comentarii

cartea online de sandra brown lacrimi uitate


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Paul Coelho este Sandra Brown - de Domi la: 28/01/2004 23:25:51
(la: Paulo Coelho?)
Paul Coelho este Sandra Brown in versiune braziliana.
Cui ii place Sandra Brown ii place si Coelho.
Cui insa ii place Marquez, Cortazar, Sabato nu va putea citi nici macar o carte de Coelho pana la sfarsit.
Comparatia lui cu Marquez mi se pare o impertinenta.

E trist ca asemenea autori prind priza si la publicul romanesc. Oare de ce noi romanii suntem amatori de kitschuri ? Tocmai noi care avem ce citi. Ii avem pe Cioran, pe Noica etc. Iar daca acestia sunt prea greu de inteles, ii avem pe Rebreanu, pe Teodoreanu, Slavici, Sadoveanu, Breban etc

Pai fratilor, Coelho asta nu se compara cu nici unul din autorii de mai sus. Daca l-ati citit pe Coehlo nu mai spuneti si la altii. Va asigur, nu e un motiv de lauda.
coelho/vs/sandra brown - de Alice la: 21/07/2004 08:26:08
(la: Paulo Coelho?)
Au 'target'-uri diferite:ea spune basme fetelor care au mai crescut si vor sex intre Cosanzeana si Fat-Frumos, iar el se adreseaza fetelor care nu mai recunosc ca vor sex intre Cosanzeana si Fat-Frumos.
Nici el, nici ea nu discuta cu oamenii care vor sa evolueze.

Am citit Sandra Brown (si inca vreo doua autoare, carora le-am uitat numele) asa ca nu vorbesc din auzite.
Fiind adepta 'sensului (era sa zic 'sexului') concentrat', m-am temut ca ma voi chinui.
Daca citindu-l pe Cohelo, m-am simtit inselata, dusa cu zaharelu', incercand s-o dibuiesc pe Sandra, am primit multumita siropelu'.
Femeia aia se pricepe asa de bine sa descrie scenele de/cu sex, incat e absolut delicios cum se zbate (evident, fara succes) sa le introduca intr-o poveste pe care fetele o numesc 'de dragoste' ...

Ambii autori, in concluzie, imi par a se adresa frustratilor: unii n-au avut parte de cultura, altii nici macar de sex.
De dragoste nu mai vorbim ca facem pacate.

Ceeee? Ziceti ca Paolo stie ce e, ca o propovaduieste?
Vax, ma scuzati.
Cu iubirea nu faci comert.
ah, stiti faza cu sandra brown? - de zaraza la: 20/03/2011 20:01:13
(la: *)
multe din cartile care au aparut sub semnatura ei in romania nu sunt scrise de ea, ci de un baiat destept (romanash de-al nostru), care a prins spilu´si a inceput sa scoata pe banda romane "sandra brown" sub numele ilustrei. in debandada de atunci, nu s-a sesizat nimeni... :)))
#603137 (raspuns la: #602972) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
vreau eu cartile da Sandra Br - de irinukka la: 21/01/2007 14:23:22
(la: Clatite à la Intruder)
vreau eu cartile da Sandra Brown!!Pls!!!!! :)
#170283 (raspuns la: #169004) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
SANDRA/PAULO - de (anonim) la: 30/01/2004 07:20:26
(la: Paulo Coelho?)
Sandra Brown...scuza-ma, dar eu cred ca exagerezi cu aceasta comparatie...sau n-ai citit Sandra Brown. Cand spui S.Brown spui deodata 7,8-10 romane-ca au acelasi subiect, oricum.
Coelho, de asta cred ca este si ...interesant-nu la superlativ-ca romanele lui nu seamana intre ele, n-au un final previzibil!

Sigur, nu poti sa il compari cu Marquez! dar nici kitsch nu este...e Cartea de pe noptiera, nu? care nu face rau nimanui. pur si simplu este un autor placut, usor de asimilat.

#8620 (raspuns la: #8562) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ati auzit de sandra brown? - de rahoulle sapte la: 07/07/2005 21:37:18
(la: Codul Da Vinci (Da Vinci Code))
" VIATA NU VALOREAZA NIMIC, dar nimic nu valoreaza cat o viata"
tot e brown asta adeptul jocurilor...ce-ar fi sa ne jucam si sa spunem ca dan brown e doar un scriitor de duzina ce se incadreaza perfect in linia inceputa de SB si urmata cu migala de anne rice , grisham, coelho si de ce nu dan brown?! da da desi continutul e total diferit toate cartile acestor autori au ca scop banii nostri!
am citit ceva mai jos printre comentarii ca cineva ar fi cercetat si 99% din cele scrise in carte sunt adevarate...jalnic! ii recomand aceluia ce crede in aberatiile astea sa nu mai fie intr-atat de credul ca nu va razbi in viata...sunt sigur ca primul lucru facut de el a fost sa verifice tablourile lui da vinci...apoi a intrat pe www.odan.org sau .com sa vada cu ochii lui daca Opus Dei exista...wow exista si toate practicile sunt relatate la perfectie! trebuie insa sa va ganditi ca pe un fundal siret de informatii cat se poate de reale omul nostru, brown, a infiripat un roman sa-i zicem polist sau de aventura cu un substrat religios! si cei multi ce erau in dubii cu religia si-ua gasit un suport minunat de rebeliune! da nu e recomandabil ca intr-o discutie serioasa cu oameni seriosi sa citezi din codul lui da vinci...a aparut intre timp si codul spart etc...si daca tot e sa vorbim de religie...prefer varianta lui camus...dumnezeu nu mai e la moda..trebuie sa ne gasim un altul!
maan! - de Intruder la: 22/01/2007 02:40:53
(la: Clatite à la Intruder)
iaca mai! v-a apucat dragostea de literatura la clatitele mele!
maan are direptate...sa va povestesc cum a fost:

pe cand eram io flacau si cutreieram paduri, discoteci si expozitii de masini, primesc un e-mail de la maan, unde imi scrie:
bai intrudere! ia stai p-acasa ca vin la tine sa mai frigem slanina pe balconul tau de Julietă ca sa racaim vecinii la lingurica...sa creada ca frigem carne si mici si sa-i ardem sub centura! vrei?
...si am vrut, deh!
a doua zi vine maan...baga desh'tul in soneria polifonica de la usa (cu "jingle bells, jingle bells, jingle all the way...") si io deschid...erea o dimineata frumoasa de vara, ca la Craciunul cangurilor!
intra in casa...i-am zis sa se descalte ca abia am curatat covoru' persan cu periuta unica de dinti!...n-a facut-o!
apoi a intrat in rafturile cu carti!...perpendicular!
io am si bibelouri (muuuulte!) printre carti...aveam, ca le-a spart ea, c-o directa!
s-a uitat si s-a uitat...la Sandra Brown a ramas cu uitatura ca o naframa-n varf de bat!
apoi mi-a zis: "intrudere, fotografiaza-ma acum langa bibeloteca ta cu Sandra Brown, sa trimit poza pe net la pretinii mei si sa creada aia ca-s cartile mele! hai, ca si tu cand ai venit la mine te-am impozat in fata fototapetului cu Moulin Rouge sa creada toti ca esti patron de patron la fetilii alea dezbracate!"
i-am facut poze cu cartile mele si i-am platit datoria.

budigaii i-a vazut pe sarma...ca io ma jucam de-a circul.
s-a semnat pa ei:
"din oceanul Pacific
a iesit un peste mic
si pe coada lui scria
nu esti mister cafenea!
maan"

maan, am o rugaminte la tine: da-i lui Iuli neshte shuruburi sa nu-si mai prinda manerul de tigaie in piuneze!

______________________________________
"Fiction is obliged to stick to possibilities. Truth isn't. (Mark Twain)"


#170428 (raspuns la: #170300) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
profunzimi ascunse, caci nu exista :) - de core la: 24/12/2003 09:30:57
(la: Paulo Coelho?)
Daniel, merita sa iti pierzi timpul cu macar o carte a lui ca sa te convingi ca nu merita sa treci la a doua altfel decat pentru o lectura agreabila si super-usoara in tramvai. sunt in barca lui Ulisse in ce-l priveste pe Coelho. comparatiile cu Marquez mi se par blasfemiatoare pentru cel din urma.
lectura din Coelho exerseaza mintea romanului totusi si-l calmeaza cu reverii diafane, gandeste-te ce s-ar fi intamplat daca am fi asistat la fenomenul Sandra Brown redivivus? lasa-i, le e mai bine cu un Coelho-"profundul ganditor" :))))
Hai sa ne-mpacam. - de RSI la: 29/01/2004 07:45:44
(la: Paulo Coelho?)
Paulo Coelho nu-i Gabriel Garcia Marquez sub nici o forma si nici nu pretinde a fi. Dar nici Sandra Brown, nici pe departe. Are o viziune optimista si umanista asupra vietii. Cartile lui imi plac. Si pe deasupra vreau sa mentionez doua spectacole de teatru ale Odeonului la Bucuresti. Sunt spectacole de o deosebita calitate bazate pe cartile lui "Alchimistul" si "Veronica se pregateste sa moara". Chiar daca nu esti un afficionado al lui Coelho, merita sa vezi aceste spectacole.
Al doilea straigat pentru Ema de la experimentalista Meduza! - de Ovidiu Bufnila la: 23/03/2004 02:39:15
(la: Florin Iaru: "In 1989 s-a terminat cu optzecismul")
Hei, Emaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!
Sa stii ca te ador pentru ca te revendici a fi despicatoare de cai: PECERIST, NEPECERIST. Uite, eu am fost de toate: pionier, utecist si membru de partid. Numai ca ceea ce nu intelegi tu e urmatoarea kestie: ca exista si alte cai! Este calea luptatorului pervers care viruseaza, care cotrobaie in maruntaiele fiarei si care salveaza si construieste. Si luptatorul de aceasta sorginte nu se expliciteaza ci actioneaza. Va trebui sa inveti ceva mai multe lucruri despre Razboiul Lumii. Au scris despre razboiul asta in cheie Borges, Marquez, Lucas, Mircea Horia Simionescu, si multi, multi altii. sa nu cazi in capcana. Sunt o Enciclopedie Fictionala! Sunt o Mare Meduza! Ema, depaseste desuetele acceptii despre Literatura si Revolutie, despre Insurgenta si Literatura! Iti aduci aminte ca in anii '20 New York isi dorea sa fie Moscova? Stii de ce au facut americanii Ultimul Samurai? Stii ca mi-e draga Sandra Brown? Si vreau cat mai multe telenovele? POTI INTELEGE DE CE? Nu poti intelege de ce. CRIMA nu poate fi scoasa din joc prin condamnarea criminalului. Ce ramane din crimele comunistilor? ELE AU RAMAS. Crimele din lagare au ramas. Crima de la Hirosima a ramas. CRIMA ramane intotdeauna, akolo, in umbra. Ia forme, crima. Se cununa cu mediocritatea! Nu cu un cenaclu se face istorie si nici cu calofilie sau cu lansari de carte. Ele au rostuiri mult mai profunde decat le dam noi. Cartile, scriitorii, literatura au un ROL PROFUND nu de forma asa cum il consideri tu. Am cerut sa ma fac membru de partid pentru ca sunt un luptator PERVERS! Sigur ca nu vei crede asta. Seamana a ratacire. Tu spui ca nu ai fost membra de partid. Te joci cu_culpa colectiva? Lasa-l pe Jaspers in pace. A sosit timpul sa ne asumam CRIMA ca pe un rau pe care trebuie sa-l scoatem din noi. Eu nu te judec. TU INCERCI SA-L JUDECI pe Florin Iaru? Pe mine m-a mirat cand a zis ceva nu stiu cum de poezia de azi. Dar Florin Iaru e un bun luptator. Numai ca, draga Ema, TU NU VEZI! Florin Iaru nu indraznesti ci PROPUNE un scenariu in privinta ta. Asta nu e kestiune de bolsevism! Ha, ha, ha! Ema, dar tu care vorbesti despre americani insemana ca nu intelegi ce-ti spune Florin Iaru! Si in ce cheie o spune! TU ESTI ATINSA cred de bolsevism! Imaprti lumea in buni si rai. In sovietici si americani. Pai, Ema, cu dragoste iti spun, tu esti IN EROARE! Florin Iaru e un scriitor liber! Nu are nevoie de avocat. Nu sunt avocatul lui. Daca nu ma insel, Florin Iaru NU A FOST MEMBRU DE PARTID! Gresesc? Parca nu. Pai tot esafodajul tau Ema cade. Spui ca-l pretuiesti pe scriitorul Florin Iaru? Pai, Ema, n-ai inteles nimic din opera lui. Si ce te burzuluiesti asa? Spui de polemica? Tu nu faci polemica! Tu esti intr-o totala eroare asupra Culturii Romane pe care nu ti-o asumi pentru ca nu ai a-ti asuma tragicul. Tu imparti lumea si se pare ca o recunosti de la bolsevism incoace. Dar fundamentele?
Ema, te pretuiesc.
Ma bucur ca prilejuiesti dezvoltarea unui dialog bestial. Poate ca impreuna vom zvacni inainte.
'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''


Raspuns catre Domnul Florin Iaru
#12613, de ema word la Tue, 23/03/2004 - 08:06


Stimate Domnule Florin Iaru,


Ma surprinde si nu ma surprinde fateta agresiva a spiritului polemic al Domniei Voastre. Faptul ca ati fost atit de prezent in invocare la discutiile din for din ultima vreme se datoreste faptului ca exista o conferinta activa in Cafeneaua, o conferinta care porneste de la declaratii pe care Dumneavoastra le/ati facut presei culturale si in urma carora ceilalti sint invitati sa discute. Ar fi trebuit sa va obisnuiti, cred, pina la aceasta ora, sa va asumati in intregime conditia de persoana publica, adica acea persoana luata drept barometru de opinii, de moralitate, de cutume s.a. si care este datoare sa impuna in interfata formatoare de opinii a propriului sau contact cu media probleme-far, probleme care dau tonul, care isca polemici, care fac mode. Ma emotioneaza sincer, dar negativ, faptul ca nu ati remarcat in urma lecturii ca aici s/a facut o discutie asupra optzecismului(atacat , vorba vine, fara motive si fara argumente de Monsieur Andre Morariu-si caruia eu i/am furnizat unele repere de lectura care includeau si opera Dumneavoastra), iara nu asupra Domniei Voastre. Cit despre tonul cvasi-injurios pe care l/ati adoptat in ultimul raspuns al Domniei Voastre, orice psihanalist v/ar spune ca degajati o anxietate ce bruiaza comunicarea, iar amplitudinea acestei anxietati denota un confortabil misoginism in care v/ati instalat ca intr/un uter de care nu reusiti sa va desprindeti nici acum, la o virsta de aur a marelui Poet care sinteti si dupa ce, iata, au trecut ceva anisori de cind ati strigat editorial:"Innebunesc si/mi pare rau !"
Stimate Domnule Florin Iaru, faptul ca indrazniti in ultimele rinduri pe care le scrieti sa insinuati ca, vezi Doamne, pseudonimul Ema Word ar putea fi codul unei persoane de la SRI care va spioneaza discutiile in site mi se pare o abjectie incalificabila, un recurs la cea mai mare mizerie bolsevica ce pluteste rezidual in anumite minti infierbintate si, in ultima instanta, o mostra din acea fundamentalista arta a masculului de a taia firul unei discutii cu o persoana de sex frumos-inteligent-subtil printr/o lovitura de ghioaga. (Remarc cu tristete, de altfel, ca in ultima vreme metodele bolsevice isi fac din nou loc in mentalitatea publica: in lipsa de argumente, in lipsa de fapte, daca cineva vrea sa/si anihileze un adversar de opinii pe care nu/l poate dobori cu armele fair-play ale polemicii cordiale, atunci il anatemizeaza in public cu suspiciunea de a fi facut parte din politia politica. Iar aceasta toxina publica otraveste si condamna definitiv persoana atacata prin aceste mijloace ale media. Metoda, pe care ati utilizat/o si Domnia Voastra aici, a fost introdusa tocmai de politiile politice la care faceti referinta, pentru a/si denigra si anihila adversarii. Ea este cotata, in bunele manuale deontologice, drept crima morala, prin marele delict ce se face atentind cu rea credinta dar cu buna stiinta la imaginea publica a unei persoane. Intr/un fel, admiratiei pe care o am fata de arta Domniei Voastre, ii adaug faptul de a deplinge ca ati ajuns sa procedati, ca in anii 50, "oamenii de bine".)

Pentru informarea Dumneavoastra, va precizez ca eu, spre deosebire de multi mari anticomunisti cu carnet rosu de partid, nici macar nu am fost membru PCR iar relatia pe care am avut/o cu regimul a fost una de mare ostilitate(numai ca nu ma dau in stamba ca atitia "disidenti", nascuti ca ciupercile dupa ploaie,din chiar cuiburile de PCR, atunci cind dictatura a cazut si cind activitatea adevaratilor disidenti-destul de bruiata si marginalizata astazi-, daduse, intr/un fel, roadele scontate, chiar daca tirzii).

Desigur, restul e tacere...



#12622 (raspuns la: #12613) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Florin Iaru a scris: Asa s - de Ovidiu Bufnila la: 17/05/2004 04:23:01
(la: Femeile in arta: concurente sau inamice ale barbatilor ?)
Florin Iaru a scris:

Asa sa fie?
#12100, de Florin Iaru la Mon, 15/03/2004 - 22:04


Domnule O. Bufnila,
Nu cred ca este cazul, pentru ca nu am afirmat sau sustinut asa ceva.
Cu stima
Florin Iaru
.......................................................................

Dragul meu Florin Iaru,

Nu mi-am imaginat vreodata ca vom sta de vorba in oceanul virtual. Nici nu indraznesc sa zic_ca ai spus ci am preluat cu ghilimele povestea ta. Bun. Poate ca n-ai spus. Nu ai spus. Cred insa ca ti se intampla un lucru fascinant, fiind atractorul unui vartej de comunicare. Te-am pretuit intotdeauna "de departe", dintr-o alta constructie de realitate. Stiu ca esti un adevarat luptator. Un adevarat luptator nu-si arata armele. Care ar fi armele noastre? prezenta noastra-in-real? Poate. Cartile? Afirmatiile? Ideile? Argumentele? Spritiul critic? Marele Spirit Agust Critic ce a cladit cenacluri izvorate din ruralism? Florin, tu ai alta stofa. Vezi tu, intri in oceanul virtual si te trezesti dintr-odata in furtna, intre obuzele pirateresti. Te admir sincer. te numeri printre putinii scriitori romani care au intrat cu hotararea in aceasta stranie lume a virtualului. Cineva ieri, intr-un Mac-Mac_Donald imi vorbea despre carti. I-am spus, uite, aici e publicul de carte. Mi-a raspuns arogant, stupid people! Cata suficienta sau cata insuficienta. Cred sincer ca femeile pot pune umarul la Schimbare. Cred sincer ca Sandra Brown, reala sau gasca de stilouri perverse, e de trebuinta. Cred sincer ca femeile pot fi insurgente si ca trebuie sa luam seama la insurgenta lor. Cred sincer ca esti un mare poet. Cred ca femeile in insurgenta lor au nevoie de poezia ta. Stii, cateodata trebuie sa ne ridicam deasupra evidentelor, argumentelor si bataliilor iluzorii. Imi esti drag si te pretuiesc.

Ovidiu Bufnila pentru Flori Iaru cu prietenie si incantare
#15491 (raspuns la: #12100) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Paulo Coelho - de camyb1981 la: 16/09/2004 15:19:40
(la: Paulo Coelho?)
camyb1981

Ca toata lumea in cautare de literatura buna, am cedat si eu curiozitatii de a-l citi pe Coelho... Si, la fel, am inceput cu "Alchimistul", ca mai toata lumea care l-a citit acum vreo doi ani, cred, cind era singura carte de-a lui Coelho careia i se facea o reclama nemaintilnita si care era pe primul loc in topul vinzarilor (ceea ce nu denota neaparat calitatea lucrarii)...
Nu pot sa spun ca nu mi-a placut deloc, e o lectura lejera, aerisita, chiar relaxanta, dar departe de face vreo mare onoare literaturii in general.Poate si sub impresia unei recitiri(recente la momentul acela) a "Micului Print" mi s-a parut ca seamana; teoria cautarii destinului, drumul cu toate etapele lui... linistea sufleteasca la care aspira personajul principal.
Depasind momentul "Alchimistul", cu totul altfel stau lucrurile in ce priveste "La riul Piedra am sezut si-am plins" sau atit de "rivnitul" "11 minute", in sensul ca sint demne de scrierile puerile ale adolescentilor indragostiti si complexati, nici pe departe de un autor cu experienta si talent, cum se pretinde domnul Coelho...
Singura demna nu neaparat de lectura, dar de un scenariu de film, poate, este "Veronica se hotaraste sa moara".
Eu atit am citit din opera lui, daca mai are vreo lucrare ilustra si care merita descoperita ca experiment de lectura, v-as fi recunoscatoare sa ma anuntati. Singurul titlu care imi mai stirneste cit de cit curiozitatea e "Diavolul si domnisoara Prynn", referitor la care o sa ma exprim ulterior lecturii.
Ca sa-i facem cinste autorului, trebuie sa recunoastem totusi ca are si unele idei interesante referitoare la psihicul uma, dar care, in fine, nu-i apartin efectiv, pentru ca sint concluzii iminente ale unui om care e dotat cu oarecare dram de inteligenta si interes.
Si nu pot sa zic ca e nici Sandra Brown, nici Gabriel Garcia Marquez, poate undeva la mijloc....
Fie vorba-ntre noi si maestrului Marquez i s-a intimplat sa-i aprtina absolut genialul "Un veaca de singuratate", dar si acele "povestiri calatoare" care sint mult sub nivelul sau de substanta.
Iar scenele de sex din cartile lui Coelho nici macar nu pot fi numite asa, cititi mai intii "Luni de fiere" a lui Bruckner si "Platforma" lui Houllebecque pentru recomandarea carora multumesc unui bun prieten...
Toate cele bune si sa ne auzim cu bine!
Catre Desdemonnovici - de rabdare la: 24/10/2004 07:35:20
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Stimate domn, cu parere de rau, dar in conditiile in care o carte de poezie costa un salariu, ( vezi Nichita Stanescu - Poezii = 6 000 000 lei) ma cam indoiesc de multiplul de 100 la nr de carti ce ar putea fi cumparate. Pe vremea impuscatului faceam naveta lunar la Sf. Gheorghe-Covasna ca sa-mi umplu portbagajul masinii de carti, cu un sfert din salariu. Pe vremea aceea Sandra Brown trecea drept carte de duzina, ceea ce de fapt si este.
Bineinteles ca numarul si calitatea cartilor achizitionate depindea foarte mult de nivelul de cultura a cumparatorului, nivel pe care ti-l realizai intr-un permanent contact cu oameni de acelasi tip de cautator ca si tine. In cele doua ore de TV mai gaseai luni un teatru, marti un film, miercuri o telecinemateca, sambata o teleenciclopedie, duminica "Pe drumuri europeene" sau "Spectacolul lumii". Acum am 100 de canale pe TV, dar continui sa-i rezerv tot numai o jumatate de ora pe zi.
Poate ca aveti dreptate ca nimeni nu-i obliga pe romani sa se uite la TV, dar chestia cu nr de carti e deja o mare eroare. Imi pare rau ca trebuie s-o spun, dar o fac cu durere in suflet.
Va multumesc pentru atentie!
#26086 (raspuns la: #23671) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ca sa nu tac - de Vlad L la: 16/11/2004 13:44:06
(la: Paulo Coelho?)
Am incercat, in limita rabdarii, sa citesc toate comentariile. M-am enervat la un moment dat, dar am continuat.

Recunosc de la inceput ca imi place Coelho. Fantastic de mult. Enorm chiar. Dar nu pentru subtilitatea ideilor (da, sunt banale, tratate si ras-tratate) sau pentru talentul sau literar (a carui apreciere e subiectiva, deci relativa). Ci pentru ca dupa ce am inchis una din cartile lui, indiferent care, sufletul imi este plin de frumusete, iar mintea de ganduri. Si ma tine zile in sir. Va las pe voi sa va intrebati de ce.

For the record, nu sunt fata batrana, iar din Sandra Brown m-am fortat sa citesc dar nu am reusit sa trec de primele trei pagini.
nu prea e cine stie ce... - de jazz la: 16/11/2004 17:51:34
(la: Paulo Coelho?)
eu am citit cartile mentionate de tine...si mi s-au parut fade...eu ii spun filozofie pentru mase...
cel putin "11 minute" este odioasa...un fel de Sandra Brown in varianta mai subtila si mai grea de inteles (numai in aparenta)...un fel de psihologie a sexului intr-o nereusita comparatie cu Sfanta Maria...
iar "achimistul" as traduce-o prin "a face din tantar armasar"...
parerea mea...
E numai vorba de "Codul luiDaVinci"? - de mircios la: 12/02/2005 09:14:06
(la: Codul Da Vinci (Da Vinci Code))
"Belbo's favorite sentence he saves for pretentiousness, 'Ma gavte la nata,' which means something like 'take the cork out [of his ass] and let the wind out.'"[Google search]
Chestie pe care nu a facut-o nimeni pana acum pe fasia asta de discutie.
Ma infioara cand vad cum oamenii bat apa in piua doar ca sa auda zgomot. Eu o sa va dau tirbusonul:


Nimeni nu se intreaba de ce se promoveaza mediocritatea, ba mai mult, se ridica la nivel de geniu. Lucru care de altfel tinde sa se intample cam peste tot in ultima vreme. Cred ca unui om normal ar trebui sa i se para ciudat ca o carte ca aceasta a putut sa stea aproape doi ani de zile ca varf de lista a lecturilor si vanzarilor in America, Franta, Italia, mai putin Germania, Spania, si uite ca acum va avea aceeasi soarta in Romania si alte tari "civilizate".
E o carte care este nula din punct de vedere literar, are o actiune comuna si personaje de benzi desenate. Asa cum bine mentiona cineva arata ca o carte de Sandra Brown adica puternic ajutata de calculator. E scrisa dupa Ingeri si Demoni, dar nu e cu nimic mai buna sau mai rea. Este doar jocul publicitatii (ca si Potter Books, a aparut aproape simultan in mai multe limbi) care o face atat de atragatoare si ca experiment probabil ca e un experiment reusit.
Ce e ingrozitor este ca nimeni nu se intreaba de ce, dupa succesul pe care l-au avut "Pokemon movies" la o anumita categorie de varsta, succes obtinut mai ales prin propaganda si reclama, dupa ce lumea a fost "ravasita" de Fenomenul "Potter" la alta categorie de varsta, apare aceasta nulitate de "Codul lui DaVinci" ca sa incununeze construirea omului de tip nou, consumator idiot si lesne manipulabil, gata sa isi schimbe credintele si convingerile dupa o comanda de la centru. Daca cineva ar urma zicala care spune ca daca vrei sa ajungi la sursa raului trebuie sa urmaresti curgerea banilor, ar vedea ca toate, plecand mai mult sau mai putin din acelasi loc, urmaresc o construire nu numai a unui om de tip nou dar si a unui crestinism de tip nou care sa fie capabil sa asimileze sau sa se agreneze cu usurinta alaturi de alte religii "pagane."
Din fericire, ce se pierde din vedere in acest experiment e ca o religie nu se poate crea si nici re-crea, ci trebuie intemeiata. Iar istoria arata ca nu paiate de genul Dan Brown pot fi facuti peste noapte intemeietori de religie. Nici macar regi sau faraoni care au incercat nu au reusit.
Ce este ingrijorator este apatia cu care oamenii se lasa manipulati si lipsa de responsabilitate fata de ei insisi si fata de statutul lor de oameni.
Este ingrijoratoare usurinta cu care oamenii obositi ai acestui mileniu accepta castrari spirituale de la cele minore de genul "The DaVinci Code" pana la cele mai infioratoare de talia "Razboiului impotriva Terorismului."
Nepasarea a devenit deja nesimtire. Inchisi in mintea lor ca intr-o celula stramta, oamenii zilei de azi schimba sabloane mentale la servici, intr-o camera viruala de chat, la coada, la o bere, la club sau la sala de gimnastica si au senzatia ca sant liberi. In timpul asta, afara, tropaie cizmele distrugerii intr-o uluitoare reala libertate de a se juca cu vietile si mintile lor.
Actiunea incepe de acolo de unde oamenii inteleg ca viata e mai simpla decat sant indemnati sa credeada ca e. "Ce as putea sa fac? Cum sa ma lupt?" vor intreba unii. Raspunsul e simplu si era scris pe frontispiciul Oracolului lui Apollon din Delphi:
"Nimic prea mult. Cunoaste-te pe tine insuti."
Cartea "Codul lui DaVinci," in nimicnicia ei, este deja prea mult, insa pentru cel care se cunoaste cu adevarat nu poate ramane decat o incercare, abila poate si sigur perversa, insa fara rezultat de zdruncinare a credintei si cunoasteri de sine.
#36116 (raspuns la: #34825) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Conformismul nonconformismului - de ondine la: 16/06/2005 18:06:16
(la: Conformism si nonconformism in mileniul III)
Sa zic si eu ceva, ca m-a incurajat apelul incisiv al lui Intruder…
Cred ca au fost binevenite definitiile de dictionar si ma bucur ca a mentionat deja cineva despre nonconfomismul care devine conformism.
Nonconfomismul e deja un cliché, asa cum e el interpretat de majoritatea.
Eu vreau sa fiu nonconformista imbracandu-ma la "patru ace" (ei da, si ma simt bine asa, in plus) intr-o lume sufocata de prost gust si vulgaritate in materie vestimentara. Vreau sa fiu dandy de nonconformista intr-o lume kitsch! Vreau sa fiu nonconformista ascultand Rahmaninov acasa in loc sa refulez prin cluburi sau discoteci. Nonconformista cand il prefer pe Shakespeare lui Dan (sau Sandra) Brown, cand prefer un Tarkovski in loc de Spiderman, Arte in loc de ProTv, si o discutie cu prieteni reali in loc de un reality show. Cand refuz sa ma trag de sireturi cu toata lumea, cand refuz sa vorbesc urat intr-o lume innecata de injuraturi la tot pasul, cand refuz sa ridic tonul intr-o lume de isterici, cand refuz sa barfesc “intre gagici”. Inclusiv cand spun ca Paolo Coehlo ar fi fost un scriitor bun daca s-ar fi oprit din scris dupa primele 3-4 carti, ca resemnarea mioritica e un fel de masturbare a orgoliului, ca Julia Roberts e una din cele mai proaste actrite cu putinta, Dali este un impostor dpdv artistic, politica nu e o stiinta, arta si literatura nu sunt meserii, democratia este o utopie iar afectul uman este in majoritatea cazurilor la fel de primitiv ca al Neanderthalienilor.
Nonconformista, daca prefer sa fiu singura mai degraba decat in companie proasta. Nonconformista, daca nu cred in literatura de ghetto si muzica de tomberon, in originalitatea subculturii, si in alte mari revolutii ale unei generatii in disperata criza de inspiratie. Nonconformista, daca nu respect critica “de specialitate” care trece de la ridicol la sublim in functie de numarul piscoturilor servite la lansari si vernisaje.
Nonconformista, fiindca sunt misogina in fata feministelor si feminista in fata misoginilor, individualista in fata multimii, sceptica in fata exaltatilor, alergica la gandirea alb-negru si zen fata de cum ar putea altii sa catalogheze toate astea. Fiindca un tip conducand un Lamborghini imi face mai degraba impresie proasta, fiindca mi-ar fi jena sa castig un concurs de “miss”, fiindca nu-mi place sa ma las condusa de hormoni, fiindca nu ma impresioneaza succesul financiar si nici cuceririle amoroase, si cu atat mai putin ma impresioneaza negarea de dragul negatiei sau imitatia, de orice fel, ca surogat de personalitate.
Nonconformism, cu siguranta, daca asta inseamna sa fii intreg intr-o lume de jumatati adunate doua cate doua. Sau, mai rau, adunate in turma.
ce m-a marcat...ce cred ca nici nu trebuie citit - de sickmya la: 22/06/2005 17:18:13
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
N.V.Gogol-Suflete moarte si Mihail Bulgakov-Diavoliada,Mario Vargas Llosa-Conversatie la catedrala...m-au marcat in mod special ...desi am 14 ani...iar coehlio(nu stiu daca am scris bine)am citit alchimistul si mi s-a parut stilul autorului comercial si simplu,o carte usoara,pt oameni simpli...sandra brown-e deplorabila...cum dracu sa citesti asa ceva...sunt pur si simplu "telenovele"...
pt sickmya - de harvard girl la: 05/07/2005 14:22:18
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
si eu urasc din suflet sandra brown! nu pot sa sufar
iar cat despre coelho...i-am citit aproape toat cartile(5 din 7)si desi alchimistul despre care mi se povestise foarte mult m-a dezamagit si mi s-a parut mult sub asteptari,veronica se hataraste sa moara ,la raul piedra ma sezut si am plans si diavolul si domnisoara prym mi-au placut foarte mult.nu pot sa spun ca m-au marcat in mod special ,dar au fost foarte interesante. si ,oricum,fiecare carte citita ne marcheaza intr-un mod sau altul.
#58029 (raspuns la: #56035) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
extraordinar!!!!!!!!!!! - de Tauromahu nevricos la: 03/08/2005 18:09:13
(la: Intamplare sau destin)
vine o vreme cand samburele de ratiune se lasa condus de mister, cand talazurile serpuitoare se revarsa navalnic una dupa alta fleoscaind faptura asta care este omul, si faurind aburi plini de o incantatoare si narcisistica restriste .
schema e straveche ,desprinsa din foiletoane,sau direct din sandra Brown si merge cam in felul urmator : pauza,intrebare tulburatoare -de tip CE ESTE OMUL?allegro in rafale noi,destin,fericire,nefericire,normalitatea noastra,dreptul la fericire . In zonele de intercalare apare metodic cate un DAR , care contrapune cu o incapatanare de cerber dezlantuit orice rezolutie dintr-o fraza anterioara. Am inceput cu un sir de vaiete,continuam cu un sir de schelalaieli la auzul carora varsam netarmurite oceane de lacrimi caci ne rascolesc explicatiile gen : acceptam lucruri care nu ne plac,oameni care nu ne plac pt ca trebuie sa ne facem frate cu dracul,si mai apoi DE CE toateee astea? de ce u ne convine sa facem compromisuri,dar le facem pt ca trebuie facute? oare de ce?
Si apoi devenim mai intelepti ,moflaind din intelepciunea stramoseasca,aia care susoteste mereu despre cum sunt de fapt lucrurile ,si cum vor fi.Si mai apoi venim noi, care mai avem inca un debuseu de tip profesiune de credinta,cand intrevedem urmatoarea rascruce,pe un drum fireste,mai lung sau mai scurt. Oh,vaii ,fireste, fiindca am intrezarit rascrucea ne simtim atat de profunzi ,si ne topeste efuzia,si ne copleseste pana la innec sentimentul importantei noastre titanice,care ne-a insotit pana acum.
Un singur raspuns n-am primit pana acum, caci tot ce fost sa fie a fost sa punem intrebari !! dureroase!!, si din torentul carora n-am putut sa destelenim raspunsuri!!
Dar ce conteaza raspunsurile,cand am reusit sa sfarsim apoteotic,noi atotstiutorii!!,noi mereu trejii!! care pun intrebari!! si ne scarpinam apoi pe burta incantati de platitudini izvorate dintr-o infundata ipocrizie :caci am mai aprins un pai in soba, am mai pus un car la roata... aici intervine ORGOLIUL!!!!
paroxistic



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...