comentarii

cartile cu apolodor partea 1


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
inductie - partea 1 - de Belle la: 01/03/2005 17:01:23
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
scuze de eventualele greseli, n-am timp sa-l corectez

Regulile inductiei
1. mananca 3 mese pe zi sau 4-5 mese (portii mai mici). Nu sari peste nici o masa sau nu sta mai mult de 6 ore nemancat(a).
2. mananca “liber” combinatii de grasimi si proteine sub forma de pui, peste, oua si carne rosie, precum si de grasimi “pure” cum ar fi unt, maioneza, ulei de masline, de floarea soarelui sau alte uleuri vegetale
3. nu manca mai mult de 20 gr de carbohidrati pe zi, majoritatea insa trebuie sa provina din salate verzi si alte egetale. Poti manaca pana la approx 3 cani p zi de salata sau 2 cani de salata si 1 de alte vegetale
4. sub nici o forma nu manca fructe, paine, pasta, vegetalele care nu fac parte din lista (vezi mai jos) si nici produse lactate altele decat branza, smantana sau unt. Alimentele care combina carbohidratii cu proteinele cum ar fi mazarea, fasolea uscata su alte nu sunt premise in aceasta faza.
5. nu manca nimic din ce nu este pe lista de alimente admise. Conceptual “doar o bucatica nu poate face rau” este total daunator in aceasta faza.
6. ajusteaza cantitatea in functie de apetit, in special pe masura ce acesta va descreste. Cand ti-e foame mananca atat cat sa te simti satul dar nu imbuibat.
7. nu presupune ca orice aliment are continut scazut de carbohidrati – citeste etichetele sau verifica sit-ul carb counter
8. mananca cat de des doresti dar fii atent(a) la carbohidratii “ascunsi” in sosuri de mancare sau pentru salate. Acestea pot contine faina sau zahar.
9. evita mancarurile si bauturile indulcite cu aspartame. Foloseste in schimb succralose sau zaharina. Nu uita ca fiecare pliculet intra la socoteala cu 1gr de carbohidrati.
10. evita cafeaua, ceaiul sau bauturile racoritoare care contin cofeina. Cofeina excesiva produce nivel scazut de zahar in sange si de-aici pofta de dulciuri.
11. bea cel putin 8 uncii de apa pe zi (cam 4 cani mari) ca sa-ti hidratezi organismul, eviti constipatia si sa elimini toxinele provenite din arderea grasimilor.


#37776 (raspuns la: #37770) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
prolet part II - de Roman Haduch la: 10/09/2010 13:37:16
(la: drumul spre succes)
V.M.: De ce s-ar intoarce intr-o barca a carei scufundare tocmai ati descris-o?

Neagu Djuvara: Dar barca noastra nu se duce mai la fund decat restul Europei, asa ca mai bine sa se scufunde cu barca noastra decat cu cea germana sau franceza...

"SA TERMINAM CU INMORMANTARILE COMPLICATE"

V.M.: Ce ati facut pe 1 Decembrie, de ziua nationala a Romaniei?

Neagu Djuvara: Am dat interviuri zicand un lucru care supara pe mai toata lumea: ca nu sunt de acord cu alegerea lui 1 Decembrie ca sarbatoare nationala. In primul rand, nu este bine sa modifici la fiecare schimbare de regim o sarbatoare nationala. Am avut timp de aproape un veac 10 Mai, care este ziua independentei tarii. Prin urmare, data intrarii Romaniei in concertul european. Ca 10 Mai a coincis cu venirea printului Carol, ceea ce i-a facut pe acei domni din 1990 sa se teama, inteleg. Dar, pe de alta parte, 1 Decembrie nu este data Romaniei mari. Este data cand doua provincii, Transilvania si Banat, au cerut sa intre in Regatul Romaniei. Cu doua zile inainte ceruse Bucovina. Cu sase zile inainte ceruse Basarabia. Si toate patru au fost acceptate de seful statului, adica de Regele Ferdinand, la 24 Decembrie. Deci data cand s-a nascut Romania Mare este 24 Decembrie, nu 1 Decembrie ! Pe de alta parte, mai exista un motiv foarte practic. O sarbatoare nationala e bine sa fie tinuta intr-un anotimp cu soare, in care vremea sa te indemne la bucurie, oamenii sa poata dansa in strada. Ce te faci la 1 Decembrie, cand se vad aburii vorbitorilor iesind din gura si cand bietii ostasi ingheata ?

V.M.: V-ati intors in Romania dupa 45 de ani de exil, in februarie 1990. Ati scris ca in primele zile petrecute la Bucuresti va-ti tot intrebat: "Ce cauti aici, Neagule?". Ati aflat raspunsul la intrebare?

Neagu Djuvara: (rade limpede si cu pofta) Culmea este ca risc sa imi pun intrebarea si dupa 19 ani. Din când in cand imi pun inca intrebarea asta si astazi. Dar constatand cu cata caldura sunt primit de tineret, consider ca nu m-am intors degeaba in Tara.

Cand am intocmit aceasta mica lucrare facuta in graba si sub indemnul altora, caci nu am avut personal intentia sa scriu "Scurta istorie a romanilor povestita celor tineri", ea s-a vandut in 39.000 de exemplare. Iar cand m-am oprit la o farmacie, un domn foarte amabil mi-a spus: "Ma iertati ca ma adresez Dumneavoastra, dar doream sa va multumesc. Am o fiica la liceu care avea o totala inapetenta pentru istorie; i-am cumparat cartea Dumneavoastra si de atunci e pasionata de istorie". Acestea sunt lucruri care ma bucura si imi dau seama ca, totusi, nu am venit degeaba in Romania.

V.M.: Sunteti patriot?

Neagu Djuvara: Patriot ? Asculta (pufneste furios). Nu merit sa-mi fie pusa o asemenea intrebare. Se intorcea cineva care nu e patriot ? Sotia mea, care e frantuzoaica, cand a vazut ce fac in Romania a spus: "Trebuie sa ai patriotismul bine insurubat in cap ca sa suporti sa traiesti acolo".

V.M.: De 19 ani tot suportati. Mai suportati mult?

Neagu Djuvara: Pai da. Voi suporta pana la moarte, asta e clar. Vreau sa fiu inmormantat aici. Dar mi-as dori sa mor pe un vapor. Cand nu voi mai putea sa scriu am sa incerc sa-mi gasesc un loc pe un vas cu panze care face inconjurul lumii. Atunci, daca mori pe drum, te arunca in mare. Sa terminam cu povestile acelea cu inmormantari complicate, cu alaiuri si cu discursuri.



Din pacate (si in context expresia este cu adevarat potrivita), Europa de maine va apartine arabilor si tiganilor. De aceea consideram ca cea mai grava crima facuta impotriva europenilor de bastina si a culturii europene este deschiderea larga a portilor Europei hoardelor barbare si hamesite de foame din Asia si Africa, hoarde care vor transforma Europa crestina, civilizata si prospera de astazi in Euro-Indo-Arabia de maine, in care urmasii nostri vor putea, probabil, supravietui pentru cateva generatii in "rezervatii"...

Iar noi, europenii de rand, stam cu bratele incrucisate si ne vaicarim de toate ticalosiile care se petrec sub soare fara a intreprinde nimic. Asa incat ne meritam soarta, spre rusinea noastra, a tuturor !

-
#567536 (raspuns la: #567401) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Interviu cu dl. Dinu Lazar in "Observator cultural", partea a I - de Dinu Lazar la: 17/03/2004 03:18:01
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Multumesc mult, dar anuntul cu partea 1 a mai fost pus aici; partea a doua va fi, cindva in viitor, pusa pe net; deocamdata nu e decit sub forma tiparita.
#12227 (raspuns la: #12222) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
de la Lazarescu citire...(fragmente) - de Intruder la: 13/08/2005 22:36:56
(la: "Academia Cafeavencu")
cele redate mai jos, nu sunt ''critici''...nici nu mi-as permite sa critic texte din acest site sau de aiurea...ceea ce unii ar considera ''critica'' facuta de Intruder, este de fapt zeflemea nevinovata, fara intentia de a fi eu mai catolic decat papa...
(asta ca paranteza la postarile mele anterioare)

cititi sa va amuzati...textul e super si autorul talentat...;)

Jurnal intim
Publicat de lazarescu la 12/02/2004 - 06:03 la Eseuri


Împărţeam cu doi tineri căsătoriţi o căsuţă cu două camere, un hol, o bucătărie, o baie, cîţiva şoareci şi mii de furnici.

în curte există un cîine-lup (blînd, pîinea-lui-Dumnezeu), care nu latră decît la mine. Dimineaţă am ieşit în vîrful picioarelor, privind în stînga şi în dreapta, şi am rupt-o la fugă spre poartă. A ieşit naiba ştie de unde şi a năvălit după mine, lătrînd înnebunit. Azi nu m-a prins.
Pe cîine îl cheama Lucky. De ce l-o fi chemînd aşa, treaba lui. Şi eu m-am simţit "lucky". De ieri dimineaţă nu l-am mai văzut. Am înţeles că noaptea doarme în casă. Treaba lui.

Aseară, în timp ce umblam bezmetic printr-o alimentară, memoria afectivă mi-a fost brusc deşteptată de imaginea unei banane verzi. Mi-am amintit cum, în copilărie, am aşteptat să se coacă o banană. O cumpărase tata, după vreo doua ore de stat la coadă. Mi-a explicat că, de fapt, bananele sunt galbene şi că-s mai bune coapte. Am pus-o pe fereastră şi o cercetam cu sufletul la gură de cîteva ori pe zi. Singura evoluţie a fost că s-a veştejit.

Azi, cînd am ieşit din editură ca să-mi cumpăr ţigări, am văzut o veveriţă care trecea strada pe zebră. Semn că nu mai există veveriţele de-altădată. Nu se mai sperie de aglomeraţie. În plus, au şi un comportament civilizat.

Muntele Rarău, ajunul Revelionului 2002, pe o cărăruie aflată la 15 km distanţă de civilizaţie. Mă opresc să-mi aprind o ţigară. Apare de niciunde un aurolac: "Da si mie un ban". Hai, că la restaurant, pe strada, mai înţeleg. În creierii munţilor nu-mi pot imagina ce căuta un aurolac.

Astă vară, mă plimbam cu iubita şi a venit un aurolac la noi, cu celebrele cuvinte: "Dă şi mie un ban". Eram amîndoi lefteri. Fumător înrăit, m-am gîndit să-i ofer totuşi ceva: "Ia nişte ţigări". "Mersi, nu fumez", a venit prompt răspunsul lui.

Printr-un concurs de împrejurări greu de închipuit, am ajuns cu cîţiva ani în urmă să-l colind pe regele Mihai. Venise pentru a sărbători Crăciunul la Iaşi, invitat de primar la o petrecere cu VIP-uri locale.
(...)
Ne dusesem în gaşcă să-l colindăm pe directorul căminului şi ne-am trezit la masa regelui.
(...)
Mă rog, era acolo toată eticheta de care n-aveam habar decît din cărţi, o etichetă pe care am călcat-o în picioare cu inocenţă, ciocnind cu regele, apoi cu bodyguarzii şi pe urmă cu regina şi membrii familiei.

În primul rînd am slăbit. Aşa spun ceilalţi. Ar mai fi un semn faptul că toţi cunoscuţii la care mă duc în vizită mă întreabă în primul rînd dacă nu vreau ceva de mîncare. Se şi exagerează. Tata exclamă de fiecare dată cînd mă vede: "Bă, da' ce-ai mai slăbit!".

Aşadar, 29 de ani. O vîrstă frumoasă, respectabilă. Cea mai frumoasă vîrstă pe care mi-o închipui este la 30 de ani. Suficient de tînăr ca să nu-ţi fi pierdut entuziasmul, acea inconştienţă de a crede că frumuseţea vieţii tale e abia la început, destul de matur ca să dai în mă-sa toate lucrurile care nu merită.

Emoţionante mesaje de felicitare de la adminul unor situri pe care am cont. Mi se oferă cadou liste cu tipe născute în aceeaşi zi cu mine, reduceri la schiuri, o carte de credit gratis la una din băncile din sudul Americii... Într-adevăr emoţionant mi se pare următorul mesaj de pe situl meu:
''situl e fain realizat,simplu si la obiect,imi place mai ales explicatia din jpegul de mai sus ( eu ---> ) e super.. la viata mea am citit numai carti de colorat(volumul 1,volumul2,trilogii etc..) si pot spune ca,referitor la continut,situl tau ma incanta din nou...pana acu ai 2 bile albe!! oricum sa nu te-astepti sa-ti cumpar cartea..sunt lefter :)'' . Semnat: un gigel oarecare

Produceam clorofilă. Vegetam. Am stins lumina şi am încercat să adorm. Nimic. Gînduri şi imagini de toate felurile - banale, extrem de banale - au început să-mi apară: golul Danemarcei marcat de la 40 de metri, faze din camera Big Brother, o mîţă care mi-a tăiat calea, lista cu lansările pentru Bookarest, corzile de chitară pe care le-am primit cadou etc. etc. Toate aceste gînduri-imagini au început să circule în viteză, ca nişte maşini pe o autostradă cu mai multe benzi. Vehicule care respectă regulile de circulaţie, supravegheate de sus de elicopterul poliţiei. Apoi, brusc, o asemenea maşină derapează de-a curmezişul autostrăzii, provocînd o coliziune în lanţ: şutul tras de danez la poarta noastră sparge un geam de la casa Big Brother, mîţa apare năucă în mijlocul autostrăzii, maşinile explodează pentru că a căzut peste ele elicopterul poliţiei.

Dracilor din Pateric li se potriveşte perfect zicala românească: "nimic nu fac, dar nici nu stau degeaba".

Aseară fumam lîngă magazinul Billa. Prin faţa mea, trei aurolaci se trăgeau cu cărucioarele de la supermarket, transformate în trotinete. Unul - după ce mi-a cerut "măcar" o mie de lei - a plecat voios, cu un picior pe cărucior, cu celălalt, făcîndu-şi vînt. Cînta într-un amestec de ritm gospel şi hip-hop: Dumnezeuuu/ Taatăl nostruuu/ Iisus Hristooos!. Partea cu "Iisus Hristooos!" cădea ca un refren, un soi de "Check it up!". Probabil că peste zi, în timpul "serviciului", îşi cînta versurile pe altă melodie. Acum, se distra. Îşi permitea să improvizeze.

Bunică-mea a rămas văduvă cînd avea tata 15 ani. Habar n-am cum era pe vremea cînd trăia bunicul, dar sînt convins că s-a făcut mai rea după moartea lui. Avea o casă retrasă, pe malul unei rîpe. Nu suporta pe nimeni, se certa cu toată lumea. Dacă stau şi mă gîndesc bine, avea două aşa-zise prietene (Mariţa şi Floarea, parcă) cu care se întîlnea duminicile, bîrfea lumea din sat şi toate neamurile (mama fiind cap de listă). Nu reţin din discuţiile lor decît două ticuri verbale: "Am păţit ca 'ceala!" (Bunica) şi "Fac ca cîntecu'!" (Floarea). Mariţa vorbea mai puţin. Prefera să tragă cîte o duşcă dintr-o sticlă cu ţuică şi să intervină atunci cînd mirosea că e rost de sfadă, turnînd gaz pe foc. Discuţiile se terminau într-un vacarn generalizat, în care toate blestemau şi nimeni nu mai asculta pe nimeni, ca la Tucă-show sau la Procesul etapei. Se despărţeau jurîndu-se vă nu vor să se mai vadă niciodată, pentru a se întîlni o săptămînă mai tîrziu. Nu de puţine ori eu deveneam subiectul dicuţiei: că de ce umblu în chiloţi (de fapt, pantaloni scurţi) în Sfînta Duminică, de ce bolovănesc cîinele, de ce umblu aşa murdar. "Apăi, da, e murdar, că nu-l spală mă-sa", prindea bunica prilejul să se lege de mama. "Da' taci, ţaţă, ce-ai cu mă-sa! Mă-sa îl spală, faci ca cîntecu', el e drac împieliţat", sărea Florea. Mariţa scrîşnea dezaprobator din cei trei-patru dinţi rămaşi în gură, trăgea un gît de ţuică şi spunea ca pentru sine: "Eu n-aş înghiţi una ca asta!". Apoi bunica uita că ea se pornise pe mama şi întorcea vorba ca şi cum celelalte s-ar fi legat de noră-sa. Şi dă-i ceartă.

Cel mai nasol lucru pe care i l-am făcut
(bunicii- n.b). a fost odată cînd mi-a dat să mănînc nişte vişine scoase din ţuică. M-am îmbătat şi eu, şi porcul (cu care am împărţit vişinele). Porcul s-a îmbătat mai rău, stătea lat în curte, dar eu m-am comportat mai urît: am luat o cană şi am pocnit-o în cap, fără vreun motiv anume, pe bunica. Îmi amintesc că era o cană de marmură şi că am rămas cu toarta în mînă. Mă rog, e lucru scuzabil, avînd în vedere că vorbesc despre prima mea beţie.


sursa: http://www.cafeneaua.com/node/view/1018


puterea cartilor - de The Dreamer la: 02/04/2006 10:56:57
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
As putea spune ca iubesc cartile. Ca fac parte din viata mea. Dar nu vreau sa vorbesc despre cartile de literatura - despre care s-au facut destule comentarii, bune, si la locul lor. Sunt si altfel de carti. Misterioasele si puternicele carti de magie, sfintele carti religioase si infamele carti secrete despre arta razboiului si a politicii. Pe cele adevarate nu o sa le gasiti niciodata in librarii sau biblioteci. Sunt carti interzise care abia de mai au un exemplar complet in lume - si acela ascuns cu mare grija de vreun ordin secret ca nici numele nu i se stie, sau de vreun colectionar rapace. Si totusi... Ati auzit de "Fragmentele Tzian", de "Cartea Voynich", de "Clavicula Solomonis", de "Bozorgh-e-Koss" atribuita lui Zoroastru, de "Profetiile lui N. Iorga" (ca sa pomenesc si de ceva scris in romaneste)... Daca nu, sunteti niste oameni fericiti ! Adica nu aveti grija perversa si obsesia maladiva pentru o astfel de explorare. Pentru ca nu cred ca exista placere mai mare pe acest pamant ca sa gasesti una dintre aceste carti interzise si sa sorbi paginile ei. Sexul este fad, drogul nu este asa de tare, alcoolul - o gluma, fata de senzatie pe care o incerci cand te impartasesti din puterea unei asemenea carti. "Cunoasterea este Putere !"
Capul nevazut al lui Dumnezeu! partea 1 - de Polo Sten la: 07/07/2006 14:46:36
(la: de ce credeti in dumnezeu?)


Exista Dumnezeu sau nu?
Simplu :
1) Daca exista nu stim dar daca il acceptam ca exista atunci trebuie doar sa-l mai intelegem. Daca nu-l acceptam iar el exista . Imaginativa ca cineva va ajuta dar voi nu stiti ca a facut-o acel cineva.Credeti orice dar nu ganditi ,banuiti sau simtiti ca fost "mana cuiva".Sa gandesti ca totul ti se datoreaza in ast caz=gandesti slabut,sa banuiesti ca altcineva decat Autorul a inlesnit ajutorul =balbaiesti,sa nu simti cine e autorul=nu ai simt mai mult sau mai putin.Concluzia Nu ai luat "marele premiu"E clar ca Dumnezeu nu se arata asa cum am vrea noi.Daca sar arata am crede mai mult in El? Da? Fals Uitativa la un film in care capul actiunii e nevazut. Nu numai ca la toti le e frica mai mult de el doar ca sta in umbra dar tie ca si telespectator iti"impune " o curiozitate care face placerea de doua trei ori mai mare chiar daca ai vrea sa-l vezi odata.Dupa ce-l vezi ....tragi concluzii si te culci.Dumnezeu nu vrea sa ne culcam prea repede asa ca intarzie aparitia pana vrea El. In acelasi timp poate sa vada si cine gandeste ,simte sau banuieste mai bine. Concluzie Nu o sa stiti prea curand adevarul pipaibil spre satisfactia noastra si a vietii.
Deci nestiind cine e autorul poate nu e vina noastra ,da-mi vina pe creatie mama,tata,ajungand la Dumnezeu.Ei nu ne-au dat destula minte ,simt...insa nici nu sunt obligati sa defileze cu noi in frunte. Mai repara la noi ,ne mai schimba,mai o bataie, poate iese ceva pana la urma. Apropo ati vazut vreun conducator sau vreun om instarit care sa declare canu creada in Dumnnezeu? Oare de ce ...stie el e baiat istet. Fac o paranteza aici Cati dintre voi stiti a tine un secret chiar cu scopul ruperii unei maini. hahahaha o sa-mi spuneti depinde de secret. Vraja. Cand ajungeti a stii sa tineti un secret (cat de mic ar fi el) dar care dezvaluit ar face probleme "lumii nevinovate" atunci inseamna ca gandesti si esti puternic. Dar ce vorbim noi de a fi puternic. Era vorba de a intelege Nu?
Concluzie: Il accepti Este bine .De ce il accepti? Tu sti. Cel mai bine ar fi sa-l si simti zic eu.Comunicare. Sa-l intelegi ...si mai simplu.Uitati-va in jurul vostru la oameni si o sa intelegeti ce vrea El.Daca nu intelegeti inca,cum spuneam va mai repara va mai "bate" aveti destul timp sa muriti atotstiutori. Nu degeaba se spune sa-ti iei un batran daca inca nu ai. Insa cu toti vrem sa stim astazi.nu? asta depinde doar de voi.........nu Il faceti sa ajunga la bataie....la unii chiar nu se mai opreste
Va urma?..!!!






























































imi dau cu parerea - de esteu la: 27/05/2007 19:08:53
(la: Daca se face verde)
un text jos palaria. dar am niste observatii. in prima jumatate n-as folosi de prea multe ori cuvintul"iglu", lasa senzatia ca te agati de comparatia pe care o faci. apoi, eu as vedea sfarsitul un pic altfel, adica adaugat ceva, sa nu para in trendul mizerabilisto-depresat care cred ca s-a cam infundat. as vedea finalul cumva in ceata, in genul lui raymond carver. care-i lasa cititorului de masticat in continuare. asa, personajul fiind pe margine, pare cumva previzibil. dar astea sint strategii... daca face parte dintr-un intreg, poate ca ai alte intentii si iti justifici forma actuala.
altfel, azi am inceput sa debarasez mansarda. o camera cam cum povestea zaraza. si-am prins o ploaie, acoperisurile piriiau, ploaie cu piatra, de parca numai la tara ar fi fost posibil asa ceva si am deschis geamul, am fotografiat. am si filmat un pic, doua-trei minute, nu m-am putut abtine. imi placea privelistea aia, de la inaltime. apoi am inceput sa pun cartile in saci. pe 1 iunie trebuie sa eliberez locul. adio copilarie.
pentru forumisti tipul.....picky - de beatle-maniacul la: 07/11/2007 16:14:58
(la: plagiat?)
FORUMISTII, UN POPOR DE TENISMENI DE CANAPEA!!! (partea 1)

De vreo trei luni am intrat si eu prin zona forumului cafelelei, si am intalnit diferite personaje care mai de care mai interesante. Un pycky, un Californian, sau o andra, toti imi trezesc amintiri din timpul liceului, despre acei colegi ai nostri (putini, e adevarat) interiorizati, care se asezau mereu in banca de la perete, preferabil ultima banca, tacuti in timpul pauzelor, ca uneori le uitai numele, unii desenind animale fantastice pe cartea de Romana, altii caligrafiind litera A la nesfarsit pe cotorul caietului de biologie. Imi amintesc de colegul meu Romeo, un nume predestinat ( o sa vezi mai incolo), care era fascinat de Razboiul Stelelor. Se ducea aproape in fiecare seara la film, si acolo, pe intuneric, desena navele alea sinistre pe doua picioare, mereu si mereu si mereu. Am fost si eu o data cu el la film, si l-am privit, in intuneric, cum era excitat sa deseneze aceleasi brate metalice si ochi de crocodil infipti pe carcase de melc. Dupa ani de zile, l-am intalnit o data la bere, era ras in cap si cu o mapa de desena la subrat, a stat putin, doar pret de un salut si a disparut. Mai acu vreun an ma intalnesc cu Stresatu’, alt paltonar de vita veche, si imi spune noutatile: Romeo a dat coltu’, cica avea o sora la care tinea atat de mult incat cand ea a murit, el a sarit dupa ea in groapa cu un cutit infipt in el!!!
De aceea spun ca pe aici prin zona stau pititi o gramada de Romeo, faliti de imaginatie, da-da-isti constipati, care apuca de picior vreo stire si trag de ea de dragul de a trage, imi si inchipui mici pletosi cu barbuta, care nu au prins vremea cans sticla se vindea pe ascuns in spate la aprozar, si spalam cu frate-meu zeci de borcane ca apoi la schimb sa obtinem bani de un film cu Piedone si o mana de seminte, si imi vine asa o rusine ca am ramas infim, minuscul si pitic, intr-o lume de miliardari de carton, de carton din-ala colorat care se gasea la papetaria din colt cu cincispe bani coala, si reparam cu el coperta la mult prea cititul „Cel mai iubit dintre paminteni”, si daca mai ramanea un colt il pastram pentru semn de carte; o lume care din lipsa de preocupari intra pe forumuri si pune intrebari savantice, la care, bineinteles, alte minti savantice, (din alea care ar juca un tenis, dar numai din canapea), vin si raspund cu cuvinte mestesugite, mai mult sau mai putin la obiect, cum ca l-ar beli de piele, l-ar trage prin unt, l-ar dospi la soare, cand de fapt raspunsul la intrebarea „Ce s-ar fi intamplat daca s-ar fi intamplat asa cum nu s-a intamplat?” este la suprafata, ca uleiul in apa: Daca s-ar fi intamplat altfel de cum s-a intamplat, si daca toate cate s-au intamplat ar fi fost intamplate invers, sau in oglinda, atunci cei care au raspuns aici ca l-ar fi belit de piele pe Ceausescu de fapt l-ar fi invelit in piele, si cei care l-ar fi ars sau rupt, de fapt l-ar fi udat sau cusut, si asa mai departe............
voi continua......
#253212 (raspuns la: #241741) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt. Piliutza - partea 1 - de wp la: 21/02/2008 09:02:46
(la: "Nu vrem liceu fara Dumnezeu")
Draga Piliutza,
Ai scris;
Predarea disciplinei Religiei in sistemul de invatamant public in care se invata preceptele unei anumite religii (de ce trebuie sa detina religia ortodoxa monopolul?!?) este un act de indoctrinare, un abuz intelectual si o limitare a libertatilor individuale. Procesul nobil de formare moral-sociala a elevilor trebuie sa includa in programa scolara disciplina Istoriei Religiilor care sa deschida orizontul cultural si sa ofere elevilor o perspectiva mai ampla si corecta asupra lumii. Indoctrinarea in spiritul unei religii concrete trebuie sa ramana o optiune individuala si sa se realizeze exclusiv in biserici.

În primul rând că toate argumentaţia ta sună răuvoitor. Asta nu ar fi nimic, însă, pentru un om care are pretenţia că vorbeşte echidistant, cultivat şi documentat, argumentaţia suferă lipsuri din mai multe puncte de vedere.
Programa şcolară la disciplina religie, nu include numai religia ortodoxă. O vizită pe site-ul www.edu.ro ar fi relevantă şi utilă, chiar şi numai pentru a fi „politicaly correct”. De ce majoritatea ortodoxa? Pentru simplul fapt că, majoritatea populaţie ţării este ortodoxă. Asta nu exclude posibilitatea de a învăţa şi altceva în afara creştinismului ortodox. Dealtfel proiectul este susţinut şi de alte biserici decât BOR.
Să luăm de exemplu acuzaţia de îndoctrinare;
ÎNDOCTRINÁ, îndoctrinez, vb. I. Tranz. A iniţia într-o doctrină, a înarma cu o doctrină. – În + doctrină (după fr. endoctriner).
DOCTRÍNĂ, doctrine, s.f. Totalitatea principiilor unui sistem politic, ştiinţific, religios etc. – Din fr. doctrine, lat. Doctrina
Astfel orice programă scolară care se predă într-un institut de învăţământ constituie un act de îndoctrinare şi atutomat un act de limitare a libertăţii individuale, pentru că nu poţi învăţa orice şi oricum în nici un fel de instituţie din această lume. Peste tot se invaţă după o programă şcolară fie ea bună sau mai puţin bună. A face asemenea afirmaţii la adresa disciplinei religie este cel puţin tendenţioasă şi lasă un mare semn de întrebare asupra dorinţei tale de a argumenta obiectiv.
Biserica este cea care, odata atins scopul de a-si impune prezenta in scoala, sterge in numele propriilor dogme tot ceea ce i se pare ca le-ar contrazice. Si intre nenumaratele pericole de care are grija sa priveze mintile in formare ale elevilor unul din cele mai temute este abilitatea de a gandi in mod critic, cu propriul cap, in loc de a-si transforma mintea intr-un depozit steril de dogme prafuite.

Abilitatea de a gândi în mod critic, cu propriul cap, presupune o alegere în cunoştiinţă de cauză. Alegerea se bazează pe alternativă. Atâta vreme cât evoluţionismul este predat în şcoli, deşi ea, ca teorie, are mari lacune – şi asta o spun şi dezbat suficienti oameni competenti care nici macar nu pot fi banuiti ca simpatizanţi ai biserici – nu văd ce este anormal în faptul de a prezenta copiilor şi o teorie alternativă asupra originii vieţii şi a omului şi anume cea a creaţionismului. Astfel fiecare poate alege „în mod critic, cu propriul cap”, dacă doreşte să se tragă sau nu din maimuţă.
Legat de dogme.
DÓGMĂ, dogme, s.f. 1. Învăţătură, teză etc. fundamentală a unei religii, obligatorie pentru adepţii ei, care nu poate fi supusă criticii şi nu admite obiecţii. 2. Teză, doctrină politică, ştiinţifică etc. considerată imuabilă şi impusă ca adevăr incontestabil. – Din fr.
Şi aici mă opresc la punctul 1. Aparent, judecând după semnificaţia cuvântului, dogma ar putea priva abilitatea individului de a gândi în mod critic, prin faptul că, ea este obligatorie pentru adepţii ei şi prin faptul de a nu admite obiecţii.
Aici mă voi opri asupra dogmei ortodoxe, pentru că vorbim de o iniţiativă a unui patriarh ortodox şi implicit a BOR: A afirma despre o dogmă ortodoxă că, este o teză fundamentală, obligatorie pentru adepţii ei, care nu poate fi supusă criticii şi nu admite obiecţii denotă că, cel care face asemenea afirmaţii nu are idee, nici măcar la suprafaţă, asupra a ceea ce este dogma ortodoxă sau dacă totuşi are, atunci face o afirmaţie mincinoasă cu bună ştiinţă. Nu adâncesc discuţia pentru că tu, necunoscând ce este o dogmă ortodoxă şi confundând dogmele bisericii cu dogmatismul doctrinar, argumentaţia ar fi pentru tine un monolog plictisitor.

Benga*platina partea 1 - de sami_paris75 la: 14/01/2009 21:20:22 Modificat la: 15/01/2009 09:21:39
(la: Tiganii,aurul si diamantele*2 (vinatorii de carduri))
Platina este un metal mult mai pretios ca aurul,a fost utilizata de mii de ani,multi au confundat’o cu argintul ,abia in 1735 a fost izolata ca element chimic de cele doua metale pretioase, aurul si argintul.Chimic este inert ca metal,foarte rezistent la coroziune .Fuziunea metalului la topire este foarte exigenta,se topeste foarte greu abia la temperatura de 1773 grade celsius si din aceasta cauza creaza o mare dificultate bijutierilor la prelucrare.Abia in anii 20 ,noua tehnologie a permis ca platina sa fie prelucrata si modelata mai usor in bijuterie.
Din platina se pot creea coliere si bratari minunate, ornate in diamante safire si rubine.Sincer platina mai reprezinta ultima parte din dragoste si din viata !Nunta de aur,nunta de argint si ultima este nunta de platina,daca mai apucam s’o facem si p’asta.
Hai dragii mei nu fiti pesimisti !
De ce nu ?
Exista oameni fericiti in iadul asta?
Marele filozof Sami,spunea o data: ca noi toti traim in iad si ce’l care doreste paradisul si iubirea trebuie sa se catere pe ruina altora ca ajunga in rai.
Exista o data un tigan cu mustati rasucite .In satra i’se spunea Benga (dracul),toata satra si toti oamenii care’l cunosteau aveau frica de el.Parea la prima vedere un monstru pentru ca era putin aplecat si purta o cocoasa enorma pe umarul drept.Se spune ca Benga vorbea cu Satan si cu Dumnezeu,.Eu personal nu l’as fi crezut,dar intimplarea a facut ca eu sa aflu despre el ,tocmai din gura bunicutei mele.Bunica a trait 97 de ani si a invatat cite ceva de la Benga,in perioada anilor 1920 ,cu vre’o 25 de ani mai devreme de evenimentetul acela,cind o parte din tigani si evrei au fost trimisi la Bug in Transnitria.Bunica mea era impreuna cu mama si amindoaua erau de origine evreiasca,acolo mama l’a intilnit pe Petrache Caramidaru zis Nicu ,care m’ai tirziu a devenit tatal meu.
Cred ca si-au unit frica si mizeria,in acest fel, am luat eu fiinta !
Imediat dupa sfarsitul razboiului au intrat in Romania,prin Cahul ,una din provinciile romanesti ciordite de rusi de la noi de la romani ,impreuna cu Bolgrad si Izmail.Bunica mea era impreuna cu Benga :cred eu,asa ca doi prieteni,ca nimeni n’avea curajul sa faca dragoste cu Quasimodo din Carpati.
Se spune ca Benga era expert in plante si din ele facea cele mai bune arome la mincare si cele mai reusite afrodisiace,da si cele mai puternice otravuri !De’acolo cred ca bunicuta mea a mostenit aceasta meserie rara, de a prepara cele mai letale otravuri din plante.

mazariche partea 1 - de INSULA ALTUIA la: 25/05/2009 12:51:49
(la: Dansuri)
1. Parintii - de adina.petre la: 14/10/2009 17:40:35
(la: invatamantul, incotro?)
Cei mai multi, vorbesc despre scoala ca despre o institutie a carei singura utilitate este sa-i invete pe ai lor copii sa scrie si sa citeasca, ca prea multa scoala tampeste.
Vorbesc despre profesori ca despre niste prosti cu pretentii absurde, al caror singur scop este sa ii frece pe ei la cap, sa ii stoarca de bani, si sa nu se implice suficient de mult in educarea copiilor lor.
Nu au timp sa-si educe copilul pentru ca au servicii, parteneri de cuplu vesnic nemultumiti, treburi casnice epuizante, facturi de platit la dracu cu carti, rate la banca, certuri cu fratii, nervi, stres.
Nu au rabdare sa isi cunoasca, inteleaga, sustina si ajuta copilul in procesele lui de invatare, de dezvoltare a potentialului lui genetic, de educarea lui ca viitor individ in societate.
Nu sunt dispusi sa accepte ideea ca al lor copil nu este o prelungire a propriului lor eu, ci este o fiinta individuala cu intelectul ei, cu dorintele si aspiratiile personale, cu inclinatiile catre o materie sau alta.
Ei stiu doar ca "daca nu ai carte nu ai parte" si ca "daca nu ai bani mirosi a prost".
#490995 (raspuns la: #490987) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
I Întrebările (partea 1) - de adina.petre la: 02/11/2009 09:41:15
(la: Miss Cafeneaua 2009 – Etapa I)
1. Ce faci, te face! (adevărat, fals, nu ştiu)

Adevărat! De exemplu, dacă îi fac în ciudă bărbatului meu, el mă face ciudată. Dacă îi fac zile fripte, el mă frige, şi tot aşa!

2. Daţi o metodă sigură de fezandat bărbatul (se acceptă şi din bucătăria bunicii).

Păi...cel mai bine se fezandează atunci când fierbe în suc propriu la foc mic. Drept urmare. După ce treci pe lângă el de suficiente ori mirosind a femeie, te duci să te schimbi de haine după un paravan cam transparent.

Sau. Când el are treabă la birou şi e concentrat, tu stai pe pat, pe burtă, citind ceva dificil. Astfel încât el să aibă o vedere amplă asupra corpului tău ,tu să ai părul prins neglijent, să te facă să te incrunti, iar dificultatea materialului să te facă să îţi muşti buza de jos.

Sau. Din bucătăria bunicii, iei frumos o lingură de lemn. Cu ea, să te loveşti ritmic peste coapsă atunci când dansezi prin casă, în loc de aerobic. Tot pe aceasta, să o duci la gură de câteva ori, pe post de microfon - mai ales cand zici din Madonna "I wanna take you there!" Musai să porţi colanţi mulaţi. Şi tricou. Eventual ud.

Ah da. Foarte important. Tehnica fezandării nu se va recunoaşte niciodată. Se va baza pe răspunsuri de tipul "cine a scornit porcăria asta?"

3. Bărbatul dacă-i puţin mai frumos ca dracul şi tot e bun. Daţi câteva coordonate ale frumuseţii dracilor.

Frumuseţea dracilor stă în privire. Care este drăcoasă, şireată, şi ascunde jar mocnind.

4."Qui bene amat, bene câştigat"
întrebare: CE?


Întrebarea CE s-ar fi justificat dacă vorba ar fi zis că "cine iubeşte bine, câştigă bine". La o adică, s-ar putea. Că şi dragostea pentru bani, tot dragoste este. Nu?

În sensul ei de bază, expresia fiind că "cel ce bine iubeşte bine pedepseşte", întrebarea CE, deşi puţin forţată, are doar un răspuns. Femeia.

5. Cică "eternul feminin". Eternul masculin, de ce nu?

Cine zice că nu? Oho, noi să fim sănătoase, că eternul masculin nu ne lasă!
Baby:
Gutui sau cires, rotund sau patrat, portocaliu ori albastru, rasarit ori asfintit?

gutui portocalii la asfintit!

Anahoret
1. În ce moment al zilei vă place să beţi cafeaua?
2. Descrieţi cum vă preparaţi cafeaua (dacă acum aţi renunţat la cafea, cum o preparaţi înainte).
3. Când ieşiţi în oraş cum preferaţi să beţi cafeaua: în picoare la un fast food sau la masă într-o cafenea?
4. Motivaţi răspunsul la întrebarea nr. 2.
5. Cum i-ai prepara cafeaua perechii tale din concurs?


1. Dupa fiecare masa
2. Nu o prepar niciodata singura. N-am aparatul necesar ca sa fac un espresso de doamne-ajuta
3. In picioare. La bar, cu ceasca intr-o mana si cotul sprijinit de tejghea. Un ritual necesar. Se bea cafea cafea la fast-food??
4. Pai: ca sa iasa un espresso bun tre' sa macini cafeaua cel putin in aceeasi zi si eventual s-o si prajesti. Iti trebuie si aparat de espresso performant. Decat sa-mi cumpar toate astea, mai bine o beau la bar.
5. I-as da un euro sa se duca sa si-o ia :)

juli:
1. Ce imbatraneste prima oara la un barbat?
2. Ce e rosu si vine regulat?
3. De ce se trag clopotele?


1. Parul din cap
2. Lumina de la semafor; ca de raspunsu' cu Mos Craciun m-am saturat :)
3. Ca sa trezeasca sugarii abia adormiti :))

maza:
Vrei sa spui ca nu mananci droooob?!

ai dreptate! raspunsul corect era: nu as face nimic care sa mearga impotriva principiilor mele si a moralei crestine. imi doresc sa nu mai existe razboaie in lume si daca publicul va dori sa fiu Miss o sa folosesc acest titlu pentru ca lupta impotriva foametei si a nedreptatii.

Baby:
Peperechea voastra e un castel. Cate etaje are?

un etaj. intruder sta la subsol.


#581920 (raspuns la: #581580) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
V-ati duce sa va opereze de a - de Crisa la: 20/02/2004 08:43:52
(la: Facultati particulare)
V-ati duce sa va opereze de apendicita un medic despre care stiti ca a terminat o facultate particulara? E dificil pentru facultatile de stat, cu traditie, cu vechime, sa asigure o baza materiala pe care se poate exersa (sali de disectie, cadavre pentru anii mici, practica efetiva in spitale pentru anii mari). A merge la stagiu si a sta intr-un amfiteatru 4-5 ore cat tre musai sa stai acolo, sau, si mai rau, a nu te duce deloc pentru ca "medicii nu vor sa fie incurcati" nu ajuta cu nimic. Din povestiri stiu si eu sa fac operatia de extragere a unui apendice, fiecare pas, unde si cum sa tai, cum sa caut sacul lui Douglas... dar nu m-as incumeta sa o fac chiar daca vreun inconstient ar apela la serviciile mele.
Nu stiu daca e corect spus ca studentii vor sau nu sa invete. Oricum nu e suficient. Probleme sunt mai multe. De ce se merge la particulara? Pentru ca la foarte multe se intra mai usor decat la facultatile de stat. In ultima vreme a devenit chiar o practica, dai intai la facultatea particulara, unde intri mai lejer, apoi la stat, daca intri acolo, e super, ramai la stat, daca nu... macar esti agatat undeva. Facultatea particulara e un soi de parasuta de rezerva.
O data intrat, vrei sa inveti. Si... trebuie sa iti cumperi cartile in totatlitate sau sa apelezi la o bibioteca a unei facultati de stat (prin relatii desigur, ca daca nu esti student acolo, nu poti imprumuta carti) sau la o alta biblioteca din oras care are, intamplator, cartile pe care ti le recomanda profesorii. De ce? Pentru ca facultatea particulara ale carei cursuri le urmezi nu are biblioteca! Nu are spatiu pentru asa ceva, nu are fond de carte. De foarte multe ori profesorul iti recomanda o carte proprie, si nu doar sa o citesti, ci sa o cumperi chiar, cu indicatia ca acea carte e "cea mai noua, cea mai buna".
E vorba de partea practica apoi. Inveti din carti, dar cat din ceea ce ati invatat din carti se pupa cu ceea ce faceti practic, in cazul in care va practicati profesia pentru care v-ati pregatit? Imi aduc aminte ca in facultate, in perioadele de practica, ma revoltam fata de inginerii din rafinarii care spuneau ca "una invatati voi la scoala, alta e practica aici". Atunci nu realizam, dar chiar aveau dreptate. Cum poti spune ca se lucreaza in autoclava, daca tu nu stii sa o regasesti in instalatie? Cum vrei sa repari un vas de sange cand tu nu stii decat din carte ca arterele sunt rosii, venele sunt albastre si tu gasesti in plaga doar ceva alb-galbui?
Ajungand la profesori te intrebi de unde provin ei. Sunt o parte si din cei care predau si la facultatile de stat. Doar ca acolo nu sunt titulari. Adica locul lor de munca nu e acolo, sunt profesori asociati, in regim de "plata cu ora". "Anul asta avem studenti la anul 3, deci ne trebuie un profesor de .....! Pai il cunosc eu pe X, lucreaza la Camera de comert (sau la Spitatul H, sau e avocat....). Bine, intreaba-l daca vrea." Iar omul vrea, cum sa nu vrea sa isi rotunjeasca veniturile? Si, ulterior, cand studentul de la particulara e intrebat pe cine are la cutare materie, raspunde cu incredere "pe X, e prof. si la voi, la universitatea de stat". Ca nu stie sarcu' culisele....
Nu neg ca exista si profesori bine pregatiti sau bine intentionati, dar cati sunt aceia? Cati din cei care predau la facultatile particulare isi pregatesc cursul sau seminarul dinainte, temeinic? A scrie o carte despre o activitate pe care o practici zi de zi nu e acelasi lucru cu a transmite altora continutul acelor carti. Nu mai comentez cum sunt, de multe ori, scrise acele carti.
Cat despre partea cu examenele platite... am auzit si la facultatile de stat de practicile acestea; personal nu le-am vazut, dar sunt convinsa ca exista. Dar facand un raport intre cati studenti la facultatile de stat spun ca au luat examenul cu plic, si cati dintre cei de la particulara ("trebuie sa fiu doar prezent in sala"), inclin sa cred ca in cele particulare examenele se trec mult mai usor. De alfel, nu cred ca am auzit de studenti de la particulara care sa fii ramas repetenti din cauza ca au picat examenele, ceea ce .. iti da de gandit.
Poate ca invata mai cu ravna, stiind ca o fac pe bani, dar exista si la stat studenti in regim "cu taxa", deci dau bani si pierd ani din cauza nepromovarii examenelor.
Cred ca invatamantul particular in Romania este inca prea crud si ca va mai dura ceva pana sa inspire tuturor incredere.
Indieni, tigani si mistere - de Ly la: 30/04/2004 11:11:19
(la: Ce uita Europa cand e vorba de tigani ?)
Hai ca incep sa sun precum o carte de Agatha Christie :)

1. Indienii inca respecta sistemul castelor. Indienii pe care ii vezi in occident sunt din castele lor - upper class. Ca in orice societate, upper class-ul e altceva. Altfel, nu m-as entuziasma excesiv. Ca orice oameni si natie au bune si rele. De exemplu pune un indian sef si vezi citi alti indieni apar in grupul respectiv. Si da, am prieteni si cunoscuti indieni. Si da am ce invata de la ei (si viceversa). Si da ne place sa vorbim.

2. Mersi pt. istoria din Geo-Cities. UN SINGUR LUCRU E INCA UN MISTER. (mda, o sa ziceti ca am ideii fixe) : MOTIVUL PENTRU CARE AU PLECAT DIN INDIA.

Daca ar fi fost o armata care a luptat m-as gindi ca ar fi fost barbati. Si de unde atunci si femei din aceeasi natie in grup ?

Alta varianta ar fi ca India a asezat la frontiera cu Islamul aceste triburi. I-a pus pur si simplu in zona tampon, ca sa stea in calea mahomedanilor. Acum, probabil ca grupul a fost pus intre indienii care nu prea ii tineau la mare pret (ca doar ii facusera carne de tun) si care nu ii primeau bine daca dadeau sa o ia spre interiorul Indiei si mahomedanii care nu ii lasau sa intre pe teritoriul lor.

Asa ca fiind ei intre cican si nicovala, s-au hotarat sa o ia din loc si sa caute o zona mai primitoare. Si uite asa tiganii probabil ca au fost ultimul popor migrator al Europei desi apartenenta lor la Europa si valorile europene e inca dezbatuta, dupa cum vad.

Povestea cu ei o armata impotriva Islamului nu tine. Probabil ca au avut incaierari cu mahomedeni dar au fost cred la nivel de grupuri nu ca armata, ca eu de armata sau regiment de tigani n-am auzit in istoria omenirii. (dar poate nu-s informata) Si nici de marele erou luptator tigan, de care ei sa aminteasca in zicerile lor. (da ce-i drept n-am deloc singe de tigan asa ca poate n-am auzit)

APOI, pentru o populatie care teoretic (in versiunea site-ului) nu a fost compacta cultural initial, 700 de ani de pastrare cu incapatanare a obiceiurilor mi se pare ca nu tine. DECI as vota pentru o populatie compacta cultural initial, care da s-a amestecat cu europenii si altii (persii) dar nu in asa mare masura incit sa le afecteze traditiile.

Ceea ce mi s-a parut mie ciudat intotdeauna a fost rezistenta multor tigani in a merge la scoala. Ma refer la scoala tarii unde locuiesc, nu stiu daca nu sunt un fel de scoli in comunitatile lor.
Florine... - de AlexM la: 04/09/2004 23:27:38
(la: Dorinta de a fi intelectual)
.. si mie mi s-a parut un subiect foarte interesant si chiar ma gandeam ca o sa iasa o discutie frumoasa. Am dorit sa pun de la bun inceput definitia data in carti precum si partea etimologica pentru a avea o baza clara de pornire pentru toti cei care iau parte la discutie. Este binestiut ca fiecare intelegem "in felul" nostru anumite lucruri, ca atare am cautat sa dau aceste puncte de referinta pentru a putea ajunge la un numitor cat mai comun in cadrul acestei discutii. De aceea am punctat pe intelect, inteligent, intselept, intelectual cat si mai ales, ash fi vrut sa bat eu shaua pe acel "etc." din definitia pe care o da DEX-ul
din nefericire, speranta a murit odata cu supararea omului care nu a inteles aparent despre ce e vorba si a luat-o ca o critica. Pacat:-(((

cu stima,

AlexM
#21035 (raspuns la: #21034) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Propun - de SB_one la: 14/10/2004 22:46:07
(la: Conflictul in Cafenea. Va rog sa ma ajutati!)
Deci, intzeleg ca se discuta aici un conflict virtual din Cafenea.

Propun o comisie neutra de analiza si decizie. Din comisie nu vor face parte:
1°Daniel Racovitzan
2°Administrator
pe motiv ca prin pozitza( si nu stim cine finantzeaza Forumul) lor nu pot fi partiali. La aceasta se adauga pozitzia usor( mai multa) antiromaneasca care se lasa simtzita si sustzinuta de cei de mai sus.
3° Anita47 ptr. ca nu a invatzat morala:" iubim tradarea dar nu pe tradatori" : i-a tradat pe romani(ponegrindu-i pe la toate coltzurile) si si-a lasat perciuni lungi si cirliontzatzi fara sa invete elementele de baza ale invatzaturii iudaice si anume" cind esti prost sa stai acasa". Pe deasupra si-a facut tzara de adoptzie de rusine nestiind sa interpreteze mesajul(poeziei si nici al meu):

["Tara, de te voi uita
Si dreapta sa ma uite.
Sa se lipeasca limba mea,
De cerul gurii mute".]

ce reprezinta juramintul de-o viata al poporului evreu fata de care i-mi declar aici tot respectul pentru iubirea lor de tzara, cea ce la romani nu se prea vede. Pacat, mare pacat.


Alexandru Barbu
#25105 (raspuns la: #25103) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Renato - de renatoa la: 15/11/2004 13:55:13
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Si daca ar fi sa fie disponibile, si s-ar scrie... S-ar schimba ceva, dl. Dinu?
Aveam intentia impreuna cu un membru de marca al comunitatii sa fac un studiu comparativ 20D vs D70... ca la carte.
Dar dinspre partea mea am incep sa renunt... incrincenarea e prea mare si imi dau seama ca aparitia a asa ceva, oricit de autohton si obiectiv ar fi nu va schimba nimic deciziile de cumparare ale celor care il vor citi.
Si atunci, care ar mai fi rostul, intreb eu? Doar de lectura? Ca de informare nu mai poate fi vorba daca nu se iau decizii pe baza acestor informatii.

Renato
#28757 (raspuns la: #28682) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. Adrian Marchidann - de Paianjenul la: 19/12/2004 05:51:14
(la: Evolutionism vs Creationism. Dar Panspermia?)
"Evolutionismul nu este incompatibil cu creationismul.
Creationismul nu este incompatibil cu evolutionismul."



- Desi nu sint adept al evolutionismului teist, gasesc ambele afirmatii de mai sus partial adevarate (sub aspect tehnic, nu filozofic...). Adica:

a. EVOLUTIONISTII zic ca formele cele mai simple de viata (materia organica) au luat nastere (din materie anorganica) in apa!... prima data aparind vietuitoarele acvatice si dupa aceea cele de uscat.

b. CREATIONISTII sint obligati sa remarce:

- ordinea in care Geneza raporteaza aparitia soiurilor de animale: acvaticele, zburatoarele, mamiferele... (Geneza 1.20-25)

- expresia folosita de autorul cartii Genezei in capitolul 1.24:"Dumnezeu a zis: sa dea pamintul vietuitoare dupa soiul lor...". CUM anume a dat... pamintul!!!... vietuitoare, nu ni se mai spune... dar speculatia mea este ca - in cazul in care Dumnezeu este cel care a creat viata pe planeta Pamint - nu este exclus ca El sa fi creat vietuitoarele in aceeasi ordine pe care o mentioneaza evolutionistii... (plansele din manualele de biologie despre increngatura animalelor, fiind deci corecte).

Daca pina aici remarca mea e valida, se poate afirma ca CREATIONISMUL nu exclude anumite elemente evolutioniste, ci doar ca, fiind o actul unui autor, avind un scop predeterminat, si fiind provocat si supravegheat in intregime de acest autor, nu a necesitat miliardele de ani pe care sint siliti EVOLUTIONISTII sa le invoce.


#31942 (raspuns la: #31611) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...