comentarii

caractere infecte


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
4000 de caractere despre cenzura de la Luneta - de M.PAMFILIE la: 11/11/2003 06:25:15
(la: 4000 de caractere despre cenzura de la Luneta)
Da,in ce ma priveste,daca a-ti fi scris de mai multe ori 4000 de caractere despre.../;personal,placerea e de partea mea,am asimilat citeva invataminte de care am sa tin cont in viata. Sper sa mai gasiti timpi scurti si sa scriti cit mai mult!!!

doar succese,cu omenie romaneasca,
m.pamfilie
Pericol de infectare - de Filip Antonio la: 24/02/2004 10:09:01
(la: Care este viitorul Republicii Moldova?)
Şi nu există pericolul de infectare a României cu virusul de tip HIV al mafiotismului rusesc?
#10458 (raspuns la: #10436) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
fenotip, caractere sexuale se - de Litzooka la: 28/05/2005 01:32:40
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
fenotip, caractere sexuale secundare,hipogonadismul masculin, dezvoltarea fetala, pubertate adult, boli si malfunctii testiculare sau ale glandei pituitare, deficit de testosteron, fenotipul unui individ genetic XY tinde spre feminin. (...)
Ca urmare: BLEAH, BLEAH, BLEAH

A vazut cineva cavaler ratacitor homosexual? Sau Dulcinee? :P
stil infect, foarte greu de citit - de horiatu la: 22/06/2005 20:50:47
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
Daca te plangi de stil infect, foarte greu de citit - incearca sa citesti biblia. E totusi o lectura interesanta...
#56090 (raspuns la: #56083) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
om :) - de Cassandra la: 26/07/2005 00:31:17
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
Am vazut tirziu mesajul tau, se pare ca nu esti inca confirmat, desi eu cred ca ar fi deja timpul, te stiu de mult timp pe aici si te-ai purtat mereu corect. Si vreau sa spun ca ma bucur ca l-am gasit, pentru ca este exact tipul de contributie care poate duce la un dialog placut pe marginea teoriei evolutiei. Polemica cum spui tu e pe de alta parte inevitabila dat fiind subiectul si felul atit de diferit in care este perceput de publicul larg, dar trebuie sa recunosti ca “discutia” se mentine in limite civilizate :)

Mi-ar face placere sa comentam pe marginea articolului, daca vrei (oricine e invitat).
Citind articolul, cred ca raspunsul la intrebarea “Continua oamenii sa evolueze?” este afirmativ, desi deocamdata s-au identificat numai citeva din genele supuse selectiei naturale (citeva le-ai mentionat). E interesant ca in tarile civilizate presiunea selectiei este redusa prin actiunea umana, ca urmare a avansului tehnologic si mai ales al medicinii. Sa ne gindim numai la VIH, lipsa tratamentelor medicale ar duce in mod cert la o selectie naturala a persoanelor homozigote pentru o mutatie favorabila (delta 32) a genei CCR5 care confera protectie impotriva infectiei cu acest virus. In felul acesta, medicina este o cale de a reduce selectia naturala.

Alt aspect important este acela ca selectia naturala nu este unicul mecanism care sta la baza evolutiei omului (si a organismelor vii in general). Deriva genetica de exemplu a contribuit semnificativ la diversitatea speciei umane. Totusi aspectul omului modern nu este in intregime rezultatul evolutiei genetice. Caractere morfologice ca de exemplu media de inaltime se datoreaza schimbarii in dieta umana si nu selectiei naturale. Morfologia maxilara este rezultatul functiei si a tipului de masticatie etc.
In privinta disparitiei blonzilor, se pare ca nu exista pericol real :)


Rata cea mai mica de infectie - de Cassandra la: 23/08/2005 19:05:21
(la: Biserica moderna)
Rata cea mai mica de infectie cu HIV in Africa o detine Senegal, o tara in care religia prinicipala este cea musulmana. Cu atita succes ne putem intreba, o fi asta adevarata religie? ;))
Principala cauza se explica printr-un eficient program preventiv, in care e adevarat participa si biserica. Dar indiferent care sint mediile implicate, educatia este factorul fundamental. Scopul fiind inculcarea ideii ca fiecare senegalez este responsabil de transmiterea bolii si poate evita (si in ce fel) nenumaratele morti ale celor dragi. Raspindirea informatiei in populatie cu alte cuvinte educarea acesteia folosind toate mediile posibile, este cheia succesului. Dar asta s-ar putea obtine la fel de bine intr-un stat ateu.
PS A, uitam cel mai important aspect: religia s-a dovedit toleranta in acest caz, vorbind deschis despre sex, folosirea prezervativului etc.
Bun, si la intrebarea cu religia adevarata raspunsul il avem poate comparind situatia cu alte tari africane de religie predominant ...tot musulmana. Nigeria de exemplu, care insa se numara printre tarile cu cea mai inalta rata de infectivitate cu HIV. Sau Gambia. Sint tot tari musulmane, deci care e explicatia? E doar religia la mijloc? ;)
#67338 (raspuns la: #67213) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
peste 20 de caractere - de lavdyi la: 17/08/2009 16:55:21
(la: Anunt)
parola mea de IaHuu imediat dupa schimbare a avut 17 caractere, acum are fix ...mai mult de 20, nu spui cate, ca nu-i voie:)

asta inseamna ca de fiecare data cand imi verific posta sa tastez 20 de caractere!!!!! Nu e asta solutia, ar ajunge sa invatam cateva notiuni de baza despre internet si despre folosirea calculatorului. Insa pana nu te frigi...
#471846 (raspuns la: #471760) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
satanism in Romania - de ratusca la: 15/09/2003 05:38:04
(la: Satanism in Romania)
Am intrat pe cele doua site-uri; spooky intr-adevăr. Este incredibil, ca poate exista asa ceva in Romania, cand avem atatea lipsuri. Dar daca ma gandesc mai bine, "un focar de infectie" se instaleaza acolo unde sunt lipsuri. In cazul de fată lipsa banilor duce la neancredere in puterile proprii, slabiciune iar adolescentul, in general, cauta vise, insa acestea sunt traite cu ajutorul "additivilor".
Pe chat-ul italian era un tip "contedracula principe del mondo" nu am putut sa-mi d-au seama daca era una "falsor" sau era un satanist inrait. Vorbea doar de poftele....probabil niciodata deajuns satisfacute. Era, practic, scos de pe chat doar cand i se vorbea la fel de urat.......
"pseudoenciclopedie" este cam - de Daniel Racovitan la: 22/09/2003 07:13:03
(la: un nume de domeniu pentru Mafalda?)
"pseudoenciclopedie" este cam lung pentru un nume de domeniu, in general e indicat sa aiba maximum 10 caractere
#348 (raspuns la: #344) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Frumos - de (anonim) la: 15/10/2003 04:37:47
(la: Literele)
Tipografia e fascinanta, intr-adevar. Pasionatii vad diverse sensuri si forme in fiecare font, iar creearea si utilizarea lor este o arta. Te intereseaza si istoria si mestesugul creatorilor de caractere?

-- Gabriel Radic
#1366 (raspuns la: #1288) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Carti preferate... - de (anonim) la: 17/10/2003 23:25:15
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Ce sa va spun dupa ce v-am citit preferintele in ale cartilor am ajuns la concluzia ca acest forum este plin de "telectuali":)
Da de "Papillon" voi ati auzit s-au poate nu era la nivelul "telectual" multilateral dezvoltat de Nea Ceasca comunistul care dupa cum stim cu totii numai carti din occident va publica el.....
De "Cei Trei Muschetari " ati auzit? sau de "Contele de Monte Cristo" carti mincate cu pine neagra si mustar dupa ce veneam de la scoala si n-aveam altceva de mincare in strachina dar le citeam pe rupte din scoarta-n scoarta si care de fapt iti creau o imagine a unor caractere demne de urmat mai tirziu ca exemple in viata ? Sau voi citeati numai Balzac si care mai de care alti filozofi si poeti aiuriti si-n original in frantuzeste impreuna cu cartea de economie politica si cea de marxist leninism ?
Mofturi!
P.S. Da de un Liviu Rebreanu ati auzit ?
#1573 (raspuns la: #1478) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Subiectul nu trebuie mutat ci dezbatut si contra -atacat - de (anonim) la: 29/10/2003 11:35:04
(la: Datorita lui Tolanici)
De ce sa-l muti ?
Problema "miscarii" franceze a suferit-o Forumul tau si acum citiva ani cind era "infectat" de ei si cind tu i-ai banat de pe el.
Atacuri subtile anti-semite,anti-israel si anti-americane si ne-recunoasterea in genaral si cit si in particular in Ro. a atrocitatilor holocostului.
Nimeni dintre acesti "ortaci" ai nostrii romani-francezi nu sufla o vorba despre crimele zilnice ale PLO-ului sau Hamasului,sau cite milioane de Irakieni au murit sub Sadam.
Nu numai atita dar o banda de derbedei legionari in frunte cu Zelea Codreanu este ridicata de ei la rang de eroi nationali desi acasa "miscarea" este interzisa legal .
De ce sa mutam subiectul in alta parte in loc sa-l dezbatem si sa-i punem o data si pentru totdeauna la punct pe acesti propovaduitori falsi !
#2559 (raspuns la: #2529) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Solidaritate, prietenie..... - de Ulise la: 18/11/2003 16:12:00
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
"Nu stiu cum si-au pastart altii integritatea sub comunism, dar eu m-am slavat prin prieteni . In ciuda constarngerilor sociale care decurgeau firsc din statutul meu de sclav salariat, pe care il imparteam cu orice alt cetatean, a existat un spatiu privat al libertatii, in care s-a desfasurat adevarata noastra viata. Acesta e paradoxul formarii noastre sub comunism: o mizerabila constrangere sociala, combinata cu o supraveghere politieneasca perpetua si omniprezenta s-au impletit miraculos, in cerurile de prieteni care nu au fost infectate de delatori, cu o libertate personala extraordinara. Departe de institutii si maestrii, educatia generatie mele s-a facut prin carti si in conversatii, in atmosfera exaltata si binecuvantata a prieteniei indragostite."

H.-R. PATAPIEVICI
Ruga pt. parinti ...al lui Paunescu - de Madalina la: 22/11/2003 10:21:32
(la: Cele mai frumoase poezii)
Enigmatici si cuminti,
Terminandu-si rostul lor,
Langa noi se sting si mor,
Dragii nostri, dragi parinti.

Cheama-i Doamne inapoi
Ca si-asa au dus-o prost,
Si fa-i tineri cum au fost,
Fa-i mai tineri decat noi.

Pentru cei ce ne-au facut
Da un ordin, da ceva
Sa-i mai poti întarzia
Sa o ia de la început.

Au platit cu viata lor
Ale fiilor erori,
Doamne fa-i nemuritori
Pe parintii care mor.

Ia priviti-i cum se duc,
Ia priviti-i cum se sting,
Lumanari in cuib de cuc,
Parca tac, si parca ning.

Plini de boli si suferind
Ne întoarcem în pamant,
Cat mai suntem, cat mai sunt,
Mangaiati-i pe parinti.

E pamantul tot mai greu,
Despartirea-i tot mai grea,
Ssrut-mana, tatal meu,
Sarut-mana, mama mea.

Dar de ce priviti asa,
Fata mea si fiul meu,
Eu sunt cel ce va urma
Dragii mei ma duc si eu.

Sarut-mâna, tatal meu,
Sarut-mana, mama mea.
Ramas bun, baiatul meu,
Ramas bun, fetita mea,

Tatal meu, baiatul meu,
Mama mea, fetita mea.

Am trimis de doua ori poezia din cauza problemelor legate de caracterele speciale ale limbii romane...
Scuze...
Fragmente - de Madalina la: 25/11/2003 18:37:50
(la: Nicolae Steinhardt, parintele si scriitorul)
Deoarece scrierile lui Steinhardt intrec orice comentariu, m-am gindit ca v-ar face placere citeva fragmente...
Si iata:

"Nicaieri si niciodata nu ne-a cerut Hristos sa fim prosti. Ne cheama sa fim buni, blanzi si cinstiti, smeriti cu inima, dar nu tampiti. (Numai despre pacatele noastre spune la Pateric “sa le tampim”.) Cum de-ar fi putut proslavi prostia Cel care ne da sfatul de-a fi mereu treji ca sa nu ne lasam surprinsi de satana? Si-apoi, tot la I Cor. (14, 33) sta scris ca “Dumnezeu nu este un Dumnezeu al neoranduielii”. Iar randuiala se opune mai presus de orice neindemanarii zapacite, slabiciunii nehotarate, neintelegerii obtuze. Domnul iubeste nevinovatia, nu imbecilitatea. Iubesc naivitatea, zice Leon Daudet, dar nu la barbosi. Barbosii se cade sa fie intelepti. Sa stim, si ei si noi, ca mai mult rau iese adeseori de pe urma prostiei decat a rautatii. Nu, slujitorilor diavolului, adica smecherilor, prea le-ar veni la indemana sa fim prosti. Dumnezeu, printre altele, ne porunceste sa fim inteligenti. (Pentru cine este inzestrat cu darul intelegerii, prostia – macar de la un anume punct incolo – e pacat: pacat de slabiciune si de lene, de nefolosire a talentului. “Iar cand au auzit glasul Domnului Dumnezeu… s-au ascuns".)


"Poti sa nu pacatuiesti de frica. E o treapta inferioara, buna si ea. Ori din dragoste: cum o fac sfintii si caracterele superioare. Dar si de rusine. O teribila rusine, asemanatoare cu a fi facut un lucru necuvincios in fata unei persoane delicate, a fi trantit o vorba urata in fata unei femei batrane, a fi inselat un om care se increde in tine. Dupa ce L-ai cunoscut pe Hristos iti vine greu sa pacatuiesti, ti-e teribil de rusine."

Si inca ceva...Ce se mai aude, Daniel de conferinta aia?!


Comentariul lui Mugur mi se p - de (anonim) la: 04/12/2003 19:16:27
(la: Exodul medicilor romani in strainatate, drama nationala)
Comentariul lui Mugur mi se pare unilateral. De acord cu comentariile generale legate de sistemul francez, romanesc si american dar in ceea ce priveste alte puncte de vedere nu cred ca Mugur este in pozitia cea masi buna pt. judecati finale. Motive:

- ca medic NU a practicat in Romania ci a fost DOAR student

- ca medic in USA a practicat in acelasi spital continuu si punctul lui de vedere este intr-un fel legat de aceasta SINGURA experienta.

- statistic vorbind in orice tara si meserie sunt experti, diletanti si marea masa. Distributie normala. Am vazut doctori dezastru in marile spitale din tara dar si un doctor dezastru in plin New York Presbyterian. Si daca doctorii americani nu ar gresi - de ce atatea procese de malpractice ?!


Cred ca problema in Romania provine si din lipsa de a sanctiona eroarea. Se greseste dramatic si fara consecinte in spitalele romanesti. Scuza este - nu avem bani si medicii sunt prost platiti !!!!

Mi se pare o scuza absolut penibila. ADICA un medic neplatit mai mult decit media nationala TREBUIE sa faca erori ?! De amintit cazul fetitei de 7 ani din Iasi infectata cu SIDA in unul dintre spitalele romanesti. Proces, proces, ziare DAR NICI UN CADRU MEDICAL NU A FOST SANCTIONAT. (cica corb la corb nu-si scoate ochii !!!!)

Apoi e sistemul de pile si relatii care ii promoveaza de multe ori pe cei ce nu au nici o chemare. Oncologia este o tinta numai buna pt. incapabili setosi de bani - ca pacientul tot moare in marea majoritate a cazurilor. Si cit priveste Fundenii cel putin 2 chirurgi oncologi de acolo nu i-as lasa sa-mi taie nici macar curcanul de Thansgiving !!!!! Nu numai ca au ajuns acolo pe pile - in vremurile doar putin pre '89 - chiar mai rau - ar trebui sa li se retraga licenta !!!! Nu numai ca sunt total incapabili - desi de pe acum medici primari !!! - dar sufera si de lipsa de logica primara ca sa nu mai vorbim de morala vis-a vis de pacienti si chiar in general. Si vorbim de grupa de virsta 40-50 de ani aici. Ajung la ei cazurile de oameni simpli care merg pe credinta ca in Fundenii medicii specialisti si primari sunt buni. Cine are pe cine intreba (si primi un raspuns onest) ii va evita.

Pe de alta parte tot Fundeniul are unii dintre cei mai buni specialisti in domeniu.... Intamplator unul e foarte batran si nu mai opereaza dar ca specialist si persoana buna la diagnostic este remarcabil.

Ca sa inchei cu o concluzie aici Romania ar trebui sa sanctioneze medicii diletanti. (N-am vazut nici un caz.)

Din pacate in Romania nu exista un sistem standard de recomandare sau de verificare a performantei unui doctor in timpul profesiei - sistem la care sa aiba access omul simplu. In US un doctor poate fi raportat si la societatile de asigurare medicala si in general referintele pot fi verificate.

Doctorii sunt oamenii peste tot dar frica de sistem poate ar mai corecta niste dezastre de pe acasa. Si le-ar da un standing de respect celorlanti. Si mai multi bani cu ocazia asta....

Si foarte bine ca medicii romani pleaca. Poate asa romanii de acasa vor avea un access mai bun in spitale de renume si poate tot asa unii dintre acesti doctori ce...dezerteaza din sistemul de acasa vor face munca de voluntariat citeodata acasa. Daca ne uitam la marea pictura este un beneficiu asa ca foarte bine ca pleaca. Si cit mai multe realizari !!!!
dr. Nechit Vinereanu (SUA) 16 - de SB_one la: 13/12/2003 14:11:36
(la: Codex Rohonczi)
dr. Nechit Vinereanu (SUA) 16 iulie, 2002


Tue, 16 Jul 2002 03:46:46 EDT

...In legatura su caracterele scrierii din Codex pot sa comunic urmatoarele: eu am studiat ceva sanscrita, chiar ceva ebraica, ceva limba greaca,slava veche si ma descurc in astfel de semne si caractere nelatine. Parerea mea este ca acest Codex Rohonczy foloseste si unele semne care se aseamana cu caracterele scrierii in care a fost scrisa Biblia.Se spune ca aceste caractere sunt luate din scrierea feniciana.

In scrierea ebraica, vocalele sunt puse nu alaturea de consoane,ci
sub consoane sau deasupra consoanelor,cum punem noi,de exemplu,caciula
lui a sau i, sau sedila sub t,ca sa-l facem ts,sau sub s , ca sa-l facem sa se
pronunte ca in conjunctia si, sau ca in substantivul scoala. Textul Rohonczi
foloseste astfel de smne "diacritice",.daca le-am putea numi asa, pentru a
indica silabele.

La randul meu,eu am putut singur descifra aceasta scriere si am observat
ca Doamna Enachiuc in mod aproximativ corect a transcris caracterele origi-
nale ale textului in caractere latine, ceea ce este un mare merit al Doamnei
Enachiuc. Eu de asemenea ma descurc in a citi in vreo 15 limbi straine,
printre care rusa, polona, slava veche, maghiara, germana, franceza, engleza,
latina, greaca veche, italiana, spaniola, si am constatat ca nu am
gasit aproape deloc cuvinte care macar sa semene pe departe cu vreuna
dintre limbile citate mai sus. Consider, deci, ca limba in care a fost scris Codex Rohonczy este o limba foarte deosebita de limbile europene.

Ma indoiesc ca textul acestui Codex ar fi o insirare fantezista de grupuri de
sunete, fara nici un inteles, asezate sub forma de cuvinte. Se pare ca
acele grupe de caractere sunt cuvinte reale dintr'o limba necunoscuta, greu
accesibila cunostintelor noastre, a celor educati in cultura europeana.

In legatura cu arhitectura bisericilor desenate in miniaturi, cred ca
interpretarea Dv. este cat se poate de aproape de adevar. Mai trebuie sa
tinem seama ca religia lui Zamolxis, cat si alte religii precrestine au dainuit
pana prin secolele XV si XVI. Lituanienii, mi se pare, au inceput sa se
crestineze prin secolul XV, iar in actuala Cehie sau Slovacie, care in secolul
XV apartinea de Imperiul Habsburgic, niste romani de acolo au fost condamnati la galere pe viata de autoritatile austriace pentru ca se inchinau inca lui Zamolxis! Se gasesc documente istorice in legatura cu aceasta intamplare.

Deci este de inteles ca aceste miniaturi contin foarte multe simboluri ale
unei religii precrestine. Ramane de vazut cat de corect am inteles noi si
daca aceste miniaturi contin si simboluri crestine. Parerea mea este ca
miniaturile acestea contin foarte putine, sau deloc, simboluri crestine. Este
chiar posibil ca unele simboluri religioase precrestine sa semene cu cele
crestine si sa ne induca in confuzie.

Avand la indemana acest pretios document, in care caracterele
originale ale textului sunt fotografiate cat se poate de clar, oamenii
de stiinta din zilele noastre, atat romani cat si cei apartinand popoarelor
care locuiesc in jurul nostru, vor avea un bun prilej sa afle in ce limba a
a fost scris acest tezaur inestimabil, care intr'adevar nu este nici
cronica, nici vreo istorie, ci poate fi vreun poem sau vreo carte de cult
al unei religii precrestine.

Eu consider ca transcrierea caracterelor Codexului in caractere latine este aproximativ corecta, dar traducerea se pare ca este departe de a fi reala si dupa textul original. Pentru a intelege sensul cuvintelor acestei limbi, cred ca imaginile, simbolurile si catacterele de pe miniaturi ne pot fi de mare folos. Aici este punctul de la care putem incepe sa intelegem misterioasa limba in care a fost scris Codex Rohonczy.

http://www.dr-savescu.com/codex/
#6518 (raspuns la: #6482) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. - de Daniel Racovitan la: 16/12/2003 03:47:12
(la: Codex Rohonczi)
Traducerile lui Viorica Enachiuc sunt CRI-MI-NA-LE!... :))))
Merita sa cititi articolul pana la capat.

Un articol din Observatorul Cultural:

"
Nu trageti in ambulanta

Dan UNGUREANU


Viorica ENACHIUC
Rohonczi Codex: descifrare, transcriere si traducere
Editura Alcor, 2002, 400.000

Autoarea

Viorica Mihai, casatorita Enachiuc, a absolvit in 1966 Facultatea de Filologie, Romana-Istorie, la Iasi. A lucrat ca arheolog. A primit o bursa la Roma, in 1983, pe probleme de arheologie si lingvistica istorica. In 1982 a auzit de existenta Codexului [Rohonczi]. Directorul Institutului de studii istorice si social-politice (de pe linga CC al PCR) Ion Popescu-Puturi, (ideolog de sinistra memorie) i-a facut o copie dupa codex si i-a „incredintat-o“ spre studiu.
Dupa cercetari preliminare, Viorica Enachiuc a publicat un articol despre codex in Analele de Istorie (ale Institutului de studii istorice si social-politice de pe linga CC al [PCR]) in numarul 6/1983. Arata ea acolo ca a fost scris codexul in [latina] vulgara, in sec. XI-XII, cu caractere mostenite de la [dac]i. Si da si citeva pagini traduse.

Pina aici am parafrazat continutul paginii de garda a cartii. Parantezele imi apartin.
Am citit respectivul articol. Inghesuit intre unul despre miscarea muncitoreasca interbelica si unul despre rolul conducator al PCR in lupta etc. s.a.m.d., articolul cuprinde citeva pagini traduse din codex. Practic, autoarei nu i-a luat nici un an descifrarea scrierii si a limbii. Publicarea intregii carti n-a fost decit o chestiune de timp. Si a aparut cartea – 850 de pagini in octavo, cu coperta, supracoperta si finantare de la Ministerul Culturii. Publicarea ei a fost recomandata de barbati cu titluri academice, profdirdoci: Ariton Vraciu prof. univ. dr. lingvist din Iasi, in 1983, unu’ Ioan Chitimia prof. univ. dr. doc., si unu’ Pandele Olteanu, slavist, Universitatea Bucuresti, prof. univ. dr. doc., prin 1990. Cele trei recomandari apar in postfata cartii. Nici un cunoscator de latina, de prisos s-o spunem, printre cei care gireaza cercetarile doamnei Enachiuc.


Manuscrisul

Autoarea e suficient de onesta sa-l descrie. Codex Rohonczi e scris pe hirtie, al carei filigran, o ancora incadrata intr-un cerc, sub o stea cu sase raze, a permis si datarea: conform catalogului de filigrane al lui Briquet, e vorba de hirtie din Italia de nord, produsa intre 1529-1540. Cartea are 224 foi de 12/10 cm, cu text intr-o scriere necunoscuta, cu 150 de semne diferite, de la dreapta la stinga, si citeva miniaturi destul de primitive. Manuscrisul isi face aparitia abia in 1838, cind Gusztav Batthyany il doneaza Academiei de stiinte a Ungariei – cum de nu e pomenit in nici un catalog, timp de trei secole dupa presupusa sa scriere? E scris dupa 1500 – cine sa-l fi copiat, intr-un alfabet nefolosit, intr-o limba necunoscuta? Autoarea depaseste apoi orice limita cind afirma ca e scris de jos in sus. Or, bunul-simt insusi ne spune ca nu se poate scrie astfel, fiindca mina care scrie ar sterge rindurile deja scrise, minjindu-le. Nu exista in toata istoria scrisului vreun scris de jos in sus. Alfabetul, „dac“ desigur, are 150 de semne – totusi, autoarea nu foloseste nici 20 de sunete in transcrierea fonetica. Manuscrisul e frust, cu desene rizibile, in alb si negru1 – si asta, intr-o epoca in care copistii lui [Stefan cel Mare] si cei ai lui Matei Corvinul rivalizau in rafinament.


Limba manuscrisului

Limba in care e scrisa cartea ar fi latina vulgara din secolele XI-XII – pe atunci se vorbea deja romana comuna, stim asta comparind romana si aromana, fondul lor comun seamana bine cu limba care va fi fost vorbita in secolul al XI-lea. Autoarea ofera un ingrijorator „[dictionar] latin vulgar-roman“ la finele cartii – latina vulgara din secolul XII, care n-are nici un cuvint comun cu [romana] din secolul XV, pe care o cunoastem!
Faptul ca a lucrat la manuscris si la traducere 20 de ani, intre 1982, cind primeste manuscrisul, si 2002, cind apare cartea, e inexact: articolul aparut in 1983 demonstreaza ca inca de pe atunci avea autoarea idei clare despre scrierea si limba codexului. In schimb, nu i-au ajuns cei 20 de ani de [munca] pentru ca sa ofere o echivalenta a numitului alfabet si o gramatica minimala a inchipuitei „latine vulgare“. Dam mai jos citeva mostre de traducere:
„Prielnic in traire, din nou sa strigi datator! Iubire aleasa, matur de a merge cu cavaleria, sa traiesti plecarea!“ (p. 7); „Departezi blestemul nereidei catre iad.“ (p. 35); „Cu adevarat a arata brazdare.“ (p. 37); Ater iris imiuoi nectani = „curcubeu spaimintator patrunde spre a ucide“ (p. 143); „Pe acei unguri sa spadasesti.“ (sic! p. 143); „Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind, lupta am unit!“ (p. 57)
Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind – fie ca am lovit spalind, sporul sprijinind – tot aia este...
Restul cartii e cam la fel.

Totul se petrece intr-o tara ipotetica, condusa de unul Vlad: singurele localitati ale tarii lui sint Ineul, Aradul, Olbia si Dridu (exista un sat cu acest nume, linga Bucuresti, pe unde a facut sapaturi Viorica Enachiuc); mai figureaza Nistrul si Tisa, apoi Raraul. Dar cel mai frecvent figureaza Raraul si Ineul. Si Dridu. Alea trebuie aparate, cam asta e ideea textelor din carte.
Textul manuscrisului e neintrerupt. Autoarea simte insa nevoia de a pune subtitluri: unele sint discursuri ale acestui Vlad, altele, solii ale lui Alexie Comnenul adresate primului, ale lui Robert al Flandrei, ale lui Constantin Ducas. Nu conteaza ca in Alexiada, biografia lui Alexie Comnenul, Ana Comnena nu pomeneste nicidecum de asemenea solii adresate vreunui Vlad ; ca nici in documentele referitoare la Robert de Flandra, Ducas, si nicaieri in alta parte nu e pomenit vreun Vlad. El exista, si gata. Nu conteaza ca n-are capitala, ca localitatile cele mai frecvent pomenite sint Ineul si Dridu. Vlad e puternic.

Ce-i cere Constantin Ducas lui Vlad? „Er sibid irarau rar rad tisa = mergi la Rarau, mai ales rade la Tisa“ (p. 259). Cam mare teritoriul stapinit de Vlad acesta !
Apar si diverse popoare daunatoare – uzii, cumanii, ungurii – si gotii, despre care stiam ca disparusera deja in secolul al VI-lea. Ei, nu-i asa: gotii ii trimit o solie numitului Vlad, in 1101. Mai apar si niste oameni galbeni: „ikter eua = oamenii galbeni striga“; „a glivi reden = pe cei galbeni stapinind“; „liviso ala iucet iustis = pe cei galbeni ii bate cavaleria cu dreptate“. Anii, in manuscris, sint numarati dupa Christos, fara ca autoarei sa-i pese ca in epoca se folosea cronologia de la facerea lumii.


Concluzii

Nimic nu se potriveste din cele avansate de autoare. Manuscrisul e cu siguranta o contrafacere tirzie. Autoarea nu publica nici regulile folosite de ea in transliterare, nici gramatica ipoteticei sale „latine vulgare“. Ofera in schimb facsimilul manuscrisului si un ingrijorator vocabular latin vulgar-roman. Textul traducerii ar fi facut deliciul dadaistilor, caci aduce cu dicteul automat visat de Tristan Tzara.
Ei, si ce-i cu asta?, veti spune. Nu e nici prima, nici ultima apucata de la noi, si sint sute adeptii – era sa spun „tovarasii de boala“ – ai lui Napoleon Savescu, animatorul unui halucinant Congres international de dacologie; emulii din salonul lui Pavel Corut sint la fel de numerosi. Ambuscati „e“ peste tot...

Alarmante sint, insa, vocile care cautioneaza aceasta patologica impostura. Alde Ariton Vraciu, Chitimia si Pandele Olteanu au murit, mi se pare, cam o data cu orinduirea care le daduse titluri academice si statut social; cu atit mai bine pentru ei, fiindca ar fi trebuit sa dea seama in fata respectivelor Universitati pentru aiurelile pe care le-au girat.
Impostura dacomaniei si [paranoia] protocronismului n-au disparut, din pacate, o data cu funestul regim. G. C. [Paunescu] a sustinut, din banii lui, fantasmagoricele congrese ale lui Savescu; iar televiziunea i-a facut, desigur, propaganda. Acum, cu acest aiuritor Rohonczi Codex, Ministerul Culturii este cel care finanteaza publicarea unei carti atinse de paranoia, iar [televiziune|Televiziunea] nationala acorda doua lungi ore de interviu autoarei. E de crezut ca atit generozitatea Ministerului Culturii, si cea a Televiziunii vor fi fost puse in miscare de vechi retele securiste, la fel de eficiente acum ca inainte. E gretos ca CNA-ul n-a gasit nimic de spus impotriva emisiunilor; si, mai ales, ca banii care se puteau da pentru publicarea unor carti de istorie cinstite s-au risipit pe publicarea acestei maculaturi.
Asemenea deliruri sistematizate exista in toata lumea. Insa numai la noi sint sustinute de retele influente si bogate, care pot crea o legitimitate factice, scurt-circuitind consensul specialistilor, fie istorici, fie lingvisti, fie paleografi. E destul ca cineva sa flateze frustrarea talimba a unora ca fratii Paunescu, finantatorii lui Napoleon [Savescu]. Celalalt mare magnat al economiei romane, Iosif Constantin Dragan, e si el un corifeu al tracomaniei. Trecutul securist, averile vechi/recente si dacomania sint legate intre ele si se sprijina. Acesti oameni influenti polueaza cu banii lor pina si riurile linistite ale dezbaterii stiintifice.

P.S. Romanticul secol XIX e celebru pentru gustul sau medieval: atunci cind oamenii n-au gasit antichitati, le-au facut singuri; de la cintecele lui Ossian la „ruinurile“ factice de la curtile printilor rusi, veacul e plin de falsuri pioase. [Ungaria] e o tara in care contrafacerile au fost numeroase: un anume Kálman, in secolul al XIX-lea, a produs el singur un numar de documente medievale din care o parte, pare-se, trec si azi drept autentice. Din fericire, tot in Ungaria a aparut reactia opusa, spiritul ironic: Istoria prostiei omenesti a fost scrisa de un maghiar, Rath-Vegh István.
Departe de mine sa neg interesul intrinsec al cartii: deschisa la-ntimplare, citita de-a-ndoaselea, pe luna plina, la trei rascruci, ea vindeca de bubat, de gilci, de nabadai, de buba-neagra. De deochi, de dambla, de orbu-gainii, de trinji si de opaceala e buna mai ales aia cu: „Identi uzia iu eta ereuai. Ik ira as. Si anecti iradires. Iuniki usus visti imikn. Ercisca siccin. Imudir goti venot = Adesea uzii merg si naruie. Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. Mergi mai ales folositor, ai vazut pe aceia lovind. Secarea impartirii. Fara stapinire gotii sa vina!“."


Sursa: http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=8266

Romania - de ARLEKYN la: 20/12/2003 09:21:25
(la: Ce a fost si ce au ajuns (s-au trezit totusi!))
Soare, nisip, coca-cola, plictiseala dulceaga, asta era imaginea mea despre Romania cand in sfarsit visul meu se implinea: Romania! Plecam prin transfer la facultate in Romania! Ah, ce imagini de vis aveam atunci despre Romania! Tara a visurilor mele. Fusesem numai o data in Eforie, la mare, cand terminam 11 clase, si imaginea Romaniei se infrumuseta din ce in ce mai tare: literatura, libertate, fericire, dom doctor, nu va mint, asa vedeam eu Romania atunci. Mai auzisem si de tigani care iti intorc buzunarele daca nu in tren, atunci sigur pe peron, de procentul destul de mare al celor infectati de sida, despre atatea altele care mi se pareau total aberante.

Iata-ma in trenul ce ma ducea impreuna cu cea mai mare parte a studentilor basarabeni din acel an care veneau in Romania. Cateva ore lungi in Ungheni, apoi Iasi, iata-ma facand cunostinta cu simpaticul meu prieten Cipi, care a terminat aici liceul. La Cluj? Ce bine, si eu! Trebuia sa asteptam vreo sapte-zece ore, tocmai scapasem trenul. Hai sa-ti arat orasul! Hai!

Iata-ne langa universitate, iata-ne pe langa parcul ala lung caruia nu-i mai tin minte numele, iata-ne intr-un bar band cate o cola, cafea, apoi mai departe aiurea pe strazi, numai nu in acea gara, care nu mi s-a parut a avea o imagine estetica, o imagine a unui loc unde poti astepta cateva ore.

Incercam sa compar acest oras cu Chisinaul, nu stiam ce sa cred, comparam parcul cu parcul Stefan cel Mare, sediile universitatii pe care le vedeam aici si cele de acasa. Nu mi se parea urat, din contra, fain, dar incepeam sa simt un dor de orasul meu, de prietenii ce au venit in ultima zi sa ma vada, numai ca eu nu mai eram acolo, de strazile acelea abia luminate ale Chisinaului, dor de verdele halucinant de peste tot, orasul meu extrem de verde ramanea in urma, simteam cum ma indepartez si de prietenii mei, acele ore din Iasi parca incercau sa ma faca sa ma mai gandesc, dar nu, vreau in Romania, in aceasta tara minunata a visurilor mele. Chiar in Cluj, cu cat mai departe de acasa - cu atat mai bine, cu atat mai usor de a suporta lipsa celor dragi, daca stii ca sunt departe, prea departe, imposibil sa reactioneze cand te gandesti la ei.

Iata-ne cu Cipi mancand pe strada sanwichiuri si cautand alt bar pentru a mai bea o cafea ca sa nu adormim. Am gasit. Iar pe drumuri. Apoi la gara. Apoi in tren. Apoi Cipi imi zice sa ne cautam un compartiment gol, gasim, adormim, peste vreo patru ore intra in compartiment niste personaje nu tocmai frumos mirositoare, ni se face rau la stomac, iesim, mergem in compartimentul nostru unde viitorii colegi de la Cluj dorm, dar pe noi nu prea ne intereseaza, ii trezim, ne fac loc si noua si adormim. Aici e Clujul?

Coboram repede, habar n-avand ca trenul sta mai mult aici. Nu ne asteapta nimeni, spre deosebire de colegii care au ramas in Iasi. Incepe panica, spre amuzamentul lui Cipi si al meu. Alearga speriati, iau taxiuri, unii mergand la facultate (e sambata) altii la camine.

Mergem si noi la camine, nu ne asteapta nimeni aici, in sfarsit o administratoare mai inimoasa ne da cateva camere pana luni. Eu cu Cipi mergem sa ne cautam facultatile noastre. Un oras vechi, impresie de film sa vezi prima oara Clujul. Mai ales daca vii din RM. Din orasul viu, energicul si raul Chisinau, fata de dulcele mosnegel romano-maghiar. Da, crezusem ca va trebui sa invat maghiara pentru a ma descurca in acest oras cu toate bancile vopsite in tricolor. La gara, auzeam numai vorba maghiara, probabil din cauza ca pleca un tren spre Budapesta, dar nu m-am gandit la asta.

O fata plangea nestiind ce sa faca, am dus-o la camin. Cipi isi vazuse numele pe lista de cazare. Am gasit niste studenti basarabeni in caminul facultatii de drept. Au zis ca putem sta pana ne descurcam cu toate actele, cu cazarea. Erau simpatici, karatisti sau asa ceva, dar ne-au aratat o perspectiva a Clujului la care nu ne asteptasem.

Ce cautati, bai baieti, in orasul asta? La litere, drept, sunteti nebuni! O sa va strice zilele profii astia, stiti cat iubesc basarabenii? I-ar pica pe toti. Mai ales la drept si la litere. Eu sa fiu in locul vostru m-as transfera acum in alt oras, numai nu aici.

Primele zile in Cluj. Dupa vreo saptamana reusisem sa ma cazez. Sa ma gazez. Singur, deocamdata, intr-o camera. La liceul de transporturi. Miros de cacat, presimtiri de cacat. Era doar inceputul drumului. O poveste urmuziana. Povestea silii si a renuntarii. Povestea atrofierii simturilor, deceptiilor. O poveste despre degradare si simtul mortii la numai un pas. A insuficientei aerului in facultatea de litere, a naduselii din unele sali de curs. A sentimentului de a te simti o vita proasta in fata geniului de profesor. Cultivarea sentimentului de inferioritate: 1) student in fata gavniucilor de profesori 2) baiete, nu esti cumva basarabean? Am observat, am observat. Mai cere carti de la colegi, mai invata limba romana etc.etc.

Fuck you zic privind in urma, fuck you! Tuturor profesorilor care nu fac (fuck you!) diferenta intre paranoia (suntem desigur cea mai buna facultate de litere din tara, aia de la Bucuresti e clar sub nivelul nostru) si prostie. Da' cate glume proaste am auzit! Stiti cum fac profesorii cate un cacat de gluma si toti rad in sila, sa nu se supere profesorul.

Ma bagase cretinii in anul pregatitor, toti cei veniti la litere trebuia sa faca anul pregatitor. Nu conteaza daca ai mai facut vreun an de facultate in RM, trebe sa invatati limba romana, no, sa va acomodati. Acomodarea pulii! Am invatat sa beau bere in Pub si sa-mi caut si eu ceva de facut, ca la facultate sa-l citesc a opta oara pe Sadoveanu, sa geografia, istoria, cata istorie, domnilor, sa invat ca sa ma lasati odata in pace? Borasc!

Asta a fost inceputul fericit. Asta era inceputul spulberarii visului cu Romania, o baba ramolita care cica vrea sa se dea la Europa si la NATO. Romania din visele mele! Nu am asteptat sa ma primeasca cu bratele deschise, dar nici nu imi inchipuiam ca ceva, cineva vrea atat de mult sa fie violata, fututa, nu ma asteptam, zau.

Asa am inceput sa nu mai fac notite, sa nu mai scriu in caietelul meu, ci direct pe pereti, ziduri, lifturi.

Am obosit sa tot visez si m-am dus la cinematograf. Sa privesc Fight club, sau poate un film de Tarantino, intelegi?



Crede si nu cerceta!...
pe vremea comunistilor - de ygrec la: 22/12/2003 04:31:14
(la: Romani in strainatate)
Corecta observatia ta, daniel. E adevarat, ma gandeam doar la ce se intampla astazi.
Eu cred ca oamenii au plecat din dragoste pentru tara asta pe care nu mai suportau sa o vada atat de chinuita de frica si lasitate, asistand neputinciosi la agonia ei. Oameni intelectuali, constienti ca ar putea fi utili, dar neutilizati; constienti ca semenii lor se inrautatesc si sunt asmutiti unii asupra celorlalti de catre Secu...
Oameni care voiau sa scape de infectia numita comunism dintr-un simplu instinct primordial-de aparare.
Ii compatimesc si ii admir: compatimire pentru ca au lasat TOT si nu vorbesc de bunuri materiale ci spirituale - sper sa nu sune prea filosofic, dar chiar cred asta - au lasat amintiri, prieteni, copilarie, locuri dragi...si ii admir ca au avut curajul de a se ...vindeca, asa cum a putut fiecare.
Si daca ar vizita o Romanie fara cozi la vama, fara cersetori pe strazi, cu oameni zimbind amabil ca te pot servi, o Romanie curata, eu cred ca cei plecati, s-ar reintoarce.
Si...dati-mi voie sa va mai spun ceva: mult trambitata "ospitalitate romaneasca" e al naibii de scumpa! -in euro.

#7089 (raspuns la: #6954) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...