comentarii

cand nu putem face ce voim trebuie sa voim ce putem


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
"Nu incerc a intra in detal - de ueit la: 21/10/2004 00:50:54
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
"Nu incerc a intra in detalii...a nu ne indeparta de la subiectul conferintei,doctrine intalnim nu numai in religie..."

Nu te-am intrebat asha, in general despre orice doctrine.

Ai zis:

"Privind raportul dintre trup si suflet, trebuie sa recunoastem ca exista diverse doctrine."

Nu vad cum doctrinele privitoare la "raportul dintre trup si suflet" sunt in afara subiectului.

"Gandesc ca ai fost "rautacios"amintind de religie :

"Religia se foloseste de doctrine.""

Gandesti greshit. Da "doctrina crestina" pe google si o sa gasesti o groaza de situri crestine ce folosesc acest cuvant. Religia lucreaza cu doctrine si o recunoashte.

"Fiecare dintre noi pretuim ce dorim,suntem liberi s-o facem..."

Corect, dar ca argument intr-o dezbatere e 0.

"La cele scrise de mine:

"De acord,putem crede sau presupune destul de bine ca ele sunt absolut dependente si conditionate de anumite cauze.

Insa atata vreme cat nu cunoastem cum produc faptele externe,cele fizice si fiziologice,anumite ganduri si volitiuni in mintea umana, care se soldeaza cu acte concrete, suntem nevoiti sa ne confruntam cu un dualism metodologic insurmontabil."

Tu zici:

Aceeasi ideie ca mai sus. Faptul ca nu cunoastem cum anumite procese mentale sunt produse nu ne indeamna sa presupunem ca ele se produc in afara creierului. Dupa cum am mai spus, exista argumente solide care sustin originea lor in creier.

De unde aceasta concluzie?

Eu nu am afirmat:"...presupunem ca ele se produc in afara creierului.""

Incearca poate sa fii mai explicit. Explica "dualismul metodologic insurmontabil". Daca te exprimi vag exista shansa sa raspund pe langa.

"La cuvintele mele:
Nu putem trai in afara spiritualitatii,a dragostei...este parerea mea,

Tu insisti cu:
"Presupui ca dragostea sau spiritualitatea nu pot lua nastere decat in afara creierului...""

Replica ta:

"Nu putem trai in afara spiritualitatii,a dragostei...este parerea mea,"

s-a vrut un raspuns la ce am zis mai devreme:

"Sufletul este un produs al creierului, asa cum imaginea pe care o vezi in fata este un produs al monitorului."

Concluzia fireasca ce se poate trage e ca daca ce am zis eu, "Sufletul este un produs al creierului" este adevarat atunci ne situam in afara "spiritualitatii,a dragostei".
Am contrazis aceasta idee.

Daca intre afirmatzia mea shi replica ta nu exista nici o legatura atunci nu eu sunt cel confuz.

Numai bine
#25759 (raspuns la: #25752) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ambasade - de cameliaim la: 21/10/2004 17:34:40
(la: Apel la marturii: "Aventuri la ambasade? Povestiti aici!")
Acum 11 ani am vrut sa cer cetatenia romana pt fii-mea la ambasada romana din Madrid. Inainte de a se naste copilul am sunat si mi s-a spus o lista cu acte pe care trebuie sa le trimit (locuiesc la 800 km de Madrid) pt a o capata. Dupa ce s-a nascut copilul, raspunsul a fost "Am putea, dar daca intervin probleme?" Asa ca am platit viza de intrare pt copil.
Acum e mai probabil sa castigi la loto decat sa-ti raspunda la telefon. Iar daca o fac, probabil ca tocmai manca o lamaie domnisoara de acolo. In schimb cei din Barcelona sunt mult mai amabili. Domnul viceconsul m-a sunat (in urma unui email al meu) pana a dat de mine si mi-a explicat ff amabil tot ce am avut nevoie.
Acum doua saptamani am avut nevoie de un document de la ambasada Spaniei in Bucuresti (eu fiind cetatean spaniol). Din greseala am vorbit romana, dupa care politistul m-a trimis sa sun la telefon, ca nu se poate fara programare. Apoi m-am dus la interfon, dupa cum mi s-a spus si am sunat. Prima oara nu mi-au raspuns, la care acelasi politist extrem de "amabil" mi-a spus sa nu mai insist. La fel de amabil i-am raspuns ca nu ma misc de acolo decat ca sa intru. Iar de dra din-nauntru, care repartiza vizele, ce sa mai vorbim... Mai bine trecem peste, ca-mi creste tensiunea...Romance, bineanteles.
#25817 (raspuns la: #25768) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hypatia, - de desdemona la: 21/10/2004 17:51:55
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Merci pentru apreciere, si uite ce vreau a raspunde la ce zisasi tu:
Da, Isus a facut acest lucru, dar el avea autoritatea suprema. Nici unul dintre oamenii de azi, preoti, chiar papa, nici chiar apostolii, nu se pot compara cu Isus. In alta situatie, el a invitat sa arunce piatra doar pe cei fara de vina. Adica el vroia ca intre oameni sa domneasca mai intai intelegerea si iubirea. Sigur, cand un act foarte grav insultator la adresa divinului se petrece, cineva trebuie sa ia atitudine scurt si ferm, dar cel care o face trebuie sa stie ca poate greseste. A nu fi constient de acest lucru e foarte periculos, si a ne asemana cu Isus cand era manios fara sa putem sa ne asemanam cu el in iubirea lui fara margini, e o greseala.
Al doilea lucru e ca poti sa sfarsesti un conflict prin nonviolentza, sau chiar dimpotriva, prin afectiune. Daca cineva te insulta, tu nu raspunzi la fel, si dimpotriva iti exprimi simpatia fata de acea persoana, fara insa a-ti schimba pozitia, practic il dezarmezi. Doar actiunea produce reactiune.
Poti sa-ti aperi opinia fara a fi violent, fara a ataca. Imi amintesc un exemplu citit undeva. Cineva spune: 'te urasc'. Celalalt raspunde: 'ce pacat ca e asa, fiindca tu imi esti drag'. Nu poti sa lovesti pe cineva care te iubeste dezinteresat si fara obligatii!
Iar tacerea insasi e o arma, nimeni nu se poate certa de unul singur.
Draga Hypatia, iar ma apuc sa dau sfaturi, te rog sa ma ierti pentru ca ma cred asa de desteapta, dar musai sa spun ce am in cap.

Diesdiemonitzescovici
#25826 (raspuns la: #25810) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru polemica Hypatiei - de LUCIUS la: 22/10/2004 10:16:23
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Nu ma indoiesc, e cam greu cu polemica asta. Pentru unii...
Un lucru este cert: nu fac parte din comunitatile moldovenesti. Dar dupa modul de abordare al problemei, probabil ca faci tu parte. Asa ca nu ma indoiesc de faptul ca o problema majora a poporului roman, banuiesc ca este vorba de regiunea Moldova, din Romania, nu este faptul ca nu prea are ce sa-si puna pe masa, ci cum sa-si construiasca mai multe lacasuri de cult. Inteleg ca e nevoie de hrana spirituala care, dupa conceptia ta, ar fi mai presus decat cea trupeasca. Sunt curios cum poti supravietui intr-o astfel de societate. Probabil exista exceptii, una din ea esti chiar tu, dar atat timp cat nu exista probe, lasa-ma sa nu cred.
Locuiesc intr-un mare cartier din Bucuresti si stiu ce inseamna sa-ti bata clopotele in cap zi de zi si sa ti se cante slujbe, in boxe, cu sonorul dat la maximum. Au existat atat de multe plangeri, incat ma indoiesc sincer ca mai sunt majoritari cei care si-au facut din credinta un mod de a fi. Tu te referi la comunitati pe care noi le-am putea considera locatarii unui singur bloc. Daca aceste comunitati moldovene, cum zici tu, isi doresc cartiere intregi de biserici, gandeste-te la cata disperare exista la preotii de aici, dintr-un oras cu aproape 3 milioane de locuitori, sa-si construiasca cate o biserica la fiecare colt de strada, pe fiecare loc liber. Ma si mir ca nu au venit cu propunerea sa darame niste blocuri... Asa ca-ti dau dreptate.
Frenezia asta de a construi inseamna ca exista fonduri. Treaba mea nu e sa sugerez unde sa se duca aceste fonduri, dar vezi foarte bine ca presa prezinta pe larg aceste probleme. Daca ar exista o majoritate care sa sustina biserica, cea pe care o tot invoci, vei vedea ca la toate sondajele de opinie (inclusiv cel de pe cafenea) nu biserica ocupa primele locuri. Trebuie sa fii orb sa nu observi megalomania capilor bisericii. Ei vor sa-si construiasca monumentul intr-un parc, adica pe un domeniu public, iar mai nou se vor folosi si fonduri la care eu si multi altii, ca platitori de impozite, nu dorim sa participam. Cred ca biserica ar fi castigat puncte importante daca ar fi directionat aceste fonduri catre batranii care au atatea probleme. Atunci am fi salutat cu bucurie acest gest si am fi contribuit financiar, chiar in afara impozitelor. Procedand astfel "prea fericitul" ,fost colaborator al securitatii si sprijinator al actiunilor lui ceausescu, nu face altceva decat sa deseneze calea viitoare a bisericii care isi pierde din ce in ce mai multi adepti. ESTE O CADERE LIBERA SI NU INCETA SA NU OBSERVI ASTA, HYPATIA
#25916 (raspuns la: #25808) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru DESTIN - de ueit la: 22/10/2004 12:16:14
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Cum ai trimis doua comentarii voi incerca sa raspund la ambele aici.

"Sa vedem ce numim confuzii?"

Chiar asha. Ia sa vedem!

"Tu afirmi:
"Nu vad cum doctrinele privitoare la "raportul dintre trup si suflet"
sunt in afara subiectului."

Pui la indoiala folosirea de catre mine a cuvantului doctrine in
stiinta...de acord?apoi revii cu ce am scris mai sus!!!???deci esti confuz de
acord?"

1) Fraza itzi apartzine:

"Privind raportul dintre trup si suflet, trebuie sa recunoastem ca
exista diverse doctrine."

Itzi aduci aminte? Tu ai spus-o. Nu m-am declarat de acord cu
formularea ta, doar tzi-am intors-o ca pe o intrebare. Deshi incepe sa devina
obositor te mai rog inca o data sa ne deslusheshti shi mie shi
celorlaltzi participantzi la forum care sunt aceste "doctrine". Nu am pretentzia
unor expuneri pe larg. Doar cum se cheama, daca eshti de acord cu ele,
daca da de ce da, daca nu de ce nu, etc. In felul asta o sa-ti pot
raspunde mai putzin "confuz" shi pote mai aflam shi ceva nou.

2) Facand abstractzie de punctul 1), perfect valid de altfel,
ratzionamentul tau este shi asha compromis. Unde vezi tu cuvantul
"shtiintzific" asociat cu "doctrine" in comentariul meu? Cine spune ca nu
sunt religioase? De altfel tu eshti singurul care poate shti despre ce
anume doctrine este vorba.

Confuz de acord, coane Fanica!

"Ce cunoastem despre acest cuvant doctrine unde il mai intalnim?"

Ce importantza are asta? Ne apucam sa studiem vocabularul limbii
romane? Parca ziceai sa nu deviem de la subiect.

"Eu te-am raspuns...

Unde mi-ai raspuns? La ce?

"tu ai localizat acest cuvant numai si numai in religie!!!???"

Or fi shi alte doctrine: economice, militare, politice. Ce relevantza
au insa ele raportat la nemurirea sufletului?

"De ce? transferi discutia numai pe plan religios?"
" ai "deturnat tendentios" subiectul catre religie."

In argumentatziile pe care le-am facut religia joaca un rol secundar.
Eu m-am bazat pe observatzii shtiintzifice, nu mi-am demonstrat punctul
de vedere atacand religia ci aducand argumente pozitive. Este insa
firesc sa abordez si religia, care dupa cum spuneau shi ceilaltzi
corespondentzi este in stransa legatura cu ideea de nemurire a sufletului.

A spune ca "transfer" sau "deturnez" discutzia in plan religios este absurd. Probabil
recunoshti asta:

"Credinta in nemurirea sufletului este impartasita aproape in
unanimitate de miile de religii si secte ale crestinitatii.O intalnim ca
doctrina oficiala a iudaismului.In hinduism,aceasta credinta sta la baza
invataturii reancarnarii.Musulmanii cred si ei ca sufletul traieste dupa ce
corpul moare.Animismul african,sintoismul si chiar budismul,predau
variatiuni pe nemurirea sufletului."

"Ai intrat in discutii cu si despre stiinta(pe care nici eu nici Mary ,nici Souris nu au combatut-o ci evident ii stim rolul ei.)."

Nu vad cum ai putea combate stiintza in sine. Cum insa eshti in evident dezacord cu unele din concluziile ei ma ashtept sa aduci argumente. Nutresc sperantza ca ai astfel de argumente shi ele nu se reduc la "sufletul e nemuritor ca asha simt eu" sau "ca asha vreau eu" sau "asha zice Petre Tzutzea".

"Existenta eterna a sufletului trebuie privita din toate
unghiurile...chiar si stiintific."

Eu am facut-o. Ashtept shi de la tine acest lucru.

"Imi place sa dialogam insa nu pierzand timp..."

Iata primul lucru spus de tine cu care sunt de acord. Pai hai sa vedem
cine pierde timpul. Dupa cum ai putut vedea am dat raspunsuri pe larg
lui Mary si lui souris. Am putut face aceasta pentru ca shi opiniile lor
au fost clar exprimate. Tu in schimb evitzi sa combatzi in mod direct
argumentele pe care le-am adus. Eu spun ca sufletul e produs de creier,
tu imi tranteshti "dualismul metodologic insurmontabil". Eu explic de
ce cred ca religia este eronata, nedemna de urmat, tu te agatzi de
antinomia doctrina - stiintza, imi reproshezi ca schimb subiectul, dar in
rest nimic; nici un contraargument. Reciteshte, te rog, comentariile pe
care le-am publicat, daca nu eshti de acord cu argumentele mele adu
dovezi care sa le infirme, ridica problemele care in conceptia ta imi
contrazic punctul de vedere.

"Un timp indelungat teoria evolutiei apartinand lui Charles Darwin a fost acceptata pe scara larga."

Teoria evolutziei a fost acceptata cu greu la inceput. Doar in prezent ea este acceptata pe cale larga.

"Oamenii (fara credinta ) s-au asteptat probabil ca, in timp,credulii,ignorantii sau poate naivii sa mai creada in Creator."

Presupun ca ai vrut sa zici "...naivii sa NU mai creada...".

Cum potzi sa stii tu ce au gandit ei?

" nimic mai fals..."

Straw man.
Faptul ca multzi oameni sunt credincioshi e un argument pentru validitatea religiei? Catzi oameni crezi tu ca shtiu in ce consta teoria evolutziei ca sa se poata decide? Tu crezi ca o cunoshti?

"Insa nu a fost asa...multi oameni de stiinta afirma azi in mod deschis ca exista un Creator. Tot ce se poate, poate ei nu cred in Dumnezeu...sau in Biblie,insa sunt convinsi ca proiectul vizibil in lumea vie indica in mod logic existenta unui Creator cu o inteligenta ce noi ca semeni nu am atins-o inca."

Potzi sa exemplifici? Care sunt acei "multzi" oameni de stiinta? Astept un raspuns insotzit de citate din care sa reiasa ce zici tu, shi anume ca:

"sunt CONVINSI ca proiectul vizibil in lumea vie indica IN MOD LOGIC existenta unui Creator"

"Poti tu sau oricare dintre semeni sa numesti/numeasca pe acesti oameni de stiinta naivi?"

Nu pot sa ma exprim de vreme ce nu shtiu despre cine vorbeshti. Oamenii de stiintza pot fi shi ei naivi.

Sa intzeleg ca eshti creatzionist? Daca tot ai adus vorba potzi sa-mi spui carui curent creatzionist aderi? Poate ceva bibliografie?

"Ma opresc aici ,pot sa mai vin cu argumente."

Nu am vazut argumente ci doar afirmatzii.

In final vreau sa-ti spun ca ti-am urmat sfatul de a citi si comentariile mai vechi.

Itzi respect suferintza si nu vreau sa ti-o adancesc. Dar, dupa cum zici:

" suntem prin creatie liberi,liberi in gandire"
"Cine se teme de suferinta...va suferi de teama."

Numai bine!

P.S. Argumente in favoarea opiniei mele gaseshti la:

http://www.ebonmusings.org/atheism/ghost.html
http://www.infidels.org/library/modern/lifeafterdeath/immortality/index.shtml

Sunt materiale bine argumentate care merita citite.
#25926 (raspuns la: #25903) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru Mary - de ueit la: 22/10/2004 19:22:34
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
"Eu am ales sa cred ca sufletul este parte din ceva ce nu moare niciodata, iar tu, crezi ca un ateist sau probabil agnostic, altceva."

Doua observatzii:

1) Sunt ateu, nu agnostic.
2) Parerea mea ca sufletul nu e nemuritor nu se datoreaza faptului ca sunt ateu. Pur shi simplu nu am gasit nici un fel de informatzii credibile ca in afara de procesele fizico-chimice din capul nostru ar mai fi shi altceva. Nu vad de ce prezentza unui suflet nemuritor ar fi un argument pentru existentza lui Dumnezeu sau de ce inexistentza lui Dumnezeu ar exclude posibilitatea nemuririi.

"Libertatea credintei este doar la temelia democratiei....Sa nu sapam la ea prea adinc...:)"

Prin discutzia noastra tocmai ne exercitam aceasta libertate, o intarim. Sunt intru totul pentru libertatea credintzei.

"Deci, inainte de a ne inversuna prea mult fiecare, hai sa ne respectam credintele si sa ne contrazicem eventual numai daca avem argumente ce pot revolutiona stiinta..."

Nu sunt invershunat, imi cer scuze daca am parut asha. Nu shtiu ce inseamna exact "sa ne respectam credintele". Respect omul cu care vorbesc, dar credintza lui? Eu, de exemplu, prefer ca altcineva sa-mi spuna daca ce cred eu e greshit, cu conditzia sa-mi poata explica de ce. Cred ca scopul fiecaruia trebuie sa fie aflarea adevarului shi nu staruirea intr-o credintza fie ea falsa sau nu. Uite, de pilda tu nu ai vrea ca arabii aia care explodeaza peste tot sa priceapa ca sunt pe o cale greshita? Ar fi mai bine shi pentru ei shi pentru noi.

"Tu insa spui hotarit si convins ca stii. Zici :""Eu stiu. Shtiu shi altzii.''
Uimitor."

Nu o lua in sens absolut. Nimic nu potzi shti cu sigurantza 100%. Poate totul e o iluzie, poate traim intr-un univers de tip Matrix, poate un pui de zeu se mai joaca la tastatura, cine shtie? Problema e ca luarea in calcul a acestor posibilitatzi nu te ajuta cu nimic. Nu traim o veshnicie shi trebuie sa luam decizii intr-un timp limitat. Nu avem cum sa testam toate ipotezele. De exemplu este posibil ca una dintre miile de religii, existente sau disparute, sa fie adevarata. Cum insa nici una nu a produs dovezi credibile eu consider ca putem, cu o destul de mica marja de eroare sa admitem ca sunt false. Fara indoiala, la aparitzia acestor dovezi imi voi schimba punctul de vedere. Pana atunci prefer sa zic ca shtiu ca nu sunt adevarate.

"Eu nu stiu...Si prefer si sper sa aflu pe alte cai decit cea propusa de tine. Nu , nu mi-am trintit virtos calculatorul.... Sper ca tu nu asa ai aflat ! ;)"

Scuze, eram cam obosit. Inceraca "format".

Numai bine!

P.S.
Uite ca gasii shi eu o vorba deshteapta:

"You shall see the truth, and the truth shall set you free" - Jesus Christ
#25972 (raspuns la: #25912) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Articole romanesti in National Geographic - de Dragos Bora la: 22/10/2004 23:30:49
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Fragment dintr-un mesaj al domnului Cristian Lascu, mesaj
trimis prin intermediul listei "Alpinet2K",
http://groups.yahoo.com/group/alpinet2k/
http://www.alpinet.org

--------------------------------------------------------------

Articole romanesti in National Geographic putem avea in teorie
in limitele a 30%. Deoarece in mod traditional revista se
bazeaza pe fotografii cit mai bune, si care trebuie sa ocupe
cam 75 % din suprafata tiparita a articolului, pentru a le pu-
blica colaboratorii trebuie sa ne trimita cu minimum doua luni
inainte urmatoarele:

1. Un text preliminar care sa contina o informatie cit mai
interesanta pentru cititori, fie ea cit mai originala,
socanta, si care sa aibe un continut geografic, in sensul
cel mai larg.
Tonul acestor texte trebuie sa fie detasat, informal,
chiar daca e critic, poate fi cu umor, dar fara prea multe
calificative date de autor, cititorul singur trebuie sa
traga concluziile.

2. O selectie de fotografii care pot insoti complementar sau
exemplifica textul. pe digital cu rezolutie mare, minim 300,
sau film negativ, ideal diapozitiv. In general ni s-au trimis
fotografii slabe, statice, fara mesaj, banale. Chiar daca am
inchide noi ochii, ne vor critica americanii. Nici ce am
publicat pin acum nu e prea grozav, dar asta nu inseamna sa
raminem la acest nivel, vom deveni mai exigenti.

3. Daca afiramatiile privesc chestiuni de stiinta, date canti-
tative, etc e nevoie sa se precizeze sursa, sa se citeze
consultantii de specialitate... Eu am adunat o gramada de
propuneri de subiecte, nu descurajez pe nimeni, dar ceea ce
pare simplu se dovedeste a fi dificil: ba nu-s poze, ba nu-s
date, etc

In prezent avem gata doua articole mari, de peste 30 de pagini
si alte locale de 4-10 pagini. Deci ne dam drumul. Citeva subiecte
sint aproape coapte.

Pentru 2005 vreau sa facem 1-2 articole mari despre ariile prote-
jate din Romania, si cu bune si cu rele. Sint multe de spus aici si e
nevoie de poze de mare clasa. Astept sugestii de la voi si propuneri
de imagini. Le platim destul de bine pe cele ce vor fi tiparite.
Suflet nemuritor - de (anonim) la: 23/10/2004 19:39:34
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Sunt Adela Vasiloi. Va trimit acest pasaj, care serveste de prefata la o carte a mea de poezie. Prin aceasta se explica tonul cam prea sentimental, dar in el vei gasi niste raspunsuri la nedumeririle tale.

Teribilul dar al existenţei umane

Viaţa omului este aidoma unei lumânări arzânde - cât timp trupul ei e drept şi tare, neîncovoiat încă sub povara picăturilor fierbinţi de ceară, sufletul ei - flacăra - pâlpâie vesel şi curajos, alungând întuneri-cul din jur, fie şi numai la o distanţă de doi paşi. Dar când trupul ei schilodit se pleacă, mistuindu-se şi deformându-se, flacăra-i se micşorează şi se stinge treptat, nemaiputând lupta cu bezna nopţii. La fel şi sufletul omului - cât timp trupul e puternic şi în floare, el se străduieşte să lumineze cât mai departe, învingând cu uşurinţă mizeriile şi greutăţile existenţei cotidiene. Însă trupul lui pierzând vigoarea şi prospeţimea, deformându-se sub loviturile destinului său material, flacăra sufletului se stinge lent şi ireversibil, risipindu-şi harurile şi calităţile de altă dată.
Este o iluzie, că sufletul omului ar fi acelaşi din momentul naşterii până în clipa plecării sale în neant. Nu, el creşte şi se schimbă în cursul vieţii, flacăra lui prinzând putere şi atingându-şi apogeul în timpul maturităţii sale spirituale, ca mai apoi să scadă şi să se împuţineze, irosindu-şi energia vitală. Şi dacă cu moartea materială a trupului sufletul îşi găseşte alt locaş în nemărginirea Universului, atunci ce suflet pleacă în neant din trupul vlăguit, chinuit de boli al unui bătrân căzut în degradare mintală, pentru care lumea nu mai are nici contururi, nici culoare, nici arome?! Când trupul e plin de viaţă, flacăra sufletului, mândră şi nesupusă, se aprinde mai luminos sub vânturile vitrege ale sorţii, sfidând cu îndrăzneală stihia existenţei, pe când în pragul bătrâneţii o boare slabă o poate stinge lesne.
Deplâng această tragedie a vieţii şi morţii, a naşterii şi a dispariţiei fără speranţă de reîntoarcere, dar nu doresc să-mi înşel raţiunea cu iluzii deşarte. Fie că am apărut pe Pământ pentru o clipă efemeră, fie că voi dispare fără urmă, dizolvându-mă în materia mută a Universului - vreau să-mi trăiesc viaţa în deplina cunoştinţă a destinului omenesc.
O iluzie poate fi minunată, pentru că o croim după dorinţa şi bunul nostru plac, dar Adevărul este independent de voinţa noastră. Eu îl respect mai presus de toate. Realitatea poate fi influenţată şi manipulată doar prin muncă, nicidecum prin rugă şi dorinţă, oricât de fierbinţi, violente şi nemărginite. Adevărul este că noi singuri ne transformăm viaţa într-un iad, fiind egoişti, nesăţiosi, invidioşi, indiferenţi şi neîndurători unii cu alţii. Din păcate, aceste vicii omeneşti sunt provenite chiar din acele instincte naturale, care ne-au ajutat să evoluăm şi să supravieţuim ca specie. Oare nu este evident, că egoismul şi cruzimea omenească vin din instinctul animalic al fiarei, care ucide pentru a-şi potoli foamea sau a prolifera? Dar omul a urcat pe o treaptă superioară, transformându-şi cruzimea într-un instrument desăvârşit, devenind în stare să-şi ucidă aproapele pentru o sumedenie de alte motive. Dacă înţelegem acest lucru, putem încerca să luptăm cu natura noastră animalică, cu patimile trupului material. Pentru că omul în evoluţia sa a atins şi alte culmi - culmile spiritului şi raţiunii. Din fericire, acestea s-au dovedit şi ele utile pentru prosperarea speciei. Din fericire, sentimentele de compasiune, prietenie, dragoste, simţul dreptăţii au devenit temelia acelui principiu moral, care e în stare să ţină piept - cu succes variabil - tendinţelor distrugătoare ale patimilor omeneşti. Numai datorită acestui echilibru şubred am supravieţuit şi vom supravieţui, dacă vom reuşi să-l menţinem. Dar nu este oare evident, că şi aceste sentimente înălţătoare sunt înrudite cu vitejia şi spiritul de sacrificiu al animalului, care îşi apără puii şi soţul, cu dragostea maternă de care e capabil orice animal superior? Oare fidelitatea de o viaţă a unor păsări nu ne convinge, că ele sunt capabile de sentimente, pe care noi în orbirea şi fudulia noastră ne-am încăpăţînat să le considerăm pur omeneşti? Oare nu este evidentă înrudirea noastră cu lumea animală atât în plan psihologic, cât şi genetic, adică material? Nu-i clar că suntem plămădiţi din acelaşi aluat? Eu consider un act de înaltă trădare faptul, că refuzăm să recunoaştem apropierea şi înrudirea noastră cu fauna Terrei. Faptul, că am inventat pentru sine o provenienţă divină, miraculoasă şi spontană, evitând chinurile facerii, pe care le-a suportat Natura în modelarea şi definitivarea speciilor, izvorăşte din dispreţul nostru camuflat pentru Creaţia ei, din orgoliul nostru nesăbuit. Nu trebuie să avem iluzii în privinţa provenienţei noastre divine - e destul miracol în faptul, că am apărut în puterea legilor naturale, ca un rezultat firesc al dezvoltării materiei. Nu trebuie să uităm, că bunul şi răul din noi îşi trag rădăcinile din Pământ, din drama evoluţiei terestre.
Suntem minusculi prin fizicul, faptele, bucuriile şi nevoile noastre, mari suntem doar prin inima şi raţiunea noastră, prin capacitatea de a reflecta infinitul. Acestea sunt două lucruri care ne ridică de asupra existenţei noastre, unica speranţă care ne promite dăinuirea în timp şi spaţiu. Nu schimb acest Adevăr pe promisiuni mincinoase, pe iluzia unei veşnice existenţe într-un rai lipsit de vlagă şi conţinut. O fi minciuna dulce, eu prefer amarul Adevărului. Prefer să lupt pentru a schimba ceva spre bine aici, în unica noastră existenţă reală şi incontestabilă - în măsura modestelor mele posibilităţi.

Adela Vasiloi
#26049 (raspuns la: #25672) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru anonimul din canada - de valico la: 24/10/2004 04:43:04
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
Nu cunosc realitatea din societatea romaneasca emigrata in Canada.Desi ma indoiesc ca ar putea fi foarte diferita decat cea din Irlanda.
In 2001 cand am emigrat in Irlanda, cu sotia, un coleg de birou de la Tuborg a emigrat in Canada tot cu sotia.
Desi foarte buni profesional, primele care au gasit employment in tarile gazda, au fost sotiile noastre.Femeile sunt mai usor acceptate de bastinasi din emigratia pe care o receptioneaza, pentru ca romancele se fac placute usor si sunt muncitoare.
Bineinteles ca exista miracolul de "a avea".
Cand sotia mea are 28 si arata sexi, iar proprietarul hotelului la care e Manager, si a altor afaceri la care colaboreaza, are 36 de ani, simpatic, cu Ferrari, Jaguar XJ6 Sport, 7 case in toate tarile,normal ca poti deveni usor gelos!
Cat despre 911 nu am auzit situatii reale pana acum!
Bineinteles ca sunt femei romance care vor sa aiba mai mult: o relatie in care sa beneficieze si profesional, si material, si dpdv al familiei.
Eu cred aici, ca daca vrei sa concurezi cu alti barbati, trebuie sa recunosti ca ar putea fi o competitie intai.
O femeie compara mai mult sau mai ptin instictiv ceea ce are ea in familie cu ceea ce au altii in familiile lor.
Daca gaseste ca relatia ei cu sotul e perimata si arhaica, plicticoasa, fara pic de "flacara", pe toate planurile, inclusiv sexual, fii sigur ca va cauta sa o obtina de la un alt barbat.
Aici nu sunt deloc suparat nici egoist. Ca si barbatul ,femeia are tot o singura viata, asa ca de ce sa nu traiasca la maxim.
Sunt de parere ca trebuie sa fii competitiv ca sot. Sa aduci si bani buni in casa, mai multi ca sotia, asa cum e cazul meu, sa stii sa nu o plictisesti, sa creezi o atmosfera placuta,sa fii bun tata, etc.
Stiu irish, drept, nu romani, care discuta pe fata despre asta.
Sotia ii poate spune in fata sotului, ca aduce in casa bani putini, sa-si schimbe serviciul, sa-si caute ceva mai bun, etc, etc.
Cred ca sunt aprecieri constructive, iar efectele se vad la ei.Au familii indestulate si sanatoase, nu divorturi. Sunt foarte seriosi in casnicii, peste 70% detin proprietati si masini ultimul racnet, iar viata care o duc e ca in filme.
Nu vad nimic rau in a lua lucrurile bune de la ei, de a" colabora, coopera", in vederea obtinerii celui mai bun produs, in mica "intreprindere" care e casnicia.
Consider ca vorbim totusi despre casnicie, ca un rezultat practic de o viata a unui om. El poate arata esecul sau succesul respectivului.
Ce conteaza cate compromisuri trebuie sa faci, daca ajungi cu bine la succes, "at the end of the day"?
Incapatinarea si prostia sotului roman, de a nu accepta si solutia femeii, mi se pare stupida. Daca e eficienta economic si se justifica in toate efectele ei, solutiile femeii trebuie aprofundate si implementate.
Pana la urma nu inteleg de ce conteaza cine a avut ideea de inceput daca totul a iesit bine?
Adica fac o firma, sotia are ideea de a creea un produs nou, revolutionar, etc, il producem, vindem, ne imbogatim, si cand sa traim viata, n-o sa pot sa ma bronzez pe o plaja super, pt. ca nu o sa pot dormi noaptea ca a venit cu ideea intregului business sotia si nu eu.
Stiu, unui romani ar face asta! Nu eu!
Ce pot sa spun este ca barbatii romani nu sunt competitivi, in societatile occidentale. Se asteapta sa le vina totul pe tava, si joburile si femeile.
Si daca nu vin pe tava, sunt acri strugurii.Aceeasi problema ca si cei care stau in Ro. Nu sunt destul de motivati sa ia un job, sau o femeie.
Considera ca e sub demnitatea lor sa o ia de la "0",in tot, de la a cauta un job, la a cuceri o femeie.
Ce vrei, motivatie romaneasca:" mi se cuvine, la cat de bun sunt, de ce nu-mi da job-ul ala mie, si-l da la nemermnicul ala de national", sau :"Ce face asta fite cu mine, ca eu sunt un super, nici nu ma merita!"
Atitudine despre viata total gresita, adica "romaneasca"
Ideea de "a i se cuveni", totul, fara eforturi, e perimata stimati concetateni (barbati)!
Canada ca si Irlanda, si alte tari "vestice", permit aceasta competitie sa fie deschisa, femeia , ca si barbatul, isi poate alege in asi face casa cu orice barbat/ femeie, pe masura dorintelor, si motivatiei de a-si realiza aceste dorinte, in baza unei motivatii pe masura!
Ca in sloganul acela publicitar pt. Nike:"Daca vrei .. poti!"
Asa imi explica sotia:"Are masina de servici un Audi A8, masina care are un pret pe la 110-120.000 euro. Acasa are o Honda Accord 2L. Si imi spune:" Ce rost sa conduci/posezi o Honda Accord, chiar tehnic/estetic OK, cand exista un Audi A8. Prost sa fii sa tii cu toata ambitia sa conduci o Honda, dupa ce firma iti da un Audi A8.
Cam asa si cu sotii, ce nevasta crezi ca va sta casatorita cu un sot "depreciat estetic/moral-in conceptii, atat timp cat exista alti-"Audi A8", care se conduc super, si arata si mult mai bine, si in care arati de milioane ... $$$$$-cum spui tu.
Iar despre barbati, ca ar trebui sa faca bani? Normal ca ar trebui sa faca, tu ce propui, sa stea acasa sa creasca copiii?, sa "frece menta"?,adica tu propui sa nu faca bani?Adica pt un barbat , a face bani ar trebui sa nu fie pe lista proritatilor?
Te inseli, si in al doilea rand, eu nu fac bani numai pentru ca nevasta mea cheltuie 2000 euro pe credit carduri si eu trebuie sa le acopar, ci pentru ca imi place sa fac bani, iar ceea ce cheltuie ea, vreau si consider ca e "maruntis", in comparatie cu ce pot si cu ce intradevar fac eu!
La inceput, cand castigam putin, ma enervam sa constat ca sotia a cheltuit pe credit carduri o gramada de bani, dar acum incerc sa creez mult mai multi bani decat cheltuie ea , si decat are nevoie familia.
Atat timp cat ies in topul accestor cheltuieli cumulate, prin ceea ce castig eu , sunt ok, si sunt mandru ca familia mea isi poate permite toate astea, prin munca mea, si a sotiei, si nu incerc sa separ sa vedem cat castig eu si cat de putin sotia.
Pentru mine a devenit o competitie cu mine insumi, sa pot sa am succes atat in cariera cat si in familie.Cum ai sti cat de competitiv esti daca nu ai in viata asemenea"teste".Adica iti raspund tot eu!
Romanul se lasa pe o ureche: "Las ca merge, si la servici si acasa aceeasi placa!" Metoda lasatului pe o ureche, adica a dormi in front.
Pe aici nu se practica asta! Sorry! Aici daca dormi in front o ora, te "fura" bill-urile, iti "fura" vecinul nevasta, si stai in strada, sau la 911.
Propun la toti barbatii RO, sa se trezeasca la realitate, sa dea praful la o parte, e 2005 soon!
Lipsa de competitivitate romaneasca e de poveste. Am verificat-o chiar ieri. Dau sa transfer bani intr-o banca RO. Ma uit on-line, banii plecati din contul meu. Peste 10 zile banii s-au intors din Ro. Sun la banca mea, mi se spune, ca banca Ro, a spus ca IBAN-ul nu este valid. Sun la Banca Ro, greseala RO, banii au trebuit retreansferati catre Ro.
De la B, mi se spune ca vina ar apartiner bancii de aici. Iar banca mea, care e super intotdeauna, si care imi transfera on-line 10000 dintr-un cont in altul si la 2 noaptea in 10 secunde, spune ca intotdeauna relatiile cu RO, au "scartiit".
Cu parere de rau am incercat-o chiar pe pielea mea.
Deaia nu m-as mai intoarce acasa! Mie scarba , toate bune!!
Ar trebui sa incerci, am auzit ca si in Canada se castiga bine, .. ok, nu ca in Irlanda, dar multumitor!
#26076 (raspuns la: #25844) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Catre Desdemonnovici - de rabdare la: 24/10/2004 07:35:20
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Stimate domn, cu parere de rau, dar in conditiile in care o carte de poezie costa un salariu, ( vezi Nichita Stanescu - Poezii = 6 000 000 lei) ma cam indoiesc de multiplul de 100 la nr de carti ce ar putea fi cumparate. Pe vremea impuscatului faceam naveta lunar la Sf. Gheorghe-Covasna ca sa-mi umplu portbagajul masinii de carti, cu un sfert din salariu. Pe vremea aceea Sandra Brown trecea drept carte de duzina, ceea ce de fapt si este.
Bineinteles ca numarul si calitatea cartilor achizitionate depindea foarte mult de nivelul de cultura a cumparatorului, nivel pe care ti-l realizai intr-un permanent contact cu oameni de acelasi tip de cautator ca si tine. In cele doua ore de TV mai gaseai luni un teatru, marti un film, miercuri o telecinemateca, sambata o teleenciclopedie, duminica "Pe drumuri europeene" sau "Spectacolul lumii". Acum am 100 de canale pe TV, dar continui sa-i rezerv tot numai o jumatate de ora pe zi.
Poate ca aveti dreptate ca nimeni nu-i obliga pe romani sa se uite la TV, dar chestia cu nr de carti e deja o mare eroare. Imi pare rau ca trebuie s-o spun, dar o fac cu durere in suflet.
Va multumesc pentru atentie!
#26086 (raspuns la: #23671) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Evident, cineva trebuie sa pr - de Daniel Racovitan la: 24/10/2004 16:07:05
(la: Conflictul in Cafenea. Va rog sa ma ajutati!)
Evident, cineva trebuie sa prezinte si ceea ce a fost omis intentionat, asa ca o voi fce eu.

SB_one: "Echipa adversa, "auzind" numele lui Antonescu -nerealizind de fapt ca subiectul nu era susnumitul ci cei 50 de ani de ocupatie ruso-comunista, a trecut puternic la atac si, neavind argumente, a inceput cu acuzatii de plagiat( nereale dealtfel, fiind puse de mai multe ori la dispozitie sursa informatziilor)etc. pina cind administratia-pe motive neintzelese mie,subiectul fiind insa "prea fierbinte" - a inchis subiectul."

Asa cum s-a anuntat de nenumarate ori, subiectul ala a fost inchis ca urmare a degenerarii discutiei catre aruncari reciproce cu kkt pe tema evrei," conspiratii sioniste". D'asta a fost inchis, nu pentru acuzatii de plagiat sau stiu eu ce.

___________________________________________________
I'm 100% Windows-free. And I fell fine.
#26097 (raspuns la: #26064) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Evolutia vietii - de (anonim) la: 24/10/2004 18:01:10
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Pentru Destin
Sunt Adela1.
Nu sunt de acord, ca "...creatzionismul nu explica de fapt nimic." Ba da, explica, tot astfel, cum explicam noi copiilor, ca i-ar fi adus barza. Un copil mai istet ar putea sa intrebe, cel putin, de unde l-a adus si cum a aparut el in acel loc. Tot astfel stau treburile cu creationismul. Omul naiv si nestiutor intreaba: Cum a aparut lumea? Si i se raspunde cu seninatate: A facut-o Dumnezeu. Cum? Uite asa: inprima zi a spus cutare si cutare lucru, si s-a facut, a doua zi a spus … etc.etc., ispravind toata treaba in sapte zile. Clar. Multumim de explicatie. Cine se multumeste cu atit, aici sa ramina. 2000 de ani in urma explicatia era valabila. De ce sa ne framintam mintile, cautind alta?
2. Apropo de “comunitatea stiintifica”, care nu se multumeste cu atit si continua sa studieze aceasta lume uimitor de complexa si interesanta, cautand raspuns la intrebarile care apar si vor aparea, pentru ca procesul cunoasterii este infinit, dat fiind faptul, ca si lumea (Universul) este infinit, atit in spatiu, cat si in diversitate, complexitate si dezvoltare in timp, care e si el infinit. Toti oamenii de stiinta, preocupati de problemele care ii intereseaza, intr-un domeniul sau altul, au acelasi drept sa se considere “comunitate stiintifica”, ca si credinciosii, care se considera “comunitate religioasa”. Unica diferenta – comunitatea stiintifica e una, chiar daca exista divergente teoretice intre savantii din acelasi domeniu, iar comunitati religioase sunt foarte multe, dupa numarul de cofesiuni si secte, care, fiecare ]n parte, se considera detinatoarea unicei religii “drepte”.
3. Referitor la faptul ca stiinta inca nu a raspuns la “toate” intrebarile am rasuns deja in p.2, dar as vrea sa adaog, ca intrebarile insasi “tind spre infinit” – oricand vor aparea intrebari noi. De aceea poti astepta mult si binne, ca stiinta sa-ti raspunda la toate intrebarile. Religia raspunde la toate intrebarile? Doar in felul mentionat mai sus, sau prin fraza “Necunoscute sunt caile Domnului”. Pe cine il multumeste un asemenea raspuns, sa fie sanatos!
4. “Complexitatea de nebanuit adesea ireductibila a organismelor vii” se explica prin calea enorma, parcurse de ele in dezvoltarea lor, adica prin evolutia de aproximativ 4,5 mlrd de ani,
cand au aparut primele organisme vii (de fapt, microorganisme). Va este greu sa va imaginati un asemenea interval de timp? Si mie. La fel de greu, ca si “complexitatea de nebanuit…” Dar cand le punem alaturi, devine mai lesne de inteles. Selectionarii, care se ocupa de selectia plantelor de cultura, inclusiv florile, sau a animalelor domestice, sunt adesea martori oculari ai unei evolutii vizibile a acestora, iar ei, din motive cunoscute, nu au la dispozitie decat cateva zeci de ani.
5. Referitor la fosile – ele sunt incomplete, pentru ca partile moi ale organismelor s-au descompus sub influenta microorganismelor, ploilor, vanturilor si altor factori destructivi intr-un timp indelungat – de la 4 mlrd de ani incoace. Ceea ce au gasit savantii, si mai poate fi gasit, a avut “norocul” sa nimereasca in conditi favorabile – ca mamutul gasit in ingheturile vesnice din Siberia – nici macar carnea lui nu era alterata, fiind pastrata la rece. In majoritatea cazurilor se gasesc doar amprente in carbune, lut, piatra, sau schelete incomplete, imprastiate de rapitori sau alunecari de teren, vaturi, ploi etc. Astfel, avand in vedere numarul mic de fosile (desi mare in aparenta, dar totul depinde de unghiul de vedere), care s-au gasit, savantii au reusit totusi sa ordoneze materialul acumulat si sa traga concluzii despre evolutia organismelor vii, de la inceputuri. Sunt cunoscuti stramosii multor animale contemporane (calul si magarul, elefantul, maimutele antropoide, crocodilul, hipopotamul si multe altele). Cine se intereseaza de acest subiect – aparitia vietii si al omului, sa caute si sa citeasca lucrarile savantilor George Constable, Edmund White, Dale M.Browun, Tom Prydo si altii. Astfel, tabloul general al evolutie lumii animale si vegetale este deja destul de clar,. Iar detaliile se precizeaza in continuare.
6. Cat priveste “organismele intermediare”, acestea sunt doar niste semne conventionale – toate organismele sunt intermediare, de la o forma primitiva spre una mai complexa, dar nu sunt deloc intermediare, cat timp exista, maninca, beau, alearga si desfasoara alte activitati, caracteristice speciei lor.
In incheiere vreau sa adaog, ca toate cunostintele, acumulate pina in ziua de azi la acest capitol, sunt opera vietii multor generatii de savanti, multor oameni cu inima fierbinte si mintea iscoditoare, care s-au ambitionat sa gaseasca ei-insisi raspunsuri la intrebarile care ii framintau, care au muncit cu abnegatie, cu daruire de sine, infruntand pericole si confruntandu-se cu natura salbatica. Cred ca trebuie sa le fim recunoscatori, nu sa ne postam intr-o pozitie comoda de contemplatori si “criticanti”.

#26105 (raspuns la: #26069) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pompi - de (anonim) la: 24/10/2004 18:07:49
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
Salut pe toata lumea!

Daca problemele din casniciile romanilor se rezuma numai la aspirator (subliniez )si mancare ,personal cred ca suntem inaintea tuturor ! N-am vazut barbat occidental care sa nu gandeasca ca un animal cand e vorba de chestiuni intime ca sa nu mai zic cand e vorba de tinuta nevestei ,ar imbraca-o in salopeta toata ziua daca 'r putea numai bani sa nu i dea! Cred ca romancele au mai multe daruri de la Dumnezeu si as mentiona aici cateva :Sunt de daparte cele mai frumoase! De departe cele mai educate! Stiu sa aiba grija de familie !(asta zic eu ca este o chestie inteligenta si tine de pregatirea individuala a fiecaruia dintre noi) Si peste toate astea inteleg cuvantul "dor " care nu are sinonim in nici o limba a pamantului! Poate din cauza asta romanii le cauta si nu numai.Numai o minte retrograda poate afirma ca femeia romanca "e proasta" ca "spala" sau face oricare alt lucru pentru familia ei.Am vazut femei din vest care nici pe ele nu se spala si erau mari manageri ! Sunt atat de lenese?Si inca ceva sunt foarte nefericite femeile occidentale in ciuda veniturilor ridicate ,cum se explica asta? Va spun eu ,barbatii aia se gandesc ca niste animale cand e vorba de ele si asta spun statisticile pe care nimeni nu le citeste dar isi permite sa faca afirmatii in necunostinta de cauza.Pacat ca romanii vorbesc asa despre romani.Cred ca nu trebuie sa uitam ca avem orgini nobile .Nu am fost nici nomazi ca ungurii nici puscariasi ca australienii nici emigranti ca americanii si nici pagani .Un popor cu frica de Dumnezeu eu zic ca e nobil.Aceasta calitate nu-ti este data de marimea averii ! Mentionez ca am vazut multe natii si am intrat in contact cu foarte multi oameni nu stiu daca doamna sau domnisoara Daniela Manolescu a vazut macar jumatatea din locurile pe unde am ratacit eu .Imi este greu s-o acuz de ceva,pentru ca este in necunostinta de cauza.Saraca nici macar Europa poate n a vazut o ce sa mai vorbim de ASIA ,AMERICA LATINA ? Cum sunt oamenii astia ? Oare suntem noi romanii ultimii cum se incearca sa ne dovedeasca un G Bush si o Europa a mediocritatilor? Dupa ce am vazut in lumea asta tot pe romani ii iubesc ! Cum se poate ,nu stiu ,dar cu sigurantza nu sunt anormal .
Cu stima si respect, Pompi iubaretu'!
amabil si diplomat la ingropat - de Dinu Lazar la: 25/10/2004 10:18:08
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Da, stimate domn, lunea e ziua marilor tragedii, a intoarcerii la servici, a boscoredelii shefilor, a cautarii latzului si a sapunelului de sinucis, lunea e o zi morbida, va intelegem perfect, afara frunza sta sa cada, galbenul aprins al copacilor la Shirnea va asteapta si Dvs trebuie sa trebaluiti chestii care nu fac placere nimanui la scirbici.
Mesajul Dvs ne da speranta ca poate exista un dialog intre generatii, ca fotografia romaneasca mai are o sansa, ca vom putea impreuna sa depasim orice dificultate.
Nu am nici un dubiu ca pushtii care se chinuie sa faca un fotoclub in Bucuresti acum vor printa mesajul Dvs si il vor analiza cu mare atentie, cu un religios respect si o deosebita consideratie; va vor invita la urmatoarele sedintele de fotografie, pentru ca de multe ori in deplasari este nevoie de un om dintr-o bucata, care sa apere grupul si sa dea peste degete cu nuci de cocos thambaroase.
Dar nu disperati!
Miine va fi marti si lucrurile vor intra in normal, cu exceptia celor trei ceasuri rele cind ne vom duela cu axu` optic sau cu ghemurile de amintiri comune sau cu visele despre proiectele viitoare.
#26141 (raspuns la: #26137) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
draga Daniela, - de desdemona la: 25/10/2004 13:18:20
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
In weekendul asta am avut oaspeti (si a trebuit sa spal vasele mai des, si in timp ce faceam asta), mintea mea s-a luminat si mi-a picat o fisa mare de tot, legata de acest subiect. Din pacate, ideea e cam subtila, si chiar daca am inteles-o nu stiu daca voi reusi sa o explic (incerc!).
M-am vazut pe mine, ca persoana care sunt, singura si aparte fata de sotul meu. M-am vazut, cu calitatile si defectele mele, cu ceea ce pot face si ce nu, cu ceea ce imi place si ce nu, cu ce imi doresc si ce nu. L-am vazut si pe sotul meu, alta persoana, cu alte calitati si defecte, cu alte dorinte si putinte. Fiecare in parte putem sa traim si singuri, fiind adulti capabili si valizi. Totusi, am ales sa constituim o familie, devenind impreuna o personalitate foarte sudata, in care se regasesc parti din noi amandoi si unele completandu-se altele anulandu-se. Suntem (in mod clar) persoane diferite in cuplu decat suntem singuri. Totusi, datoria si meritele noastre sunt aceleasi (fie in cuplu fie singuri, si nimeni nu e 'mai egal' decat celalalt). Cand vom fi judecati (de altii din afara, sau poate chiar de copiii nostri (cand ii vom avea)) nu vom putea ascunde cine suntem, si nici sa il folosim pe celalalt ca o scuza. Lipsa de respect, o atitudine necorespunzatoare, nici fuga de munca in casa (de nici o parte), nu vor scapa judecatii altora. Deci daca el e lenes si nu isi face datoria in 'cuib', acest lucru nu imi justifica mie lipsa de respect sau afectiune, represaliile si cicaleala. Eu trebuie sa imi fac datoria (pe care o faceam la fel si fiind singura, insa fara beneficiul adus de prezenta lui) si sa ma comport corect. Daca el isi face 'datoria' sau nu, nu e caderea mea sa judec.
In ce priveste reversul monedei, cum spui tu, cu abilitatea femeii de-a primi, si-a barbatului de-a da, nu cred ca o femeie va refuza ceva oferit ei. Nu ar trebui s-o faca. Dar nu ar trebui sa faca presiuni emotionale, reprosuri sau sa domine in scopul de-a primi lucruri la care se asteapta. Aceasta e o greseala pentru care nu va fi iertata, fiindca strica atmosfera din familie. Ce importanta are daca vasele sunt spalate, cat timp pluteste furtuna si neincrederea in aer ? In cuplu, ca si in prietenie, trebuie sa intri doar cu dorinta de-a darui, fara sa astepti ceva in schimb. Totusi, daca viata in cuplu e prea grea si nu ai puterea sa o duci, ar trebui sa renunti la ea, si mai bine sa traiesti singur. Dar acest lucru ar trebui facut inainte de-a avea copii, fiindca copiii intr-un cuplu sunt o foarte mare responsabilitate, care transforma o persoana din individ in parinte (care e alta specie, din care ar trebui sa faca parte doar cei capabili de a duce responsabilitatea si greutatile acestei calitati).
Te rog sa ma ierti daca daca ideile mele te ofenseaza si daca in incercarea mea de-a-mi exprima ideea am adoptat un ton pedant si atotstiutor. E unul din defectele mele usor ridic nasul pe sus, greu il mai cobor).
Desdemonitza
#26151 (raspuns la: #26127) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Adela, - de Hypatia la: 25/10/2004 19:20:41
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Incearca sa se loghezi in Cafenea, completatand toate rubricile; numele tau ca utilizator (primul camp), parola ta (al doilea camp) si dai click in casuta de dedesubt, in dreptul careia scrie salveaza pagina pe acest calculator. Apoi dai click unde scrie autentificare.
Hypatia
P.S. Scuze gazdei, dar trebuie sa ajutam omul sa-si gaseasca locul...Cum programul o recunoaste doar ca anonim, nu-i putem scrie pe privat...
#26182 (raspuns la: #26110) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru Hypatia - de ueit la: 25/10/2004 21:30:56
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
" De aceea,intreb pe cei care se indoiesc de suflet, de nemurirea lui si de Creator, de unde vin legile?"

1) Ce te face sa crezi ca aceste legi "vin" de undeva, sau ca "cineva" le-ar fi creat? Putem considera ca au existat dintotdeauna.

2) Chiar daca ele au o sursa, faptul ca nu shtim care este acea sursa nu ne spune nimic. Ignorantza nu este un argument.

3) Dintre toate explicatziile posibile, Dumnezeu este cea mai slaba. In primul rand trebuie demonstrat ca o entitate supranaturala exista. Apoi trebuie aratat ca aceasta entitate a creat legile de care vorbeshti. Daca nu putem demonstra aceste premize explicatzia "Dumnezeu" este la fel de buna ca "Mos Craciun" sau "Unicornul Roz shi Invizibil". Nu face decat sa adauge o necunoscuta inutila pe care briciul lui Occam sa o reteze de indata. Shi ajungem de unde am plecat.

"Este apanajul omul religios sa se simta mai increzator fata de ceilalti, pentru ca mintea luminata de credinta ii da raspunsul la aceasta intrebare."

Sigur, "omul religios" poate sa se asigure ca a gasit raspunsul. Am pentru el o intrebare.

Pe Dumnezeu cine l-a facut?

Hai sa vedem shi cateva raspunsuri gasite de "mintea luminata de credinta"

-pamantul e plat.
-iepurele rumega.
-pamantul e centrul universului.
-pamantul a aparut inaintea stelelor.
-ploaia cade prin nishte gaurele din firmament manipulate de ingeri.
-insectele au 4 picioare.
-ciuma se vindeca prin rugaciune cuplata cu arderea pe rug a evreilor shi vrajitoarelor. etc.

Una dintre "cele 10 porunci"

" Thou shalt not seethe a kid in his mother's milk."
#26190 (raspuns la: #26184) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Legile existentei materiei - de (anonim) la: 26/10/2004 06:19:59
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Draga Hypatia!
Sunt de acord cu Ueit, ca legile nu vin de nicaieri, adica nu au fost stabilite de nimeni, ci decurg din starea (stadiul de dezvoltare a) materiei in acel loc, unde ele se manifesta. Par exemple, pe planetele, pe care nu exista viata functioneaza numai legile fizicii si chimiei, odata ce acolo exista doar materie moarta. Legile dupa care se dezvolta fiintele vii functioneaza doar acolo, unde exista fiinte vii. Aceasta nu inseamna, ca ele nu sunt universale, ci ca ele se manifesta doar acolo, unde se creaza conditiile respective in procesul de dezvoltare a materiei,
localizat intr-un punct sau altul al Universului. Putem considera, ca materia insesi creaza aceste legi pe parcursul miscarii sale de la simplu la complex. Greu de imaginat? Cred ca e mult mai greu de imaginat o fiinta supranaturala, care a creat acest Univers infinit si il administreaza cu atata precizie, stabilind o sumedenie de legi, dupa care sa se dezvolte materia, dar si mai intervenind mereu in viata privata a 5 miliarde de oameni, adica incalcandu-si proplriile legi, care ar fi trebuit sa determine tot ce se va intampla odata si pentru totdeauna. Sigur, omul religios nu trebuie sa se ingrijeasca de raspunsuri - e suficient sa astepte sa fie luminat. Totusi, observ ca le obtin anume acei, care muncesc cu abnegatie, nu acei care asteapta. Prin Dumnezeu poate fi explicat totul - si nimic, pentru ca ramane sa- explicam pe el. Cine l-a creat pe Dumnezeu? Daca a existat intotdeauna, nu e mai simplu sa presupunem, ca materia a existat intotdeauna, fara a recurge la solutii intermediare?
Matematicianul german Leibnitz, cand a fost intrebat, de ce in teoriile sale nu a gasit un loc si pentru Dumnezeu, a raspuns franc: "Nu am avut nevoie de aceasta ipoteza".
#26225 (raspuns la: #26184) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru Gabi.Boldis - de Hypatia la: 26/10/2004 07:41:33
(la: Conflictul in Cafenea. Va rog sa ma ajutati!)
Ai si tu dreptate din punctul tau de vedere. Parerea mea e ca fiecare om are dreptul sa-i exprime propria parere. Chiar daca esti cetatean planetar, pentru mine esti, in primul rand, ROMAN, iar acest lucru nu este putin, pentru mine. In conferinta, fiecare si-a spus parerea, mi-am permis si eu sa o spun pe a mea. Putea sa placa sau nu. Pana la urma, am inteles si eu ca oamenii nostri nu doresc armonia, intelegerea ci doresc cu ardoare sa intretina conflictul, indiferent de nivelul de intensitate. Asa se face ca cei ce iubesc conflictul de dragul "dezbaterii" au simtit nevoia unui "adrisant", si m-am trezit in conflict.
Speram din tot sufletul ca lucrurile vor fi evoluat altfel, ca discutand despre conflict, vom trece peste niste asperitati acumulate in timp intre noi. E sigur ca pentru a depasi starile conflictuale, trebuie sa fie vointa tuturor celor implicati, nu doar a gazdei, care initiaza discutia....
Cat priveste planul, dincolo de tendintele sale pedagogice, pusesem acolo principiile unei discutii civilizate, prin care oamenii sa se respecte si sa-si respecte punctele de vedere. Se pare ca nici asta nu se doreste...
Personal, cand nu-mi este tolerata exprimarea punctelor de vedere, fac apel la ceea ce ma defineste ca persoana, pentru ca asta e important pentru mine, sa ma manifest ca persoana si nu ca individ, si de aceea, as dori ca pe viitor sa-mi fie tolerata exprimarea punctelor mele de vedere....
Hypatia
#26228 (raspuns la: #26201) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru HYPATIA, legea care ar obliga... - de LUCIUS la: 26/10/2004 10:49:28
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Din pacate, Hypatia, nu cunosti continutul intregii legi. Ai incercat sa creezi impresia ca religia trebuie sa fie obligatorie cu orice pret, iar o asa numita "majoritate ortodoxa" trebuie sa-si impuna un anumit tip de religie unei minoritati de alta confesiune sau fara nici una. Deasemenea, ca o concluzie, crezi ca vreo 20 de milioane de romani n-au altceva mai bun de facut decat sa studieze invataminte bisericesti, aceasta calitate transformandu-i in mod automat in sustinatori, sau intr-un fel de membri oficiali ai unei institutii de mult depasita de timpurile in care traim.
Ei bine, o spun si eu: Studierea obligatorie a religiei in scoli AR FI IMORALA. Asta pentru ca intr-o societate democratica exista dreptul la confesiune sau dreptul la a fi liber cugetator pur si simplu, adica nu sa dispretuiesti alti oameni pentru religia lor ci sa fii liber de orice tip de religie. Mare atentie, HYPATIA, pentru ca un agnostic nu este tot una cu a fi ateu. Sa revenim, deci la continutul legii : TITLUL 1, DISPOZITII GENERALE, ART 4/d-Educarea in spiritul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, al demnitatii si al TOLERANTEI...
La ART5/(2) se specifica: Statul promoveaza principiile invatamantului DEMOCRATIC si GARANTEAZA DREPTUL LA EDUCATIE DIFERENTIATA, PE BAZA PLURALISMULUI EDUCATIONAL...
Apoi la ART 9/(2) vom putea citi urmatoarele: "...elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. In acest caz situatia scolara se incheie fara aceasta disciplina".
Din aceste articole ale legii, pe care tu ai invocat-o ca fiind obligatorie, prin natura ei de lege, rezulta clar ca nu este vorba de asa ceva. Din aceasta cauza am specificat ca studierea religiei in mod obligatoriu "AR" fi imoral pentru ca pur si simplu legea la care te-ai referit nu exista. Deci nici o supunere la regulile si legile unor slujitori ai bisericii. Daca vor sa-si respecte legile, ACEASTA MINORITATE ULTRAORTODOXA, n-au decat sa o faca cu comunitatea lor. NU AU NICI UN DREPT SA IMPUNA NIMIC !.
Mi-a facut placere sa comunicam.
LUCIUS
#26237 (raspuns la: #26163) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...