comentarii

cap de taur


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
sanctuarul neolitic de la Parta - de desdemona la: 24/09/2004 17:56:05
(la: Afla despre Trecut!!!)
Un fragment gasit in agenda.ro (www.agenda.ro/2002/10-02-a.htm)

"... Aşezările neolitice în ceea ce astăzi numim Banat erau numeroase şi, unele dintre ele, vaste: la Dudeştii Vechi, Sânnicolau Mare, Foeni, Uivar, Hodoni, Sânandrei, Chişoda Veche, Parţa, Zorlenţu Mare, Liubcova şi Gornea... Cei mai importanţi arheologi ai Banatului românesc de astăzi, sunt Gheorghe Lazarovici şi Florin Draşovean. Altfel spus, piloţii campioni ai curselor în secolele neoliticului:
6 000-3 500 î.Hr. Când profesorul Lazarovici relua, în 1978, săpăturile la ceea ce avea să fie (până de curând) cea mai importantă aşezare neolitică din sud-estul Europei, Parţa, Florin Draşovean era student. Exact 20 de ani mai târziu, mai bogat cu Premiul Academiei pentru cercetarea Culturii Vinča şi cu 20 de ani de şantiere arheologice în spate, dr. Draşovean avea să descopere la Uivar ceea ce se conturează a fi astăzi cea mai mare aşezare de neolitic din Europa. Vara anului 2002 va fi vara adevărului.

Metropola Uivar
După ce a... dat târcoale vreo 8-9 ani locului, făcând prospecţiuni împreună cu profesorul Wolfram Schier (Germania), după ce a convins Universitatea din Würzburg că merită să investească masiv în această cercetare, dr. Florin Draşovean a început, în 1999, săpăturile la ceea ce avea să devină descoperirea vieţii sale: Uivar, cea mai mare aşezare neolitică din sud-estul Europei. S-au dezvelit până acum poarta de intrare în fortificaţia de la Uivar, unul dintre cele 5 şanţuri de apărare, o locuinţă neolitică integrală. Cum însă la Uivar trăiau în urmă cu 6 000 de ani peste 400 de oameni, mai sunt de descoperit minuni ale trecutului încă 20 de ani încoace. Cel mai important lucru e însă altul: prospecţiuni magnetometrice, cu tehnică de ultimă oră din Germania, au arătat că într-un anume loc se află îngropată o clădire atipică, de 20 m. Un sanctuar mare, este convins dr. Florin Draşovean. Primul din lume de acest fel. Încă nedescoperit

În urmă cu 6 000 de ani, pe locul numit astăzi Banat, trăiau oameni civilizaţi. La Timişoara s-au descoperit vestigii neolitice în Freidorf, Calea Torontalului, Chişoda, Fratelia. În ultimii 20 de ani însă, descoperirile de senzaţie au făcut din Banat un Eldorado al neoliticienilor, întrecând cu mult tot ce s-a scos la lumină în România şi Europa Centrală. Cea mai importantă descoperire rămâne, deocamdată, sanctuarul de la Parţa, singurul sanctuar neolitic complet restaurat. Descoperit de profesorul Lazarovici, sanctuarul poate fi văzut şi astăzi în Muzeul Banatului. Unicat absolut în Europa şi chiar în lume, sanctuarul este o dovadă irefutabilă a civilizaţiei neolitice. El avea două încăperi cu podele suspendate: altarul, cu celebrele sculpturi monumentale - cap de taur, şi odaia de vest. Veneau aici să se închine zeilor oameni din mai multe comunităţi mari şi mici, la ceremonii majore. Aportul de civilizaţie venea din Orient, pe traseul Anatolia-Grecia-Europa de Est-Occident. Din triburile de vânători paleolitici apar în neoliticul timpuriu comunităţi care îşi schimbă modul de viaţă: găsesc graminee sălbatice, le păzesc de animale, apoi le culeg. Încep apoi să cultive pământul, să-l ude, să-l îngraşe, descoperă rotaţia culturilor. Aşa iau naştere marile aşezări dezvoltate, precum Parţa, unde trăiau peste 200 de oameni: adevărată metropolă a epocii. De la bordeie, neoliticii au ajuns la "vile" cu etaj. Exista o organizare socială obştească, militară, economică, exista autoritate, dar existau şi pericole. Oamenii au dislocat mii de metri cubi de pământ, pentru şanţurile de apărare ale fortificaţiei. Erau oameni a căror meserie era să facă bile de praştie din lut ars în cuptoare mari. Aşezare de neolitic mijlociu, Parţa avea reguli clare şi relaţii cu lumea largă. Existau drumuri şi legături de schimb comercial. Se disloca piatra în locul pe care azi îl numim Budapesta şi aici, la Parţa, se făceau unelte; tot aşa se aducea sticlă vulcanică din Slovacia, scoica spondalis din Mediterana. Oameni avuţi, neoliticii găteau rafinat. Kostalena Mikelaki de la Michigan University a făcut, în America, analiza unor cioburi neolitice din vase în care, cu 6 000 de ani în urmă, vreo gospodină arsese mâncarea. Concluzia: oamenii epocii pietrei şlefuite mâncau tocane de porc, specialităţi complicate de vânat cu legume, păsări sălbatice, vite şi... câini... La Parţa s-au găsit tăvi speciale pentru coacerea lipiilor, pentru topirea grăsimilor, prăjirea ouălor şi tăvi cu forme speciale pentru coacerea peştilor. Aveau vase speciale pentru depozitarea grânelor. Tăierea animalelor nu se făcea în devălmăşie, ci după reguli şi ceremonii clare şi se aduceau jertfe, cel mai des invocaţi fiind Marea Zeiţă Mamă şi Taurul. Se practica libatio (obiceiul de a bea sau a vărsa înainte de a bea câteva picături dintr-un lichid sfânt sau nu, sfinte fiind considerate, spre pildă, sângele şi sperma), oblatio (ofrande de carne, fructe, pâine, obiecte) şi fumigatio (ofrande prin ardere). O cutremurătoare statuie-vas e bocitoarea: un vas cu două guri, una reprezentând o figură care urlă şi purtând semnul masculin W. Se pare că vasul era folosit la stropirea ogorului cu spermă (lichid sfânt) ca să rodească. Spermă de taur. Sau... La ritualuri, oamenii ardeau ierburi halucinogene şi vorbeau cu zeii. În case, aveau poliţe de vase, obiecte de artă şi altare. Războaiele de ţesut erau înguste, aşa încât hainele erau croite din fâşii, foarte elegante, cu modele rafinate şi variate. Femeile (mai ales) purtau podoabe (cele bogate, de alabastru) şi amulete magice. Casele aveau curţi interioare, etaj, dormitoare, terase.
S-au descoperit chiar blocuri de locuinţe cu şase încăperi. Când un bărbat se însura, pleca din casa mamei, în cea a nevestei. El îşi păstra totemul până la moarte (identitatea, semnul şarpelui, de pildă), dar copiii lui purtau totemul mamei lor. Era matriarhat. Capul familiei era femeia cea mai în vârstă din casă. Despre înmormântări se ştie foarte puţin, pentru că s-au găsit extraordinar de rar morminte. Nici la Parţa nu a fost găsit cimitirul. Florin Draşovean a descoperit totuşi, acolo, un mormânt şi unul la Foeni: despre cel din urmă, medicul legist Marius Munteanu susţine că este primul caz de poliomielită din istoria medicinei. Se crede că morţii erau puşi pe o plută şi, după un ceremonial complicat, li se dădea drumul pe apă. Sau că - în zone sacre - teritoriile morţilor, - erau puşi pe estacade de pari şi lăsaţi să putrezească. Cine încălca teritoriile morţilor, era la rându-i omorât. Dacă totuşi erau îngropaţi, oamenii neolitici erau puşi în pământ chirciţi, legaţi: în poziţia fătului. Lângă ei erau îngropate vase cu ofrande, arme, unelte. Când cineva trebuia pedepsit, magia neagră era o metodă bună. Unica sculptură monumentală de la sanctuarul din Parţa avea un rafinament plastic incredibil: când ardea focul, din zid se reflectau ochi aprinşi, nevăzuţi până atunci. Se pare că populaţia războinică de la Foeni a distrus, prin incendiere, aşezările de la Chişoda, Parţa, Uivar. "Foenii" purtau la brâu maxilarul inferior al duşmanului ucis. Cert e că după expansiunea războinicilor, Banatul rămâne depopulat vreo 200 de ani, până în eneolitic. Cauza este încă un mister.

Unicate, rarităţi
Străfundurile Banatului au fost darnice cu arheologii. S-au dezgropat aici piese unice în Europa, vestigii unice în lume, primate absolute. Între acestea: l statueta-unicat de la Liubcova, cu masca pe umăr şi vasul în mână, descoperită de profesorul Ion Drăguşin l sculpturile monumentale din sanctuarul de la Parţa, descoperite de prof. Lazarovici l bocitoarea de la Parţa, descoperită de prof. Marius Moga l masca de zeu de la Uivar, unicat mondial, descoperită de dr. Florin Draşovean. "


Desdemonovici
Barbatul "taur" - de Baby Mititelu la: 25/06/2010 07:33:09
(la: Zodia Taur(21 aprilie-21 mai)-Taurus)
Barbatul Taur = Flegmatic – Chiar daca are si trasaturi asociate si celorlalte tipuri de temperamente, in nenumarate cazuri, barbatul Taur este un Flegmatic. Metodic si hotarat sa nu cedeze dusmancei sale de moarte- schimbarea, nu ar renunta nici in ruptul capului la tabieturile si principiile sale de-o viata. Onest, sincer, inteligent, baiat bun, baiat de casa, la locul lui, are propriile lui metode de seductie: rabdarea – e dispus sa te astepte oricat, perseverenta –nu s-ar da batut Doamne Fereste si trainicia sentimentelor sale – nu o sa-l prinzi inselandu-te vreodata. Ii place rutina la fel de mult precum uraste scandalurile si conflictele.
Sa faci tot ce-ti trece prin cap ? - de Daniel Racovitan la: 29/09/2003 04:44:42
(la: Viata la 30 de ani)
Draga anonimule, ne scrii: "Sa faci tot ce-ti trece prin cap si sa nu-ti para rau niciodata."

Pai daca ar fi sa urmez conceptia ta, sa zicem ca mi-ar trece prin cap sa iti asasinez copiii si sa nu imi para rau niciodata. Ce parere ai? Iti mentii teoria?
#525 (raspuns la: #513) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Ba bine ca nici nu mi-a trecut prin cap"....traducerea va rog! - de (anonim) la: 17/10/2003 23:47:29
(la: Chiar conteaza cine sunt ?)
Cuconita/cucon ...ne- ar trebui un translator sa ne traduca acest "porumbel epistotelic" scapat de Dvs!!!!
Parol ca nici nu ti-a trecut prin cap ????
#1575 (raspuns la: #1558) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cu capul sau cu piciorul ? vorbeam despre varza.. :) - de JCC la: 29/10/2003 06:52:12
(la: Doamna Nanu, sterg tot ce nu este legat de subiect)

On les plante avec le pied ?

On les plante avec la tête?

Se planteaza cu capul? se planteaza cu piciorul?
dupa moda, dupa moda
dupa moda de la noi...




#2535 (raspuns la: #2521) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ma simt bine in capul si pielea mea - de andrei banica la: 09/02/2004 09:32:52
(la: Sunt supraponderal! De ce ma alunga lumea?)
Ma simt bine in capul si piellea mea.
Altii nu se simt bine langa mine.
Lucrul acesta nu m-a deranjat o vreme dar acum sunt, probabil mai mult ca oricand, dornic sa am cu cine vorbi, cu cine merge la un spectacol, fara sa mai fiu subiect de ras sau sa ma prefac ca nu-mi dau seama de jena pe care o simt cei din jurul meu cand sunt cu mine.
Am inteles perfect despre ce spui tu dar cand nu te inconjoara decat oameni cu prea putina cultura intelege ca nu prea ai de unde alege.
Nu m-am izolat nici o clipa de oameni si am prieteni buni care sunt grasi ca mine dar nu locuiesc langa mine. Cu ei ma vad rar si numai atunci simt ce as vrea sa simt in fiecare zi.
#9205 (raspuns la: #9177) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
gabi dragule, in capul me - de SB_one la: 19/02/2004 17:28:04
(la: A emigra nu e in firea lucrurilor)
gabi dragule,

in capul meu e multa miscare si asta de multa vreme. Asta m-a ajutat sa ma simt bine oriunde si sa nu am probleme de perceptie pe care se pare ca tu le ai. Nu-tzi fa probleme insa; poate - cu putzina staruintza si cu trecerea timpului- vei ajunge sa intzelegi -de fapt ce se'nvirte in jurul tau si unde bat cuvintele unora.( vezi si comentariul tau la amicul plesu( cu "p" mic)

Cind faci teoria aia de mai sus (paralela la comentariul lui Plesu)incearca sa gindesti putzin la scara. Dupa ce citesti o carte, deschide bine ochii , vezi ce se'ntimpla in jurul tau si vezi ce ai intzeles.

Cind nu intzelegi, intreaba, baiatul tati, ca de-aia sintem noi pe aici

NB
intzeleg ca modul la care tu -amice -stii sa comentezi articolul depaseste putzin bunul simtz acceptat.

SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#10105 (raspuns la: #10079) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nici nu stiu de ce-mi mai bat capul cu tine - de enigmescu la: 25/06/2004 08:54:45
(la: Istoria Canonului ne obliga sa cercetam Istoria Bisericii)
fiindca oricat de indulgent si de tolerant as fi perspicacitatea nu ma lasa sa nu vad in tine pe omul de/format intr-o gandire abstracta si ambigua. ai pus probleme la care nici tu singur n-ai dat vreo explicatie, te-ai legat apoi de o istorie pe care, asa cum am si banuit, n-ai de unde s-o cunosti fiindca n-ai studiat-o, si in cele din urma ai gasit de cuviinta sa afirmi ca cineva, care a avut curajul sa te "infrunte" venind cu ceva date concrete, este produsul unei gandiri a epocii trecute... ce sa spun, te felicit pt. puterea ta de patrundere in adancurile fiintei si ale spiritului uman. nu consider ca m-am abatut de la problemele pe care le-ai adus in discutie, sau daca am facut-o a fost pt. a-mi structura o pledoarie- ceea ce la tine..."este, dar lipseste cu desavarsire"(Caragiale). ai dat cu bota in balta stropind in stanga si in dreapta si n-ai nici macar curajul sau bunul simt de a recunoaste asta. adica invinuiesti pe cel ce a comentat subiectul tau. e specific unei anumite categorii de oameni...! dar stii ceva, daca nu-ti place si nu vrei sa citesti ce scriu altii, indiferent ca sunt naive sau proaste de-a dreptul, ai optiunea de a ignora utilizatorii respectivi. asa poti face singur o "bisericuta" a ta unde sa-i tii doar pe cei de-o seama cu tine.
pot sa-ti mai pun o intrebare(ca la altele nu mi-ai raspuns, le-ai evitat cu buna stiinta asa cum ai facut si cu argumentele ce ti le-am dat)? daca nu detii un adevar, ce-ai incercat atunci sa spui, pt. ce ai deschis un subiect la care nu gasesti adevaruri de afirmat??? de fapt ce scop te-a manat de la spate? pt. mine, si cred ca si pt. ceilalti utilizatori care citesc aici, afirmatiile din ultimul tau mesaj fac de prisos orice comentariu. e ridicol si inutil sa aduci acuze la adresa unor persoane pe care nu le cunosti nici daca ai fi stat in aceeasi casa cu ele! n-ai capacitatea de a "cerne" informatia si in plus nici nu cred ca vrei neaparat sa fii bine informat. iti ajuge faptul ca ai citit tu ceva, undeva, despre nu stiu ce anume. si in functie de ce ti se pare ca intelegi pui stampila pe individ: e asa sau asa... detii un STAS pe care nu-l cunosc.
te rog sa te gandesti la un aspect: sunt anumite afirmatii care trebuiesc luate ca atare si nu interpretate dupa Grigore Ureche; apoi mai sunt acelea din care citesti si subantelegi mesajul. te-ai aprins ca iasca fara nici un rost, fara un motiv intemeiat. ce am scris eu ai calificat ca fiind rau fiindca persoana mea nu-ti place. o fi aici vorba de "calificarea" de care vorbeai mai inainte?! sa-ti intre bine in cap: tu esti cel care ai provocat discutia si te-ai lasat dus de valuri, nu eu. sau daca-ti place suntem amandoi dusi cu pluta, daca asa te simti mai bine si mai in siguranta.
este dreptul meu sa te consider raspunzator si sa atrag atentia atunci cand cineva isi aroga dreptul de a face "harcea-parcea" din mintile celorlalti. pe undeva iti spun ca mi-e si mila de tine, fara suparare. stafiile trecutului nu m-au afectat mai mult decat pe tine, ba chiar as putea spune ca nu m-au afectat deloc fiindca sunt inca destul de tanar(sic!). comunismul la care te referi in substratul ultimului mesaj a facut in Romania, comparativ cu alte state socialiste, ceva mai putin rau iar Biserica Ortodoxa Romana, ca sa nu cada prada despuierii de odoarele ei si de lacasurile sfinte cum s-a intamplat in Rusia bolsevica, a fost condusa in acele timpuri grele de magistrati ai politicii care au aparat interesele ei. indiferent ce se crede sau se mai spune azi pe la colturi si in presa, ortodoxia a ramas puternica in toata acea perioada fiindca a fost condusa cu iscusinta, dragule. si apoi de unde stii tu ca unii securisti care au gasit in cele din urma calea cea adevarata si s-au alaturat ostasilor lui Hristos, de unde stii tu ca sunt pierduti? poate ca dintre ei exista multi care n-au avut nici o treaba cu politica, poate au ramas in functii pt. a mai ajuta pe cate cineva sa scape de torturi. vina securitatii e in egala masura si a noastra, asta sa stii. pt. ca dintre noi au fost racolati oameni si tot noi am acceptat (cei mai multi- asta pana la '89) sa traim asa. am meritat ce am avut! acuma orice individ marunt care incearca sa ajunga sus fara prea mare efort arata cu degetul spre comunisti si securitate si se bate cu pumnul in piept ca n-a apartinut acelor structuri. iata cum m-ai determinat sa deviez de la subiect.
am sa-ti mai spun o intamplare adevarata petrecuta in orasul meu natal in vremurile acelea. un securist inversunat care cauta sa faca rau tot timpul venea aproape in fiecare duminica la biserica sa vada cine se mai strecoara inauntru. insa el statea afara. azi asa, maine asa... intr-una din aceste zile, pe cand slujba era in toi, ii veni sa fumeze. inca se mai ardeau lumanarile in pridvorul bisericii- astazi s-au mutat undeva afara. dar neavand el cu ce-si aprinde tigara ce i-a trecut prin cap, s-a dus direct la una din aceste lumanari care ardeau acolo si si-a aprins-o. si ca si cum ar fi facut cine stie ce fapta de vitejie a iesit zambaret afara- voia sa zica: na, unde e Dumnezeul vostru sa ma opreasca? numai ca dupa cateva secunde i s-a facut rau, a cazut jos si mort a fost. intamplarea mi-a fost povestita de un batran palimar al acelei biserici care a fost de fata cand s-au intamplat toate. ce vreau sa zic cu asta? nimic. poate doar sa reafirm ce ai zis tu in final: fiecare va da socoteala chiar si de tot cuvantul rostit! sa-ti mai fac corelatia cu ce ziceam anterior, ca fiecare e responsabil de ceea ce zice???
"cine seamana vant culege furtuna!"
just me
#16726 (raspuns la: #16721) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce se intampla in tsara - de AlexM la: 15/07/2004 19:19:28
(la: Integrarea europeana ...la romani)
Caremen intreba:
----------------------------------------------------------------------
Deci profit de subiectul deschis de ea sa va intreb daca stiti mai bine decit mine ce se intimpla in tara ....
----------------------------------------------------------------------

Din cele ce am cetit pe aici nu pot decat sa redacu cuvintele bunicii mele care , D-zeu sa o ierte, cam asa spunea: "multa lume proasta mai copile, proasta rau de tot".

Opinia mea ar fi alta. Unul dintre apsectele negative ale urbanitatii este ca te face un anonim. Daca in România mai treaca mearga fenomenul nu a atins cotele din vest, totusi si in România homos urbanus este mai mult un anonim comparativ cu homo rusticus care inca pe la sate isi duce veacul. Problema aici este de natura sociala si este interesant de analizat. Omul de la tara cunoste vecinii, cunoaste mai tot satul. Cred ca nu exagerez, intr-o comuna ca a mea cu 2000 de locuitori, acum 12 ani, pana sa plec stiam pe oricine si oricine ma stia. Intalnindu-te prin ce stie ce orase, pe trenuri, etc se forma automat un grup solidar pentru ca eram "noi" cei din XXXXX care nu mai eram niste anonimi deoarece eram un grup. Noa bun. In internat fiind, "baietii de cartier" au avut zile grele nu pentru ca "au venit tsaranii la liceu" ci pentru ca "ai dracu erau multi din acelasi sat". Ori aici era buba. Nu se mai putea veni cu shmecherii "sari in sus, da si tu un leu, ce adidasi misto ai, ce stilou chinezesc " toate aceste lucruri fiind luate de acesti "baieti de cartier": Fiind o uniune, un grup de oameni care se cunosteau, formau automat un corp comun impotriva agresorului, facand acestuia imposibila aplicarea intentiei de deposedare, inselaciune, etc, etc. Chiar daca si in interiorul acestui grup existau diferente care ajungeau cateodata si la batai si stalceli, totusi vechiul exemplu al lui Scorillo cu cainii si lupul functiona si , ce este mai important, INCA FUNCTIONEAZA.

Mafia, are sanse la orase pentru ca oamenii nu sint solidari ca cei de la sate. Mafia nu se duce la sate pentru ca nu are "campul de desfasurare necesar". Solutia este simpla si necesita numai un foarte putin curaj , dar venit de la multi. Cand sare tot omul daca striga "sariti lume" atunci nu mai e loc de nici o mafie si de nici un "smecher".

Cat despre functionarii statului ( ca fuse si vorba de vama pe aici ). ... functionarul român inca nu percepe de unde-si ia salariul si el trateaza obligatiile sale de munca in genul "fac cand vreau cat vreau si daca vreau". Adica pentru el nu sint obligatii ci chestie unde el este liberul arbitru. Si aici cetateanul este cel care ar pune jar pe foc daca ar spune "nu-ti dau, ce faci acu? Nu-mi rezolvi problema? Nu-i nimic, ma duc acolo unde-mi trebe si spun ca tu nu vrei sa-ti faci meseria". Necazul este ca omul nu vrea sa astepte, are urgente, are drumuri de facut, sta la rude, e venit din provincie, nu stie ce are de facut, "da un ban si scapa" ca asa e vorba. Si scapa, intrand asa cum se intra si in timpul lui Ceausescu si in timpul lui Voda Carage. Ca taurul. Deschizand usa cu capul ca mainile tin pungile cu cele "deschizatoare de drumuri".

PS:

-credeti ca povestea lui Vlad Tsepesh si cana de aur este numai asa, o poveste? :-))


Alex
#17904 (raspuns la: #17897) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Medicii lui Zalmoxis", - de DESTIN la: 24/07/2004 04:53:54
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
" Potidea, anul 432 BC,aici a avut loc o intalnire "neformala" dintre Socrate si unul din " medicii lui Zalmoxis"... intalnirea l-a coplesit atat de tare pe Socrate, care era inca la virsta cautarilor sale filosofice, incat intorcandu-se la Athena, s-a indreptat "bucuros" spre palestra Taurului, poate cea mai vestita la acel timp, ca sa relateze atenienilor anume aceasta intalnire (si mai putin stirile de ultima ora de la razboi);
Medicul trac ii relateaza lui Socrate ca regele lor, Zalmoxis, care este si zeu (pe noi ne intereseaza aici si micul amanunt al timpului la care se face relatarea - "Zalmoxis, regele nostru, care e zeu", adica este vorba, probabil, de un Zalmoxis care e rege si zeu chiar atunci cind avea loc intalnirea; ii invata pe ei (pe geto-daci?) ca "nu trebuie sa incercam a vindeca ochii fara sa vindecam capul, ori capul fara sa tinem seama de trup, tot astfel nici trupul nu poate fi insanatosit fara suflet";
Nimeni nu poate fi, insa, lecuit cu aceasta metoda, mai spunea medicul lui Zalmoxis, pina nu-si infatiseaza sufletul, fie el "bogat, frumos, ori de neam ales";
Socrate chiar i-a jurat medicului lui Zalmoxis (textual: "...i-am jurat si sint dator sa-i dau ascultare.") sa nu lecuiasca pe nimeni cu acele descintece (deci ele i-au fost transmise lui Socrate!!! - impreuna cu iarba de leac) pana bolnavul nu-si infatiseaza, adica deschide, sufletul.
Socrate a fost motivat pentru a ajunge la acea intalnire si pentru a afla de la cei care cunosteau cu certititudine "mestesugul de a te face nemuritor" taina vietii si a mortii, taina fiintarii omului pe Pamint, taina adevarului cu care zeii l-au "insarcinat" pe om. Cele aflate l-au influentat atat de categoric pe Socrate incat de aici, adica de la Potidea (si sa remarcam un amanunt de exceptie, Platon la acea vreme inca nu se nascuse!), incolo, adica pina la anul 399 BC (adica aprox. 33 de ani, Platon avea atunci 28 de ani), el nu se mai teme categoric de moarte, lucru pe care l-a si repetat tot timpul, surazand, in luna de dupa condamnare, imbarbatandu-si prietenii in acea luna intr-un mod cum n-a mai vazut Athena. Ba chiar mai mult: felul cum s-a purtat la proces, cum a provocat procesul, cum a refuzat sa evadeze (desi chiar si cei care i-au cerut moartea ar fi inchis ochii) demonstreaza ca el nu se mai temea de moarte.

Bibliography:
Platon, Opere, vol. I, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1977, p. 155-233
Platon, Dialoghi, 1986
Platon, Opere , vol VII, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1993, p. 257-262

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

o combinatie - de mya la: 07/08/2004 20:54:12
(la: despre tigari:)) diverse)
Si eu m-am lasat de fumat acum 10 ani...brusc si definitiv. Cum facusem sport in prostie inca din copilarie (adolescenta) am reluat sportul...acasa aproape zilnic - cate o ora (maximum). Mi-am cumparat o bicicleta ergonomica si un plan inclinat (pentru abdomene) si cu greutatile fratelui meu (avea un soi de haltera mai chinuita da' buna + gantele mici) m-am reapucat mai tapan de sport. Nu tre' sa-ti cumperi scule neaparat, poti sa faci in casa miscare (incalzire mai intai, abdomene, genoflexiuni...eventual iti iei o carte de la biblioteca si faci dupa ea, sunt gramezi). O sa fie amuzant chiar, zau! Poti eventual sa alergi in jurul casei daca ai elan. Ideal e sa faci repriza de sport cu stomacul gol (sa lasi sa treaca doua ore dupa ce ai mancat) si dupa sport sa mananci dupa fix o ora (se recomanda chiar ca dupa anterenamentul cu greutati sa inghiti ceva dulce, o lingurita de miere eventual fiindca efortul iti scade glicemia din corp). Apoi corpul dupa sport -in ora respectiva- chiar si dupa...mai arde inca grasimile (desi tu te-ai oprit de mult din miscare) asa ca mierea respectiva se duce instantaneu.

Eu mi-am revenit relativ repede, incepusem sa "pun" pe mine ceva grasime si ma deprima chestia mai ales ca sunt relativ inalta (1,73) si nu-mi plac osanzile, cui ii plac? As fi aratat ca dulapul. Da' nu am asteptat sa se adune prea mult, am luat taurul de coarne rapid de tot. Tot atunci am renuntat sa mananc carne, sa beau cafea/sucuri dulci si alcool. Mi se pusese pata cum s-ar zice. Nu credeam ca o sa ma tina mult dar asa cum devenise un obicei fumatul (si restul) asa a devenit un obicei antrenamentul seara si mancarea vegetariana. Te obisnuiesti repede, ajunge chiar sa te simti traznet si fizic si psihic, pe bune!

Acum am 34 de ani si continui cu "programul" fara probleme. Nu tre' sa faci ca mine, ar fi aberant sa-ti propui asa ceva. Fa niste miscare da' zilnic daca se poate. E vorba de sanatatea ta in fond. Si pe urma...nimanui nu-i place sa se duca la strand si sa-si expuna celulita, nu?

Eu am ajuns la stadiul in care daca intr-o seara nu-mi fac seria de sport (fac de regula o zi cu greutati/alta pe bicicleta) ma simt nasol, obosita, fara putere. Asa ca vezi...poti sa schimbi orice, sa vrei numai!

Nu fac pe nebuna, nici nu ma sparg in figuri, iti scriu numai ca sa vezi ca se poate cu un efort cat de cat sustinut. Daca chiar NU ai vointa si te tenteaza potolul (ca un fel de substitut al tutunului, sau substitut al fericirii), fa-ti o poza in costum de baie (cum esti acum, adica cu forme...sa zicem) si lipeste-o pe usa frigiderului. Iti taie foamea cand vrei sa-l deschizi, te asigur!

Ideea e sa mananci in cea mai mare parte a timpului numai ce trebuie (alimente din care iti iei vitaminele si mineralele, grasimile bune si restul) si numai din cand in cand sa sari calul si sa dai iama in restul (adica porcariile care de regula se depun instantaneu). Asta sa fie regula + ceva miscarea. Atata tot!

Nu-ti face griji "ca faci muschi" cum am citit aici pe forum (o tipa tinuse cura si nu s-a omorat cu sportul ca sa nu cumva sa faca muschi precum culturistele...). Am ras. Ca sa faci muschi pe bune tre' sa-ti faci un program special (CRUNT, dieta + antrenamente tapene cu greutati si sa te tii de el cu anii). Tipa nu stia ce spune...Eu stiu fiindca desi trag de fiare de 10 ani nu am muschi ca "animalele", arat normal, doar ca nu am grasime miscatoare, corpul arata normal, subtire si atletic.

Sper ca nu ti-am impuiat capul prea mult, da' m-a luat valul...bafta!!!




Belle, taur zici?! - de dinisor la: 09/09/2004 02:04:15
(la: VIATA..., CA DESTIN INTR-O IUBIRE PURA)
pai in cazul asta, DESTIN are mare nevoie de intariri!!!!!!!!!!!!!! Scorpion si taur... e prea mult pentru el.

si gata cu sufletul milos, hai sa il atacam acum, caci e singur pe campul de bataie. nu are nici un aliat. deci, hai sa ii punem intrebari directe!

_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!
#21451 (raspuns la: #21448) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mintea la cap...? - de Axel la: 07/10/2004 17:18:21
(la: Tara lui "Asta e...")
Care minte, Hypatia? Si nu stiu daca e nevoie de comentarii suplimentare, dar o sa le fac, totusi, luind ca exemplu chiar acest forum.

L-am parcurs cu atentie, am citit 90% din textele publicate si am ajuns la concluzia ca pina si aici, polemica de dragul polemicii e la mare cinste. Ne contrazicem de dragul de a o face, multumindu-ne cu un "esti timpit, ba!" in loc de argumente sau, daca argumentam, nu o facem in cunostinta de cauza.

De fapt, polemicile noastre aduc cu acele conversatii cu baietii la o bere - ma refer aici la discutiile pe teme pur speculative, nu la interviurile cu personalitati - in care, dupa ce-ti expui o teorie, replica, in majoritatea cazurilor incepe cu "Nu, dar..." sau "Sa-ti spun eu cum e..." si continua cu insiruirea ideilor proprii, fara o contra-argumentare bazata pe fapte concrete si/sau logica.

Si am mai observat ceva interesant in conferintele unde este invitata o personalitate. Atunci cind cineva indrazneste sa critice o pozitie a respectivului invitat, e asaltat de mesaje dintre care cele mai blinde sint la marginea ofensei, si asta doar pentru ca si-a permis sa nu fie de acord cu sus-amintita pozitie.

Sa deducem de-aici ca exista in noi o gena a cultului personalitatii? Riposte de genul "Bine ca esti tu mai bun, bai...!" scrise cu aproape dezgust - si inspaimintator e ca dezgustul pare sincer - abunda pe toate forumurile romanesti.


Ce naiba se intimpla cu noi? De unde si de ce atitudinea asta de "Da tu cine esti, ma, ca n-am auzit de tine...?" scuipata printre buze, dispretul abia mascat fata de oameni pe care nu ii cunoastem, imboldul de a contrazice, de a contrazice doar ca sa spunem si noi ceva, sa ne vedem numele acolo...crezi ca asta tine de acea "minte la cap"?


Probabil ca voi fi lapidat pentru ce o sa spun acum: cei mai scirbosi si ticalosi romani pe care i-am intilnit au fost cei din comunitatile din alte tari. Nu, nu...evident ca nu toti sint asa, nici macar o mare parte, probabil, dar sint. Si pe ei ii vezi prima data, pentru au grija sa iasa in evidenta. Pai daca dupa ani de zile traiti "dincolo" nu au invatat ce-i aia comportare civilizata, ce naiba sa mai ceri celor de-aici?

Nu dispretuiesc pe nimeni si nu am idei preconcepute dar cind vad asemenea lucruri, cind vad ca acum, in 2004, in plina era a informatiei, cu deschidere inspre lume, in tara asta amarita traiesc atit de multi al caror reper temporal ar fi trebuit sa fie Evul mediu timpuriu...


Sa incepem cu noi insine...da, ai dreptate, dar cine sint acei "noi insine"? Crezi ca daca tu, eu si atitia altii sintem in stare sa mergem cu o hirtie de inghetata in mina kilometri intregi doar pentru ca nu gasim un cos de gunoi, asta inseamna neaparat ca cei multi vor urma exemplul asta? Si apoi, de ce nu gasim un cos de gunoi?

probabil ca o sa spui "Bine bine, dar ce dracu divagheaza asta, despre cosuri de gunoi si inghetate?" De-aici incepe. Pustiul care scrijeleste o banca cu "gygy+geny=love" va fi probabil adultul care isi va arunca gunoiul pe geam sau va adormi, beat mort, in vreun sant, scaldat in propria voma...asta daca nu va avea puterea sa ajunga acasa si sa-si ia nevasta la omor. Extrapoleaza putin si vei vedea unde ajungi. Cum, unde?

In Romania anului 2004...


Si da, zic ca am putea schimba ceva, si anume tot sistemul asta putred, printr-o simpla greva generala fiscala...



------------------------------------------


"Create each day anew by clothing yourself with heaven and earth, bathing yourself with wisdom and love, and placing yourself in the heart of Mother Nature."
-- O-Sensei Morihei Ueshiba --
#24420 (raspuns la: #24269) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
vai de capul meu - de Belle la: 13/10/2004 21:38:47
(la: Trancaneala Aristocrata)
macar de-as fi gospodina asa cum imi doresc ... am foarte multa bunavointa si extrem de multe projects in cap, dar din pacate timp si mai ales energie si rabdare ioc ... da' exact ca tine mai am si eu de facut cumparaturi si-atunci ma mai "impiedic" si de chestii mai "de-ale sufletului"

stii ca ma mai gandeam la ceva, daca tot vrei sa-ti faci globurile singura, macar nu te baga la alea de sticla ca-s scumpe si risti sa ti se sparga in mana cand le decorezi. daca tot le acoperi cu fabrics si alte alea macar ia din alea ieftine de plastic ca-s mai rezistente in timp si (repet) mai ieftine ;)

p.s. ia si tu hartia de la BJs sau COSTCO
#25021 (raspuns la: #25018) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
desdemonita :) - de Belle la: 15/10/2004 16:47:18
(la: Cafengii din toate tarile, adunati-va!)
tu esti o dulcica ca de obicei :) si nu numai, in general cam ceea ce scrii pe ici pe colo makes a lot of sense si asta mi-a placut intotdeauna la tine.

si apropos, sa stii ca desenul animat de care vorbesti e preferatul meu din toate desenele de disney (desi toate sunt deosebite).

chestia e ca noi eram mai mult cu mobilizatul, stransul de idei si prezentarea unui rezumat ca sa luati o decizie. multi au inteles gresit, nu stiu sincer ce asteptau mai mult de-atat si personal nu mai vreau sa stiu. au fost mai multe conjuncturi care mi-au taiat elanul si dorinta de-a ma mai implica.

nu stiu daca cunosti zodia taurului, dar pe noi nu ne doboara nimic si nimic nu ne poate atinge, putem trece peste multe si nu prea ne pasa de gura lumii. dar cand se umple paharul, tragem linie si bagam la cap invatamintele..... asta asa ca o paranteza.

cat priveste cine-i bestia si cine frumoasa.......... mi-ai vazut poza din profile?

:))))

~~~~ I don't suffer from insanity, I enjoy every minute of it
#25182 (raspuns la: #25179) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ceea ce aveam eu in minte - de gabriel.serbescu la: 08/11/2004 22:37:29
(la: Interzis interzisul)
Ceea ce aveam eu in minte nu era neaparat o cercetare sau un studiu, cu atat mai putin ¨reprezentarile sociale ale legalitatii la adolescenti¨, pentru ca deja discutia s-ar situa in sfera oarecum anosta a unor termeni arizi.
Mi se parea in schimb evidenta confuzia intre valori pe care am resimtit-o noi toti, cel putin la varsta pubertatii. In acelasi timp insa, in nici un moment, (cel putin nu in cazul grupului meu de cunoscuti, amici/prieteni) nu ne-am gandit sa protestam la un mod atat de general, incat sa emitem ca ar fi bine sa fie ¨interzis interzisul¨.

In cazul primului grafitti, cel cu tauromachia, e evident ca aceasta reprezinta un simbol cultural: cine se gandeste la Spania ii vine foarte probabil in minte imagine unui toreador.
Atunci in procesul asta de a deveni spaniol, copii de gradinita incep sa se joace de mici cu coarnele unui taur, cu cape colorate, asimileaza astfel ceea ce ulterior ii va diferentia fata de nemti sau de francezi.
Din diferite motive insa, exista o parte a tinerilor care ridiculizeaza un astfel de obicei, il considera crud si barbar, iar atunci nu judeca doar un obicei raspandit- corida, cat o trasatura culturala. Vulgar spus, isi taie un pic craca, pentru ca se redifinesc ca spanioli fara toreadori, o imagine cumva absurda.

Dintr-o astfel de perspectiva, a obiceiurilor perpetuate de o societate, curatenia germanica de exemplu, proverbiala cumva, este agasanta pentru spaniol. Acestuia NU ii este interzis aruncatul de tigari pe jos, si din chestia asta si-a facut un obicei frecvent.
Un alt lucru interzis este strigatul sau vociferatul in locuri publice, si in general suntem atentionati de mici sa nu o facem, lucru care nu se va intampla in Peninsula, unde de mici copii se arunca pe jos in magazine, tipa, alearga, se rastesc, intr-un cuvant nu sunt reprimati sub nici o forma. Respectiv NU le este interzisa nici o pornire naturala.

Lucruri din astea aveam in cap, dar cred ca nu le-am formulat prea bine, sau am facut-o atat de genaral incat inclusiv acum simt nevoia sa bat campii, decat sa recunosc deschis ca e conferinta proasta.
#28118 (raspuns la: #28106) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hypatia - de Belle la: 11/11/2004 21:42:18
(la: Trancaneala Aristocrata)
taur get beget aici, nu stiu ascendentul desi saptamana trecuta mi l-a zis sor-mea (scorpioanca pasionata de astrologie, nascuta de ziua vrajitoarelor)

as fi tras cu ochiul da' nu pot sa intru in capul omului cu una, cu doua.... astept s-o scrie pe curat ca am impresia ca deocamdata e numai in imaginatia lui ;)))
#28510 (raspuns la: #28505) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Viitor cu cap de mort- in culisele puterii - de MILLERs la: 16/11/2004 00:34:35
(la: Ultima carte)
Tocmai am inceput o carte numita "Viitor cu cap de mort in culisele puterii" scrisa de Radu Cinamar si editata la Editura Daksha Bucuresti
"Viitor cu cap de mort- uimeste mai ales prin revelarea unor realitati nebanuite, care ne orienteaza atentia si interesul catre domeniile enigmatice ale vietii si civilizatiei umane
In vara anului 2003 , intr-o zona neumblata din muntii Bucegi, echipa departamentului zero(o sectiune a serviciului roman de informatii) a facut o descoperire epocala care ar putea schimba complet destinul omenirii"
"In GOD we trust All other we monitor"
mic sfat pt carapisicum - de nasi la: 12/01/2005 07:33:08
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
un sfat, daca ma ingadui carapisicum. uita de flori si de cerut iertare sau inca o sansa. nu de alta, dar nu tine figura si de altfel ai vazut si tu asta pe propria piele cum spuneai. cind o femeie a adunat "in gusha" ani de zile de nemultumire conjugala, resentimentele aferente, etc, etc - sa-i vina cel care i-a gresit sa-si ceara iertare si pe deasupra si "cu flori".... stii ce se intimpla? vede rosu in fata ochilor mai ceva ca taurul turbat, chiar daca se stapineste si nu-si da pe fata adevarata furie. furie fata de gestul in sine.

din cite imi pot eu permite sa spun, ca femeie, chestia cu florile este un cliseu si atit. un barbat care a gresit cumva femeii sale, nu i-a gresit din cauza ca nu i-a adus flori cind a trebuit si acum repara greseala... aducind flori. daca a suparat-o sau a ranit-o, in mod sigur a facut-o printr-o vorba aruncata si apoi interpretata aiurea, sau un gest la fel, gresit interpretat (in afara cazului in care respectivul calca in strachini prin ograda vecinului...atunci nu mai e problema de interpretare).

vezi tu carapiscum, nu numai femeile au "hibe", le au si barbatii pe ale lor. aidoma femeilor, si barbatii sufera de deficiente de comunicare. cum iti spuneam mai devreme, femeile nu prea se pricep in a-si comunica dorintele asa-zis "egoiste". dar nici barbatii nu sunt prea indeminatici cind e vorba de impartasirea emotiilor. in special acele emotii care sunt un tabu pt barbati (ingrijorarea, FRICA DE ESEC, teama de a nu fi apreciat/iubit - respectiv gelozia).

daca barbatul vine acasa obosit de la serviciu, este ingrozitor de stresat pt ca trebuie sa predea o lucrare in 2 zile si inca nu i-a gasit solutia, pe deasupra l-a mai si enervat careva, in plus peste citeva saptamini mai e ziua nevestii, a vreunei rude apropiate, sau trebuie sa mearga in concediu si bani nu prea sunt chiar asa de multi.... in aceasta stare de spirit ce face el cind ajunge acasa? TACE, ESTE RETRAS. se retrage in carapacea lui si isi rumega problemele in gind, incercind (si reusind de cele mai multe ori) sa gaseask cai de rezolvare.

dar cu ce pret? pt o femeie, actul in sine de a-si impartasi problemele cu prietenii(le) nu inseamna numai descarcarea sufletului de atitea emotii si eventual gasirea unei solutii; in egala masura este si O DOVADA de incredere si afectiune fata de prietenul(a) caruia i se destainuieste. si aceasta dovada este foarte pretioasa pt o femeie. imagineaza-ti tu cum s-o fi simtind femeia cind ii vine barbatul acasa, il vede ca e "intors pe dos", ea isi arata ingrijorarea si afectiunea asa cum stie, il tot piseaza si-l intreaba ce-i cu el, ce-l supara, vrea sa vorbeasca, dar el nu si nu. si in plus se mai si enerveaza pe ea ca cica il "cicaleste".

(avind in vedere cum este educat barbatul de mic copil, ceva in genul plinsul e mai mult pt femei nu pt barbati, ei sunt puternici, ele slabe, ei trebuie sa isi stapineasca emotiile, ei trebuie sa fie "provideri" pt familie, pt ei este o rusine sa esueze, si orice esec e un capat de tara... bineinteles ca incercarea femeii de a-l face sa vorbeasca despre problemele lui e perceputa ca un fel de a "ii fi fortata mina" sa recunoasca in fata ei ca nu e chiar asa de puternic si imun la probleme. si in momentul in care se intimpla acest lucru orice barbat simte mai putina iubire pt femeia lui... in timp, fara intelegerea acestui lucru, resentimentele sunt inevitabile si devin combustibil pt certuri viitoare, nascute din "nervii" barbatului)

si ca sa revin la femeie. cind barbatul refuza sa ii impartaseasca problemele lui, se vede respinsa. ea isi ofera ajutorul, sprijinul, suportul moral si afectiunea, asa cum stie s-o faca (dorind comunicarea). si de vreme ce ajutorul ei este respins, ea insasi se simte respinsa. si inca un lucru, nu uita, cum ti-am spus ma devreme, asta e o dovada de incredere (cind vine vorba de femei si prietenia intre ele). barbatul, refuzindu-i ajutorul, nu numai ca o face sa se simta respinsa, dar mai mult, NEDEMNA DE INCREDEREA LUI.... si uite-asa, un raspuns scurt "nu, n-am chef, las-ama-n pace" sau pur si simplu tacerea devine o adevarata poveste de citeva pagini atunci cind e tradusa in "limbajul femeii".

bineinteles, cel mai simplu este sa i se explice femeii aceste lucruri si cind barbatul e "cu fundu-n sus" din diferite motive, efectiv sa-i spuna sotiei ca o iubeste si supararea lui n-are nimic a face cu ea, dar ca EL ARE NEVOIE de putin spatiu, un timp sa reflecteze, si s-o asigure ca atunci cind se va simti in stare sa comunice, el singur va incepe conversatia (ah! si sa nu uite sa se tina de cuvint, ca stii cum e cu femeile si curiozitatea). daca te uiti putin in urma la casnicia ta, oare cite probleme ai fi putut rezolva sau chiar evita, daca ai fi stiut sa-i spui sotiei "draga mea, abia am asteptat sa vin acasa si sa te vad. ca asa o zi oribila am avut astazi la serviciu de nici nu-mi arde de nimica. lasa-ma citeva ceasuri sa-mi limpezesc mintea si iti povestesc mai incolo, ok?" - crede-ma ca orice femeie ar intelege lucrul asta si IN PLUS nu s-ar mai simti respinsa sau neapreciata sau neiubita asa cum se intimpla de multe ori...
si lucrurile astea ramin nespuse, din pacate, de multe ori intr-o relatie, se acumuleaza si se strica shandramaua.
nu vreau sa torn sare pe rana avind in vedere ca "medicamentul" vine oarecum dupa moartea pacientului, dar poate ca vreodata in viata, informatia asta despre sufletul si mintea femeii iti va fi de vreun folos.
si cine stie, poate chiar cu sotia pe care acum crezi ca ai pierdut-o definitiv.
dar daca ai vreo sansa de a fi primit din nou in viata ei, sansa asta nu este nici un cimp intreg de flori, nici un cadou cit de sclipitor si cit de scump, nici o jertfa de-a ta, nici implorarile, nici daca iti ceri iertare de 1000 de ori pe zi si mergi in genunchi in urma ei. nimic, ABSOLUT NIMIC din toate astea nu alina sentimentele ranite ale unei femei.

si aici iti dau eu sfatul meu (este doar un sfat si faci cum crezi): SENTIMENTELE i-au fost ranite, ACELEASI SENTIMENTE trebuie sa-i fie alinate. cumva in genul ochi pt ochi. (daca i-a fost amputat piciorul cuiva, nu te apuci s-i plombezi cariile din gura, ca nu asta-l doare. ii faci o proteza sau ii dai o cirja, logic, nu?) adica femeii nu i-a fost ranit portofelul, nici dulapul de haine ca sa-i faci cadouri, nu i-au fost ranite mirosul aerului din camera sau paleta coloristica ori vreun aranjament artistic ca sa-i vii cu flori. si s-avem pardon, n-ai calcat-o pe picior la dans ca sa-i ceri iertare. NU. sentimentele i le-ai ranit, sentimentele trebuie sa "i le repari".
imi dau seama ca nu prea stii cum. si nici n-ai sa stii pina n-ai sa vorbesti cu ea. DAR, atentie mare, trebuie intii de toate sa te gindesti bine de tot in retrospectiva si sa iti dai seama, sa constientizezi macar citeva dintre greselile pe care le-ai facut. fie si 2-3 situatii acolo, tot e un inceput. atunci cind iti vei da singur seama de ele si vei intelege cum s-ar fi simtit sotia ta, ABIA ATUNCI sa te duci la ea si sa-i vorbesti. dar sub nici o forma sa nu-i vorbesti de iertare. NU. femeia nu vrea sa trebuiasca (sau sa i se ceara) sa ierte, cum nu vrea nici sa fie ranita. ceea ce vrea, sau accepta o femeie in acest gen de situatii nu este cererea de scuze (ca nu degeaba o fi ranchiuna o stare emotionala intilnita cel mai des la femei, he!he!). repet: NU!
ceea ce vrea insa o femeie (vezi tu, folosesc "a vrea, a dori" desi poate ea nu-ti va spune niciodata) este sa-i fie VALIDATE SENTIMENTELE.
trebuie sa recunosti in fata ei nu numai CA ai gresit, dar mai ales CUM. ea are nevoie sa vada ca tu stii, constientizezi CUM anume ai ranit-o, vrea sa vada ca macar o data ITI DAI SEAMA cum ai facut-o sa se simta in situatia x si y. fie si numai 2-3 situatii de acest gen, pe care sa le constientizezi, al caror impact asupra emotiilor ei il intelegi acum, este un bun inceput. tot ceea ce trebuie sa faci apoi aste sa insisti cu intrebarile, sa-ti spuna ea care alte situatii au mai fost si cum s-a simtit sau ce-a simtit la vremea respectiva. aici nu trebuie sa te lasi batut, trebuie sa insisti, sai ii ceri ajutorul sa te faca sa intelegi ce-a simtit, sa-ti spuna ea in continuare... si cind va incepe sa vorbeasca, nu uita s-o ASCULTI.
prin a "asculta" vreau sa spun:
1. n-o intrerupe SUB NICI O FORMA pt a-ti lua apararea sau a te justifica in vreun fel - n-ai face decit sa-i invalidezi din nou sentimentele si te-ai ostenit de pomana.
2. intrerupe-o DE FIECARE DATA cind ceva din spusele ei ti se pare cit de cit vag sau neclar. (ii spui, "stai putin ca nu inteleg, au cind am zis chestie asta, tu ai simtit ca ... sau ca...) - este ceea ce se numeste "probing questions". asta ii va arata ei ca tu nu doar o auzi (adica ai putea reproduce eventual ca papagalul tot ce a spus ea) ci, mai ales, ca o ASCULTI - te intereseaza ceea ce iti spune si procesezi informatiile pe care ti le da.
3. probabil va fi nevoie de multe discutii de acest gen si se va intinde pelteaua peste o bucata buna de vreme (asta daca vei avea suficient tact incit sa o poti atrage in discutie, to begin with!). nu uita, de fiecare data la sfirsitul discutiei sa ii arati ca ai inteles ceea ce a spus, ca ai inteles care au fost sentimentele ei si de ce. SI: exprima-ti clar regretul pt ceea ce s-a intimplat, pt faptul ca n-ai stiut s-o intelegi la vremea respectiva, si pt faptul ca ti-a trebuit atit de mult timp s-o intrebi. asta e singura cenusa in cap pe care ea o va accepta. regretul fata de fapte (care implicit inseamna constientizarea lor, si validarea sentimeltelor ei). daca vei incepe sa miorlai a iertare vei taia singur maioneza. poti s-o imbratisezi, poti sa oftezi, sa versi o lacrima ca si cum te-ar durea ceea ce-ti spune la fel cum a durut-o pe ea la vremea respectiva, dar nu poti sa ii CERI sa te ierte.
o femeie care a suferit in casnicie atita vreme, daca ajunge la stadiul de a dori ruptura (are ceva de-a face cu instinctul de conservare) in mod sigur simte ca a dat destul si s-a saturat sa tot dea. si a i se cere orice (fie chiar si iertare) pune capac. ea vrea (in aceasta stare de spirit in care probabil se afla) sa dea numai daca asa are ea chef, nu mai accepta sa i se ceara nimic (nici macar in genunghi) si vrea sa i se dea si ei - in acest caz, validarea sentimentelor, intelegerea emotiilor prin care a trecut.
si mai incolo, cind va considera ea ca a primit destula satisfactie (ca aia la dueluri), daca va fi posibil va veti relua viata impreuna, daca va hotari sa nu, atunci cel putin nu-ti va purta ura si resentimente.

cum spuneam, este doar un sfat.
Capul sus! - de Cristall la: 01/02/2005 01:06:18
(la: suflet ratacit)
Si totusi sotului i-au trebuit doar 2 saptamani sa isi incalzeasca patul cu alt trup de femeie. Ce fel de casnicie fericita aveati de el a s-a aruncat cu atata graba in bratele alteia si a inchis ireversibil orice comunicare?
Tu te-ai indragostit, deci a fost loc pentru altcineva in inima ta, si inca loc imens. Dragoste careia i-ai dat totul si care a parjolit totul.
Si totusi, acum, scanteia initiala a disparut, lucrurile incep sa se aseze in matca lor: actualul sa devina din ce in ce mai indiferent, sotul sa se atat de usor consoleze, tu sa te dez-indragostesti si sa contempli toate cate fura. Si sa regreti. Si sa-ti doresti sotul inapoi.
Nu stiu cata iubire e in dorinta asta...gandete-te, poate e doar dorinta de a regasi viata luminoasa de dinainte, cand aveai liniste in suflet si multumire, cand toti ai tai erau mandri de copilul reusit, cu familia perfecta. Lasa-i, nu te mai gandi sa indeplinesti asteptarile lor. E viata ta. Tu ce vrei?
Spunea cineva sa nu plangi. Nu-s de acord. Regreta, nu iti infrana emotiile prefacandu-te ca totul e bine, ca prin farmec. Ramai in cantact cu ceea ce simti. Si da-i vreme timpului sa-ti oblojeasca ranile. Acum esti in plina furtuna interioara, cand demonii te macina, insa va trece...toate trec.
Greseli facem cu totii, nu te judeca prea aspru. Si pana la urma, cine a spus ca asta ar fi fost o greseala. In definitiv, ti-ai urmat inima. Iar cand te simti pierdut, cred ca asta e singura cale.
Si inca ceva. Esti atat de tanara! Lasa viata sa-ti aduca restul bucuriilor care-ti sunt ursite, nu-ti pune cenusa in cap. Capul sus!



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...