specialisti bulgari apreciaza ca, in prezent, pe teritoriul bulgar traiesc aproximativ 125.000-150.000 de romani, concentrati in partea de nord. Minoritatea romana este astfel a doua minoritate ca importanta si numar din Bulgaria, dupa cea turca.
Intrucat Constitutia bulgara nu recunoaste existenta minoritatilor etnice, nu exista structuri oficiale specializate care sa aiba in preocupare sprijinirea si monitorizarea activitatilor desfasurate de aceste grupuri.

Ucraina

Dupa semnarea si ratificarea Tratatului bilateral romano-ucrainean, la nivel local nu au fost materializate masuri si actiuni concrete care sa duca la indeplinirea prevederilor acestuia referitoare la comunitatile romanesti din Ucraina. Prin intermediul mass-media si in contactele directe la diverse intruniri cu reprezentantii localitatilor cu pondere romaneasca, autoritatile ucrainene acrediteaza ideea ca, in virtutea Constitutiei Ucrainei, statul a acordat in permanenta o atentie deosebita respectarii tuturor drepturilor comunitatilor romanesti, tratament care nu aplica etnicilor ucraineni din Romania, acuzand deschis statul roman de neadaptare la conceptiile moderne ale politicii fata de minoritati. In mod cert, in Ucraina exista si se manifesta activ cercuri antiromanesti care, incurajate sau sprijinite de autoritati, pun in practica politica de revigorare a sentimentului nationalist-extremist, caracterizat prin intoleranta etnica si anihilare a constiintei nationale a celorlalte comunitati. Este cert faptul ca, speculand anumite animozitati interne, autoritatile ucrainene controleaza activitatea unora dintre aceste societati prin elementele infiltrate in conducerea lor, organizand in acelasi timp, actiuni de discreditare a liderilor romani cunoscuti cu pozitii nationale si unioniste. Conform ultimului recensamant, din 1989, in Ucraina locuiesc 459.000 de romani, a treia comunitate numerica dupa ucraineni si rusi, impartiti in mod arbitrar de autoritati in 324.000 "moldoveni" si 135.000 romani.

Macedonia

Populatia aromana de pe teritoriul actual al Fostei Republici Iugoslave Macedonia, cunoscuta mai mult sub numele de vlahi, insumeaza intre 150.000-180.000 persoane, traind in grupuri compacte in Bitolia, Ohrid, Prilep precum si pe Valea Vardarului. Potrivit datelor oficiale, in Macedonia traiesc doar 7.764 de vlahi (aromani). Majoritatea aromanilor din Macedonia se considera un popor inrudit cu poporul roman, dar cu trasaturi proprii in ceea ce priveste evolutia, limba si cultura sa. In ultimii doi ani, conducerea de la Skopje, constienta de importanta elementului aromanesc in viata politica si social-economica a inceput sa manifeste intelegere fata de solicitarile liderilor aromani. Incepand cu anul scolar 1995-1995, aromanilor li s-a permis organizarea de cursuri facultative in limba materna la scolile cu populatie vlaha.

Republica Moldova

In Basarabia traiesc 2.794.749 de moldoveni/romani reprezentand 64,5% din populatie. Urmeaza ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, tiganii, bielorusii etc. Minoritatea ucraineana, cea mai numeroasa, este concentrata indeosebi in raioanele de sud ale Republicii, respectiv la Basarabasca, Ciadir-Lunga, Comrat, Taraclia si Vulcanesti. Comunitatea rusilor este dominanta in zonele urbane, in Chisinau, Balti, Tighina si Tiraspol.

Albania

Ramura sudica a poporului roman, despartita de trunchiul principal, aflat pe teritoriul Daciei istorice, prin interpunerea populatiilor migratoare slave este cunoscuta, in general, sub numele de aromani. Aromanii au alcatuit in Albania comunitati compacte, grupate in jurul principalului centru de civilizatie aromaneasca din Balcani, Moscopole, in apropiere de orasul albanez de astazi Korcea. La inceputul secolului al XVIII-lea, in Moscopole erau inregistrati 50.000 de locuitori si peste 12.000 de case, 14 bresle de mestesugari, o tipografie, o biblioteca, o academie, o casa a saracilor, un orfelinat, 24 de biserici si zeci de alte edificii. In anii 1760-1790 orasul a fost ars de Ali Pasa din Ianina si de trupele albaneze, determinand emigrarea populatiei. Moscopole mai numara astazi 1.000 de locuitori. Trebuie mentionat ca aromanii din Albania au fost supusi unui tratament brutal de deznationalizare in perioada comunista. Totusi, la 13 martie 1913, Guvernul Romaniei a sprijinit printr-un "Pro-memoria" trimis Foreign Office-ului, crearea unui stat albanez independent care avea sa cuprinda cat mai multe teritorii locuite de aromani. Autoritatile de azi de la Tirana nu au raspuns solicitarilor aromanilor pentru sprijinirea renasterii lor lingvistice, culturale si spirituale si, in general, nu agreeaza un tratament diferentiat pentru populatia aromana.
(moldova.go.ro)

Sint de aproape 6 ani in Canada, am locuit in Toronto cea mai mare parte a timpului.
Despre o intoarcere definitiva in Romania nici nu ma gindesc. Daca imi pare rau ca am plecat, nici macar o secunda. Daca imi este dor de oamenii care imi sint dragi de acolo, foarte dor. Daca imi este dor de locurile de acolo, foarte dor. Singura problema este ca fostii prieteni cu greu se ajuta pe ei dar sa mai ajute si pe altii iar locurile natale nu tin nici de cald si nici de foame.
Aici in general primii doi ani sint cei mai grei, dupa aceea fiecare cam stie in ce directie merge si are un salariu mai rezonabil.

Din experienta mea pentru ori si cine vrea sa emigreze trei lucruri eu le consider f. importante
- sa stii limba tarii respective, cu cit mai bine cu atit mai usor o sa-ti fie
- sa nu te dai niciodata batut, nu intotdeauna cei inteligenti reusesc dar cei perseverenti cu siguranta
- daca vii in doi, sot, sotie. O sa fie un suport moral f. important. Mare acolada, daca amindoi au fost de acord sa emigreze, altfel este contraproductiv si viata o sa-ti fie un Iad pina celalalt se convinge ca este totusi mai bine ca acasa

Cind nu sint in Canada, cind zic ca ma intorc acasa intotdeauna ma gindesc la Canada, atunci cind sint in Canada, acasa este intotdeauna Romania.
Chiar daca traiesc de ani de zile in Canada nu cred ca o sa ajung sa fiu niciodata un canadian. Acasa o sa fie totdeauna Romania. Este destul de dificil sa fii intr-un loc si tot timpul sa simti ca acolo nu este locul tau, dar ca multe lucruri in viata este o alegere iar eu am ales sa vin aici.

Mrs. Moore, you're a fine lady. You have the right attitude and you made no mistake. Lasa-ti fiul sa trimita ce vrea... cel putin trimite ceva. E mai bine decit nimic... dar bineinteles, altii cred altfel, fiindca romanul si orgoliul merge ca si calul si trasura. La un singur lucru va inselati d-na: romanii si unirea... de unde si pina unde. Singurii romani pe care i-am vazut mai uniti in Canada sint pocaiti. Jos palaria pentru ei. In Ro n-am vazut romani uniti de pe vremea lui Cuza! Jegul de pe pielea Romaniei e gros la momentual actual.

D-ne Andre Morariu! In primul rind e "silence is golden" si in al doilea rind, e un sfat gresit in aceasta situatie. Daca tacem se poate interpreta ca ne ascundem. Sa nu mai tacem! Sa nu ne mai ascundem! Din'potriva sa urlam in gura mare despre ceea ce facem pentru Ro. Sa auda altii si sa urmeze exemplul. Se numeste reclama, si daca am invatat ceva in acesti ani in occident, este ca reclamele sint eficiente. Mai alest exemplele pozitive. Asa cum a spus si Plato in Republica: "avem nevoie de eroi buni, pozitivi".

Si... Anda? Ai aparut si aici (in timp ce-mi sterg sudoarea de pe frunte). Din nou o dai cu chestii de genul "shtii tu povestioara cu "e ushor a scrie versuri..." Guverul Romaniei tzi-a luat tzie de la gura, mah?" Am incercat sa nu ma inhaitez cu tine intr-o alta discutie unde puerilitatea ta a excelat. Eram in anul 4 la liceu in '86 cind m-a ridicat dirigintele in picioare in sedinta sa ma faca de ris si sa ma pedeapseasca prin a-mi spune sa nu mai spun ca nivelul de trai e mai ridicat in occident decit in Ro, ca "tara asta imi da de mincare!" "Da, dar imi da cam putin" spun eu. Ma surprinde o remarca ca a ta, ani de zile dupa comunism, mai ales de la o persoana asa de tinara, colac peste pupaza care traieste in Canada.

Ne-ai spus deja ca ai 20 ani. Cum poti sa stii tu ce i-a luat guvernul de la gura lui Florin sau ce nu i-a luat, in anii '80? Sau esti si tu ca si chinezul pe care l-am intilnit acum doi ani care pretindea ca-si aminteste chestii din burta mamei?

Tu spui: "sau oi fi io ashe de gloaba incat sa nu vad your real reason for leaving that country." Tu ai spus-o, nu eu! Deci tu nu poti concepe ca cineva ar fi plecat pentru alte motive? Te-ai oprit o clipa sa te gindesti ca poate ii jignesti pe cei care au fost urmariti, sechestrati, si torturati de acel guvern pe care tu il aperi?
Poate ca ar fi bine ca tu insati sa fii mai atenta si sa-ti urmezi avertizarea proprie, cea cu ... "e usor a scrie" vorbe.

Spunindu-ne ca sint multe tari in care viata e mai rea decit in Ro dar ocolind faptul ca sint mult mai multe tari in care viata e mai buna decit in Ro nu ne faci un serviciu. Incearca sa-ti inchipui cum ar fi sa traiesti in Ro, nu sa o vizitezi: sa-ti cauti de lucru acolo, sa faci copii acolo, sa ai parinti acolo. La 20 ani poate e greu de imaginat, dar crede-ma, nu e un gind roz. Viata unei majoritati in Ro e substandard. Si daca nu o recunoastem, e ca si cind i-am ignora pe toti cei ce sufera. Optimismul tau si energia ta e in directie gresita, cred eu.

Da, si e foarte posibil ca am trecut unul pe linga altul in statia de metrou Maine St. sau Yonge.

- ikoflexer

Locuiesc in Canada de 5 ani... In afara de Romania si Canada n-am mai vazut si altele, asa ca nu pot spune "e mai bine" sau "e mai rau" decit in alte parti. Singura comparatie pe care as putea s-o fac este intre Canada si Romania dar nu cred ca asta va intereseaza.
Am observat ca v-a mai raspuns cineva, ader la sfatul lui cu privire la mersul la ambasada Canadiana din Spania (banuesc ca trebuie sa fie una prin Madrid), nu v-as sfatui sa incercati altceva, riscurile sunt prea mari. Odata venit aici legal aveti dreptul la ajutor social (daca Doamne fereste e nevoie), asigurari medicale (mai putin dentare) de care in general e nevoie si nu sunteti pus in situatia de a cauta de lucru la negru care, cu toate ca de la distanta pare ireal, vazut de aproape este cit se poate de periculos si riscant. Am citit chiar zilele trecute un articol intr-o publicatie locala in care povesteau cite miini si picioare se taie anual prin padurile candiene si cite vieti se pierd ca urmare a accidentelor...
Despre viata de aici... trecind peste "problemele culturale" care sunt mai mult sau mai putin importante, de la om la om, viata de zi cu zi poate fi oriunde intre baietii care fac administrare de system sau baze de date pentru bancile importante si au biroul la etajul ics intr-un zgirienori si pina la homeless-ii care dorm in cutii de carton la baza aceluiasi zgirienori... Cu alte cuvinte: sunt meserii care se cauta si meserii care nu se cauta, calificari care iti asigura gasirea unui job in mai putin de o luna si calificari pe care le uiti complet si te apuci de altceva dupa ce ti-ai cautat de lucru sase luni, ai mai stat pe welfare inca sase si ai facut cursuri de recalificare. Mai intervine putin si norocul dar din experienta mea personala norocul e mai mult o functie de cit de indaratnic esti cind e vorba sa-ti schimbi stilul de viata.
Va pot recomanda un site pe care-l apreciez foarte mult, e al unui roman din Timisoara venit aici si care-i "mentorul" majoritatii romanilor care au venit aici (www.thebans.com). Exista citeva restrictii: "intemeietorul" site-ului lucreaza in IT, deci site-ul si in general cei care se plimba pe acolo sunt persoane care lucreaza in IT. "Computeristi" cu alte cuvinte. Daca nu sunteti unul dintre ei sfatul meu ar fi sa cautati romani care au calificari asemanatoare cu ale dumneavoastra sa aflati de la ei cit de usor le-a fost sa-si gaseasca de lucru, cit de multumiti sunt de serviciul care-l au si cit de mult le place viata in Canada cu resursele financiare de care beneficiaza pe urma acelui serviciu. Am constatat pe pielea mea, care pentru mine e cea mai pretioasa piele din lume, ca totul graviteaza in jurul serviciului ca generator de venituri, daca-ti aduce cit trebuie atunci ai acces si la cultura, femei, istorie, bautura, arta, masini, excursii, droguri, jocuri pe computer, filme, pornografie, etc, functie de care va sunt pasiunile, cu alte cuvinte: de toate pentru toti.

"Daniel, sa recunoastem, numai noi doi stam de vorba. Ar trebui sa razi povestea cu Bufnila. Nu are "clienti" povestea asta."

Da' pe "virtualspectatori" nu-i numeri? Stai linistit, ca talkshow-ul e urmarit. :)


Zici undeva: "Dar acesti critici prafuiti ne pun, chipurile, talpa-n gât vrând sa ne învete cam ce va sa zica scriitura. Fortele de Crestere au poate o ultima sansa de a revolutiona Spiritul Critic. Fortele de Crestere au o ultima sansa de porni Noua Cruciada a Imaginarului Românesc.

Sta în savoarea scriiturii lor, în libertatea lor de expresie, în superbia fiintarii lor sa înceapa Revolutia Imaginarului. Altfel, toti acesti minunati tineri, se vor bucura de o scurta nota în pagina istoriei fandomiale.

Fervoarea lor, prospetimea si curajul de a sparge Falsii Idoli si de a arde falsul spirit critic care-i guverneaza penibil sau gomos, în prefata cartilor sau în internet, sunt atât de pretioase în aceasta minunata cruciada. Li se vor opune unii, prin varii mijloace, prin spirit de gasca sau prin act arogant, paternalist si lesinat."

So, cum e cu cafteala "fictionala" dintre subversivii tigri si "puterea" optzecista? :)


..................................................................................
"-- Hei, uitati-va! regele e gol!"

1. in primul rind ar trebui sa faci o lista cu de ce vrei sa pleci in Canada. Adica fii atent ce-ti doresti, s-ar putea sa se implineasca !!!! Presupun ca unul dintre motive este ca in Spania nu ai acte ceea ce nu ar fi cazul in Canada. Ceea ce e un motiv valabil.

DAR sunt citeva lucruri la care trebuie sa te gindesti

- in Canada sunt foarte multi noi veniti (CU DREPT DE MUNCA) si in consecinta presiunea pe piata de munca poate fi mai serioasa decit in Spania. Cu alte cuvinte ca proaspat venit nu va fi deloc usor sa gasesti o slujba decenta.

- vremea este mai degraba gri si ti se va parea cu atat mai mult cu cit vii din insorita Spanie.

- cei care vin din Europa de Vest regreta fostul loc in primii doi ani.

ALTFEL, doar in ceea ce priveste emigrarea

- poti merge prin programul federal sau prin cel provincial. (ex. Quebec). Diferenta ? Provinciile sunt mai flexibile referitor la meseria pe care trebuie sa o ai si in general ai interviul mai devreme decit cu federalii. Dar vei plati ceva mai mult - cam 300 in dolari americani. Totusi in total procesul dureaza tot atat de mult prin federali ca si prin provincie. (teoretic dosarul de provincie merge la provincie, e aprobat (eventual) si apoi merge la federali pentru aprobarea finala; cel de federali merge direct la federali. DAR TOTUL DUREAZA TOT ATAT - cred ca 1.5 ani sau 2 daca esti in Vest)

- legea care se aplica este cea care a intrat in vigoare in Junie 2002 - (issue 20 and issue 37 Canada Gazette - unde a fost publicata). Sistemul este pe puncte dar initial baremul a fost atat de ridicat incit mai nimeni nu s-ar fi calificat. Intre timp au coborat baremul si verifica-l pe cel curent ca sunt o gramada de decizii si modificari ref. la cite puncte sunt ok. Initial a fost 75 acum se poate sa fie 65 dar nu sunt sigura.

- daca ai nevoie de avocati/ consultanti da de stire si cred ca putem recomanda. DAR in general pentru Canada nu ai nevoie de avocat si-ti poti face dosarul singur(a).

- sistemul de puncte se aplica pentru emigratia economica - adica independenta. O alta metoda ar fi imigratia de familie. Cazul clasic este casatoria. O alta situatie, mai putin folosita este prevederea legala ca un Canadian (rezident sau cetatean) care nu are de sponsorizat rude de gradul intii isi poate sponsoriza o ruda de oricat de departe ca grad de rudenie. Poate esti in situatia asta....

- o alta situatie in care te poti gasi este sa lucrezi pentru o firma canadiana - de exemplu a cruise line. In aceasta situatie intr-un an teoretic poti deveni imigrant. Firma - daca e cruise - ar avea sediul in Canada dar nu ar lucra in Canada intr-un fel, insa conditiile de emigrare ar fi indeplinite. Valabil pt. orice firma canadiana. N-am idee daca un asa animal exista dar poate.....

DOSARUL DE CANADIENI:

- CV - vezi cum il intorci sa la placa. Eventual Job Description de la locurile de munca.

- diplome - de meseriile care le plac chit ca o sa faci o alta meserie.

- Titluri de proprietate/ conturi sa arati ca ai bani chit ca nu ii vei folosi pe aia.

- engleza/ franceza stiuta rezonabil.

- cazier, certificat de nastere, pasaport - nu stiu exact cind le cer. Cazierul poate si inainte si dupa interviu ca e valabil 6 luni. Daca ai stat in mai multe tari - cazierul din toate tarile.

Interviul va fi cam de 40 de minute si nu trebuie sa te declari voluntar in a da informatii. Raspunzi la ce te intreaba. Fii pozitiv si motivatia ta este ca vrei sa traiesti in Canada. Poti sa te entuziasmezi de multi-culturalism dar nu despre faptul ca fiind mai multi emigranti iti vei gasi locul mai usor. Sper ca ai prins nuanta. Perspectiva de invingator.

Site-urile guvernamentale iti vor spune destule despre cum sa emigrezi.

Odata ajuns aici vei gasi suport in invatarea limbii si toate chestiile de baza pentru gasit o slujba. O slujba NU SLUJBA. Programele sunt pentru cei care sunt intr-adevar abia veniti din tara lor si au nevoie sa vorbeasca o engleza buna/ franceza, sa stie sa lucreze cu un calculator, sa se poarte la birou etc.... Daca ai mai lucrat in vest tot sunt de folos aceste programe dar ai mai putin de invatat din ele pentru ca deja ai experienta de lucrat in Vest. Totusi merita incercate ca fiecare si le stie pe ale lui.

Scoala pentru copil (daca mergi la scoala publica) nu o vei plati si nici asistenta medicala de baza. (ceea ce e foarte bine desi cind vei lucra te vei plinge de taxe prea mari, cele mai mari din grupul G7 dupa unele articole de presa).

Bafta si keep us posted.

(sper ca ti-am raspuns la ceva intrebari)

Nu am inteles un lucru?
Citind acest forum vad ca mai toti vor sa emigreze in Canada
Ce-o fi in Canda de nu s-o gasi in alte tari?
Quebecul ca somaj este in frunte, majoritatea qubechistilor lucrind la guvernul qubecuez iar provincia este mai francofila decit Franta cu oameni ne-prietenosi si sustinuta financial de guvernul de la Ottawa.
Montrealul pe care l-am vizitat intensiv sfirsit de saptamina dupa sfirsit de saptamina este frumos dar sa nu exageram...:)
Cea ce mi-a placut ca turist a fost St Lawrence River si vechiul Quebec.
Personal cred ca multi romani vor Canada din cauza ajutoarelor sociale si gratuite si mai putin pentru slujbe fiindca somajul este ridicat.
Am aterizat in America acum 27 de ani cu 1000 de dolari in buzunar si nu am fost pe nici un ajutor social. Am fost dezgustat de birocratia si formele inutile care trebuia sa le complectez numai ca sa intru pe niste bonuri de mincare ca de un aparttament nici ca se punea vorba. Gasit o slujba dupa o luna de cautari si somaj. Din cei 1000 de dolari am inchiriat o garsoniera cu 195 de dolari pe luna plus chiria avans pe o luna.Restul i-am cheltuit pe mincare si pe benzina de la masina imprumutata de la cineva ca sa merg la interviuri plus mi-am cumparat un tv in culori,haine,pantofi,aparte de bucatarie ca mixer. toaster, ,oale ,tacimuri, cutite,farfurii si alte aiureli...:0,istalat telefon,
Sint uimit cit de multe stiu romanii cum sa intre in sistemul social de asistenta canadian.Este un plus sau un minus ? Nu stiu.
Stiu ca nu am apelat la asa ceva niciodata.

Succes la toti

Andre Morariu

Belazur,
recunoaste ca esti rusoaica nu moldoveanca!

fii atenta:
ocen mnogo Furnica Timafeeva
scazal Greier Timafeevici:
-Greier Timafeevici,
pacemu ti bili
Sla bandajatelnaia?

Greier Timafeevici scazali:
Ocen mnogo
Ia libliu Licuricia.

Licuricia ne bili Licuricia.
Licuricia bili Muc Tzigareta!

( din folclorul ruso-roman; sau invers)

SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !

1. "Indianul dupa 6 ani tot in soc cultural" si "4 ani si tot nu mi-a trecut"

Well, niciodata nu o sa fim intr-u totul americani (sau whatever else) ci doar integrati. E normal pentru o generatie care si-a trait viata adulta in doua tari. Cit despre placut sau nu - presupunem nu. Atunci de ce continuarea presupusului supliciu ? Trebuie sa existe o motivatie, nu ?

Poate o analiza a cauzelor (cu curaj) si a optiunilor ar clarifica ceva.

Indianul ? - ei, indienii sunt putin intr-o situatie aparte. Din 3 motive:

- ei au obiceiul sa stea in comunitatea lor in ceea ce priveste amicitiile,
- sunt in numar destul de mare in US (numai anul trecut au devenit rezidenti permanenti 70,000, dupa statisticile oficiale; comunitatea fiind mare si bogata - dupa statistici la venit per comunitati etnice sunt in primele 3 locuri in US)
- si mare parte dintre ei sunt la categoria minoritate vizibila.

Ceea ce modifica datele problemei referitor la inclinarea lor de a sta conectati in comunitatea lor in SUA si la rezultat. Nu prea ne comparam cu ei. Plus ca nu stiu cit de cinstit a fost indianul tau.

Altfel, in general cind va vine sa idealizati Romania aplicati de exemplu terapia de a citi ziarele din tara. Sunt si pe internet. Precis veti gasi ceva articole - mai ales acum in pre-campanie electorala - care va vor soca.

Daca va face placere - as opposed to your cultural shock in the US - il puteti cota ca ...post-traumatic stres. Se poate sa-l numiti si soc cultural balcano-romanesc.

Se construieste cu cantitati impresionante de coruptie, nesimtire si brutalitate in promovarea in ziare cu mindrie a respectivei coruptii transformate in mare success social, manele, pornografie de joasa speta si impingerea in fata a non valorii. Salata rezultata este ...foarte "apetisanta".

Da exista si cealalta Romanie, cea care a fost intotdeauna acolo indiferent de timpuri dar o sa o auziti timid in presa. Banui ca in general Romania aceea va lipseste.

Oricum luati o gura de realitate romaneasca din cind in cind - asa pentru reasezarea perceptiilor.

Dupa care listati si pacatele adoptivilor.


2. Pentru Ada

Acum tu vrei sa fii taranul roman traind in Franta ?

Apoi taranul roman nu e taranul francez si idea ta despre spiritualitatea taranului roman e ideea promovata in literatura. Adica tu cunosti taranul cel roman din carti si expozitii. Apoi poate iti trebuie o "emigrare" asa de un an intr-un sat romanesc, asa ca sa clarifici cum e si cu cultura ceea si cum e cu spiritualitatea lui Ba Gheorghe. Ceea ce ar fi benefic ca nimeni nu i-a mai luat pulsul de la Marin Preda incoace. (atentie la zavozii scapat din lant in fiecare seara (plus maidanezii locali), la fostul sef de SMA devenit om de afaceri/arendas modern, glodul si gropile strazilor, lipsa de apa etc)

Apoi "pupincuristi disperati sa vina altii sa ne ridice din saracie si sa ne elimine coruptia" - Ada, nu tot romanul e asa, nici intre cei de afara si nici in tara.

"Romania are o cultura trecuta, imbatrinta si nici nu se dau sanse celor care vor sa aduca ceva nou. " - poate cu partea a doua ai dreptate dar nu cu prima. Potentialul si cultura e acolo si daca nu va apare ceva remarcabil de la cei din tara atunci va fi recunoastere afara a cuiva undeva, cindva. Vezi istoria si Brancusi, Eugen Ionesco etc.

ASA ca fata draga ai 25 de ani si e timpul revoltei dar nu al judecatilor definitive.

Incearca sa intelegi si sa te uiti imprejur. Si nu mai crede toate cartile fiction (sunt literatura) sau propaganda - indiferent de unde vine ea.

Altfel nu e nimic rau in a te intoarce acasa daca acolo te simti tu mai bine. Nu ai fi nici prima nici ultima. Am vazut situatii de astea dupa ani de US sau Canada.

Si Franta are si ea lista ei de pacate. (iti asteptam revolta si dezamagirea de data asta cu aditie de cuvinte frantuzesti)

Spunea cineva ca familiile emigrate in Canada isi aduc parintii pensionari din Romania carora in Canda li se recunosc anii munciti in Romania si li se da pensii echivalente celor care au muncit 30 de ani aici in Canada si nu in Ro. ca ei.?
De ce li se echivaleaza acestor pensionari romani aceste pensii cind ei nu au muncit un minut in Canada iar din salariul lor nu au platit un cent inapoi sistemului social Canadian ca la rindul lor sa ajute financial prin taxe pe altii in situatia lor dar nascuti in Canada?
Asta-i un fel de sistem comunist in Canada la fel ca si-n Europa de Vest unde se practica aceiasi schema pentru pesionarii romani care au muncit in Romania ,de fapt Romania lui Ceausescu si nu au contribuit cu nimic la pusculita occidentala a vestului.
Un "plocon" pe care cetateanul nascut canadian care plateste taxe este obligat sa-l sutina la ordinul socialistilor din guvernul canadian cu care multi nu sintem de acord,multi emigranti care muncim in America si platim taxe aici si nu in Romania :)
Ce ziceti de asta ?


Andre Morariu

de ce nu vrem sa recunoastem ca pe langa noi sunt oameni culti si destepti pe carora nu intotdeauna le respectam valoarea? Si-atunci la atitidinea asta a noastra de ce nu ar reactiona ei intr-un fel mai putin placut pentru noi, grupandu-se si separandu-se ? Vorbesc despe intelectualii veritabili care iata ca oameni ce sunt, au capatat acest "dar" al mandriei pe care-l consider oarecum folositor dat fiind psihologia actuala.

Ma suzati.dar nu e un comentariu.Daca exista vreo persoana in Canada(nu stiu in ce oras),care il cunoaste pe dl.Strateanu Victor Relu din Timisoara,are o fata pe nume Karina,si sotia lui se numeste Otilia,(nu mai stiu nimic de ei de foarte multa vreme)va rog transmite-tii acest e-mail: uraburru_7@hotmail.com din partea unui prieten si fost coleg de servici,nu reusesc sa-l gasesc prin mijloace "clasice";va-s fi recunoscator.Cu multumiri Petre