comentarii

caractere


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
4000 de caractere despre cenzura de la Luneta - de M.PAMFILIE la: 11/11/2003 06:25:15
(la: 4000 de caractere despre cenzura de la Luneta)
Da,in ce ma priveste,daca a-ti fi scris de mai multe ori 4000 de caractere despre.../;personal,placerea e de partea mea,am asimilat citeva invataminte de care am sa tin cont in viata. Sper sa mai gasiti timpi scurti si sa scriti cit mai mult!!!

doar succese,cu omenie romaneasca,
m.pamfilie
fenotip, caractere sexuale se - de Litzooka la: 28/05/2005 01:32:40
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
fenotip, caractere sexuale secundare,hipogonadismul masculin, dezvoltarea fetala, pubertate adult, boli si malfunctii testiculare sau ale glandei pituitare, deficit de testosteron, fenotipul unui individ genetic XY tinde spre feminin. (...)
Ca urmare: BLEAH, BLEAH, BLEAH

A vazut cineva cavaler ratacitor homosexual? Sau Dulcinee? :P
peste 20 de caractere - de lavdyi la: 17/08/2009 16:55:21
(la: Anunt)
parola mea de IaHuu imediat dupa schimbare a avut 17 caractere, acum are fix ...mai mult de 20, nu spui cate, ca nu-i voie:)

asta inseamna ca de fiecare data cand imi verific posta sa tastez 20 de caractere!!!!! Nu e asta solutia, ar ajunge sa invatam cateva notiuni de baza despre internet si despre folosirea calculatorului. Insa pana nu te frigi...
#471846 (raspuns la: #471760) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"pseudoenciclopedie" este cam - de Daniel Racovitan la: 22/09/2003 07:13:03
(la: un nume de domeniu pentru Mafalda?)
"pseudoenciclopedie" este cam lung pentru un nume de domeniu, in general e indicat sa aiba maximum 10 caractere
#348 (raspuns la: #344) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Frumos - de (anonim) la: 15/10/2003 04:37:47
(la: Literele)
Tipografia e fascinanta, intr-adevar. Pasionatii vad diverse sensuri si forme in fiecare font, iar creearea si utilizarea lor este o arta. Te intereseaza si istoria si mestesugul creatorilor de caractere?

-- Gabriel Radic
#1366 (raspuns la: #1288) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Carti preferate... - de (anonim) la: 17/10/2003 23:25:15
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Ce sa va spun dupa ce v-am citit preferintele in ale cartilor am ajuns la concluzia ca acest forum este plin de "telectuali":)
Da de "Papillon" voi ati auzit s-au poate nu era la nivelul "telectual" multilateral dezvoltat de Nea Ceasca comunistul care dupa cum stim cu totii numai carti din occident va publica el.....
De "Cei Trei Muschetari " ati auzit? sau de "Contele de Monte Cristo" carti mincate cu pine neagra si mustar dupa ce veneam de la scoala si n-aveam altceva de mincare in strachina dar le citeam pe rupte din scoarta-n scoarta si care de fapt iti creau o imagine a unor caractere demne de urmat mai tirziu ca exemple in viata ? Sau voi citeati numai Balzac si care mai de care alti filozofi si poeti aiuriti si-n original in frantuzeste impreuna cu cartea de economie politica si cea de marxist leninism ?
Mofturi!
P.S. Da de un Liviu Rebreanu ati auzit ?
#1573 (raspuns la: #1478) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ruga pt. parinti ...al lui Paunescu - de Madalina la: 22/11/2003 10:21:32
(la: Cele mai frumoase poezii)
Enigmatici si cuminti,
Terminandu-si rostul lor,
Langa noi se sting si mor,
Dragii nostri, dragi parinti.

Cheama-i Doamne inapoi
Ca si-asa au dus-o prost,
Si fa-i tineri cum au fost,
Fa-i mai tineri decat noi.

Pentru cei ce ne-au facut
Da un ordin, da ceva
Sa-i mai poti întarzia
Sa o ia de la început.

Au platit cu viata lor
Ale fiilor erori,
Doamne fa-i nemuritori
Pe parintii care mor.

Ia priviti-i cum se duc,
Ia priviti-i cum se sting,
Lumanari in cuib de cuc,
Parca tac, si parca ning.

Plini de boli si suferind
Ne întoarcem în pamant,
Cat mai suntem, cat mai sunt,
Mangaiati-i pe parinti.

E pamantul tot mai greu,
Despartirea-i tot mai grea,
Ssrut-mana, tatal meu,
Sarut-mana, mama mea.

Dar de ce priviti asa,
Fata mea si fiul meu,
Eu sunt cel ce va urma
Dragii mei ma duc si eu.

Sarut-mâna, tatal meu,
Sarut-mana, mama mea.
Ramas bun, baiatul meu,
Ramas bun, fetita mea,

Tatal meu, baiatul meu,
Mama mea, fetita mea.

Am trimis de doua ori poezia din cauza problemelor legate de caracterele speciale ale limbii romane...
Scuze...
Fragmente - de Madalina la: 25/11/2003 18:37:50
(la: Nicolae Steinhardt, parintele si scriitorul)
Deoarece scrierile lui Steinhardt intrec orice comentariu, m-am gindit ca v-ar face placere citeva fragmente...
Si iata:

"Nicaieri si niciodata nu ne-a cerut Hristos sa fim prosti. Ne cheama sa fim buni, blanzi si cinstiti, smeriti cu inima, dar nu tampiti. (Numai despre pacatele noastre spune la Pateric “sa le tampim”.) Cum de-ar fi putut proslavi prostia Cel care ne da sfatul de-a fi mereu treji ca sa nu ne lasam surprinsi de satana? Si-apoi, tot la I Cor. (14, 33) sta scris ca “Dumnezeu nu este un Dumnezeu al neoranduielii”. Iar randuiala se opune mai presus de orice neindemanarii zapacite, slabiciunii nehotarate, neintelegerii obtuze. Domnul iubeste nevinovatia, nu imbecilitatea. Iubesc naivitatea, zice Leon Daudet, dar nu la barbosi. Barbosii se cade sa fie intelepti. Sa stim, si ei si noi, ca mai mult rau iese adeseori de pe urma prostiei decat a rautatii. Nu, slujitorilor diavolului, adica smecherilor, prea le-ar veni la indemana sa fim prosti. Dumnezeu, printre altele, ne porunceste sa fim inteligenti. (Pentru cine este inzestrat cu darul intelegerii, prostia – macar de la un anume punct incolo – e pacat: pacat de slabiciune si de lene, de nefolosire a talentului. “Iar cand au auzit glasul Domnului Dumnezeu… s-au ascuns".)


"Poti sa nu pacatuiesti de frica. E o treapta inferioara, buna si ea. Ori din dragoste: cum o fac sfintii si caracterele superioare. Dar si de rusine. O teribila rusine, asemanatoare cu a fi facut un lucru necuvincios in fata unei persoane delicate, a fi trantit o vorba urata in fata unei femei batrane, a fi inselat un om care se increde in tine. Dupa ce L-ai cunoscut pe Hristos iti vine greu sa pacatuiesti, ti-e teribil de rusine."

Si inca ceva...Ce se mai aude, Daniel de conferinta aia?!


dr. Nechit Vinereanu (SUA) 16 - de SB_one la: 13/12/2003 14:11:36
(la: Codex Rohonczi)
dr. Nechit Vinereanu (SUA) 16 iulie, 2002


Tue, 16 Jul 2002 03:46:46 EDT

...In legatura su caracterele scrierii din Codex pot sa comunic urmatoarele: eu am studiat ceva sanscrita, chiar ceva ebraica, ceva limba greaca,slava veche si ma descurc in astfel de semne si caractere nelatine. Parerea mea este ca acest Codex Rohonczy foloseste si unele semne care se aseamana cu caracterele scrierii in care a fost scrisa Biblia.Se spune ca aceste caractere sunt luate din scrierea feniciana.

In scrierea ebraica, vocalele sunt puse nu alaturea de consoane,ci
sub consoane sau deasupra consoanelor,cum punem noi,de exemplu,caciula
lui a sau i, sau sedila sub t,ca sa-l facem ts,sau sub s , ca sa-l facem sa se
pronunte ca in conjunctia si, sau ca in substantivul scoala. Textul Rohonczi
foloseste astfel de smne "diacritice",.daca le-am putea numi asa, pentru a
indica silabele.

La randul meu,eu am putut singur descifra aceasta scriere si am observat
ca Doamna Enachiuc in mod aproximativ corect a transcris caracterele origi-
nale ale textului in caractere latine, ceea ce este un mare merit al Doamnei
Enachiuc. Eu de asemenea ma descurc in a citi in vreo 15 limbi straine,
printre care rusa, polona, slava veche, maghiara, germana, franceza, engleza,
latina, greaca veche, italiana, spaniola, si am constatat ca nu am
gasit aproape deloc cuvinte care macar sa semene pe departe cu vreuna
dintre limbile citate mai sus. Consider, deci, ca limba in care a fost scris Codex Rohonczy este o limba foarte deosebita de limbile europene.

Ma indoiesc ca textul acestui Codex ar fi o insirare fantezista de grupuri de
sunete, fara nici un inteles, asezate sub forma de cuvinte. Se pare ca
acele grupe de caractere sunt cuvinte reale dintr'o limba necunoscuta, greu
accesibila cunostintelor noastre, a celor educati in cultura europeana.

In legatura cu arhitectura bisericilor desenate in miniaturi, cred ca
interpretarea Dv. este cat se poate de aproape de adevar. Mai trebuie sa
tinem seama ca religia lui Zamolxis, cat si alte religii precrestine au dainuit
pana prin secolele XV si XVI. Lituanienii, mi se pare, au inceput sa se
crestineze prin secolul XV, iar in actuala Cehie sau Slovacie, care in secolul
XV apartinea de Imperiul Habsburgic, niste romani de acolo au fost condamnati la galere pe viata de autoritatile austriace pentru ca se inchinau inca lui Zamolxis! Se gasesc documente istorice in legatura cu aceasta intamplare.

Deci este de inteles ca aceste miniaturi contin foarte multe simboluri ale
unei religii precrestine. Ramane de vazut cat de corect am inteles noi si
daca aceste miniaturi contin si simboluri crestine. Parerea mea este ca
miniaturile acestea contin foarte putine, sau deloc, simboluri crestine. Este
chiar posibil ca unele simboluri religioase precrestine sa semene cu cele
crestine si sa ne induca in confuzie.

Avand la indemana acest pretios document, in care caracterele
originale ale textului sunt fotografiate cat se poate de clar, oamenii
de stiinta din zilele noastre, atat romani cat si cei apartinand popoarelor
care locuiesc in jurul nostru, vor avea un bun prilej sa afle in ce limba a
a fost scris acest tezaur inestimabil, care intr'adevar nu este nici
cronica, nici vreo istorie, ci poate fi vreun poem sau vreo carte de cult
al unei religii precrestine.

Eu consider ca transcrierea caracterelor Codexului in caractere latine este aproximativ corecta, dar traducerea se pare ca este departe de a fi reala si dupa textul original. Pentru a intelege sensul cuvintelor acestei limbi, cred ca imaginile, simbolurile si catacterele de pe miniaturi ne pot fi de mare folos. Aici este punctul de la care putem incepe sa intelegem misterioasa limba in care a fost scris Codex Rohonczy.

http://www.dr-savescu.com/codex/
#6518 (raspuns la: #6482) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. - de Daniel Racovitan la: 16/12/2003 03:47:12
(la: Codex Rohonczi)
Traducerile lui Viorica Enachiuc sunt CRI-MI-NA-LE!... :))))
Merita sa cititi articolul pana la capat.

Un articol din Observatorul Cultural:

"
Nu trageti in ambulanta

Dan UNGUREANU


Viorica ENACHIUC
Rohonczi Codex: descifrare, transcriere si traducere
Editura Alcor, 2002, 400.000

Autoarea

Viorica Mihai, casatorita Enachiuc, a absolvit in 1966 Facultatea de Filologie, Romana-Istorie, la Iasi. A lucrat ca arheolog. A primit o bursa la Roma, in 1983, pe probleme de arheologie si lingvistica istorica. In 1982 a auzit de existenta Codexului [Rohonczi]. Directorul Institutului de studii istorice si social-politice (de pe linga CC al PCR) Ion Popescu-Puturi, (ideolog de sinistra memorie) i-a facut o copie dupa codex si i-a „incredintat-o“ spre studiu.
Dupa cercetari preliminare, Viorica Enachiuc a publicat un articol despre codex in Analele de Istorie (ale Institutului de studii istorice si social-politice de pe linga CC al [PCR]) in numarul 6/1983. Arata ea acolo ca a fost scris codexul in [latina] vulgara, in sec. XI-XII, cu caractere mostenite de la [dac]i. Si da si citeva pagini traduse.

Pina aici am parafrazat continutul paginii de garda a cartii. Parantezele imi apartin.
Am citit respectivul articol. Inghesuit intre unul despre miscarea muncitoreasca interbelica si unul despre rolul conducator al PCR in lupta etc. s.a.m.d., articolul cuprinde citeva pagini traduse din codex. Practic, autoarei nu i-a luat nici un an descifrarea scrierii si a limbii. Publicarea intregii carti n-a fost decit o chestiune de timp. Si a aparut cartea – 850 de pagini in octavo, cu coperta, supracoperta si finantare de la Ministerul Culturii. Publicarea ei a fost recomandata de barbati cu titluri academice, profdirdoci: Ariton Vraciu prof. univ. dr. lingvist din Iasi, in 1983, unu’ Ioan Chitimia prof. univ. dr. doc., si unu’ Pandele Olteanu, slavist, Universitatea Bucuresti, prof. univ. dr. doc., prin 1990. Cele trei recomandari apar in postfata cartii. Nici un cunoscator de latina, de prisos s-o spunem, printre cei care gireaza cercetarile doamnei Enachiuc.


Manuscrisul

Autoarea e suficient de onesta sa-l descrie. Codex Rohonczi e scris pe hirtie, al carei filigran, o ancora incadrata intr-un cerc, sub o stea cu sase raze, a permis si datarea: conform catalogului de filigrane al lui Briquet, e vorba de hirtie din Italia de nord, produsa intre 1529-1540. Cartea are 224 foi de 12/10 cm, cu text intr-o scriere necunoscuta, cu 150 de semne diferite, de la dreapta la stinga, si citeva miniaturi destul de primitive. Manuscrisul isi face aparitia abia in 1838, cind Gusztav Batthyany il doneaza Academiei de stiinte a Ungariei – cum de nu e pomenit in nici un catalog, timp de trei secole dupa presupusa sa scriere? E scris dupa 1500 – cine sa-l fi copiat, intr-un alfabet nefolosit, intr-o limba necunoscuta? Autoarea depaseste apoi orice limita cind afirma ca e scris de jos in sus. Or, bunul-simt insusi ne spune ca nu se poate scrie astfel, fiindca mina care scrie ar sterge rindurile deja scrise, minjindu-le. Nu exista in toata istoria scrisului vreun scris de jos in sus. Alfabetul, „dac“ desigur, are 150 de semne – totusi, autoarea nu foloseste nici 20 de sunete in transcrierea fonetica. Manuscrisul e frust, cu desene rizibile, in alb si negru1 – si asta, intr-o epoca in care copistii lui [Stefan cel Mare] si cei ai lui Matei Corvinul rivalizau in rafinament.


Limba manuscrisului

Limba in care e scrisa cartea ar fi latina vulgara din secolele XI-XII – pe atunci se vorbea deja romana comuna, stim asta comparind romana si aromana, fondul lor comun seamana bine cu limba care va fi fost vorbita in secolul al XI-lea. Autoarea ofera un ingrijorator „[dictionar] latin vulgar-roman“ la finele cartii – latina vulgara din secolul XII, care n-are nici un cuvint comun cu [romana] din secolul XV, pe care o cunoastem!
Faptul ca a lucrat la manuscris si la traducere 20 de ani, intre 1982, cind primeste manuscrisul, si 2002, cind apare cartea, e inexact: articolul aparut in 1983 demonstreaza ca inca de pe atunci avea autoarea idei clare despre scrierea si limba codexului. In schimb, nu i-au ajuns cei 20 de ani de [munca] pentru ca sa ofere o echivalenta a numitului alfabet si o gramatica minimala a inchipuitei „latine vulgare“. Dam mai jos citeva mostre de traducere:
„Prielnic in traire, din nou sa strigi datator! Iubire aleasa, matur de a merge cu cavaleria, sa traiesti plecarea!“ (p. 7); „Departezi blestemul nereidei catre iad.“ (p. 35); „Cu adevarat a arata brazdare.“ (p. 37); Ater iris imiuoi nectani = „curcubeu spaimintator patrunde spre a ucide“ (p. 143); „Pe acei unguri sa spadasesti.“ (sic! p. 143); „Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind, lupta am unit!“ (p. 57)
Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind – fie ca am lovit spalind, sporul sprijinind – tot aia este...
Restul cartii e cam la fel.

Totul se petrece intr-o tara ipotetica, condusa de unul Vlad: singurele localitati ale tarii lui sint Ineul, Aradul, Olbia si Dridu (exista un sat cu acest nume, linga Bucuresti, pe unde a facut sapaturi Viorica Enachiuc); mai figureaza Nistrul si Tisa, apoi Raraul. Dar cel mai frecvent figureaza Raraul si Ineul. Si Dridu. Alea trebuie aparate, cam asta e ideea textelor din carte.
Textul manuscrisului e neintrerupt. Autoarea simte insa nevoia de a pune subtitluri: unele sint discursuri ale acestui Vlad, altele, solii ale lui Alexie Comnenul adresate primului, ale lui Robert al Flandrei, ale lui Constantin Ducas. Nu conteaza ca in Alexiada, biografia lui Alexie Comnenul, Ana Comnena nu pomeneste nicidecum de asemenea solii adresate vreunui Vlad ; ca nici in documentele referitoare la Robert de Flandra, Ducas, si nicaieri in alta parte nu e pomenit vreun Vlad. El exista, si gata. Nu conteaza ca n-are capitala, ca localitatile cele mai frecvent pomenite sint Ineul si Dridu. Vlad e puternic.

Ce-i cere Constantin Ducas lui Vlad? „Er sibid irarau rar rad tisa = mergi la Rarau, mai ales rade la Tisa“ (p. 259). Cam mare teritoriul stapinit de Vlad acesta !
Apar si diverse popoare daunatoare – uzii, cumanii, ungurii – si gotii, despre care stiam ca disparusera deja in secolul al VI-lea. Ei, nu-i asa: gotii ii trimit o solie numitului Vlad, in 1101. Mai apar si niste oameni galbeni: „ikter eua = oamenii galbeni striga“; „a glivi reden = pe cei galbeni stapinind“; „liviso ala iucet iustis = pe cei galbeni ii bate cavaleria cu dreptate“. Anii, in manuscris, sint numarati dupa Christos, fara ca autoarei sa-i pese ca in epoca se folosea cronologia de la facerea lumii.


Concluzii

Nimic nu se potriveste din cele avansate de autoare. Manuscrisul e cu siguranta o contrafacere tirzie. Autoarea nu publica nici regulile folosite de ea in transliterare, nici gramatica ipoteticei sale „latine vulgare“. Ofera in schimb facsimilul manuscrisului si un ingrijorator vocabular latin vulgar-roman. Textul traducerii ar fi facut deliciul dadaistilor, caci aduce cu dicteul automat visat de Tristan Tzara.
Ei, si ce-i cu asta?, veti spune. Nu e nici prima, nici ultima apucata de la noi, si sint sute adeptii – era sa spun „tovarasii de boala“ – ai lui Napoleon Savescu, animatorul unui halucinant Congres international de dacologie; emulii din salonul lui Pavel Corut sint la fel de numerosi. Ambuscati „e“ peste tot...

Alarmante sint, insa, vocile care cautioneaza aceasta patologica impostura. Alde Ariton Vraciu, Chitimia si Pandele Olteanu au murit, mi se pare, cam o data cu orinduirea care le daduse titluri academice si statut social; cu atit mai bine pentru ei, fiindca ar fi trebuit sa dea seama in fata respectivelor Universitati pentru aiurelile pe care le-au girat.
Impostura dacomaniei si [paranoia] protocronismului n-au disparut, din pacate, o data cu funestul regim. G. C. [Paunescu] a sustinut, din banii lui, fantasmagoricele congrese ale lui Savescu; iar televiziunea i-a facut, desigur, propaganda. Acum, cu acest aiuritor Rohonczi Codex, Ministerul Culturii este cel care finanteaza publicarea unei carti atinse de paranoia, iar [televiziune|Televiziunea] nationala acorda doua lungi ore de interviu autoarei. E de crezut ca atit generozitatea Ministerului Culturii, si cea a Televiziunii vor fi fost puse in miscare de vechi retele securiste, la fel de eficiente acum ca inainte. E gretos ca CNA-ul n-a gasit nimic de spus impotriva emisiunilor; si, mai ales, ca banii care se puteau da pentru publicarea unor carti de istorie cinstite s-au risipit pe publicarea acestei maculaturi.
Asemenea deliruri sistematizate exista in toata lumea. Insa numai la noi sint sustinute de retele influente si bogate, care pot crea o legitimitate factice, scurt-circuitind consensul specialistilor, fie istorici, fie lingvisti, fie paleografi. E destul ca cineva sa flateze frustrarea talimba a unora ca fratii Paunescu, finantatorii lui Napoleon [Savescu]. Celalalt mare magnat al economiei romane, Iosif Constantin Dragan, e si el un corifeu al tracomaniei. Trecutul securist, averile vechi/recente si dacomania sint legate intre ele si se sprijina. Acesti oameni influenti polueaza cu banii lor pina si riurile linistite ale dezbaterii stiintifice.

P.S. Romanticul secol XIX e celebru pentru gustul sau medieval: atunci cind oamenii n-au gasit antichitati, le-au facut singuri; de la cintecele lui Ossian la „ruinurile“ factice de la curtile printilor rusi, veacul e plin de falsuri pioase. [Ungaria] e o tara in care contrafacerile au fost numeroase: un anume Kálman, in secolul al XIX-lea, a produs el singur un numar de documente medievale din care o parte, pare-se, trec si azi drept autentice. Din fericire, tot in Ungaria a aparut reactia opusa, spiritul ironic: Istoria prostiei omenesti a fost scrisa de un maghiar, Rath-Vegh István.
Departe de mine sa neg interesul intrinsec al cartii: deschisa la-ntimplare, citita de-a-ndoaselea, pe luna plina, la trei rascruci, ea vindeca de bubat, de gilci, de nabadai, de buba-neagra. De deochi, de dambla, de orbu-gainii, de trinji si de opaceala e buna mai ales aia cu: „Identi uzia iu eta ereuai. Ik ira as. Si anecti iradires. Iuniki usus visti imikn. Ercisca siccin. Imudir goti venot = Adesea uzii merg si naruie. Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. Mergi mai ales folositor, ai vazut pe aceia lovind. Secarea impartirii. Fara stapinire gotii sa vina!“."


Sursa: http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=8266

O "definitie" simplista - de (anonim) la: 05/01/2004 05:49:19
(la: Derbedei sau artisti?)
"Este suficient ca actul sa fie recunoscut ca arta de un singur om, pentru a fi clasificat (drept)arta."

Nu stiu daca aceasta "maxima" reprezinta parerea ta personala sau este doar o exaltare de moment, dar dar nu este nicidecum suficient ca o imagine, o materializare a unei angoase, sau o viziune, sa fie recunoscuta drept arta de un singur om pentru a o calasifica drept arta autentica.

Aceasta ar fi o negare a esteticii si o promovare directa a unui egoism de tip dadaist. Oricum ceea ce sustii tu este o aberatie din punct de vedere logic pentru ca intotdeauna va exista cineva care va sustine si recunoaste actul de creatie ca fiind o expresie artistica
- creatorul. Este foarte adevarat ca arta este egoista si de cele mai multe ori unilaterala ba chiar am putea sustine ca "valoarea" expresiei este inversproportionala cu numarul celor ce o pot decripta, dar de aici pana la promovarea unui haos estetic, in care orice nimic poate fi sustinut drept opera de arta este un drum lung.


“In orice chip şi prin orice mijloace s-ar raporta o cunoaştere la obiecte, totuşi modul prin care ea se raportează la ele nemijlocit şi spre care tinde orice gândire ca mijloc este intuiţia. Dar această intuiţie are loc numai dacă ne este dat obiectul; ceea ce însă, la rândul său, nu e posibil, cel puţin pentru noi oamenii, decât dacă obiectul afectează simţirea într-un anumit mod. Capacitatea (receptivitatea) de a primi reprezentări prin felul în care suntem afectaţi de obiecte se numeşte sensibilitate.Prin intermediul sensibilităţii deci ne sunt date obiecte, şi ea singură ne procură intuiţii;dar ele sunt gândite cu ajutorul intelectului ş din ele provin conceptele. Dar, orice gândire trebuie sa se raporteze în ele din urmă, fie direct (directe), fie pe ocolite (indirecte), cu ajutorul unor anumite caractere, la intuiţii, prin urmare, la noi, la sensibilitate, fiindcă altfel nici un obiect nu ne poate fi dat.
Efectul unui obiect asupra facultăţii reprezentative, întrucât suntem afectaţi de el, este senzaţia. Intuiţia care se raportează la obiect cu ajutorul senzaţiei se numeşte empirică . Obiectul nedeterminat al unei intuiţii empirice se numeşte fenomen .
Immanuel Kant : “Critica raţiunii pure” - Ed. IRI ; Bucureşti, 1994

#7611 (raspuns la: #4252) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
raspunsuri - de admin la: 10/02/2004 03:15:14
(la: Ce va doriti de la un forum?)
Multumim pentru sugestii. Iata parerile noastre:

1. Si la aici se pot urmari discutiile pe fire. E suficient sa selectionati "fire de discutie". Cred ca faceti o mica eroare: Cafeneaua Romaneasca nu permitea fire de discutie, ci doar o lista plata.

Simbolurile grafice (avatar): profilul sitului nu "cadreaza" cu acest concept. Avatarurile, ca si pleiada de smile-uri "dansatoare" deschid calea abuzurilor frivole. Sa fie la altii, cu sanatate, noua nu ne trebuie.
Probabil va referiti la o solutie tehnica de tip PhpBB. Am incercat-o la Cafeneaua Romaneasca si nu ne-a satisfacut (de aceea am si oprit-o). Stiu ca abunda internetul de astfel de forumuri, dar nu este ceea ce dorim. Cafeneaua.com nu este "ca alte forumuri", are particularitatile ei.

2. Din pucnt de vedere al ergonomiei, randurile prea lungi fac citirea greoaie. In general un rand de 70-80 de caractere reprezinta un optim.

3. Nu serverul a fost cauza absentei (care nu a fost de un an ci doar de cateva luni), ci gasirea unei solutii tehnice acceptabile.
Cred ca putem afirma ca am ajuns la o solutie stisfacatoare.

#9298 (raspuns la: #9272) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
fazele cu aurolacii - de (anonim) la: 14/02/2004 01:21:58
(la: Jurnal intim)
este un jurnal extrem de interesant care contine toate trairile tipului respectiv, care se numea pare-mi-se lazarescu. Eu una nu am mai auzit de el dar pare simpatic.Oricum nu cred ca o sa pot sa citesc in viitorul apropiat vreo carte de-a sa pentru ca am de citit o tona de carti la scoala, dar cand o sa pot, daca nu-i uit numele poate o sa le citesc.
Ma rog, sa revenim la subiectul propus de mine pentru a abera:fazele lui cu aurolacii.... de ce mai sta sa vorbeasca cu ei? eu nu inteleg... nu as putea suporta sa am un obiect care a fost in contact cu nespalatii aia, drogatii aia, pentru ca asta sunt... sunt copii plecati de acasa pentru a trai pe strazi si a se puteqa droga.OPINII DIFERITE... CARACTERE DIFERIRTE... totusi jurnalul tau e interesant.
Trebuia sa le fi facut ceva la fostii tai colegi de gazda(daca se pot numiasa)macar o gluma proasta mica, dar totusi nasoala! !!
Intrebari de la "Nabab" - de Stefan Niculescu-Maier la: 24/02/2004 09:19:09
(la: Stefan Niculescu-Maier, despre dizidenta si diaspora)
Salut "Nabab", imi place pseudonimul tau!

Multumesc pentru gandurile bune.


In legatura cu prima intrebare, nu cred ca i-a fost prea comod lui Mircea Geoana sa se inscrie in PSD. Dupa cum il cunosc, s-a inscris si el in PSD, cum am devenit si eu diplomat ca sa ajung in SUA :-). Cu alte cuvinte, ca sa-si continue cariera, destinul, un scop. Pariez insa ca daca ar putea fi Ministru de Externe fara a fi membru PSD s-ar lepada de "pesedie" si maine. Mircea e un om educat, a trait multi ani la Washington, nu poate sa nu vada cat de corupt e partidul de guvernamant si cu ce caractere sta el la aceeasi masa a deciziilor guvernamentale. Daca nu vede el, ceea ce ma indoiesc, vede sotia lui, Mihaela, cu siguranta - o femeie desteapta si foarte transanta in judecatile ei! Am avut o buna cooperare cu el, de care nu ma dezic. L-am criticat deschis ori de cate ori am avut ocazia si n-as putea spune ca a existat vreodata o simpatie speciala intre noi. Mai degraba ne-am "intzepat" reciproc. Dar pot spune ca o anumita doza de respect a existat si exista. Geoana este un om de stat, potrivit pentru rolul lui actual (nu stiu daca si pentru mai mult).


Referitor la a doua intrebare, am explicat intr-un alt comentariu care au fost dezamagirile (legate de administrarea Romaniei Libere). Motivele personale nu am sa le dezvalui in totalitate (desi sunt cat se poate de civile) deoarece ar trebui sa cer si acordul sotiei. Unul clar insa a fost acela ca am vrut sa am o viata mai buna fara sa fac compromisuri si fara sa imbatranesc sarac. Ceea ce deocamdata pare sa ni intample in US!

In fine, am nevoie de Romania aproape ca de aer, in raport cu a ma defini ca american. Nu acelasi lucru se va intampla cu copiii mei, iar nepotii probabil vor avea doar un gand bizar in legatura cu Romania. Insa in tot ce fac aici exista o doza de Romania - pe care o voi iubi intotdeauna, oricat de rau guvernata, de saraca, de lovita de soarta, de hoatza, daca vrei, sau avand orice alte vicii imaginabile, imi va fi prezentata sau o voi percepe chiar eu. Majoritatea dintre noi simt ca mine, de fapt. Nu fac parada de nimic atunci cand spun asta, incerc doar sa ma uit adanc in mine si sa recunosc. E simplu.
#10453 (raspuns la: #10427) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Armata este o experienta de viata - de (anonim) la: 13/03/2004 18:37:45
(la: Armata, o necesitate sau un semnal de alarma?)
Am citit comentariile despre subiect si nu este surprinzator ca pentru unii totul a fos rau si vad serviciul militar in negru . Realitatea este ca pentru multi si in special pentru cei proaspati intrati la facultate, armata a fost probabil prima experienta cu lumea adevarata care poate fi destul de potrivnica uneori. Da, in armata unii se descurca altii platesc ponoasele sau platesc pentru greselile altora. Sigur, mancarea nu e grozava, imi amintesc ceaiul cu bromura, dar cat de buna este mancarea de la magazin de multe ori si cate otravuri chimice sunt in ea?. Ca mai toate experientele uneori dificile, armata contribuie la formarea personalitatilor si caracterelor. Este interesant de vazut in momentele grele cine reuseste si cine se tanguieste.
Dan Ghiocel
#11988 (raspuns la: #11801) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mda. Eu sunt în SUA de 14 an - de ionel la: 18/03/2004 14:33:01
(la: Ce relatii de viata ai ca roman in tara in care traiesti azi?)
Mda. Eu sunt în SUA de 14 ani (am 32 in total). Prieteni în România nu consider că am. Am prieteni români (si americani) aici in SUA, prieteni pe care i-am cunoscut aici. Din foştii mei prieteni din România, menţin legătura cu unul singur care-i prin Israel acum.

De gândit şi visat, tot în engleză gândesc şi visez şi eu. Vorbesc amestecat cu soţia, deşi de cele mai multe ori vorbim în engleză, mai încercăm să vorbim câteodată doar pe limba nativă. Cât despre vorbit, şi mie mi s-a întâmplat acelaşi lucru: vorbesc cu accent vădit, deşi nu 100% american, ci şi puţin ardelean ;-) Interesant, nu? Mai ales că-s regăţean de origine. Explicaţia este simplă: în primii ani dupa emigrare m-am "înhăitat" mai mult cu emigranţi ardeleni şi de acolo cred că mi se trage accentul ciudat.

Iar despre situaţiile în care aud necunoscuţi vorbind româneşte pe stradă, mă apropii de unii, şi îi evit pe mulţi alţii. Cred că are de a face cu impresia care mi-o fac prin felul cum se poartă şi vorbesc. De ex., chestii ce-mi fac impresie proastă: ghiuluri, cercei şi lanţuri cât mai strălucitoare, designer clothes cu embleme mari de prost-gust, costum de calitate proastă, machiaj aplicat ca la cocote, gelul lins si înmuiat cu păr, înjurături duium, odrasle obraznice/ supraimpopoţănate/ supraponderale, purtători de parfum cu raza medie de acţiune, şamd. Partea proastă e că în majoritatea situaţiilor întâlnesc asemenea caractere.

Patriotism? Cuvântul nu are decât conotaţii negative pt mine. Adică, ceea ce observ eu a fi exprimat de majoritatea oamenilor (atât români cât si americani), este un patriotism retardat, simplificat până la fascism, propagandat şi umflat în mod artificial precum un curcan într-un supermarket american. Pe lânga abuzarea în extrem a religiei, patriotismul excesiv este probabil pe locul doi în istoria modernă cu privire la aţâţarea maselor întru provocarea şi susţinerea războaielor.
Pentru Relu despre Birna cu pricina #13185 - de LMC la: 02/04/2004 11:52:00
(la: Imaginea Romaniei: un nou scandal in Franta.)
Este adevarat, asa cum am zis si eu intr-un alt forum, Romania este mizerabila si plina de unele chestii dezgustatoare, dar in cazul acesta discutam despre un anumit caz care probabil a fost si este ultima picatura intr-un pahar plin.

Toti care locuim in afara Romaniei putem sa spunem ca in ultima vreme, de cind au fost descoperite orfelinatele cu copii in anii '90, Romania are o imagine foarte negativa. Foarte rar cind vezi cite-un romanash care face valuri prin occident, si si atunci parca media uita sa ne spuna ca de fapt este roman. De exemplu, toata lumea stie ca marele sculptor Brancusi este roman, dar la muzeul de arta moderna din San Francisco sub numele lui scrie ca este Francez. Asa si cu alti...

In schimb la programele de televizor, chiar citeva saptamini in urma am vazut un "Special" despre prostitutia copiilor din Romania, cum merg Romanii prin Italia sau stiu eu pe unde si fac bani cu prostitutia. Ceea ce a fost scandalos este faptul ca cei ce-si vindeau copii in prostitutie erau Tzigani, dar ei se dadeau drept Romani. Cumnata mea a vazut cu ochii ei in Spania, ea fiind acolo la Universitate pentru un Master in Psyholgie, cum Tziganii isi puneau plancarde dupa git pe care scria in Spaniola cum ca ei sint Romani si sint flaminzi si ca vreau bani. Eh, imaginile astea bat la ochi cel mai mult pentru occidentali, si pentru ca ei nu prea au de a face cu tzigani nu pot sa-si dea seama care este diferenta intre un tzigan si o alta natie.

National Geographic de cite ori a publicat imagini din Romania au arata numai imagini cu tzigani, copii de strada, iar culmea culmilor in piatza cea mai frumoasa din Timisoara linga catedrala, n-au ales alta imagine sa fotografieze decit niste hirtii care le luase vintul de prin gunoi (despre aceste hirtii sint sigura ca le luase vintul pentru ca acolo nu am vazut niciodata mizerie aruncata de oameni). Daca acest fotograf "imbecil" si-ar fi ridicat numai 3 cm vizorul de la aparat ar fi facut poze la frumoasele cladiri, la sala de opera sau catedrala.

De nenumarate ori am vazut filme si episoade la televizor unde daca au aratat caractere romanesti nu erau altceva decit niste mafioti, prostituate, sau niste oameni fara nici un lucru bun in ei. Ca sa va dau un exemplu concret : "Law and Order", "Thomas Crown Affair" s.a.m.d.

Deci ceea ce vreau sa evidentiez este ca prea rar sau aproape de loc nu se vad imagini frumoase din Romania sau despre romani. Este ca si cum aici in America m-as duce in East Los Angeles sau matahalele din New York sau la casele si blocurile abandonate as face poze si videouri si as publica zicind ca asta este America. Ma intelegeti ce zic?

Pozele Domnului Lazar, sau a celor fotografi realizati pe website-ul www.7zile.ro nu le vezi in "mass media", pentru ca ele nu scandalizeaza pe nimeni, ci din contra imbunatatesc inimile oamenilor si le dau o raza de speranta. Nu stiu care este motivul pentru care Romania a ajuns sa fie numarul unu in cea mai ponegrita tara... Daca aflati anuntati-ma si pe mine.
#13196 (raspuns la: #13185) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
backfire (sort of) - de fatman la: 27/04/2004 16:03:04
(la: CATEDRALA SAU MAUSOLEUL?)
De faptul ca natia este usor de invrajbit sunt constient inca din 1990 cand copil fiind(13) am suportat rigorile "puterii populare" (pro fsn, dar cu frica lui dumnezeu, mama-mama...). Si de la a blama un copil pentru convingerile politice ale parintilor sai pana la un dark age versiunea sec XX nu e asa de mult, consider eu. (13-15 iunie, etc)
(Oricum, problema e mai complexa decat atat,o explicatie implica multe teorii conspirationiste, etc, care nu-si au locul aici, desi ar ajuta mult - chiar cu riscul de a leza anumite caractere mai gingase)

Perfect de acord in legatura cu practicarea cultului divin (in particular sau in public)

Catedrala fiind o problema INTERNA a bisericii rezulta ca e corect sa fie contruita pe o proprietate A BISERICII, nu intr-un parc public.
(desigur, putem discuta si despre legitimitatea proprietatii bisericii asupra unor terenuri - dar e riscant aici)
In plus, de unde provin banii necesari constructie? de la ministerul culturii cumva? uite, de exemplu eu nu sunt de acord sa platesc pentru o constructie care nu ma reprezinta sub nici o forma, ba mai mult este total in opozitie cu filozofia mea; dv ati fi de acord cu asta?)

In plus, nu cred ca impartasirea unui crez sau a lipsei unuia trebuie privita ca o problema demografica (suntem majoritari, minoritari, 50-50), cel putin nu din piosul punct de vedere al unui bun crestin, nu credeti? (sarcasm)
scuze pentru deraierea de la subiect, ca veni vorba

Si in concluzie, cred ca e mai important sa fii om azi decat sfant maine - think about it.
#14616 (raspuns la: #14599) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mie-mi-ajunje-n toamna doar padurea - de DESTIN la: 01/05/2004 09:50:29
(la: Padurea)
Versuri de o reala expresie a trairilor interioare...In ansamblul sau poezia ta place... exprimand printr-o gandire curata,stari si caractere dintr-o viata pasagera.Ca semeni ...ne este greu sa acceptam realitatea...se pare ca 90% dintre oameni nu lasa nimic in urma lor...
Felicitari si continua sa asterni pe hartie in stilul tau propiu.
Robert de Niro! - de Little Eagle la: 17/05/2004 21:39:48
(la: Actori preferati)
Dear sister Ingrid,

Robert de Niro!Imi aduc aminte cand imi dadea castane in cap in gluma si imi zicea ca-s "vampir"si de obicei ma numea...."the crazy romanian"
Candva cand voi incepe curind memeoriile mele,poate va fi chiar un film,de ce nu?

Am cunoscut si pe el dar si pe tatal lui(acelasi nume,fiind Sr. insa),amandoi niste mari caractere,tatal actorului mi-a fost profesor de pictura la Art Students League,in Manhattan,a murit cu ani in urma,God rest his soul...!

Bobby de Niro cred ca e un mare actor,dar la fel sunt multi altii si actrite la fel
e greu sa spui cine e cel mai preferat.Am fost odata la un concert cu Rolling Stones si pt. ca ,cumnatul meu are mari relatii,am avut rindul 1 la mijloc in M.S.G.
Am stat linga Uma Thurman,era gravida atunci,poate in 6 luni.O femeie f. interesanta,eram cu sotia mea langa mine,Ethan Hawke sotul ei era la filmari,dar sa stii ca in frenezia(si spune-mi cine NU e inca si azi un R.S. fan) concertului ne-am luat in brate si tipat si cantat impreuna cum Mick Jagger,ca la concerte,esti transpus.

Alt actor preferat este Johnny Depp,Russel Crowe,Gary Oldman,imi place de Jennifer Connelly(sotia mea arata ca ea),Jennifer Aniston(o fata minunata!)si desigur Brad Pitt,eu cu sotia si ei suntem membri ai org. "Vital Ground"pt. ajutor si suport material si scrisori la guvern ,senatori etc,pt. conservarea mediului si ai grizzly bear...acest teritoriu(Vital Ground) este in Montana si unicul in USA in care acesti ursi sunt protejati!

cam acesti actori ar fi nu doar ai mei preferati dar si ai sotiei,Cameron Diaz e la fel o fata,un suflet f. bun,mi-a scris acum o luna un email si ea e f.f.f. pt. protectia naturii si mediului si crezi ca vor vota pt. Bush???NOOOOOOO!!!!!
Au in ei un spirit de brave warriors!Sunt la fel si pt. fratii si surorile mele indieni.
Dar in final ce sa zic de ...Marlon Brando....A inventat actoria si improvizatia in realul sens.

Draga surioara a mea,inchei aici,dar sa nu uitam de actori ca Graham Greene
Chief Dan George si multi alti frati si surori indieni care abia de cativa ani incoace real sunt in rolurile lor....nu cand era John Wayne(a urat indienii toata viata si e rau pt. Karma lui) si multi ani apoi cand indianul...era un actor ..ALB vopsit si cu peruca si mereu portretizat ca fiind...rau!

Vezi din nou"Dances with wolves"si la fel "Dead Man"(cu Johnny Depp)regizat de un mare regizor ce admir,Jarmusch.

Love&peace,
Ozzy.

May that the great eagle take you on his wings towards the happiness and love,for every creature in the whole Creation.
Te iubesc mult si din suflet,esti una cu mine mereu si intotdeauna.

Little eagle who cries

hai sa-mi dau realul meu nume acum.



















































Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...