comentarii

caragiale


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Ion Luca Caragiale - de (anonim) la: 19/09/2004 20:48:07
(la: Ion Luca Caragiale, natia romana si exilul in Germania)
Nu stiam ca I.L.Caragiale a murit in Germania. Dar probabil exista o alta biografie a scriitorului pe care nu o cunoaste nimeni. El a murit in tara in 1912 subit in urma unui atac de inima. Este inmormantat la Belu.Deci?....
caragiale sa traiasca - de just_me la: 13/05/2005 09:07:14
(la: O cola, va rog. Dar sa fie rece.)
de mii de ori bravooooooooooo
se pare ca in tine salasuieste esenta maestrului caragiale
tre sa cauti in arborele ginecologic(pardon genealogic:) sa vezi daca nu cumva esti ruda cu el
eu personal il ador pe caragiale deci te ador si pe tine
mai vreau alte comentarii efervescente de la tine
p.s.:ai fi bun sa faci o reclama la schwepes:un pic mai intepator:))))))))
imi placi!!!
modelul: becali sau caragiale? - de cico la: 12/09/2005 20:51:47
(la: De ce deranjeaza adevarul?)
ascultam ieri injuraturile lui becali la adresa celor de la antena si ma-ntreb: de fapt care a fost mai mult perceput drept "invingator"? Obisnuim sa ne afisam dezaprobarea, dar sondajele arata ca-s tot mai multi care admira "reusiti" gen becali (cu stilul direct de pumn in gura, rupere de oase, mitocanie cit cuprinde). Iar mass-media (civilizata) prefera sa adopte stilul retinut intelectual-sarcastic al lui Caragiale pt a-i portretiza pe-acesti primitivi. Adevarul e ca asa mi-ar place sa vad din cind in cind si intelectuali sadea pe post care sa adreseze contre directe de "ba p-a ma-tii" mitocanilor, ca sa se-nteleaga ca se poate ;) Riscul e desigur ca poti deveni "ei" :(
Caragiale si iar Caragiale or - de munteanu rodica la: 08/10/2005 07:43:51
(la: Va place literatura umoristica?)
Caragiale si iar Caragiale oricind la orice ora,Moliere, Topirceanu , mai sint.. oho.
Am citit de mult Bertoldo, Bertoldino si Cacaseno ( nu stiu decit ca este din literatura italieneasca ,poate din cea populara dar stiu ca este spumoasa si plina de umor)
Acu'nici Caragiale nici Molie - de munteanu rodica la: 08/10/2005 15:04:02
(la: Va place literatura umoristica?)
Acu'nici Caragiale nici Moliere nu sint umoristi dar ceea ce au scris este plin de umor si sarcasm
Ce e un moft? Un Caragiale p - de cosmacpan la: 01/11/2005 09:18:23
(la: joc)
Ce e un moft?
Un Caragiale pomenit.

ce vise ai?
#83469 (raspuns la: #83450) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
decat pastrama trufanda a lui Caragiale mai bine la Indieni - de daniela_sorina_albeanu la: 02/11/2005 12:53:07
(la: Locul de vesnicie)
Am citit de mult "Pastrama trufanda" a lui Caragiale dar mi-a ramas intiparita, si n-am uitat-o nici pana azi, atat de sinistra mi s-a parut intamplarea! Cred ca mai romantic este obiceiul indienilor care dupa ce mori,ard cadavrul si cenusa o risipesc in Gange la apusul soarelui!Romantic nu? Mie una mi-ar place si nu neaparat in Gange cat intr-o mare!
Apropos! A vazut cineva cum au italienii cimitirele, (cenotafuri sistem bloc suprapus din marmura alba) in care depun urnele cu cenusa si poza celui decedat.Cimitirele sunt pline de vase cu flori depuse alaturi de acele poze. Probabil ca aceasta solutie a fost gasita din lipsa de spariu intins . Acolo cimitirele nu ocupa spatii largi ca la noi.
rsi: caragiale s-a autoexilat - de dorinteodor la: 04/01/2006 20:39:05
(la: Ion Luca Caragiale, natia romana si exilul in Germania)
rsi, caragiale nu a fost atacat de un oarecare caion ci de un membru al academiei cu complicitatea greu de dovedit si a altor academicieni. din cauza asta s-a autoexilat si celelalte. eminescu a fost cealalta victima a academiei (e subiect foarte tabu). acordarea in 1948 a titlurilor de academicieni "post mortem" lui eminescu si caragiale nu se poate interpreta decit ca o profanare de morminte. asa se scrie istoria dorinteodor
#98483 (raspuns la: #92950) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
totun clasic"Caragiale" - de munteanu rodica la: 25/02/2006 10:56:11
(la: CLASICII LITERATURII UNIVERSALE)
ieri am gasit o carte pe care nici nu stiam ca o am"OpERE GASITE"(proza)de Caragiale editata in franceza 1953.
doua nuvele mi-au atras atentia mai ales prin faptul ca nu stiam nimic de ele .
este vorba de "LE RROUMAIN" si "LA RROUMANIE"(sccrise inn 1893)
spicuiesc:Le craneur est eminemment roumain;toutefois avannnt d'etre
roumain,il est craneur.
notre craneur roumain est:
a partir de sonn enntree a l'ecole primaire, jusqu'au baccalaureat-anarchiste;
apres le baccalaureat et jusq-a son premier examenn a l'Universite-socialiste
depuis son premier examen universitaire ,jussqu'a la licennce-progressiste.
apres avoir obtennu sa licence, jusqu'a sonn entree en fonction-liberal.
des son entree en function et jusqu'a la retraite- conservateur.
bucurestenii de altadata, descrisi de Caragiale - de Daniel Racovitan la: 26/06/2006 20:45:50
(la: Politetea la romani)
Citindu-l pe Caragiale, ii vedem pe bucurestenii de pe vremuri, pe care il ridica atata in slavi mr. Ionescu. Iata cum ii descrie nenea Iancu pe bunicii si strabunicii d-lui Ionescu: mitocani, obraznici, inculti, prosti, ghertzoi, agramati si plini de figuri in cap. Dixit. Asa ca domnu' Ionescu, ia mai scutiti-ma cu stramosii dvs. bucuresteni...


___________________________________________________________________
"aceste cuvinte ne doare" (sic).
#130238 (raspuns la: #130141) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Caragiale este mereu actual - de DINU IONESCU la: 27/06/2006 08:29:19
(la: Politetea la romani)
Bineinteles ca totdeauna Caragiale este si va fi actual..NUmai ca dl Racovitan a plecat cam de multisor(probabil) din realitatile dambovitene si ne vorbeste cu superioritate de pe malurile Senei...Am fosat si eu acolo si , va asigur , unghiul de privire deformeaza perpectivele..
Incolo, numai de bine..
SAM.
#130299 (raspuns la: #130238) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Caragiale este mereu actual - de DINU IONESCU la: 27/06/2006 08:29:19
(la: Politetea la romani)
Bineinteles ca totdeauna Caragiale este si va fi actual..NUmai ca dl Racovitan a plecat cam de multisor(probabil) din realitatile dambovitene si ne vorbeste cu superioritate de pe malurile Senei...Am fost si eu acolo si , va asigur , unghiul de privire deformeaza perpectivele..
Incolo, numai de bine..
SAM.
#130300 (raspuns la: #130238) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Caragiale si Cervantes .... - de rolia la: 27/07/2006 20:10:21
(la: Caragiale nu e Cervantes!)
Caragiale si Cervantes inspirata paralela ,pentru "vremurile" noastre .Nu putem din pacate sa le cerem "Miticilor" din toate veacurile ,trecute sau viitoare sa-l inteleaga pe "Don Quijote" .
Oooh... , o sa avem parte , mult si bine pe aceste meleaguri de ,"Mitici ,Vete ,Catavenci ,Goe ,etc .Fericiti cei care reusesc sa perceapa fenomenul .Sau poate NU ! ? .........................................
.............................................................................................
Sa ne rugam cerului ,sa se poata pastra "necontaminati" ,atatia cati mai sunt.
Micle, Eminescu, Caragiale si Vlahuta? - de Daniel Racovitan la: 17/01/2014 13:46:33
(la: Emin...164... fotografii nestiute)
Cica cei patru ar aparea in poza asta:


explicatii aici: http://clubuldepresatransatlantic.wordpress.com/2011/01/15/tema-de-studiu-eminescu-veronica-micle-caragiale-si-vlahuta-in-mijlocul-unui-grup-de-actori/

As fi preferat o rezolutie mai mare.
La o prima analiza, pare plauzibil. Forma fetei presupusului Eminescu corespunde, la fel si statura (era mai degraba scund). Pe vremea aia se afla in Bucuresti, poza avand ca fundal Hanul lui Manuc vazut dinspre cheiul Dambovitei. Presupusa Micle corespunde chiar bine. La fel si presupusul Vlahuta de la stanga lui Eminescu (nu am reusit sa gasesc inaltimea lui). Caragiale, cel cu bastonul, corespunde in mare si el. Trebuie avute in vedere conditiile de lumina, facute nu in studio ca restul pozelor cunoscute ale personajelor, ci la lumina zilei, cu soarele in fata.

pentru comparatie, o poza de-a lui Micle: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2a/Nestor_Heck_-_Veronica_Micle.jpg

Pareri?
Citesc din nou ce-ai scris... - de Alice la: 15/10/2003 14:10:59
(la: Literele)
Iar si iar...
De’gzemplu, si ca sa-ti dau unul, am invatat pe dinafara "Epilogul":)
Acuma stau si cuget: de ce EU vad ALTCEVA?
O fi de la "pastile"?
O fi de la luna plina?
N-o fi? O fi!
Papadio, fiul lui Caragiale, amare ti-s frunzele pentru unii!!!
Dar parca ti-ar pasa-n vreun fel...:)
Antisemitism - Lucian Sarbu - Revista Electra - de talusa la: 11/11/2003 02:47:40
(la: Israelul, dupa Codrin)
=====================================================================
Trebuie sa recunoastem ca o abordare a temei antisemitismului ii sperie pe multi, si asta pentru ca avem de-a face cu un subject care e de natura sa sperie pe unii
Ii sperie deoarece in sinea lor se stiu antisemiti, dar conventiile
sociale ii obliga sa-si doseasca optiunile.
A scrie pe tema antisemitismului e foarte periculos pentru
acestia, deoarece exista permanent pericolul sa spuna, involuntar, ceea ce cred cu adevarat.
Pe unii ii sperie din principiu, fiindca o singura virgula pusa gresit te poate transforma, in ochii diversilor vanatori de vrajitoare care bantuie si pe la noi, in "antisemit".
Alcatuirea unui intreg numar al unei publicatii - fie ea si electronica - pe tema antisemitismului poate da frisoane fiindca e foarte probabil sa se gaseasca unele minti incete care sa te acuze fie ca esti "vandut" fie ca, dimpotriva - daca numarul respectiv nu
dovedeste suficienta "vigilenta" - ca esti tu insuti... antisemit.
Antisemitismul pare a fi, la ora actuala, o tema de care au voie sa se atinga numai intelectualii verificati si para-verificati, cu cariera deja pusa la punct.
Pe noi tema antisemitismului ne intereseaza pur si simplu deoarece e paradigmatica pentru un anumit tip de gandire a(supra) excluderii celuilalt.
Caci primul pas pe drumul antisemitismului iI facem atunci cand evreul de langa noi devine Celalalt. Acest Celalalt poate locui langa noi fie la Bucuresti, pe aceeasi strada, fie la lerusalim - pe aceeasi planeta, si totusi sa devina Celalalt.
Dupa ce devine Celalalt, evreul nu va mai fi scos din evreitatea sa. 0 gandire antisemita e obsedata de scoaterea la iveala a evreitatii, indiferent de pret. Cineva care gandeste antisemit ar spune despre o Ana Pauker ca a fost mai intai evreica, si abia apoi o
persoana nefasta. 0 gandire non-ansemita va pastra amanunte cu evreitatea deoparte, ca unul din multe altele (Inaltime... varsta... greutate...) retinand principalul: Ana Pauker
a fost, pur si simplu, una din persoanele nefaste pentru istoria Romaniei.
0 gandire antisemita va emite o propozitie de tipul: "Evreii au batjocorit soldatii romani care se retrageau din Basarabia." Cineva care nu gandeste antisemit va spune doar: "Anumiti cetateni romani de origine evreiasca s-au dedat la acte de batjocura impotriva armatei
romane aflata in retragere." In acest fel, responsabilitatea acelor acte revine, cum e si firesc, statului roman care nu a stiut sa si-i faca pe anumiti evrei din Basarabia cetateni de buna credinta. Cu ce sunt acestia vinovati?!
Pentru antisemit, evreul poate fi doar acuzat, nu si disculpat. Spre deosebire de antisemit. AntisemituI este justificat, i se gasesc scuze. Bunaoara, Eminescu era antisemit pentru ca evreii impanzisera tara cu carciumi. Fara indoiala, citind textele poetului national suntem de acord ca acesta era unul dintre motivele principale pentru
care era Eminescu antisemit. De altfel, toata lumea, in epoca, il zugraveste cat mai grotesc pe evreul-carciumar (cine nu-si aduce aminte de nuvela lui Caragiale). In schimb, evreului nu i se da voie sa spuna ce l-a impins sa fie carciumar, nu are voie sa se disculpe. Pentru antisemit, e de la sine inteles ca evreul nu putea
decat sa paraziteze cu alcool blanda si taraneasca natie romana, pentru ca asa era el: parazitar.
Antisemitul se considera in permanenta in devenire, zicand cu tarie despre sine ca, daca e antisemit, atunci a devenit antisemit, fiind impins la asta chiar de catre evreu; si ca va inceta sa mai fie, cand evreul va inceta sa-l mai supere. Cu alte cuvinte,
antisemitui isi aroga un fond bun, uman, calduros, pe care numai confruntarea cu evreui l-a preschimbat, vremelnic, in ceva violent. In schimb, evreului nu i se concede onoarea devenirii: evreul-suparator nu este suparator fiindca va fi devenit asa, ci fiindca asa e el,profund rau de la natura. Chiar si daca ar fi sa traiasca izolat pe o insula.
Relatia cu Celalaltul-evreu e vazuta de antisemit ca una pur chirurgicala: evreui trebuie
extirpat. Fie ca extirparea va insemna transportarea evreului cu trenurile mortii sau scoaterea sa de pe piata de munca. Evreul trebuie exclus din raza noastra vizuala.
In acest fel, problema violenta a antisemitismului devine de fapt parte integranta din problema, mult mai vasta, si de imensa actualitate, a excluderi. Si cum majoritatea modurilor de excludere sunt atat de subtile si de perverse, problema antisemitismului isi
sporeste importanta deoarece, asemeni proceselor dintr-un laborator, ne poate avertiza asupra pericolelor pe care le aduce cu sine orice gandire care exclude.
Caci primul pas pe drumul gandirii care exclude il facem atunci cand vecinul de langa noi devine Celalalt. Bunaoara, cand noi devenim elita, iar el simplu vecin.
Exista patru feluri de antisemitism.
-Cel fatis.
-Cel inconstient
-Cel institutionalizat
-Cel inventat
=====================================

P.S.Recomand celor interesati sa consulte si lucrarea Prof.Universitar GEORGE VOICU despre "Teme antisemite in discursul public"(n.a.)
#3943 (raspuns la: #3941) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
In continuare. - de talusa la: 12/11/2003 05:08:50
(la: A existat holocaust in Romania?)
In continuarea mesajului lui "lifeform":

"Sã fiu bine înteles: nu am nimic împotriva maghiarilor, în general. Am avut si am cunostinte, chiar prieteni dintre aceia care au înteles cã apartin Poporului Român, cã Dumnezeu ne-a rînduit sã convietuim împreunã, în liniste si întelegere. Tot asa dupã cum americanul (ne place sã-l luãm drept etalon al democratiei) este mai întîi american, si apoi mexican, chinez ori mai stiu eu ce altã etnie. Am si voi avea opinii dure la adresa iredentismului maghiar, care cucereste, pas cu pas, cu o perseverentã diabolicã, sub oblãduirea Puterii (istoria va aprecia cîrdãsia prezentã), asa-zisele „drepturi“. Am tot asteptat vreo reactie oficialã la „propunerile Consiliului National (?! – n.a.) Secuiesc“ de constituire a „Tinutului Secuiesc“, aceasta fiind o actiune care lezeazã securitatea nationalã. Zadarnic! Desi n-au lipsit avertizãrile presei scrise. Iatã cîteva: „Proclamîndu-si «Patria-Mamã», Tökes & Co. au cerut autonomia teritorialã a Tinutului Secuiesc“, „La Universitatea de Varã a Ligii Pro-Europa, pledoarie pentru secuimea autonomã“ („Independent“, 2 iunie si 4 august a.c.), „Maghiarii promoveazã în lume «Transilvania, pãmînt unguresc»“, „Tökes & Co. lucreazã sitematizat: Radicalii si-au fãcut calendar pentru obtinerea autonomiei“, „Tökes pregãteste autoguvernarea maghiarilor“ („Curentul“, 25 februarie, 24 mai si 8 august a.c.), „Se reface Imperiul Austro-Ungar?“, „PSD a fãcut pe plac UDMR“ („Jurnalul national“, 2 si 24 septembrie a.c.), „Regionalizarea dezbãtutã la Universitatea de Varã «Transilvania»“ („Ziua“, 4 august a.c.), „Planuri de autonomie teritorialã pe cont propriu. Oamenii lui Tökes înfiinteazã consilii locale secuiesti în Harghita, Covasna si Mures“, „La Forumul de la Odorheiul Secuiesc, Laszlo Tökes a cerut autonomie teritorialã pentru maghiarii din România. S-a constituit Consiliul National al Maghiarilor din Ardeal“ („Curierul National“, 29 aprilie si 8 august a.c.), „Propunere la Universitatea de Varã de la Balvanyos: ceangãii vor fi rugati sã se mute în Covasna si Harghita“ („Realitatea Româneascã“), „Tökes îndeamnã la insurectie: «Este timpul sã ne luãm soarta în propriile mîini»“, „Cînd românii devin strãini la ei acasã: «Sîntem români, dar nu stim româneste». Un reportaj trist, realizat acolo unde maghiarizarea nu se opreste niciodatã“, „Un pericol public: radicalii maghiari. Amicii lui Laszlo Tökes si Marko Bela tin cu orice pret sã provoace tensiuni între români si unguri. Viceprimarul muresean Fodor Imre, recunoscut pentru atitudinea sa radicalã, a fost surprins lipind afise“ („Cronica Românã“, 2 iunie, 15 iulie si 10 octombrie a.c.). Si exemplele pot continua. Despre atitudini ostile românismului în însãsi agora supremã a tãrii, printre parlamentari: „Un deputat UDMR ponegreste tara în care trãieste. Raduly: «România e un stat hot!»“, „Deceptia Raduly: «România e un stat hot si doar maghiarii au onoare»“ („Jurnalul national“, 23 si 24 iulie a.c.), „Radicalii din UDMR cer autonomie si o politicã proprie: «Dezideratele maghiarimii se pot realiza doar prin presiuni externe»“ („Curierul National“, 28 iulie a.c.). Cine afirmã? Un deputat UDMR, Tibor T. Toro. A cui presiune? „Pretentia maghiarimii“ („Ziua“, 23 iulie a.c.), „Tensiune diplomaticã între Bucuresti si Budapesta: Ungaria vrea sã vãmuiascã negocierile României cu UE“ („Evenimentul zilei“, 23 iulie a.c.). Asadar, oficialitãtile tac. PSD, la fel. Cu toate cã „PSD Cluj condamnã actiunea extremistilor episcopului Laszlo Tökes“ („Cronica Românã“, 25/26 iulie a.c.), „Forumul de la Satu Mare nu rãmîne fãrã ecou: un deputat PSD (Valentin Iliescu – n.a.) cere sanctionarea lui Tökes“ („Cotidianul“, 4 iunie a.c.), „Adrian Cãsuneanu (presedintele PSD Covasna, deputat – n.a.): membrii Consiliului Maghiarilor trebuie deferiti Justitiei“ („Curentul National“, 9/10 august a.c.), „Efectele Protocolului UDMR-PSD: Românii din Harghita si Covasna discriminati etnic în propria tarã“ („Curentul“, 15 iulie a.c.), „Românii din Har-Cov se plîng lui Dorneanu cã sînt discriminati“ („National“, 14 iulie a.c.), „Senatul UBB cere Ministerului Educatiei sã-si asume responsabilitatea separãrii pe criterii etnice a facultãtilor. Protocolul PSD-UDMR, sursã de tensiuni la Babes-Bolyai“ („Cotidianul“, 1 septembrie a.c.). Cu exceptia PRM, tac si celelalte partide din Opozitie. Interviul cu Adrian Cioroianu („Cotidianul“, 3 noiembrie a.c.) este concludent: „PNL se pronuntã în mod clar si ferm (?! – n.a.) împotriva oricãror încercãri de regionalizare a României pe criterii etnice“, dar aflãm, în continuare, cã problematica ar fi trebuit „supusã unei ample dezbateri“, „o dezbatere realã, la nivel politic“. Ceva gen Caragiale: ori sã se revizuiascã, ori sã nu se revizuiascã. Duplicitarã pozitie pentru un partid ce se defineste national. Ce sã se discute? Cînd este vorba despre securitatea nationalã, despre caracterul national al Statului, nu încape loc pentru discutii. Îmi voi schimba pãrerea cînd voi afla de „regionalizare“ gen „Tinutul Secuiesc“ prin Franta, Germania, Spania, Italia sau chiar SUA. „Extremistii“ sînt altii, cei ce apãrã… românitatea. În afara legii se propune a fi scoasã, de cãtre o minte plecatã cu sorcova, o altã formatiune politicã. Iar un cotidian, ce are înscris cu verzale pe frontispiciu „ZIAR NATIONAL INDEPENDENT“ si cã „Nimeni nu este mai presus de lege“, titreazã: „Corul extremistilor pe o singurã voce: C.V. Tudor si Laszlo Tökes spun NU noii Constitutii“ („Adevãrul“, 15 octombrie a.c.). Ipocrizie! Asadar, ziare care se respectã au sesizat pericolul. Goethe afirma: „Adevãrul este ca o fãclie, dar una îngrozitoare: o privim mai tare clipind cînd trecem pe lîngã ea si ne e fricã sã nu ne aprindã“. Iredentismul maghiar este ca aceastã fãclie. Jocul cu focul este periculos. A-l preveni este datoria principalã a institutiilor abilitate constitutional. Argumente sînt destule. În numãrul viitor voi aduce spre informare publicã o lucrare mai putin cunoscutã, scrisã de un jurist si economist, mare consumator si producãtor de culturã, patriot autentic, vertical, fãrã compromisuri morale, care, obligat de regimul trecut sã-si gãseascã locul pe alte meleaguri, a monitorizat si consemnat, în eseuri politice, situatia din România: Grigore Nedei (pe numele real Adamescu – nota red. R.M.) „În numele adevãrului si dreptãtii Neamului Românesc: Iredentismul maghiarilor, boalã fãrã leac“.

#4012 (raspuns la: #3974) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De Lucian Sarbu, revista Electra - de anita47 la: 18/11/2003 05:41:42
(la: Ce este antisemitismul?)
Trebuie sa recunoastem ca o abordare a temei antisemitismului ii sperie pe multi, si asta pentru ca avem de-a face cu un subject care e de natura sa sperie pe unii
Ii sperie deoarece in sinea lor se stiu antisemiti, dar conventiile
sociale ii obliga sa-si doseasca optiunile.
A scrie pe tema antisemitismului e foarte periculos pentru
acestia, deoarece exista permanent pericolul sa spuna, involuntar, ceea ce cred cu adevarat.
Pe unii ii sperie din principiu, fiindca o singura virgula pusa gresit te poate transforma, in ochii diversilor vanatori de vrajitoare care bantuie si pe la noi, in "antisemit".
Alcatuirea unui intreg numar al unei publicatii - fie ea si electronica - pe tema antisemitismului poate da frisoane fiindca e foarte probabil sa se gaseasca unele minti incete care sa te acuze fie ca esti "vandut" fie ca, dimpotriva - daca numarul respectiv nu
dovedeste suficienta "vigilenta" - ca esti tu insuti... antisemit.
Antisemitismul pare a fi, la ora actuala, o tema de care au voie sa se atinga numai intelectualii verificati si para-verificati, cu cariera deja pusa la punct.
Pe noi tema antisemitismului ne intereseaza pur si simplu deoarece e paradigmatica pentru un anumit tip de gandire a(supra) excluderii celuilalt.
Caci primul pas pe drumul antisemitismului iI facem atunci cand evreul de langa noi devine Celalalt. Acest Celalalt poate locui langa noi fie la Bucuresti, pe aceeasi strada, fie la lerusalim - pe aceeasi planeta, si totusi sa devina Celalalt.
Dupa ce devine Celalalt, evreul nu va mai fi scos din evreitatea sa. 0 gandire antisemita e obsedata de scoaterea la iveala a evreitatii, indiferent de pret. Cineva care gandeste antisemit ar spune despre o Ana Pauker ca a fost mai intai evreica, si abia apoi o
persoana nefasta. 0 gandire non-ansemita va pastra amanunte cu evreitatea deoparte, ca unul din multe altele (Inaltime... varsta... greutate...) retinand principalul: Ana Pauker
a fost, pur si simplu, una din persoanele nefaste pentru istoria Romaniei.
0 gandire antisemita va emite o propozitie de tipul: "Evreii au batjocorit soldatii romani care se retrageau din Basarabia." Cineva care nu gandeste antisemit va spune doar: "Anumiti cetateni romani de origine evreiasca s-au dedat la acte de batjocura impotriva armatei
romane aflata in retragere." In acest fel, responsabilitatea acelor acte revine, cum e si firesc, statului roman care nu a stiut sa si-i faca pe anumiti evrei din Basarabia cetateni de buna credinta. Cu ce sunt acestia vinovati?!
Pentru antisemit, evreul poate fi doar acuzat, nu si disculpat. Spre deosebire de antisemit. AntisemituI este justificat, i se gasesc scuze. Bunaoara, Eminescu era antisemit pentru ca evreii impanzisera tara cu carciumi. Fara indoiala, citind textele poetului national suntem de acord ca acesta era unul dintre motivele principale pentru
care era Eminescu antisemit. De altfel, toata lumea, in epoca, il zugraveste cat mai grotesc pe evreul-carciumar (cine nu-si aduce aminte de nuvela lui Caragiale). In schimb, evreului nu i se da voie sa spuna ce l-a impins sa fie carciumar, nu are voie sa se disculpe. Pentru antisemit, e de la sine inteles ca evreul nu putea
decat sa paraziteze cu alcool blanda si taraneasca natie romana, pentru ca asa era el: parazitar.
Antisemitul se considera in permanenta in devenire, zicand cu tarie despre sine ca, daca e antisemit, atunci a devenit antisemit, fiind impins la asta chiar de catre evreu; si ca va inceta sa mai fie, cand evreul va inceta sa-l mai supere. Cu alte cuvinte,
antisemitui isi aroga un fond bun, uman, calduros, pe care numai confruntarea cu evreui l-a preschimbat, vremelnic, in ceva violent. In schimb, evreului nu i se concede onoarea devenirii: evreul-suparator nu este suparator fiindca va fi devenit asa, ci fiindca asa e el,profund rau de la natura. Chiar si daca ar fi sa traiasca izolat pe o insula.
Relatia cu Celalaltul-evreu e vazuta de antisemit ca una pur chirurgicala: evreui trebuie
extirpat. Fie ca extirparea va insemna transportarea evreului cu trenurile mortii sau scoaterea sa de pe piata de munca. Evreul trebuie exclus din raza noastra vizuala.
In acest fel, problema violenta a antisemitismului devine de fapt parte integranta din problema, mult mai vasta, si de imensa actualitate, a excluderi. Si cum majoritatea modurilor de excludere sunt atat de subtile si de perverse, problema antisemitismului isi
sporeste importanta deoarece, asemeni proceselor dintr-un laborator, ne poate avertiza asupra pericolelor pe care le aduce cu sine orice gandire care exclude.
Caci primul pas pe drumul gandirii care exclude il facem atunci cand vecinul de langa noi devine Celalalt. Bunaoara, cand noi devenim elita, iar el simplu vecin.
Exista patru feluri de antisemitism.
-Cel fatis.
-Cel inconstient
-Cel institutionalizat
-Cel inventat
=====================================

P.S.Recomand celor interesati sa consulte si lucrarea Prof.Universitar GEORGE VOICU despre "Teme antisemite in discursul public"(n.a.-Nanu)

=================

Marin Sorescu - de (anonim) la: 19/11/2003 02:44:32
(la: Marin Sorescu, comunist si poet netalentat?)
Fara indoiala, prietenul tau este snob. Eu l-as cataloga pe sorescu printre cei mai mari dramaturgi dupa Caragiale, dar nu trebuie uitat de Trei dinti din fata, romanul sau (mai consistent decat Viziunea... si de volumele de eseuri. In plus, pentru traitorii in epoca, poeti romani erau doi: Nichita si Sorescu. Este cunoscut, pe de alta parte, cat a avut de patimit de pe urma meditatiei transcedentale! Daca Sorescu e comunist, cum ar cataloga lumea poezia lui Vadim si a lui Paunescu?
CARAGIALE - de Catalina Bader la: 23/11/2003 00:04:33
(la: banc)
caldura mare

FORUM:
hai s-o dam anonima. Anonima, anonima, da' sa stiu si eu! HAC?!

ROMANIA astazi:
da' noi cu cine votam? hac?!
curat murdar!

Lefter POPESCU:
ce-ai avut si ce-ai pierdut?!
si ai primit-o si de la tigani... pe-aia mai mare...
HA!

mamito:
furculition ca lingurition stiu cum se spune...

da' eu vreau sa ma imbrac in mariner...sau marinel?
grea e limba romana...

de ce sa nu punem ceva dulce in pantofu' mosafirului ca tot mi-a dat o tigara = razboiul dintre noi...
Cand dai un pumn, primesti furtuna...
Si ce, n-o meriti?
sa-ti mai iasa fumurile...
ca poate te lasi de fumat...

o scrisoare pierduta
ce simplu...
si ce normal
merita sa mori pentru asta?
sau poti sa mai compui una?












Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...