comentarii

carti download octavian paler polemici cordiale


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Octavian Paler - de adriapop_ro la: 04/11/2008 10:51:36
(la: Un pic de PALER)
As dori volumul "Umbra Cuvintelor" de Octavian Paler... daca cineva poate sa ma ajute il rog sa imi trimita un mail pe adresa adriapop_ro@cec.ro...
thank
tuturor o zi buna in continuare
cartea ? - de picky la: 23/01/2006 15:17:12
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Viata pe un peron, a lui Paler.
Fructele maniei, a lui Steinbeck.
Jurnalul lui Mihail Sebastian.
Incest, de Anais Nin.
Apoi Bulgakov si Joyce si Dostoievski si Tolstoi si Cioran si Zola si Henry Miller si Platon si J. Flavius si Nabokov si Beckett si Llosa si Sartre si Camus si Marquez si Montherlant si Vintila corbul si Burroughs si Kerouac si Eliade si St. Zweig si Maurois si Andre Castelot si E. Bronte si Liiceanu si Sabato si Borges si Ionesco si Rebreanu si Origene si Petru Comarnescu si Jeny Acterian si Jelinek si Faulkner si Hemingway si Moravia si Pasolini si Papini si London si Puzo si si si si si ...inca vreo 2-3 sute pe care fara voie ii omit acum ...
Si enciclopediile si dictionarele si albumele ...
Si Traian Furnea, din Ludus, care a scris o poezie ce nu o voi putea uita niciodata :

Jertfa

Sa fi iarba,
primavara.
Si sa te lasi,
carare ...

Niciodata nu voi uita aceste versuri ale lui Traian Furnea, din Ludus.

Carti care ne-au marcat existenta ...
Cine le mai stie titlurile si autorii si numarul ...
Au fost, sunt si vor fi !
Codurile antice si Tora si Septuaginta si Coranul ...
Si Procopius din Cesareea si Sf. Francisc din Assisi ...
Important e ca s-a scris si raman marturii ...
Important e si sa se scrie incontinuare !
Manele si telenovele, internet si tabloide. Traim in secolul telecomunicatiilor si al ignorantei. Ce paradox !
Un motto spunea ca "si-n secolul vitezei mai cad stele ..."
Secolul telecomunicatiilor : " la cules de stele cazatoare "

Sex, fun, discovery, Ioana Bradea cu al ei "Bagau", afaceri, spaga, coruptie, navete spatiale si clonari, CTP si Excrescenti, Cristoi gangavi, agramati cu pretentii de eruditi ...Turcesti turciti ... Uzine de vanturat praf si fabrici de impachetat fum. Simbioze, simbioze, simbioze ...
Carti care ne-au marcat existenta ?
Oare mai conteaza ?
Dreptul roman ? = o amintire !
Justitia = o iluzie !
Frumosul = manjit.
Cultura = ferecata-n lanturi grele.
Pseudocultura = defileaza cu cantec si-n fruntea bucatelor ...

Ganduri, ganduri, ganduri ...
Ce sunt gandurile, daca nu " umbra cuvintelor " (Octavian Paler dixit).
Paler - 80 de ani
Djuvara - 90
Raoul Sorban - 95
Barbu Brezianu - 99
Eu - 49
Voi ?

Nu-i dreptate pe lumea asta !
Dar pe cealalta ???
N-are cum. Ca nu exista !

Si-atunci cum dracu' sa nu ne marcheze existenta niste carti prapadite si al naibii de scumpe ...


Articol de Octavian Paler - de RSI la: 23/03/2006 11:53:51
(la: PARADOXUL VREMURILOR NOASTRE)
Am primit un email de la un prieten cu urmatorul articol. Cred ca este interesant a propos de ce s-a discutat aici. S-ar parea ca Paler nu a scris aceasta poezie ce-i este atribuita. :


Cum am ajuns sa am complicitati cu Dumnezeu, asemenea dlui Becali.



Rog cititorii sa ma scuze ca, azi, intorc spatele „istoriei“ atat de interesante de pe malurile Dambovitei pentru a clarifica un mic mister „metafizic“.



1. Totul a inceput prin toamna, cand m-am straduit, cu un succes nesigur, sa conving pe cineva ca textul, gasit de el pe Internet, semnat cu numele meu, „Paradoxul vremurilor noastre“ (si pe care-l inclusese intr-o carte pregatita pentru tipar), nu e scris de mine.


Vreo luna mai tarziu, am fost anuntat de o doamna, care vroia sa-mi dea o veste placuta, ca „sunt publicat“ de o revista din Toronto. A doua zi, am primit revista. Pe pagina a treia sus, cu fotografia mea alaturi, am dat peste… „Paradoxul vremurilor noastre“. Am fost sfatuit sa „protestez“, dar mi s-a parut ridicol

s-o fac. Cum pot interzice altora sa se joace, cu numele meu, pe Internet? Ar fi fost o proba de vanitate. Si, cum stiu ca nu exista vanitati inteligente, m-am abtinut.



2. Prin iarna, intr-una din acele zile cu ger de crapau pietrele, am primit un telefon din America. Ma suna din Chicago dl Cristian Balan, in casa caruia am fost acum vreo unsprezece ani. Si de care ma leaga, in afara de gratitudinea pentru ospitalitate, o aventura palpitanta, in cursa spre aeroport, povestita in „Jurnalul american“ din „Aventuri solitare“. Din vorba in vorba, dl C.B. ma felicita pentru un text preluat de o publicatie romaneasca din America de pe Internet si „din cateva jurnale din tara“. M-a fulgerat o banuiala. „Nu cumva se cheama «Paradoxul vremurilor noastre»?“. „Nu, nu - a venit raspunsul -, se cheama «Interviu cu Dumnezeu»“. Am ramas blocat. Apoi, l-am rugat pe interlocutorul meu sa-mi trimta si mie „discutia“ purtata in Ceruri.



3. Acum vad ca gluma se ingroasa. De aceea m-am hotarat s-o iau in serios.


Saptamana trecuta, un domn din Brasov, M.L. (nu-mi permit sa-i dau numele intreg si adresa), mi-a scris pentru a ma asigura ca sunt autorul unei capodopere! Dupa ce mi-a marturisit ca nu poate face aprecieri „asupra intregii mele opere“, care „l-a atras totdeauna“, dar „a cuprins-o prea putin“, conchide: „Stiu, insa, ca «Interviu cu Dumnezeu» este o capodopera pentru eternitate“. Si-mi multumeste pentru „osteneala“ pe care mi-am dat-o, adaugand ca ea „este o binefacere pentru noi“.


Intrucat e posibil ca admiratia dlui M.L. sa fie sincera (si nu o ironie), ma vad obligat sa declar ca nu o merit. Si ca nu tin sa fiu un impostor. Nu eu i-am luat lui Dumnezeu interviul pe care autorul real al „capodoperei“ (mult prea modest pentru un reporter metafizic) l-a publicat pe Internet si in diverse reviste sau jurnale cu numele meu!


Eu nu-mi permit sa discut atat de familiar cu Tatal nostru ceresc. Nu sunt in stare nici sa-mi imaginez unde anume se afla Dumnezeu si cum isi supravegheaza opera! Singura „impertinenta“ pe care mi-am permis-o a fost sa tresar cand am aflat ca Van Gogh concepea Judecata de Apoi ca pe un moment in care Dumnezeu se va justifica pentru suferintele pe care le-a tolerat.



Pentru cei care, eventual, au nedumeriri, reproduc „interviul“ cu pricina, asa cum a aparut in „Micromagazin, Romanian Meridian“ la 17 decembrie 2005.



- Ai vrea sa-mi iei un interviu, deci…, zise Dumnezeu.



- Daca ai timp…, i-am raspuns. Dumnezeu a zambit.



- Timpul meu este eternitatea… Ce intrebari ai vrea sa-mi pui?



- Ce te surprinde cel mai mult la oameni?



Dumnezeu mi-a raspuns:



- Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca… iar apoi tanjesc iar sa fie copii; ca isi pierd sanatatea pentru a face bani… iar apoi isi pierd banii pentru a-si recapata sanatatea. Faptul ca se gandesc cu teama la viitor si uita prezentul, iar astfel nu traiesc nici prezentul, nici viitorul; ca traiesc ca si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar fi trait.



Dumnezeu mi-a luat mana si am stat tacuti un timp.



Apoi am intrebat:



- Ca parinte, care ar fi cateva dintre lectiile de viata pe care ai dori sa le invete copiii tai?



- Sa invete ca dureaza doar cateva secunde sa deschida rani profunde in inima celor pe care ii iubesc… si ca dureaza mai multi ani pentru ca acestea sa se vindece; sa invete ca un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai putin; sa invete ca exista oameni care ii iubesc, dar pur si simplu nu stiu sa-si exprime sentimentele; sa invete ca doi oameni se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada in mod diferit; sa invete ca nu este suficient sa-i ierte pe ceilalti, ca trebuie sa se ierte si pe ei insisi.



- Multumesc pentru timpul acordat…, am zis umil. Ar mai fi ceva, ce ai dori ca oamenii sa stie?



Dumnezeu m-a privit zambind si a spus:



- Doar faptul ca sunt aici, intotdeauna.


==================================================
""Cand este vorba de bani, toti sunt de aceeasi religie". - Voltaire "

Pentru cei care cunosc taina - de bernicova la: 16/03/2004 08:53:34
(la: Singuratatea a devenit o boala rusinoasa?)
Nota bene:

Voi cei care intrati pe usa
Si spuneti "buna seara",
Voi nu stiti cum e
Sa intri pe usa tacand.

Octavian Paler

Orice polemici sunt de prisos.
raspuns catre Monsieur Andre Morariu (avec accent aigu sur e) - de (anonim) la: 20/03/2004 02:02:30
(la: Florin Iaru: "In 1989 s-a terminat cu optzecismul")
Stimate Domnule Andre Morariu,

Ma surprinde in mod neplacut suficienta Domniei Voastre in a emite judecati de valoare asupra literaturii romane luind in considerare si ca punct de referinta numai un...almanah literar din 1985 sau 1986 ce poarta fotografia impuscatului in frunte, deci provine din galeria literaturii ideologice de partid si de stat din epoca, neconcludenta in ceea ce priveste o reprezentativitate chiar si numai teoretica a fenomenului literar romanesc. Acest fenomen literar include, daca este sa doriti a fi obiectiv si a face o cercetare stiintifica a chestiunii, si literatura oficiala a propagandei, si literatura de rezistenta (rezistenta prin cultura, evident), si literatura disidentei, si literatura carcerala, si literatura exilului, si literatura de sertar...si citeva inca alte sectiuni (de care ar fi fost bine macar sa fi auzit si Domnia Voastra, pentru a face un dialog in cunostinta de cauza aici, iara nu o runda de pugilism). Oricum, va admir pentru curajul de a emite pareri atit de categorice intr/o chestiune pe care se vede ca nu o stapiniti (dar asta imi dovedeste o data in plus ca sinteti intr/adevar roman, ca va pricepeti desigur la fel de bine la politica, la fotbal, la agricultura si la meteo, ca aveti o profunda aversiune fata de toata familia de concepte ce insoteste familia de cuvinte "roman"- episod masochist pe care il traverseaza astazi toti conationalii nostri, pe buna dreptate, doar de la noi a plecat la Paris si marele Emil Cioran, care de citeva ori se jurase ca nu va mai vorbi niciodata romaneste, atit de suparat si ingretosat era de Romania, sau daca mergem cu memoria si mai in urma, insusi Caragiale s/a autoexilat la Berlin catre sfirsitul vietii lui, cuprins de sila fata de ratarea si inutilitatea eforturilor de a construi in spatiul romanesc idei coerente, democrate si progresiste... ).
Pentru a va ajuta sa deveniti insa un pic mai sceptic in agresivitatea aroganta a sentintelor...globalizatoare, eu va recomand cu caldura sa achizitionati, bunaoara, volumele din seria "Unde scurte" ale Doamnei Monica Lovinescu(una dintre marile noastre scriitoare si femeie critic de literatura si cultura, stabilita la Paris in anii 40 si care a tinut timp de decenii cel mai important, consistent si consecvent jurnal critic al evolutiei literaturii romane, pe care l/a difuzat cu acribie prin Radio Europa Libera, care devenise practic o adevarata Academia de Cultura Libera a Romaniei sub totalitarism), sa mai achizitionati cele trei volume ale Jurnalului ei, precum si lucrarea cu caracter autobiografic "La apa Vavilonului", primele carti fiind scoase la prestigioasa editura Humanitas. Veti gasi acolo opera celei mai importante constiinte critice a literaturii noastre dintotdeauna, care a consemnat, in ordinea aparitiei lor dintre anii 40 si 90, tot ce , fenomenologic, aparea si se manifesta in tara sau in exil, ma refer la carti, curente literare, curente ideologice, atitudini politice, atitudini personale sau de grup ale scriitorilor s.a. Ar fi bine sa mai cititi opera critica asupra literaturii romane a lui Nicolae Manolescu, sau lucrari asemanatoare semnate de Mircea Martin, Al. Cistelecan, Ion Simut, Mircea A. Diaconu, Marin Mincu etc...Am senzatia ca va lipsesc lecturile fundamentale in aceasta chestiune, si tocmai de aceea veniti cu o atitudine ostila atit de evidenta, incit pentru o clipa mi se parea ca sinteti chiar importiva dialogului.
Mais, non, mi/am spus in sinea mea. Trebuie sa/i dam acestui Monsieur sansa de a deveni ceea ce se doreste, in cheie socratica, maieutica, ori pentru aceasta dialogul nu trebuie intrerupt, caci Domnia Sa, traitor la Paris fiind, este, sau macar se straduieste sa fie un bun european, adica un coseur desavirsit si un partener de dialog intelept.
Alors, e bine sa stam de vorba, si e bine sa va informati neincetat, dar nu din almanahuri(care sint producte de divertisment si subcultura), ci din operele fundamentale, cele teoretice, cele critice, cele beletristice. Nu conteniti sa sperati ca veti atinge cindva conditia de gratie a intelectualului, or aceasta este : nu conteni sa te informezi, nu conteni sa te indoiesti.
Va iert, in consecinta, si pentru graba de a ridica primul piatra si de a condamna in bloc toata literatura romana: banuiesc ca nici nu v-ati dat seama ca, procedind astfel, nu faceti decit sa reiterati experienta de tip totalitarist-cine nu e cu noi, e importiva noastra.
Eu, una, intorc si celalalt obraz, va intind mina si va invit sa nu conteniti a exersa dialogul de pe pozitiile polemicii cordiale...
#12448 (raspuns la: #12414) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Al doilea straigat pentru Ema de la experimentalista Meduza! - de Ovidiu Bufnila la: 23/03/2004 02:39:15
(la: Florin Iaru: "In 1989 s-a terminat cu optzecismul")
Hei, Emaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!
Sa stii ca te ador pentru ca te revendici a fi despicatoare de cai: PECERIST, NEPECERIST. Uite, eu am fost de toate: pionier, utecist si membru de partid. Numai ca ceea ce nu intelegi tu e urmatoarea kestie: ca exista si alte cai! Este calea luptatorului pervers care viruseaza, care cotrobaie in maruntaiele fiarei si care salveaza si construieste. Si luptatorul de aceasta sorginte nu se expliciteaza ci actioneaza. Va trebui sa inveti ceva mai multe lucruri despre Razboiul Lumii. Au scris despre razboiul asta in cheie Borges, Marquez, Lucas, Mircea Horia Simionescu, si multi, multi altii. sa nu cazi in capcana. Sunt o Enciclopedie Fictionala! Sunt o Mare Meduza! Ema, depaseste desuetele acceptii despre Literatura si Revolutie, despre Insurgenta si Literatura! Iti aduci aminte ca in anii '20 New York isi dorea sa fie Moscova? Stii de ce au facut americanii Ultimul Samurai? Stii ca mi-e draga Sandra Brown? Si vreau cat mai multe telenovele? POTI INTELEGE DE CE? Nu poti intelege de ce. CRIMA nu poate fi scoasa din joc prin condamnarea criminalului. Ce ramane din crimele comunistilor? ELE AU RAMAS. Crimele din lagare au ramas. Crima de la Hirosima a ramas. CRIMA ramane intotdeauna, akolo, in umbra. Ia forme, crima. Se cununa cu mediocritatea! Nu cu un cenaclu se face istorie si nici cu calofilie sau cu lansari de carte. Ele au rostuiri mult mai profunde decat le dam noi. Cartile, scriitorii, literatura au un ROL PROFUND nu de forma asa cum il consideri tu. Am cerut sa ma fac membru de partid pentru ca sunt un luptator PERVERS! Sigur ca nu vei crede asta. Seamana a ratacire. Tu spui ca nu ai fost membra de partid. Te joci cu_culpa colectiva? Lasa-l pe Jaspers in pace. A sosit timpul sa ne asumam CRIMA ca pe un rau pe care trebuie sa-l scoatem din noi. Eu nu te judec. TU INCERCI SA-L JUDECI pe Florin Iaru? Pe mine m-a mirat cand a zis ceva nu stiu cum de poezia de azi. Dar Florin Iaru e un bun luptator. Numai ca, draga Ema, TU NU VEZI! Florin Iaru nu indraznesti ci PROPUNE un scenariu in privinta ta. Asta nu e kestiune de bolsevism! Ha, ha, ha! Ema, dar tu care vorbesti despre americani insemana ca nu intelegi ce-ti spune Florin Iaru! Si in ce cheie o spune! TU ESTI ATINSA cred de bolsevism! Imaprti lumea in buni si rai. In sovietici si americani. Pai, Ema, cu dragoste iti spun, tu esti IN EROARE! Florin Iaru e un scriitor liber! Nu are nevoie de avocat. Nu sunt avocatul lui. Daca nu ma insel, Florin Iaru NU A FOST MEMBRU DE PARTID! Gresesc? Parca nu. Pai tot esafodajul tau Ema cade. Spui ca-l pretuiesti pe scriitorul Florin Iaru? Pai, Ema, n-ai inteles nimic din opera lui. Si ce te burzuluiesti asa? Spui de polemica? Tu nu faci polemica! Tu esti intr-o totala eroare asupra Culturii Romane pe care nu ti-o asumi pentru ca nu ai a-ti asuma tragicul. Tu imparti lumea si se pare ca o recunosti de la bolsevism incoace. Dar fundamentele?
Ema, te pretuiesc.
Ma bucur ca prilejuiesti dezvoltarea unui dialog bestial. Poate ca impreuna vom zvacni inainte.
'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''


Raspuns catre Domnul Florin Iaru
#12613, de ema word la Tue, 23/03/2004 - 08:06


Stimate Domnule Florin Iaru,


Ma surprinde si nu ma surprinde fateta agresiva a spiritului polemic al Domniei Voastre. Faptul ca ati fost atit de prezent in invocare la discutiile din for din ultima vreme se datoreste faptului ca exista o conferinta activa in Cafeneaua, o conferinta care porneste de la declaratii pe care Dumneavoastra le/ati facut presei culturale si in urma carora ceilalti sint invitati sa discute. Ar fi trebuit sa va obisnuiti, cred, pina la aceasta ora, sa va asumati in intregime conditia de persoana publica, adica acea persoana luata drept barometru de opinii, de moralitate, de cutume s.a. si care este datoare sa impuna in interfata formatoare de opinii a propriului sau contact cu media probleme-far, probleme care dau tonul, care isca polemici, care fac mode. Ma emotioneaza sincer, dar negativ, faptul ca nu ati remarcat in urma lecturii ca aici s/a facut o discutie asupra optzecismului(atacat , vorba vine, fara motive si fara argumente de Monsieur Andre Morariu-si caruia eu i/am furnizat unele repere de lectura care includeau si opera Dumneavoastra), iara nu asupra Domniei Voastre. Cit despre tonul cvasi-injurios pe care l/ati adoptat in ultimul raspuns al Domniei Voastre, orice psihanalist v/ar spune ca degajati o anxietate ce bruiaza comunicarea, iar amplitudinea acestei anxietati denota un confortabil misoginism in care v/ati instalat ca intr/un uter de care nu reusiti sa va desprindeti nici acum, la o virsta de aur a marelui Poet care sinteti si dupa ce, iata, au trecut ceva anisori de cind ati strigat editorial:"Innebunesc si/mi pare rau !"
Stimate Domnule Florin Iaru, faptul ca indrazniti in ultimele rinduri pe care le scrieti sa insinuati ca, vezi Doamne, pseudonimul Ema Word ar putea fi codul unei persoane de la SRI care va spioneaza discutiile in site mi se pare o abjectie incalificabila, un recurs la cea mai mare mizerie bolsevica ce pluteste rezidual in anumite minti infierbintate si, in ultima instanta, o mostra din acea fundamentalista arta a masculului de a taia firul unei discutii cu o persoana de sex frumos-inteligent-subtil printr/o lovitura de ghioaga. (Remarc cu tristete, de altfel, ca in ultima vreme metodele bolsevice isi fac din nou loc in mentalitatea publica: in lipsa de argumente, in lipsa de fapte, daca cineva vrea sa/si anihileze un adversar de opinii pe care nu/l poate dobori cu armele fair-play ale polemicii cordiale, atunci il anatemizeaza in public cu suspiciunea de a fi facut parte din politia politica. Iar aceasta toxina publica otraveste si condamna definitiv persoana atacata prin aceste mijloace ale media. Metoda, pe care ati utilizat/o si Domnia Voastra aici, a fost introdusa tocmai de politiile politice la care faceti referinta, pentru a/si denigra si anihila adversarii. Ea este cotata, in bunele manuale deontologice, drept crima morala, prin marele delict ce se face atentind cu rea credinta dar cu buna stiinta la imaginea publica a unei persoane. Intr/un fel, admiratiei pe care o am fata de arta Domniei Voastre, ii adaug faptul de a deplinge ca ati ajuns sa procedati, ca in anii 50, "oamenii de bine".)

Pentru informarea Dumneavoastra, va precizez ca eu, spre deosebire de multi mari anticomunisti cu carnet rosu de partid, nici macar nu am fost membru PCR iar relatia pe care am avut/o cu regimul a fost una de mare ostilitate(numai ca nu ma dau in stamba ca atitia "disidenti", nascuti ca ciupercile dupa ploaie,din chiar cuiburile de PCR, atunci cind dictatura a cazut si cind activitatea adevaratilor disidenti-destul de bruiata si marginalizata astazi-, daduse, intr/un fel, roadele scontate, chiar daca tirzii).

Desigur, restul e tacere...



#12622 (raspuns la: #12613) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
zece raspunsuri - de Gala la: 08/01/2006 19:01:18
(la: zece intrebari)
1.Esti scriitoare. Ce titlu i-ai pune primei tale carti?
Drumul spre mine insami.
2.Ce slogan ai alege pentru a face publicitate la un sortiment de cafea?
Imi place muuuult...Incearca si tu!-si as alege-o pe Angelina Jolie sa fie imaginea acelui sortiment de cafea fiindca imaginea e totul in publicitate...(cred eu).
3.Defineste intr-o fraza cuvantul MAESTRU.
Un substantiv comun care impreuna cu un substantiv propriu (Margareta) formeaza titlul unui roman al lui Bulgakov.
4.Cum reactionezi cand ti se propune o situatie complet noua?
Cer timp de gandire....
5.Numeste o personalitate din trecut sau prezent de cate te simti cel mai apropiata?
Octavian Paler.
6.Ce descoperire ti se pare cea mai importanta?
Oricare in medicina...
7.Ce ti-ar placea sa fii daca ai lua viata de la inceput?
Pictorita sau solista trupei U2.
8.Ce ai regreta daca ai deveni membru in Guvern?
Ca nu sunt bogata inainte de a deveni membru al guvernului...
9.De doi ani traiesti o mare iubire, dar acum s-a terminat.La ce te gandesti in primul rand?
La greselile pe care le-am facut...
10.Se presupune ca ai fost luata prizoniera din greseala, rapitorii crezand ca esti miliardara. Ce simti?
Frica si bucurie in acelasi timp.
aha! - de Guinevere la: 28/09/2006 01:05:19
(la: scrisoare catre Lia 5)
Fain scris, remarcabil stilul stop cadru pe detalii, cu imersiuni filosofice abia schitate. Mi-a placut mult. Singura observatie pe care voiam sa o fac de o vreme incoace: aminteste foarte tare de stilul lui Paler, nu stiam unde "te-am mai intalnit".
Aproape ca am avut senzatia ca s-ar continua Polemicile cordiale.
Ceea ce nu e rau, la urma urmelor. :o)

Guinevere Aimee d'Albon
Definitii incropite din "spusele" celui ce a fost, Este si va ramane Octavian Paler - de cosmiK la: 09/05/2007 19:36:48
(la: Un pic de PALER)
Definitia Pamantului
"Pamantul e singurul loc in care se poate crea Paradisul"

Maestrul Paler a creat un colt de Paradis, pe planeta noastra albastra.

Definitia Mortii
"A muri inseamna a te muta pe o stea"

Cu siguranta, El, "vietuieste" acum, Acolo

Definitia verbului "a pierde"
Ceea ce pierdem pierdem pentru totdeauna.

Am pierdut pentru totdeauna un OM, in adevaratul sens al cuvantului
Fie-i tarana usoara!
Honey - de picky la: 11/07/2007 17:17:14
(la: Top 10 al cartilor interzise in secolul XX)
Sunt in engleza pentru ca-n epoca anglo-saxonii erau deosebit de pudici si tematori politic.

Nu stiu daca exista o asemenea lista.

O carte de poezii a Anei Blandiana.
Un om norocos a lui Octavian Paler.
Doctor Jivago era si ea la index.
Nichifor Crainic, Vasile Militaru, Radu Gyr, multi interbelici, Nae Ionescu. Au fost multe si multi.
La fel si Orizonturile rosii.

Dar majoritatea au mers la topit daca au apucat sa fie tiparite, inainte de a se sti de existenta lor. Era un domn Dulea care se ocupa in mod asiduu cu asa ceva.

Daca am vorbi despre asta, n-am termina pana in 2012 cand se va-ntoarce timpul invers. :)




#214858 (raspuns la: #214844) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Paler - de nicolae 55 la: 29/06/2008 19:19:53
(la: PATAPIEVICI SI SECURITATEA)
Ma voi referi doar la acuzatia adusa rapostalui Domn Octavian Paler si al carnetul lui de partid, stancosty1 va trimit la volumul „Aparare lui Galilei”
Oare vom fi maniheisti, comunist =rau , si agentii acoperiti ai securitatii de dupa 89 = bun.
#321371 (raspuns la: #47848) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
si inca putin(dar mult) din Paler... - de adynet1 la: 04/11/2008 11:39:49
(la: Un pic de PALER)



Octavian Paler - Interviu cu Dumnezeu
-Ai vrea sa-mi iei un interviu? deci…..zise Dumnezeu.
-Daca ai timp... am raspuns eu.

Dumnezeu a zâmbit, spunând:
-Timpul meu este eternitatea. Ce intrebari ai vrea sa-mi pui?

-Ce te surprinde cel mai mult la oameni?

Dumnezeu a raspuns:

-Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca, apoi iarasi tânjesc sa fie copii; ca îsi pierd sanatatea ca sa faca bani si apoi îsi cheltuiesc banii ca sa-si refaca sanatatea; faptul ca se gandesc cu teama la viitor si uita prezentul iar astfel nu traiesc nici prezentul nici viitorul; ca traiesc ca si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar fi trait.

Dumnezeu mi-a luat mana si am stat tacuti un timp. Apoi am intrebat:

-Ca un parinte, care sunt câteva din lectiile de viata, pe care ai dori sa le învete copiii Tai?

-Sa invete ca dureaza doar cateva secunde sa deschida rani profunde in inima celor pe care ii iubesc si ca dureaza mai multi ani ca acestea sa se vindece; sa invete ca un om bogat nu este acela care are cel mai mult ci acela care are nevoie de cel mai putin; sa invete ca exista oameni care ii iubesc dar pur si simplu nu stiu sa-si exprime sentimentele; sa invete ca doi oameni se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada in mod diferit; sa invete ca nu este suficient sa-i ierte pe ceilalti si ca de asemenea trebuie sa se ierte pe ei insisi.

-Multumesc pentru timpul acordat..am zis umil. Ar mai fi ceva: ce ai dori ca oamenii sa stie?

Dumnezeu m-a privit zâmbind si a zis:
-Doar faptul ca sunt aici, intotdeuna...





#359027 (raspuns la: #359019) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Viata pe un peron - de Radu Herjeu la: 28/01/2004 10:10:17
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Viata pe un peron - Octavian Paler
Arta de a iubi - Erich Fromm
Soareci si oameni - John Steinbeck
Cel mai iubit dintre pamanteni - Marin Preda
Din "Adevarul" - de anita47 la: 01/02/2004 10:08:04
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Fiul calugarului Vasile



Editorial de Cristian Tudor POPESCU



Dupa scorul inregistrat de C.V. Tudor si PRM, dl. Octavian Paler vorbeste de sinucidere colectiva. Nu impartasesc parerea domniei sale, desi C.V. Tudor prevesteste periodic in Romania mare" inexorabila si apropiata sinucidere a sus-semnatului. Va trebui sa convietuim intr-un fel, in vremurile care vin, cu un PRM votat dupa toate regulile democratiei. Ii este data Romaniei si aceasta incercare, dupa chinurile pe care le-a indurat de 10 ani incoace.

Ceea ce nu inseamna ca putem sa ne facem ca nu s-a intamplat nimic, sa zicem ca au avut loc niste alegeri si cu asta basta. S-a petrecut un lucru grav, democratia a provocat in Romania o malformatie maligna a organismului politic. Democratia nu functioneaza sanatos in orice conditii: daca mediul economic si spiritual dintr-o tara sunt alterate pana la fibra, atunci mecanismul democratic, aidoma unor ovare iradiate, poate naste monstri. Al cui fiu este acest C.V. Tudor, care umple acum ecranele, privind natia cu o cruzime paterna prin superochelarii sai Gucci? Raspunsul e pe cat de socant, pe atat de limpede: al calugarului Vasile.

Potrivit unei atente analize IMAS, publicata ieri de ziarul Adevarul, nu mai putin de 29% dintre cei care l-au votat pe Emil Constantinescu in 1996, acum l-au votat pe C.V. Tudor! Dupa ce uimirea se mai duce, prima intrebare este: cum se pot agrega in mintea unui om doua optiuni atat de diferite? Raspuns: cele doua optiuni nu sunt, in esenta, diferite. In 1996, Constantinescu a venit cu un discurs mesianic, soteriologic, de salvator, de erou liberator. Cifrele pronuntate de el - 60 miliarde de dolari, bani care vor veni din afara, 15.000 de specialisti - nu tineau de economie sau tehnica, ci de paranoia personajului, care se inchipuia buricul lumii, viitorul lider regional". Politicienii au fost asimilati - De acum incolo nu se va mai sacrifica poporul, ci conducatorii" - unor apostoli pregatiti sa indure martiriul in numele lui Iisus Constantinescu. Finalul cu Credeti in Dumnezeu, domnule Iliescu?" si invocarea calugarului Vasile care semana cu Corneliu Coposu" a inscris decisiv in zona misticii si aratarilor religioase imaginea unui presedinte Constantinescu care, altfel, s-a dovedit un natarau desavarsit in materie de economie, administratie, alegerea si conducerea oamenilor.

Pe ce-a batut moneda Constantinescu de la bun inceput? Pe cruciada anticoruptie, pe lupta" galagioasa cu mafia, ca asta nu cerea cunostinte economice si manageriale aprofundate si prindea la public. Nu va suna cunoscut? Ce deosebire este intre cruciada anticoruptie a lui Constantinescu si Jos mafia, sus patria!" a lui C.V. Tudor? Una singura: Constantinescu a apucat sa esueze jalnic, C.V. Tudor inca nu. Fabuloasele miliarde de dolari ale lui Constantinescu se transforma, in programul PRM, in alte surse de finantare externa", care vor permite suspendarea temporara a inrobitoarelor acorduri cu FMI si Banca Mondiala". Cine o sa ne dea banii astia? Le Pen, Jorg Haider, Khaddafi, Saddam, Putin? Coreligionarii din America ai lui C.V. Tudor? In fine, la C.V. Tudor cei 15.000 de evanghelisti sunt trei, Puzdrea si Corleone, ceea ce nu-l impiedica pe tribun sa invoce sistematic Biblia si pe Dumnezeu. De la Iisus Constantinescu la Vadim Hristos. Acesta este autotransplantul care s-a petrecut in creierul consumatorilor de miracole din tara noastra. Nici nu-i de mirare intr-o tara in care 55% din populatie crede in Judecata de Apoi si in Rai. Ei isi pot manifesta optiunea si in afara politicii: sunt cei care au jucat la Caritas (ne miram acum ca il voteaza Clujul pe C.V. Tudor?), au pus si au pierdut bani la Safi, la FNI, si daca maine mai deschide unul o taraba unde zice ca inmulteste banii de 10 ori, dau navala. Pentru ei, capitalismul e societatea in care fie te imbogatesti din nimic, fie, daca ratezi chestia asta, vine statul si iti da.

Natura mesianica a votului acordat lui C.V. Tudor rezulta si din infrangerea lui Isarescu. Actualul premier este cel care a avut la dispozitie, spre deosebire de Ion Iliescu, C.V. Tudor sau Theodor Stolojan, sacul bugetar pentru a mitui electoral populatia. Si a practicat o mita electorala porceasca, azvarlind cu promisiuni si bani in cine s-a nimerit, stergand datorii, acordand indexari, suplimentari, pomeni si culminand prin stergerea prin OUG a datoriilor catre stat ale tuturor intreprinderilor din tara, fie de stat, fie private - un indemn clar sa nu mai plateasca nimeni impozite in Romania, sa se termine o data cu statul asta national si unitar. Daca ar fi fost vorba numai de saracie si foame, lumea ar fi trebuit sa-l voteze pe binefacatorul" Isarescu. Iata insa ca asa-zisul tehnocrat n-a recoltat decat 10 procente, iar C.V. Tudor a fost votat in Transilvania, zona mai bogata decat restul tarii. De unde rezulta ca sunt multi cei care asteapta un Mesia, nu o suta de mii de lei in plus la pensie.

Cu tinerii insa, multii tineri intre 18-29 de ani, destui dintre ei pentru prima data la urne, care l-au votat pe C.V. Tudor, e o alta problema. Ei sunt produsul ultimilor ani de tranzitie spre neant din Romania. In acesti ani, ecranele patriei au fost invadate de o maree neagra, de o revarsare infioratoare de kitsch, de vulgaritate, de prost gust, de bancuri groase si porcoase, amestecate cu antisemitism, rasism, sovinism. Daca Vacanta mare" face succes de public, mai e de mirare ca a fost votat C.V. Tudor? Valorile publice ale epocii au devenit grosolania, desantarea, smecheria, gura mare, tupeul nemarginit, combinate cu lacrimile produse la comanda de emisiuni storcatoare de glande si cu luciul fetelor de gagici misto si baieti cu bani. O lume pe cat de falsa, pe atat de scaldata in culorile vii, electrice, pulsatile ale superficiului, superficialitate plus artificiu. In acest univers televizual a navalit C.V. Tudor, o mixtura de Robocop (Sunt programat sa-i termin!"), manual de istorie, Bingo, baiat de cartier, telenovela, O noapte cu Adrian Paunescu si Vreau sa fiu miliardar. Asta a fost C.V. Tudor in ultimele doua saptamani ale campaniei electorale - un nou show de succes pe toate ecranele. Daca ar vrea sa devina showman de televiziune, C.V. Tudor l-ar aduce pe Florin Calinescu in sapa de lemn. Din nefericire, el vrea sa fie presedinte...

O generatie intreaga a fost, deci, anesteziata spiritual pe cale audiovizuala pentru a primi acum in ceafa injectia cu vadimism. Cu atat mai usor cu cat cei tineri nu stiu cu ce s-a ocupat C.V. Tudor inainte de '89, iar de Elena Ceausescu au auzit vag. Mai invoca si alte motive tinerii care l-au votat pe C.V. Tudor: de pilda, sa obtina usor azil politic in Occident dupa ce ajunge el presedinte. O, Doamne, ce-am trait sa aud, la 10 ani de la Revolutie...

Ca si cum n-ar fi de-ajuns raul imens pe care l-au facut acestei tari, felurite specimene de pe dreapta, cederisti, ghedesisti, intelighenti sustin acum teoria cretina ca PDSR i-a dat in mod deliberat voturi lui C.V. Tudor, ca sa aiba Iliescu un adversar usor" in turul II. Cat de usor, rezulta din declaratia de ieri a liderilor PDSR, ca, daca C.V. Tudor castiga presedintia, atunci PDSR se retrage si lasa PRM sa faca guvernul. Migratia reala a voturilor de la PDSR la C.V. Tudor, deja inregistrata in proportie de 11%, este un fenomen ingrijorator pentru liderii PDSR, nicidecum unul pus la cale.

O alta diversiune, venind din partea unor jurnalisti absolut independenti", in fapt sustinatori vicleni ai lui C.V. Tudor, este aceea ca Occidentul ii trateaza la fel pe Ion Iliescu si C.V. Tudor. Fals. Fata de fostii comunisti, Occidentul are o atitudine nuantata. Daca are interes sau constata ca respectivii au devenit niste democrat-capitalisti in toata regula, atunci fac abstractie de trecutul comunist. Este cazul cu Kwasniewski in Polonia sau cu Gyula Horn in Ungaria. Este cazul Coreei de Nord sau Vietnamului, cu care SUA isi dezgheata relatiile. Ex-comunismul lui Ion Iliescu nu e nicidecum o piedica de netrecut in relatia cu Vestul. Depinde de ce se intampla efectiv in Romania.

In schimb, cand vine vorba de antisemitism, ultranationalism, sovinism, xenofobie, s-a incheiat orice discutie. Reactia Vestului este automata, brutala, necrutatoare. O Romanie condusa de C.V. Tudor sau cu PRM la guvernare inseamna un ghetou carpato-danubian. Nici un roman nu va mai avea dreptul sa se duca sa caute de munca nici pana la Budapesta. Orice finantare externa va fi oprita. Nici un sef de stat civilizat nu mai calca la Bucuresti.

Dupa 4 ani cu Iisus Constantinescu, am ajuns in urma Bulgariei. S-a ivit acum ocazia de a cobori si mai jos. Alegerea ne apartine, nu ne-o impune nici o cizma ruseasca sau americana. Daca noi, romanii, vom crede in majoritate ca merita, democratia ne permite sa aruncam Romania in timpul mort, in singuratatea de plumb a ultimilor ani ai lui Ceausescu.

Copyright S.C. ADEVARUL S.A


Daniel - de Radu Herjeu la: 23/02/2004 09:14:14
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
E greu de spus... Asta pentru ca asteptarile mele au fost diferite. Si pentru ca pozitionarea mea fata de ei era diferita. de exemplu, Octavian Paler si Ileana Vulpescu au reprezentat scriitorii adolescentei mele. Imagineaza-ti bucuria sansei de a discuta cu ei. Cati oameni au sansa in viata de a se afla fata in fata cu oamenii mari pe care-i admira ? Si cati dintre acestia au posibilitatea si de a-i lua la intrebari? Si de a primi raspunsuri, doar pentru ei ! Altii aveau o anvergura culturala deosebita dar nu ma inspirau uman. Am descoperit insa ca Romania are niste oameni exceptionali. Pe care ar trebui sa-i "exploateze" din greu ! Si am mai descoperit ceva. Nici unul n-a reusit din intamplare sau din noroc.
Cat priveste cea mai proasta impresie... Unul dintre politicieni (ma rog, care se credea politician)...
#10349 (raspuns la: #9746) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Raspuns catre Domnul Florin Iaru - de ema word la: 23/03/2004 00:06:20
(la: Florin Iaru: "In 1989 s-a terminat cu optzecismul")


Stimate Domnule Florin Iaru,


Ma surprinde si nu ma surprinde fateta agresiva a spiritului polemic al Domniei Voastre. Faptul ca ati fost atit de prezent in invocare la discutiile din for din ultima vreme se datoreste faptului ca exista o conferinta activa in Cafeneaua, o conferinta care porneste de la declaratii pe care Dumneavoastra le/ati facut presei culturale si in urma carora ceilalti sint invitati sa discute. Ar fi trebuit sa va obisnuiti, cred, pina la aceasta ora, sa va asumati in intregime conditia de persoana publica, adica acea persoana luata drept barometru de opinii, de moralitate, de cutume s.a. si care este datoare sa impuna in interfata formatoare de opinii a propriului sau contact cu media probleme-far, probleme care dau tonul, care isca polemici, care fac mode. Ma emotioneaza sincer, dar negativ, faptul ca nu ati remarcat in urma lecturii ca aici s/a facut o discutie asupra optzecismului(atacat , vorba vine, fara motive si fara argumente de Monsieur Andre Morariu-si caruia eu i/am furnizat unele repere de lectura care includeau si opera Dumneavoastra), iara nu asupra Domniei Voastre. Cit despre tonul cvasi-injurios pe care l/ati adoptat in ultimul raspuns al Domniei Voastre, orice psihanalist v/ar spune ca degajati o anxietate ce bruiaza comunicarea, iar amplitudinea acestei anxietati denota un confortabil misoginism in care v/ati instalat ca intr/un uter de care nu reusiti sa va desprindeti nici acum, la o virsta de aur a marelui Poet care sinteti si dupa ce, iata, au trecut ceva anisori de cind ati strigat editorial:"Innebunesc si/mi pare rau !"
Stimate Domnule Florin Iaru, faptul ca indrazniti in ultimele rinduri pe care le scrieti sa insinuati ca, vezi Doamne, pseudonimul Ema Word ar putea fi codul unei persoane de la SRI care va spioneaza discutiile in site mi se pare o abjectie incalificabila, un recurs la cea mai mare mizerie bolsevica ce pluteste rezidual in anumite minti infierbintate si, in ultima instanta, o mostra din acea fundamentalista arta a masculului de a taia firul unei discutii cu o persoana de sex frumos-inteligent-subtil printr/o lovitura de ghioaga. (Remarc cu tristete, de altfel, ca in ultima vreme metodele bolsevice isi fac din nou loc in mentalitatea publica: in lipsa de argumente, in lipsa de fapte, daca cineva vrea sa/si anihileze un adversar de opinii pe care nu/l poate dobori cu armele fair-play ale polemicii cordiale, atunci il anatemizeaza in public cu suspiciunea de a fi facut parte din politia politica. Iar aceasta toxina publica otraveste si condamna definitiv persoana atacata prin aceste mijloace ale media. Metoda, pe care ati utilizat/o si Domnia Voastra aici, a fost introdusa tocmai de politiile politice la care faceti referinta, pentru a/si denigra si anihila adversarii. Ea este cotata, in bunele manuale deontologice, drept crima morala, prin marele delict ce se face atentind cu rea credinta dar cu buna stiinta la imaginea publica a unei persoane. Intr/un fel, admiratiei pe care o am fata de arta Domniei Voastre, ii adaug faptul de a deplinge ca ati ajuns sa procedati, ca in anii 50, "oamenii de bine".)

Pentru informarea Dumneavoastra, va precizez ca eu, spre deosebire de multi mari anticomunisti cu carnet rosu de partid, nici macar nu am fost membru PCR iar relatia pe care am avut/o cu regimul a fost una de mare ostilitate(numai ca nu ma dau in stamba ca atitia "disidenti", nascuti ca ciupercile dupa ploaie,din chiar cuiburile de PCR, atunci cind dictatura a cazut si cind activitatea adevaratilor disidenti-destul de bruiata si marginalizata astazi-, daduse, intr/un fel, roadele scontate, chiar daca tirzii).

Desigur, restul e tacere...


#12613 (raspuns la: #12504) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
GVR - de mitana la: 12/04/2004 01:38:07
(la: Stefan Niculescu-Maier, despre dizidenta si diaspora)
Imi aduc aminte perfect, Viata Studenteasca din care citeam ultima pagina, Stiinta si Tehnica pe care o citeam dinscoarta in scoarta, Salonul ingeniozitatii (primul si ultimul mi se pare)... Credeam doar ca St. Niculescu-Maier era mult mai in varsta si imi cer scuze ca nu am stiut pana acum ca facea parte din grupul Bacanu.
Doua intrebari:
1. Fiind in miezul lucrurilor, cum explici skimbarea la fata a lui Octavian Paler (cel putin asa o vad eu) cel pe care-l veneram in 90-96?
2. Ce conditii trebuie indeplininte pt inregistrarea in GVR? Mi-ar face placere sa pot contribui la el, nivelul comentariilor de pe aceasta pagina ma face sa ma simt bine in compania participantilor.
mass media si informarea celui care cumpara - de sidavouq la: 24/09/2004 12:42:21
(la: suntem corect informati ?)
sidavouq
Nimic mai adevarat in tot ceea ce povestesti.
Revenind insa la "durerea noastra" si anume "libertatea de a alege" care se dobandeste numai cu conditia sa ai informatia necesara.
Imi cer scuze cu anticipatie findca am sa ma folosesc de un text gasit, culmea, in presa de azi. Acest text fireste ca nu-mi apartine insa in el am regasit multe din intrebarile si raspunsurile pe care singur mi le-am dat. Iata citatul:

"Scandalurile de la „Evenimentul zilei“ si „Romania libera“ care au acuzat patronatele straine de ingerinte in politica editoriala au confirmat un anumit soi de cinism intalnit (de ani buni) si in diplomatia occidentala: principiile sunt frumoase si nobile doar cata vreme nu vin in conflict cu interesele. Dar ele repun in discutie si o intrebare care depaseste aceste scandaluri. Cat de reala este, oare, libertatea presei in Romania?
In ce ma priveste, am mai vechi dubii in legatura cu „echidistanta“ si „independenta“, invocate mereu ca axiome ale „dreptului de a nu minti“, cum definea Camus libertatea. Cum sa fii „echidistant“, ma intreb, intre bine si rau? Sau cum sa fii „echidistant“ intre minciuna si adevar? Una e sa asculti, inainte de a-ti forma o parere, si „cealalta parte“, cum cerea dreptul roman, si alta e echidistanta. Sau cum sa inteleg „independenta“? Poti sa fii independent fata de ideile in care crezi? Poti sa fii independent de regrete, de ceea ce speri si chiar de prejudecati?
Dar sa admitem ca si „echidistanta“ si „independenta“ sunt niste criterii valabile si suficiente. Ce televiziune importanta, de acoperire nationala, e echidistanta, azi, intre Putere si Opozitie la noi? Nici una! Si TVR, si ProTV, si Antena 1, si Prima – fiecare din alte motive, dar mai conteaza diferenta cauzelor cand efectul e acelasi? fac pe fata jocurile actualei Puteri. Sunt megafoane ale Puterii. Se straduiesc, vizibil (prea vizibil!), sa nu cumva sa supere guvernul si PSD, trecand sub tacere evenimentele neconvenabile sau machiindu-le. Si cine e de vina? Statul? Guvernul? Ma tem ca a vorbi doar de presiunile subterane pe care le exercita guvernul Nastase si, in general, statul pesedist, lumineaza doar o latura a cauzelor. Ma tem ca ar trebui sa vorbim de un fenomen care e si trist si penibil, de o aservire voluntara, acceptata, consimtita. De un cinism autohton, deloc diferit de cel practicat de trusturi ca Ringier si WAZ (si nu e vorba doar de televiziuni, ci si de destule ziare) care impinge „cainele de paza al democratiei“ sa-si puna singur, contra cost, zgarda de gat.
Apoi: am putea afirma in mod serios ca opiniile noastre se formeaza in baza „ascultarii si celeilalte parti“? Prevad ca filmul documentar al lui Michael Moore, care a starnit o enorma valva in lume, inclusiv in America (desi Casa Alba a incercat sa-l blocheze) nu-l vom vedea prea curand adus in Romania nici la cinematografe, nici la televizor. In felul acesta, ni se ascunde o marturie. Ni se prezinta razboiul din Irak, in care am fost implicati prin trimitere de trupe, doar in viziunea echipei lui Bush care, dupa parerea mea, a facut un enorm rau Americii. Mai prevad ca nu vom afla de la PNA cine sunt cei 500 de rechini care zburda prin apele putrede ale coruptiei de la noi. Acuzatiile care au circulat in legatura cu diversi moguli de pe malurile Dambovitei, cu averi deocheate, pe care PSD ne va cere sa-i trimitem din nou in parlament si la guvern vor ramane la nivel de vorbe. Intr-o tara normala, cele mai grave dintre ele ar fi fost clarificate si ar fi produs consecinte, inclusiv, penale. La noi, Hrebenciuc, Serban Mihailescu si ceilalti „solisti“ ai scandalurilor ramase tulburi pot conta pe faptul ca afirmatia din Constitutie referitoare la suprematia legii e simpla demagogie.
Concluzia va las s-o trageti singuri. Nu stiu daca verticalitatea intra in sfera „pragmatismului“, pentru care numai ce e „avantajos“ si „util“ este adevarat, dar eu, unul, sunt prea in varsta pentru a putea merge pe branci. De aceea, in locul unei independente discutabile, pe care n-o inteleg sau o suspectez ca acopera obediente rentabile, prefer sa ma recunosc dependent de ceea ce cred. Bine sau rau."
Octavian Paler / 24.08.2004
Incheiat citatul.
Poate ca pana la urma nu mai are nici un fel de importanta daca avem sau nu informatii corecte, se poate ca toate acestea sa fie in zadar deoarece "jocurile au fost facute" pentru noi.
#23272 (raspuns la: #23185) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ei, bine, da, eu ma consider ...ratat, - de Denysa la: 25/09/2004 08:13:12
(la: Cat de taios e sentimentul ratarii!?)
"Ei, bine, da, eu ma consider - si cu vanitate spun asta! - un ratat.

Pentru ca, dupa parerea mea, lumea e plina de ratati: toti oamenii importanti sunt, de fapt, ratati.

De obicei, numai cei care au avut idealuri mici, idealuri marunte pot spune ca si-au indeplinit toate idealurile, ca si-au dat intreaga lor masura.

Mutatis-mutandis, va amintesc ca Michelangelo a fost, practic, un ratat: nu si-a implinit nici unul din marile sale proiecte.

Nu spun de faptul ca visa sa sculpteze muntii si nu i-a sculptat, dar nici unul din ansamblurile pe care le-a proiectat n-a mai putut sa fie creat.

Si atatia altii.

E adevarat: a spune «sunt un ratat» e o forma de vanitate.

E o forma de vanitate deoarece arata ca ai o parere excelenta, poate prea buna despre tine, despre ceea ce trebuia sa faci, despre ceea ce puteai sa faci, iar de regula ai mai si facut.

Dar asta nu ma multumeste.

Octavian Paler...(aniversarea a 75 de ani)

Bye!
Am sa le citez in limba origi - de catcri la: 05/11/2004 00:25:26
(la: Care sunt ultimele 5 carti pe care le-ati citit?)
Am sa le citez in limba originala si nu in cea in care, in unele cazuri, l-am citit eu.
Jurnalul – Mircea Cartarescu
Desertul pentru totdeauna- - Octavian Paler
Kantu. Il Poder de la Mujer – Hernán Huarache Mamani
A kudarc – Imre Kertesz
Terrorist Hunter – autor anonim



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: