carte CATIA V5 GRATIS

Carte de CATIA disponibila in limba romana:
http://www.cartemax.s5.com
Cursuri de CATIA:
http://www.promanagement.ro/cursuri/curs.asp?id=83&tip=indef

cele redate mai jos, nu sunt ''critici''...nici nu mi-as permite sa critic texte din acest site sau de aiurea...ceea ce unii ar considera ''critica'' facuta de Intruder, este de fapt zeflemea nevinovata, fara intentia de a fi eu mai catolic decat papa...
(asta ca paranteza la postarile mele anterioare)

cititi sa va amuzati...textul e super si autorul talentat...;)

Jurnal intim
Publicat de lazarescu la 12/02/2004 - 06:03 la Eseuri

Împărţeam cu doi tineri căsătoriţi o căsuţă cu două camere, un hol, o bucătărie, o baie, cîţiva şoareci şi mii de furnici.

în curte există un cîine-lup (blînd, pîinea-lui-Dumnezeu), care nu latră decît la mine. Dimineaţă am ieşit în vîrful picioarelor, privind în stînga şi în dreapta, şi am rupt-o la fugă spre poartă. A ieşit naiba ştie de unde şi a năvălit după mine, lătrînd înnebunit. Azi nu m-a prins.
Pe cîine îl cheama Lucky. De ce l-o fi chemînd aşa, treaba lui. Şi eu m-am simţit "lucky". De ieri dimineaţă nu l-am mai văzut. Am înţeles că noaptea doarme în casă. Treaba lui.

Aseară, în timp ce umblam bezmetic printr-o alimentară, memoria afectivă mi-a fost brusc deşteptată de imaginea unei banane verzi. Mi-am amintit cum, în copilărie, am aşteptat să se coacă o banană. O cumpărase tata, după vreo doua ore de stat la coadă. Mi-a explicat că, de fapt, bananele sunt galbene şi că-s mai bune coapte. Am pus-o pe fereastră şi o cercetam cu sufletul la gură de cîteva ori pe zi. Singura evoluţie a fost că s-a veştejit.

Azi, cînd am ieşit din editură ca să-mi cumpăr ţigări, am văzut o veveriţă care trecea strada pe zebră. Semn că nu mai există veveriţele de-altădată. Nu se mai sperie de aglomeraţie. În plus, au şi un comportament civilizat.

Muntele Rarău, ajunul Revelionului 2002, pe o cărăruie aflată la 15 km distanţă de civilizaţie. Mă opresc să-mi aprind o ţigară. Apare de niciunde un aurolac: "Da si mie un ban". Hai, că la restaurant, pe strada, mai înţeleg. În creierii munţilor nu-mi pot imagina ce căuta un aurolac.

Astă vară, mă plimbam cu iubita şi a venit un aurolac la noi, cu celebrele cuvinte: "Dă şi mie un ban". Eram amîndoi lefteri. Fumător înrăit, m-am gîndit să-i ofer totuşi ceva: "Ia nişte ţigări". "Mersi, nu fumez", a venit prompt răspunsul lui.

Printr-un concurs de împrejurări greu de închipuit, am ajuns cu cîţiva ani în urmă să-l colind pe regele Mihai. Venise pentru a sărbători Crăciunul la Iaşi, invitat de primar la o petrecere cu VIP-uri locale.
(...)
Ne dusesem în gaşcă să-l colindăm pe directorul căminului şi ne-am trezit la masa regelui.
(...)
Mă rog, era acolo toată eticheta de care n-aveam habar decît din cărţi, o etichetă pe care am călcat-o în picioare cu inocenţă, ciocnind cu regele, apoi cu bodyguarzii şi pe urmă cu regina şi membrii familiei.

În primul rînd am slăbit. Aşa spun ceilalţi. Ar mai fi un semn faptul că toţi cunoscuţii la care mă duc în vizită mă întreabă în primul rînd dacă nu vreau ceva de mîncare. Se şi exagerează. Tata exclamă de fiecare dată cînd mă vede: "Bă, da' ce-ai mai slăbit!".

Aşadar, 29 de ani. O vîrstă frumoasă, respectabilă. Cea mai frumoasă vîrstă pe care mi-o închipui este la 30 de ani. Suficient de tînăr ca să nu-ţi fi pierdut entuziasmul, acea inconştienţă de a crede că frumuseţea vieţii tale e abia la început, destul de matur ca să dai în mă-sa toate lucrurile care nu merită.

Emoţionante mesaje de felicitare de la adminul unor situri pe care am cont. Mi se oferă cadou liste cu tipe născute în aceeaşi zi cu mine, reduceri la schiuri, o carte de credit gratis la una din băncile din sudul Americii... Într-adevăr emoţionant mi se pare următorul mesaj de pe situl meu:
''situl e fain realizat,simplu si la obiect,imi place mai ales explicatia din jpegul de mai sus ( eu ---> ) e super.. la viata mea am citit numai carti de colorat(volumul 1,volumul2,trilogii etc..) si pot spune ca,referitor la continut,situl tau ma incanta din nou...pana acu ai 2 bile albe!! oricum sa nu te-astepti sa-ti cumpar cartea..sunt lefter :)'' . Semnat: un gigel oarecare

Produceam clorofilă. Vegetam. Am stins lumina şi am încercat să adorm. Nimic. Gînduri şi imagini de toate felurile - banale, extrem de banale - au început să-mi apară: golul Danemarcei marcat de la 40 de metri, faze din camera Big Brother, o mîţă care mi-a tăiat calea, lista cu lansările pentru Bookarest, corzile de chitară pe care le-am primit cadou etc. etc. Toate aceste gînduri-imagini au început să circule în viteză, ca nişte maşini pe o autostradă cu mai multe benzi. Vehicule care respectă regulile de circulaţie, supravegheate de sus de elicopterul poliţiei. Apoi, brusc, o asemenea maşină derapează de-a curmezişul autostrăzii, provocînd o coliziune în lanţ: şutul tras de danez la poarta noastră sparge un geam de la casa Big Brother, mîţa apare năucă în mijlocul autostrăzii, maşinile explodează pentru că a căzut peste ele elicopterul poliţiei.

Dracilor din Pateric li se potriveşte perfect zicala românească: "nimic nu fac, dar nici nu stau degeaba".

Aseară fumam lîngă magazinul Billa. Prin faţa mea, trei aurolaci se trăgeau cu cărucioarele de la supermarket, transformate în trotinete. Unul - după ce mi-a cerut "măcar" o mie de lei - a plecat voios, cu un picior pe cărucior, cu celălalt, făcîndu-şi vînt. Cînta într-un amestec de ritm gospel şi hip-hop: Dumnezeuuu/ Taatăl nostruuu/ Iisus Hristooos!. Partea cu "Iisus Hristooos!" cădea ca un refren, un soi de "Check it up!". Probabil că peste zi, în timpul "serviciului", îşi cînta versurile pe altă melodie. Acum, se distra. Îşi permitea să improvizeze.

Bunică-mea a rămas văduvă cînd avea tata 15 ani. Habar n-am cum era pe vremea cînd trăia bunicul, dar sînt convins că s-a făcut mai rea după moartea lui. Avea o casă retrasă, pe malul unei rîpe. Nu suporta pe nimeni, se certa cu toată lumea. Dacă stau şi mă gîndesc bine, avea două aşa-zise prietene (Mariţa şi Floarea, parcă) cu care se întîlnea duminicile, bîrfea lumea din sat şi toate neamurile (mama fiind cap de listă). Nu reţin din discuţiile lor decît două ticuri verbale: "Am păţit ca 'ceala!" (Bunica) şi "Fac ca cîntecu'!" (Floarea). Mariţa vorbea mai puţin. Prefera să tragă cîte o duşcă dintr-o sticlă cu ţuică şi să intervină atunci cînd mirosea că e rost de sfadă, turnînd gaz pe foc. Discuţiile se terminau într-un vacarn generalizat, în care toate blestemau şi nimeni nu mai asculta pe nimeni, ca la Tucă-show sau la Procesul etapei. Se despărţeau jurîndu-se vă nu vor să se mai vadă niciodată, pentru a se întîlni o săptămînă mai tîrziu. Nu de puţine ori eu deveneam subiectul dicuţiei: că de ce umblu în chiloţi (de fapt, pantaloni scurţi) în Sfînta Duminică, de ce bolovănesc cîinele, de ce umblu aşa murdar. "Apăi, da, e murdar, că nu-l spală mă-sa", prindea bunica prilejul să se lege de mama. "Da' taci, ţaţă, ce-ai cu mă-sa! Mă-sa îl spală, faci ca cîntecu', el e drac împieliţat", sărea Florea. Mariţa scrîşnea dezaprobator din cei trei-patru dinţi rămaşi în gură, trăgea un gît de ţuică şi spunea ca pentru sine: "Eu n-aş înghiţi una ca asta!". Apoi bunica uita că ea se pornise pe mama şi întorcea vorba ca şi cum celelalte s-ar fi legat de noră-sa. Şi dă-i ceartă.

Cel mai nasol lucru pe care i l-am făcut (bunicii- n.b). a fost odată cînd mi-a dat să mănînc nişte vişine scoase din ţuică. M-am îmbătat şi eu, şi porcul (cu care am împărţit vişinele). Porcul s-a îmbătat mai rău, stătea lat în curte, dar eu m-am comportat mai urît: am luat o cană şi am pocnit-o în cap, fără vreun motiv anume, pe bunica. Îmi amintesc că era o cană de marmură şi că am rămas cu toarta în mînă. Mă rog, e lucru scuzabil, avînd în vedere că vorbesc despre prima mea beţie.


sursa: http://www.cafeneaua.com/node/view/1018

am construit figura geometrica, la scara, intr-un soft de proiectare (catia v5). masurand unghiul x, da fix ca solutia de pe net, si deloc ca solutia mea sau a lui apoll.

din nou revin cu o intrebare: wtf??

"Autorii isi propun nu mai mult ori mai putin decit crearea
unei biblioteci virtuale la dispozitia tuturor, prin scanarea de
carti, inclusiv imagini din carti (ca sa fiu in topicul discutiei de
fata), si descarcarea lor gratuita de oricine."

In spatiul romanesc se poate orice si Romanul e cam hotz; de fapt asa am invins si am rezistat popoarelor migratoare, prin arme neconventionale si elasticitate cind e cazul, ca si prin dare de haraci, peshkesh, ciubuc, si hotie si jumuleala cit cuprinde in rest.

Eu primesc aproape zilnic de la intelectuali altfel bogati si linistiti la casa lor mailuri ca asta:

"Draga Dinu,

tocmai am primit acest mesaj de lauda Romaniei, impreuna cu 21 din pozele tale (iti atasez doar una spre exemplificare). Trebuie sa fii fericit si mandru ca iti aduci contributia la cunoasterea frumusetilor Romaniei ."

Acu` ce se intimpla, ca sa traduc cele de mai sus; niste unii au jmanglit de pe situl meu niste peisaje care le-a placut la mushchii lor si le trimit pe la cunoscuti pe mail, ca ce tzara frumoasa avem; si asa ma trezesc eu ca devin patriot, cu poze jmanglite de pe situl meu, pe care d`aia l-am si inchis - nu mai poate fi vazut decit cu aprobare de la shefu`.

Sau alt mail care m-a siderat si care confirma ca romanul obisnuit fura ca la balamuc si i se pare normal asta si umbla cu furaciuni crezind ca tot ce e pe Internet poate fi folosit gratis, ca d`aia e acolo, sa fure toata lumea si sa mishculeze si sa circule cu furaciunea:

"Am avut sansa - prin intermediul unei bune prietene - sa primesc pe adresa mea de e-mail cateva din fotografiile Dvs. Marturisesc ca m-au impresionat mult, m-au desprins, cumva, de cotidianul acesta atat de parasit de frumos si m-au purtat intr-o alta lume."

Si bomboana pe coliva; pozele mele care circula pe mailurile hotilor au ajuns si la cineva care face un sit pentru o firma de turism; si omu` nici mai mult nici mai putin, corect, imi propune sa imi foloseasca pozele, si in schimb sa spuna ca sunt facute de mine. Sa le plateasca nici nu i-a trecut prin minte:

"Inteleg ca aceste fotografi va apartin.
Va adresez urmatoarea intrebare: acceptati sa folosesc aceste fotografi in design-ul unui web site al unei firme de turism din Romania, specificand in mod clar ca sunt facute de dumneavoastra? (incluzand si un link catre site-ul dumneavoastra)."

Eu i spun ca e de tot risul treaba si ca nu e in regula folosirea comerciala a pozelor mele fara plata si omul explica:

"Vreau sa revin cu o lamurire. Este vorba de un site care nu aduce profit direct, nu se fac rezervari online. Este un site care va face reclama unei firme de turism din Romania. M-am gandit ca as putea folosi imaginile realizate de dumneavoastra pt. ca sunt superbe.
Sincer va spun ca firma care mi-a cerut realizarea acestui web site nu va fi deacord sa plateasca si pt aceste imagini.
In schimb, daca agreati ideea, pot include fotografiile dumneavoastra si pot specifica clar, cine e autorul, facandu-va reclama in mod direct."

Pentru ca sunt multi jmekeri care dau poze pe de-a moaca, uite ce a ajuns sa creada lumea... incredibil.
Adica valoarea unei imagini e un rahat si autorul sa fie multumit ca e prezentat ca autor si sa o ia la muie daca face galagie si vrea bani...

Pot povesti chestii d`astea pina miine la cafegii; dar la ce rost???
Asa ca daca aud de un sit care da carti gratis la tot poporu`, nu pot sa zic decit ca e in spiritul neamului; un fel de haiducie literara, ia de la bogati ( editurile) si da la saraci (cititorii care este); avem o mare si bogata traditie in ciordeala si, cum ziceam, hotia ne sta in singe.

Sint bibliotecile ilegale? Biblioteca cumpara o carte si o da la citit la 1000 de oameni. Si o dau pe gratis!
Iar acest “furt” este sustinut cu bani publici de la buget!
Eu, biblioteca, am imprumutat cartea, cititorul a citit-o, poate a si copiat-o, s-a comis ceva ilegal?
Sint bibliotecile in afara legii? Respecta ele dreptul de autor? Daca da, cum? Daca nu, de ce nu sint interzise si scoase in afara legii?

Iata ce spune legea 8 din 1996.
********************************************************************************
ART. 34
(1) Nu constituie o incalcare a dreptului de autor, in sensul prezentei legi, reproducerea unei opere fara consimtamintul autorului, pentru uz personal sau pentru cercul normal al unei familii, cu conditia ca opera sa fi fost adusa anterior la cunostinta publica, iar reproducerea sa nu contravina exploatarii normale a operei si sa nu il prejudicieze pe autor sau pe titularul drepturilor de exploatare.
(2) Pentru suporturile pe care se pot realiza inregistrari, sonor sau audiovizual, cit si pentru aparatele ce permit reproducerea acestora, in situatia prevazuta la alin. (1), se va plati o remuneratie stabilita conform prevederilor prezentei legi.

ART. 107
(1) Autorii operelor inregistrate sonor sau audiovizual, pe orice fel de suporturi, au dreptul, impreuna cu editorii si producatorii operelor respective si cu artistii interpreti sau executanti ale caror executii sint fixate pe aceste suporturi, la o remuneratie compensatorie pentru copia privata efectuata in conditiile art. 34 alin. (2) din prezenta lege.
(2) Remuneratia prevazuta la alin. (1) va fi platita de fabricantii sau importatorii de suporturi utilizabile pentru reproducerea operelor si de catre fabricantii sau importatorii de aparate ce permit reproducerea acestora. Remuneratia se va plati in momentul punerii in circulatie pe teritoriul national a acestor suporturi si aparate si va reprezenta 5% din pretul de vinzare al suporturilor si aparatelor fabricate in tara, respectiv 5% din valoarea inscrisa in documentele organelor vamale pentru suporturile si aparatele importate.
********************************************************************************

Copierea oricarui produs este o actiune cu baze strict economice si care respecta cu sfintenie legile profitului si pe cele ale cererii si ofertei.
Urmariti piata si veti constata ca se copiaza doar acele produse cu o rata a profitului extrem de mare si care permit un profit de peste 45-60% din cifra de afaceri.
Cum tehnologiile de copiere sint din ce in ce mai performante, si aici includ si productiile pirat de textile, incaltaminte, etc, marfa copiata sau contrafacuta va avea succes si va inlocui marfa originala.
La fel, cit timp se va vinde muzica la preturi astronomice, ea va fi piratata, copiata, schimbata, tocmai pentru ca reproducerea ei este extrem de simpla. Pe de alta parte in pretul aparatelor de reproducere exista o cota parte pentru drepturile de autor (nu drepturile autorului!!!!).
Daca insa s-ar dori vinzari reale, nu preturi de jaf, s-ar putea realiza vinzari de masa la preturi extrem de mici, costul suportului + profit de bun simt. Adica ar fi mai ieftin sa cumperi decit sa piratezi!
Cum asa ceva nu exista, si muzica si softul se vinde prea scump fata de cit face, ele sint cele mai usor de copiat si piratat.
Un exemplu:
In România un W98 costa 100$ la un salar de 100$. Pirateria este de 65%.
In SUA, W98 costa tot atita 100$, dar la un salar de 1200$, iar pirateria este de 25%.
Daca luam in calcul si conditiile economice, atasate pirateriei, ajungem la o cu totul alta structura si ierarhie a piratilor. Adica nici in SUA unde oricine si-ar permite o licenta pe bani, pretul este prea mare ca sa determine cumpararea in locul piratarii.
Asta demonstreaza ca preturile de vinzare ale acestor produse sint prea mari si permit o eficienta foarte mare a pirateriei.
Muzica este un produs perisabil, usor de copiat, si care se vinde cu preturi astronomice fata de valoarea de intrebuintare. Rezultatul: cistiguri maxime, la costuri minime.
Pentru ca pirateria si copierea sa fie reduse (nu pot fi eliminate!) trebuie schimbate principiile de vinzare ale lor. Aceste principii dateaza de pe vremea gramofonului, iar acum sintem in anul 2003, secolul 21! Lucrurile au evoluat. Cel putin unele din ele!!

Si revin la prima intrebare: sint bibliotecile ilegale??


Dan-Calin

anonim, cu educatia "gratis" in Ro, wake up! Care educatie gratis? Ai uitat de tonele de hartie, de borcane, de macese si papadie??? Ai uitat de spalatul de jos in clase dupa ore??? Eu n-am uitat! Spune-mi in care tara civilizata din lumea asta copiii spala pe jos in clase, dupa ore... Spune-mi unde altundeva trebuie sa mearga in padure la cules de fructe de padure sau papadie, sau Dumnezeu mai stie ce...Ai uitat de cartile pe care le platim pentru ca sa aiba copii nostri carti la scoala, cand de fapt scoala ar trebui sa le puna la dispozitie cartile de care au nevoie? Asa ca, te rog!

Nu stiu daca a-ti auzit de acest nou site: CartiOnline.com
Autorii isi propun nu mai mult ori mai putin decit crearea
unei biblioteci virtuale la dispozitia tuturor, prin scanarea de
carti, inclusiv imagini din carti (ca sa fiu in topicul discutiei de
fata), si descarcarea lor gratuita de oricine.
Sigur, nu se spune nimic despre cine este in spatele acestei
"initiative"!
Sub fatada unei "initiative nonprofit", destinata romanilor din
strainatate, orbilor si altor categorii defavorizate, asistam la incal-
carea celor mai elementare drepturi de autor si chiar incurajarea
acestei practici de catre "membrii" acestui site.
Personal abia astept sa vad cartea lui Bumbut pe site, ori altele de
fotografie publicate in tara, nu de alta dar fiind roman in strainatate
ma simt profund defavorizat ca nu am acces, gratuit, la aceste carti.

PS- am uitat sa mentionez ca in subsolul paginilor apar niste
mici anunturi Google, sigur, profiturile nu merg la autorii siteului
pt. ca acestia sint necunoscuti.

gratis, in engleza.
pana la 5 carti la fiecare 2 saptamani.

http://www.truly-free.org/#terms

A publicat deja unu' o carte, "Idiotul" :))

Cu afisarea pe forum a retetelor bunicii este la fel ca si cu "down-load-ul" muzicii pe gratis de catre unii de pe internet.
Cei care aveti mostenite retete bune nu le publicati fiindca unii "intreprinzatori" vi le vor copia si utiliza cu drept de autor in propriile lor carti de bucate sau restaurante...ca plagiatu-i la moda astazi.:):):):):)

Presupunem ca definitia dreptului de autor si legile aferente sint corecte. In acest caz putem demonstra urmatoarele:

1. Daca eu iau o carte originala de la biblioteca este legal.
2. Daca am aparat de copiat si am platit in pretul lui si taxa de drept de autor este legal.
3. Daca imi fac o copie dupa carte se aplica punctul 2. Copia este legala.

4. Daca imprumut un CD original de la un prieten este legal.
5. Daca am CD writer si am platit in pretul lui si taxa de drept de autor este legal.
6. Daca imi fac o copie dupa CD se aplica punctul 5.Copia este legala.
7. Daca pot sa imi fac o copie audio legala, pct. 6, la fel de legala este si copia sub forma de mp3.
8. Daca am copie legala ...

9. Daca biblioteca pentru a-si prezerva fondul de carte imi pune la dispozitie o copie a cartii realizata conform pct 2 si 3 este legal.
10. Daca eu copiez copia legala, am o copie legala a copiei legale conform pct 2 si 3.
11. Copia de la pct. 11 o pot imprumuta unui prieten in mod legal.
12. Acesta aplicind punctele de mai sus isi poate face si el o copie legala.

Deoarece concluzia rezultata este in contradictie cu normalitatea inseamna ca premisa este eronata.
Toata aceasta logica este posibila pentru ca protejarea dreptului de autor prin asemenea mijloace si legi este incorecta.
Definitia dreptului de autor si legile aferente sint eronate!

Metoda matematica se numeste prin reducere la absurd.

pai sa incepem....pe lpa fo 12 ani a fost ciresarii...pe care o mai recitesc si acum cu placere....mai tirziu 1984 a lui orwell,si dune,strainul,bacovia,cartile lui shalom aleihem,si inca destul de multa altele

Hmm, prima carte (mai degraba colectie de carti) care imi vine in minte si care mi-a marcat intr-adevar existenta e Biblia. A doua, "The seven habits of highly efective people" a lui Stephen Covey

Sorry, inca nu am intalnit vreo carte de beletristica care sa-mi marcheze viata :)

Din sutele de carti citite sint citeva de care imi amintesc cu deosebit respect si drag...
Viata lui Eminescu de Calinescu, Pinza de paianjen de Cella Serghi care mi-a ``educat`` adolescenta,Copilaria lui Maxim Gorki si Operele lui Guy de Maupassant(scuze daca nu i-am scris numele corect).
Chiar, stie cineva unde se pot gasi carti rominesti?
De ce imi mai amintesc cu placere sint si poeziile lui Topirceanu si St.O Iosif de la care recitam si am obtinut premii intii !!!!!! O:))

Salut !
As dori sa mai adaug si cartile lui ... Maria Remarque : 3 camarazi, Iubeste-l pe aproapele tau, Arcul de triumf, etc...

Va propun sa va uitati peste site-ul : http://www.cartionline.as.ro/
de unde se pot downloada carti in romaneste...

Ce sa va spun dupa ce v-am citit preferintele in ale cartilor am ajuns la concluzia ca acest forum este plin de "telectuali":)
Da de "Papillon" voi ati auzit s-au poate nu era la nivelul "telectual" multilateral dezvoltat de Nea Ceasca comunistul care dupa cum stim cu totii numai carti din occident va publica el.....
De "Cei Trei Muschetari " ati auzit? sau de "Contele de Monte Cristo" carti mincate cu pine neagra si mustar dupa ce veneam de la scoala si n-aveam altceva de mincare in strachina dar le citeam pe rupte din scoarta-n scoarta si care de fapt iti creau o imagine a unor caractere demne de urmat mai tirziu ca exemple in viata ? Sau voi citeati numai Balzac si care mai de care alti filozofi si poeti aiuriti si-n original in frantuzeste impreuna cu cartea de economie politica si cea de marxist leninism ?
Mofturi!
P.S. Da de un Liviu Rebreanu ati auzit ?

desi poate parea pueril ,cartea care m-a marcat in adolescenta,a fost "Maria si marea"de Radu Tudoran.fara sa fie o carte de analiza sau macar de sinteza felul in care e scrisa m-a impresionat extraordinar de mult,atat de mult incat dupa aceea am incercat sa-i seman personajului,sa ma comport ca ea sa fiu ca ea....dupa un timp am inteles ca unele lucruri nu trebuiesc schimbate...
mai tarziu,cand ma pregateam sa ies din adolescenta am citit"Toamna Patriarhului"de marquez ca sa ma indragostesc de literatura sud americana si de scriitor....inac sub impresiile cartii m-am apucat pentru prima oara in viata sa scriu proza.am scris incercand sa-i imit stilul....stiu,a imita nu inseamna a creea,dar in ceea ce am scris am pus tot sufletul meu .si ca dovada am fost premiata la un concurs de literatura...
fara toate cartile mele(multe la numar si care nu au loc sa fie enumerate)nu stiu ce m-as fi facut

Iti prezint trei carti bune - tot de G. Stanescu: Tara si exilul/ 7$ -
Este editorul de la revista culturala ORIGINI din USA, cea mai buna dinn exil. Acum e in Romania, de aceea adresa E din Bucuresti este: ncristian@home.ro.
Altfel, cand va fi din nou in America: origini@bellsouth.net
Poti vizita revista si alte publicatii - excelente, merita sa te uiti! - din editura lui pe
www.origini.go.ro la rubrica "aparitii recente": Petru Tutea, Blaga, Eugen Ionescu...



Autor: Gabriel Stanescu
Titlu: An essay about the romanian being

Format: 13x21 cm

Pret: 7$

Daca faci un search pe Amazon, gasesti cateva carti despre diaspora romana din SUA:
http://www.amazon.com/exec/obidos/Subject%3DRomanian%20Americans

Vrem noi sa punem cartile pe fata si sa privim dupa aceea catre viitorul Romaniei care se pare ca nu va fi prea glorios prea curind dar ce te faci cu duplicitatea asta atit din guvernul Romaniei si cit si de pe acest Forum, duplicitatea emanata de catre o minoritate oarba care ne spun ei ca Holocostul nu a existat si ca ei au fost de fapt legionari si comunisti cu fata umana .....si au mincat si usturoi dar gura nu le pute:)