comentarii

carusel sa fie complement direct


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
hihi, anisia, sisif, :) - de cico la: 21/07/2005 01:03:34
(la: La o bere populara)
O să mi te sui în cap = o sa sui ... mie\mi ...pe tine\te (te raspunde la intrebarea pe cine? complement direct, referitor la persoane, nu lucruri, mi raspunde la cui ...o sa te sui? nu al cui ...cap? deci e dativ, complement indirect)

O să-mi sui în cap = o sa sui in cap ...mie\mi ...ceva\pe cineva (mi e la fel ca inainte)
O să-ţi sui în cap = o sa sui in cap ...tie\ti ...ceva\pe cineva (ti e la fel ca inainte)

"O să mă sui în capul tău" n-are echivalent nici pe "O să ţi mă sui în cap" (gresit sintactic), nici "O să-ţi sui în cap" (lipseste mi, ca e vorba de mine). O forma scurta similara (nu echivalenta insa!) ar fi "O sa ma sui in capu-ti" (ti e aici tot dativ, dar raspunde la intrebarea al cui ...cap? nu cui ...o sa ma sui?)

ps Cred ca i-am ametit pe toti :)))
#60645 (raspuns la: #60537) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
maan - de onutza la: 22/03/2007 21:36:03
(la: toate vin.....si....toate se trec:)...)
ca nu arunc cu piatra.
ca ma doare sufletul sa stiu ca pruncii formati de mine se pierd din varii motive. iar profii cei noi, nu stau sa-i cunoasca, pentru ca sunt si ei, grabiti uneori.
ca nu mai am puterea sa intreb eleva care are scalpul rosu de sange ce i s-a intamplat...:(
si ca eu, ca profesor, nu am instrumente, singura, sa-i ajut. principalul ajutor tr sa vina de la familie.si uneori "falsezi" chiar cand si tu, si familia faci tot ce-i mai bine.bine...pentru cine? prea adesea ei trebuie sa faca binele din punctul nostru de vedere si nu-i intrebam ce-ar fi, cum simt ei ca e binele pentru ei.
si stiu mult prea bine, uneori, ce-i complementul direct, dar nu stiu sa spuna ce simt, nu stiu sa (se)comunice. cred ca a TE exprima, a spune ce simti este o chestiune de vulnerabilitate. sensibilitatea nu-i la moda, iar ei trebuie sa fie la moda, pentru ca presiunea grupului este mult prea mare.si media ii ajuta din plin.
termin, ca devin prea patetica.:)
#179672 (raspuns la: #179644) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
adaug - de alex andra la: 30/01/2008 14:38:19
(la: prim-plan)
patrulam viata - constructie incorecta ! a patrula e verb intranzitiv, prin urmare nu admite un complement direct sau indirect, ci doar un circumstantial: patrulez pe undeva, nu ceva. Deci corect ar fi patrulam prin viata:)
#280298 (raspuns la: #280293) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hai la dex - de zaraza la: 28/03/2009 22:02:58 Modificat la: 28/03/2009 22:05:31
(la: Cântec de primăvară )
ÎNFLORÍ, înfloresc, vb. IV. I. Intranz. A face, a da flori; a se acoperi de flori. II. 1. Intranz. Fig. A-şi face apariţia, a se arăta; a se ivi; a se dezvolta, a creşte, a prospera. ♦ A fi în toată frumuseţea, strălucirea. ♦ (Despre faţă) A se îmbujora, a se lumina. 2. Tranz. A împodobi (prin cusături, desene, ornamente etc.), a înfrumuseţa. ♦ Fig. A exagera. 3. Tranz. (Pop.) A face ca o pânză sau un obiect confecţionat din pânză să devină alb-strălucitor (prin spălare şi uscare la soare). – Lat. inflorire.

io-te ca e si tranzitiv. dar numai cand e vorba de textile si de barfa.

tranzitiv inseamna ca admite complement direct (pe cine?, ce?).
#422213 (raspuns la: #422201) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
zara - de alex andra la: 28/03/2009 22:06:54
(la: Cântec de primăvară )
"A inflori" nu admite complement direct. Decat prin licenta poetica:)
Folosirea lui tranzitiva nu m-a deranjat. Dezacordul insa da.
#422216 (raspuns la: #422186) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de zaraza la: 15/05/2009 13:31:05
(la: Gramatica si Ortografie. Cum e corect? )
si "prost" cred ca e complement direct. ce sa ma faca? - prost (substantiv, cu sensul de om prost)
#439108 (raspuns la: #437528) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
maan - de thebrightside la: 20/05/2009 16:12:10
(la: Gramatica si Ortografie. Cum e corect? )
si daca zic ca e prost ii complement direct, gresesc, deci?
tre' sa zic ca locutiunea e cd?
#441850 (raspuns la: #441849) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
IA - de Honey in the Sunshine la: 27/06/2009 21:05:06
(la: fara adapost)
"a navali" ramane intranzitiv :)

corecteaza cu "inainte de a navali peste prada" sau scapa altcumva de complementul direct.
#456049 (raspuns la: #455319) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de nyx la: 18/04/2011 11:28:00
(la: The rest is silence)
am doo trebi de comentat najpa:

1. "orele tale nu pot să le-mping" - forumularea-n care complementul direct e-n capul frazei si reluarea lui in aceeasi propoziei.

2. metafora "să nu mă pierzi ca pe-o lighioană ucisă cu pietre" pe care-o resimt defectuoasa.
ar trebui sa stiu cum se pierde o ligoana ucisa cu pietre ca sa dezleg metafora si nu stiu...compari A cu B fara ca eu sa vad vreo legatura intre A si B.

cu cele doua mici exceptii, mi-a placut!
Linkul direct catre poze: ht - de Daniel Racovitan la: 10/12/2003 14:02:20
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Linkul direct catre poze:
http://www.orange.ro/about/events/ev-see2003-poze-ro.html

Ce parere ai de pozele castigatoare?
#6390 (raspuns la: #6389) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Asa sint eu mai direct, desi - de relu la: 22/12/2003 09:45:34
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Asa sint eu mai direct, desi intentia mea nu e sa-l gonesc. Chiar si daca eram impreuna cu el la bere, si el spunea ce-a spus mai jos, tot l-as fi intrebat: dar ce inseamna?

Sau poate-mi explica alt bunavoitor?

Si-apoi am presimtirea ca Arlekyn n-o sa fuga asa de repede, char daca unii ar incerca sa-l alunge :)
+Relu
#7120 (raspuns la: #7075) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
un link direct catre articol: - de Daniel Racovitan la: 15/01/2004 02:34:01
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
un link direct catre articol:
http://www.newenglandfilm.com/news/archives/03december/kamerzel.htm

_____________________________________________
"Kitsch me, Kinkade!"
#8067 (raspuns la: #8061) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Romania si provocarile regionale ale integrarii euro-atlantice - de belazur la: 24/03/2004 18:54:40
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
Moldova, Romania si provocarile regionale ale integrarii euro-atlantice

Romania si provocarile regionale ale integrarii euro-atlantice

- relatia cu Republica Moldova si posibile consecinte pe termen scurt si mediu -

DAN DUNGACIU

"Anumite actiuni si evenimente recente din viata politica a Rusiei si din politica externa a Rusiei ne-au pus pe ganduri... Prezenta trupelor ruse [in Georgia si Moldova] nu se conformeaza angajamentelor asumate la Istanbul. Doresc sa le spun rusilor inca o data ca, in opinia noastra, trebuie sa depuna mai multe eforturi pentru aplicarea obligatiilor pe care si le-au asumat la Istanbul. Rusia nu a respectat calendarul retragerii".(Colin Powell, ianuarie 2004, Moscova)

"Pentru prima data in istorie, interesele Romaniei coincid cu cele ale Occidentului in ceea ce priveste Republica Moldova... O data la doua generatii (1918, 1940, 1991), Moldova este cap de lista a prioritatilor agendei diplomatice internationale si aproape de fiecare data Occidentul este prins pe picior gresit, pentru ca nu a existat o analiza profunda a acestui spatiu. Acum ne aflam intr-un astfel de moment. Si, pentru prima oara, Romania are posibilitatea de a influenta deciziile internationale". (Vladimir Socor, 28.01.2004, Bucuresti)

"Replica pe care urmeaza sa o dea Occidentul politicii externe agresive, promovate de Moscova in spatiul post-sovietic, o poate constitui extinderea treptata a Aliantei Nord-Atlantice si a Uniunii Europene, pana cand acestor organizatii li se vor alatura, intr-o forma sau alta, tarile din imediata lor apropiere, Ucraina, Belarus, Republica Moldova, Georgia si Azerbaidjanul". (The Wall Street Journal, ianuarie, 2003)

Republica Moldova - o prezenta absenta

Republica Moldova are un statul paradoxal pe agenda publica a dezbaterilor din Romania. Este invocata, dar nu discutata, este pomenita (rar!), dar nu analizata. Este o prezenta, dar o prezenta discontinua, fara substanta, fara efect. O prezenta... absenta.

Acest text apare nu doar din dorinta de a inventaria un an de evolutii politice si geopolitice din Republica Moldova, ci de a evidentia, prin recul, o realitate care devine evidenta pentru orice observator de la Bucuresti sau aiurea. In anul 2004, una dintre mizele cele mai insemnate de pe agenda de politica externa a Romaniei va fi chestiunea Republicii Moldova, respectiv prestatia Chisinaului fata de Bucuresti si reactia pe care Romania va trebui sa o aiba fata de sfidarile puterii politice comuniste de peste Prut. Caruselul provocarilor la adresa Romaniei a inceput deja, si exista toate motivele sa credem ca el va continua. In plus, evolutia evenimentelor din Republica Moldova sugereaza ca dosarele geopolitice deschise in 2003 sunt departe de a fi solutionate, iar efectele acestei stari vor afecta, pe termen scurt si mediu, conditia Romaniei de membru NATO si aspirant la un loc in Uniunea Europeana. Faptul ca 2004 este an electoral pentru ambele tari (in primavara lui 2005 vor avea loc in Republica Moldova alegeri parlamentare) nu face decat sa complice ecuatia.

O conferinta si mai multe semne de intrebare

Pozitia Romaniei fata de Republica Moldova nu va fi de aici inainte benevola si nu o va implica numai pe ea, caci Romania este plasata acum la granita celei mai mari aliante militare pe care a cunoscut-o omenirea si care are interese geo-strategice in Istmul Ponto-Baltic si Caucaz. De aici sarcinile ce-i incumba. Toate evolutiile indica o crestere treptata - teoretica, cel putin! - a importantei Romaniei pe aceasta axa, si pozitia ei in viitoarea arhitectura de securitate regionala va depinde, in buna masura, de competenta si hotararea ei de a gestiona adecvat aceasta somatie iminenta. Dincolo de adeziunile fervente si retorica integrarii in NATO, urmeaza, in 2004, testul implicarii si evolutiei efective in aceasta regiune.

Poate Bucurestiul sa isi asume un asemenea rol? - este pana la urma interogatia majora pentru 2004. Din nefericire, semne de intrebare relativ la putinta sau abilitatea Bucurestiului au aparut prea repede. Intre 19-22 ianuarie 2004, la Niederpöcking, Lacul Starnberg, Germania, sub egida Pactului de Stabilitate in Europa de Sud Est, in cooperare cu Ministerul de Externe German (si organizata de Asociatia pentru Europa de Sud Est) s-a desfasurat conferinta "Perspectivele europene ale Republici Moldova". Este prima conferinta de asemenea anvergura dedicata explicit Republicii Moldova, iar participarea a fost numeroasa - aproape o suta de reprezentanti ai asociatiilor sau institutiilor politice sau nepolitice cu interese in Republica Moldova sau regiune - si de inalt nivel: Erhard Busel, Coordonator special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud Est, William Hill, Seful Misiunii OSCE la Chisinau, Vladimir Filipov, reprezentantul Consiliului Europei la Chisinau, reprezentanti ai Ministerelor Afacerilor Externe ale unor tari europene, experti internationali, liderii politici de la Chisinau (Nicolae Dudau - Ministru de Externe - Iurie Rosca, Dumitru Braghis, Oleg Serebrian, Oazu Nantoi etc.).

In cadrul conferintei, trei grupuri de lucru au discutat strategii europene, politici economice si sociale, precum si aspecte de securitate referitoare la Republica Moldova. Aceste comisii vor pregati terenul pentru intrunirile viitoare si pentru elaborarea unor proiecte sau strategii care sa includa si recomandari concrete pentru factorii de decizie d la Bruxelles sau Chisinau. O conferinta, asadar, de o importanta strategica indiscutabila. Din partea Romaniei a fost invitat, intr-o prima instanta, doar Gabriel Andreescu, Centrul de Studii Internationale, Comitetul Helsinki ("expertul favorit" al liderilor politici sau de opinie ai Partidului Comunistilor aflat acum la putere la Chisinau). Textul preferat al echipei istoricilor oficiali ai regimului comunist este, de departe, Renate Weber, Valentin Stan si Gabriel Andreescu, "Relatia Romaniei cu Republica Moldova", text tiparit in 22 Plus la 25 ianuarie 1995, in care autorii acreditau ideea unei "minoritati romanesti" in Republica Moldova. Pentru o valorificare recenta a lui Gabriel Andreescu in presa oficiala de la Chisinau, se poate vedea Haralambie Corbu, "Culegem ceea ce semanam", serial tiparit pe prima pagina a Moldovei Suverane, ianuarie 2004. Al doilea favorit al istoriografiei comuniste si revizioniste de la Chisinau este Lucian Boia, considerat de Vasile Stati, autorul penibilului Dictionar moldovenesc-romanesc, drept "cel mai obiectiv istoric roman". In principala lucrare revizionista a lui Vasile Stati, Istoria Moldovei, "Vivar-Editor", Chisinau 2002 - pe a carei coperta troneaza fara jena imaginea "Moldovei Mari" - Lucian Boia este gratulat cu atributele cele mai inalte: "prestigiosul istoric roman" etc. Invocarea lui Lucian Boia este, totusi, inepta si frauduloasa: istoricul oficial al revizionismului "moldovenesc" utilizeaza demersul lui Lucian Boia in litera, nu in spiritul lui. Stati utilizeaza deconstructia (de-mitizarea) istoricului de la Bucuresti doar pentru istoria Romaniei, niciodata pentru ceea ce el considera a fi "istoria Moldovei").

Revenind acum la invitati, nu poti sa-ti reprimi perplexitatea (pe care unii au exprimat-o public acolo!): vecina Moldovei, Romania, reusea "performanta" diplomatica de a avea un invitat din cei aproape o suta! In ultima clipa, s-a reusit introducerea pe lista invitatilor, ca observator, a unui reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe. Cam putin pentru o tara care are ca sarcina gestionarea viitoarei frontiere estice a NATO si UE si care nazuieste sa devina locomotiva Republicii Moldova in demersurile acesteia - cate sunt! - de integrare europeana. Iar aceasta prezenta debila spune ceva despre strategia (existenta sau nu) a Bucuresti-ului in raport cu Republica Moldova sau despre institutiile care sunt puse in miscare (sau nu) pentru aplicarea acesteia. Cu atat mai mult cu cat la Niederpöcking, reprezentatii altor doua tari, Polonia si Lituania, au declarat explicit intentia de a deveni ele locomotiva Republicii Moldova in eforturile acesteia de integrare in structurile europene! Cuplata cu refuzul obstinat al Chisinaului de a colabora cu Bucurestiul - de aici, firesc, disponibilitatea institutiilor occidentale de a gasi un inlocuitor -, propunerea pare amenintator de plauzibila, iar consecintele geopolitice pentru Romania sunt incomensurabile: in esenta, este vorba despre a doua deposedare a Romaniei - dupa "pierderea" flotei din Marea Neagra - in ceea ce priveste capacitatea Bucurestiului de a actiona pe frontul de Est (Marea Neagra si Caucaz). O Romanie care pierde initiativa spre Est devine un actor figurant si nesemnificativ in orice initiativa a Washingtonului sau a UE in Caucaz sau Istmul Ponto-Baltic. Aceasta este, geopolitic vorbind, miza confruntarilor Chisinau - Bucuresti si aici sta, se pare, explicatia razboiului declansat de puterea comunista la adresa Romaniei.

Inainte de a detalia, sa urmarim, rapid, cateva repere ale acestei campanii.

"Aria calomniei". Chisinaul ataca Romania la institutiile europene

Doar cateva mostre: "In timpul celor 1213 zile cat Moldova s-a aflat sub ocupatia Romaniei, un evreu era ucis la aproape fiecare doua minute" (din "Plangerea 435" depusa de Andrei Neguta, deputat comunist, la Consiliul Europei, 2003); "Romania a ramas unicul imperiu in Europa, constituit din Moldova, Dobrogea si Transilvania" (Presedintele Vladimir Voronin, Postul de televiziune NIT, decembrie, 2003); "Scopul lui Rosca [liderul PPCD] este crearea provinciei romanesti si invadarea acesteia cu sute de mii de romi" (Moldova Suverana, publicatie oficiala a guvernului Republicii Moldova, 14 ianuarie 2004)... Sunt doar cateva exemple dintre zecile care invadeaza astazi spatiul public sau politic de la Chisinau sau aiurea. Razboiul declansat de Chisinau - flancat, probabil, de alti "prieteni" traditionali ai Romaniei - au adus relatiile dintre cele doua state in faza cea mai delicata din 1990 incoace. Dupa o perioada de relativ inghet de dupa 2001, a doua jumatate a anului 2003 a marcat apogeul acestei confruntari. Iata cateva momente ilustrative ale acestui dosar care nu pare ca se va inchide curand.

In 2002, relatiile bilaterale romano-moldovene fusesera, practic, suspendate o data cu anularea vizitei la Chisinau a primului-ministru Adrian Nastase in urma unor neinspirate declaratii belicoase ale unor oficiali moldoveni. In aprilie 2003, Ministrul roman de Externe, Mircea Geoana, si omologul sau moldovean, Nicolae Dudau, declara la Chisinau ca Tratatul de baza dintre Republica Moldova si Romania ar putea fi incheiat pana la finele anului curent. Ministrul romana prognoza chiar ca posibila o vizita a Presedintelui Iliescu, in toamna, in Republica Moldova. (Ca gest de bunavointa, Mircea Geoana anunta re-esalonarea datoriilor din importul de curent electric ale Republicii Moldova.) Chisinaul astepta de la aceasta vizita semnarea Tratatului de baza moldo-roman - vizita nu va mai avea loc.

Declaratiile belicoase ale comunistilor nu se opresc; dimpotriva. La 25 iulie 2003, la Chisinau, apare Dictionarul moldovenesc-romanesc, semnat de Vasile Stati, care afirma ca aceasta carte "demonstreaza existenta obiectiva a celor aproximativ 19.000 de dovezi de netagaduit ale individualitatii si dainuirii seculare a limbii pe care moldovenii o numesc moldoveneasca". Institutul de Lingvistica al Republicii Moldova anunta ca il va actiona in judecata pe Vasile Stati, pentru compilatie si furt intelectual. In acelasi zi, ziarul guvernamental Moldova Suverana publica celebra "Conceptie nationala de stat a R. Moldova" a Presedintelui Voronin. Unul dintre scopurile acestor gesticulatii politice era provocarea autoritatilor romane inaintea intalnirii dintre cei doi presedinti. La inceputul lunii august, Presedintele Ion Iliescu se intalneste, la Costesti-Stanca, cu omologul sau moldovean, Vladimir Voronin. Cei doi sefi de stat nu fac referinte la "Tratatul politic de baza moldo-roman", despre care Voronin afirma cateva zile inainte ca ar trebui discutat in mod obligatoriu.

Odata cu preluarea presedintiei Consiliului de Ministrii al Consiliului Europei, Moldova incepe o campanie sistematica de denigrare a Romaniei. Alexei Tulbure, reprezentantul permanent al Moldovei la Consiliul Europei acuza Romania de opozitie fata de planurile de "federalizare" ale Republicii Moldova si de implicare in manifestatiile anti-rusificare si anti-comuniste din anul 2002. (Prestatia oficialului de la Chisinau a fost uluitoare. Nu doar ca nu a adus vreo proba in sprijinul celor afirmate, dar a incheiat emfatic: "Noi vom considera astfel pana nu ne vom convinge de contrariul in baza intregii acelei informatii pe care trebuie sa ne-o prezinte Guvernul roman"). Urmeaza apoi acuzele de "anti-semitism" si "xenofobie". Seful Comisiei pentru Relatii Externe din Parlamentul moldovean, Andrei Neguta, reia argumentele de "anti-semitism", depunand o cerere catre Comitetul de Ministri al Consiliului Europei pe aceasta tema. (In reuniunea din 21 ianuarie 2004, Comitetul de Ministrii a dat un raspuns negativ interpelarii lui Neguta, infirmand acuzele parlamentarului moldovean.) Actorii acestei campanii sunt insa mult mai numerosi decat cei invocati. Victor Stepaniuc, Seful grupului parlamentar al comunistilor, a adresat o interpelare - Interpelarea Nr. 434 - referitoare la situatiei Bisericii Ortodoxa de Stil Vechi din Romania, acuzand Guvernul Romaniei de incalcare a drepturilor omului. Si exemplele pot continua.

In septembrie, premierul roman Adrian Nastase anunta ca Romania nu este interesata sa incheie un "Tratat politic de baza cu Republica Moldova", pentru ca Bucurestiul a recunoscut independenta R. Moldova si "respecta principiile dreptului international in relatiile bilaterale". In noiembrie 2003, Ministrul roman de Externe Mircea Geoana declara la Chisinau ca Romania va sprijini in continuare Republica Moldova pe calea integrarii in structurile europene, fara a tine cont de declaratiile care "au incercat sa puna o umbra in relatiile bilaterale", lansate de oficiali moldoveni. La finele lunii decembrie, Presedintele Voronin completeaza aceasta campanie anti-romaneasca declarand, printre altele, ca "Romania este azi unicul imperiu din Europa, constituit din Moldova, Dobrogea si Transilvania..." (Presedintele Voronin nu si-a ascuns niciodata anti-romanismul, "doctrina" preferata, in fapt, al Partidului Comunistilor al carui lider este. In 2000, de pilda, actualul presedinte al republicii solicita inlocuirea denumirii "limba romana" cu "limba materna" in proiectul de nomenclator al specialitatilor pentru predarea in institutiile de invatamant superior si caracteriza drapelul de stat al Republicii Moldova drept "fascist", datorita identitatii sale cu cel romanesc.) Urmeaza cateva atacuri la persoana Presedintelui Romaniei. Presedintele Iliescu riposteaza: declara ca partidul de guvernamant din Republica Moldova este un partid comunist cu "naravuri staliniste" si condamna "campania antiromaneasca" promovata de partidul comunistilor condus de Vladimir Voronin. In cadrul ceremoniei de inaugurare a Anului Stefan cel Mare si Sfant de la Vaslui (10 ianuarie 2004), presedintele roman respinge conceptul de "Moldova Mare" lansat de autoritatile Republica Moldova. Relatiile nu sunt inghetate, insa, cel putin din partea Bucurestiului: "Relatia Romaniei cu Republica Moldova va ramane o relatie prioritara si extrem de importanta pentru tara noastra in pofida recentelor declaratii ale presedintelui tarii vecine", a declarat la 12 ianuarie 2004 intr-o conferinta de presa, ministrul roman de Externe, Mircea Geoana. Zece zile mai tarziu, in cadrul unei intalniri cu membrii corpului diplomatic acreditat in Republica Moldova, Presedintele Voronin declara ca relatiile cu Romania poarta un caracter "destul de destructiv".

Romania "cade" de pe harta?

Avem acum tabloul intreg. Fie si rapid conturata, campania declansata de Chisinau nu are nimic intamplator, nimic din atitudinea conjuncturala si reactiva sau din lipsa de fermitate a Bucurestiului. La Chisinau exista strategii, la Bucuresti - nu suntem siguri; la Chisinau este o campanie concertata, la Bucuresti sunt riposte sporadice si fara coerenta. Acuza care a deschis seria, cea de "interventie" a Romaniei in treburile interne ale Republicii Moldova este ridicola, cel putin pentru motivul ca in momentul in care Chisinaul arunca pe piata aceasta poveste Romania era cel mai putin implicata in Republica Moldova de la declararea independentei acestei republici incoace.

Constatarea sugereaza ca scopurile campaniei sunt altele, cu atat mai mult cu cat atacurile impotriva Romaniei cresc direct proportional cu apropierea Romaniei de structurile euro-atlantice. Credem ca tinta acestei campanii este discreditarea Romaniei pe plan international si scoaterea ei din joc de pe spatiul geo-politic in care este destinata sa evolueze. Daca Romania nu mai lucreaza cu Republica Moldova, nu (mai) are motive substantiale sa se implice pe axa Istmul Ponto-Baltic - Caucaz. Va deveni dintr-o pozitie geopolitica un simplu amplasament - eventual, pentru diverse baze militare.

In pofida isteriei insuportabile si a retoricii neghioabe, Chisinaul are un proiect infinit mai coerent decat al Bucurestiului in zona. La 15 ianuarie 2004, Vasile Sturza, ambasadorul Republicii Moldova in Bulgaria, a inmanat la Tirana scrisorile de acreditare presedintelui albanez, devenind astfel si ambasador al Republicii Moldova in Albania, cu sediul la Sofia. In ziarul oficial Moldova Suverana aparuse cu o zi inainte un amplu material a lui Vasile Sturza: "Pentru Republica Moldova cooperarea si parteneriatul cu tarile din Balcani reprezinta unul dintre obiectivele sale strategice in regiunea Europei de Sud-Est" - veritabil plan de actiune in viitorul apropiat. Pe relatia Chisinau - Sofia, evenimentul cel mai important l-a constituit vizita de stat a presedintelui Republicii Bulgare in Republica Moldova: 17-19 ianuarie 2003. De atunci relatiile au luat o turnura ascendenta, fiind semne ca anul acesta relatiile se vor intensifica. Reamintim ca Bulgaria exercita in 2004 presedintia OSCE, institutie cu atributii decisive in solutionarea problemei transnistrene. Insa nu doar relatia cu Bulgaria este vizata. (In prima jumatate a anului 2004, de pilda, presedintele Republicii Macedonia va vizita Chisinaul.) In sectiunea "Prioritatile politicii externe ale Moldovei in Balcani" din textul citat se precizeaza ca dezinteresul fata de regiune "ar distanta Republica Moldova de spatiul european". De aceea, "pentru Republica Moldova valorificarea potentialului de cooperare si parteneriat cu tarile din Balcani reprezinta unul din obiectivele sale strategice in regiunea Europei de Sud-Est". Una dintre actiunile strategice ale Chisinaului decurge firesc: "Semnarea acordurilor inter-guvernamentale, in special a Acordului cu privire la liber schimb, ceea ce va permite Republicii Moldova sa se incadreze in regiunea de liber schimb a Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est".

Daca adaugam relatiile bune ale Chisinaului cu Budapesta, intelegem ca integrarea Republicii Moldova in UE are legatura cu oricare alt stat, cu exceptia Romaniei. Fie Polonia, fie Lituania, fie Bulgaria, fie - poate - Ungaria sunt candidatele Chisinau-lui la parteneriat pe coordonatele UE, Sud-Estului Europei sau Caucazului. Romania risca sa "cada" de pe harta strategica a zonei.

Relatia Bucuresti-Chisinau are dimensiuni politice si geopolitice care vizeaza pozitia geopolitica a Romaniei in viitoarea configuratie strategica pe una dintre directiile cruciale de inaintare a frontierei NATO, respectiv Eurasia. Este fundamental ca realitatile de peste Prut sa intre, competent, pe agenda civica sau politica a dezbaterilor de la Bucuresti. Anul 2004 va fi, din acest punct de vedere, un test crucial atat pentru diplomatia romaneasca cat si pentru societatea civila.

http://www.yam.ro/articles/2004/martie/23/1.html
#12770 (raspuns la: #12769) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Direct link - de (anonim) la: 27/06/2004 05:26:00
(la: Videoclip "Dragostea din tei", O-zone)
Pt OSX/Safari, pagina nu merge. Iata link-ul direct pt RealPlayer:

http://www.musiqueradio.com/videos/vids/ozone-dragostea.ram

Merge in Camino, dar nu poate fi modificata marimea fereastrei.
Linkul direct, de utilizat cu - de Daniel Racovitan la: 29/06/2004 19:17:08
(la: Videoclip "Dragostea din tei", O-zone)
Linkul direct, de utilizat cu RealPlayer:
http://www.musiqueradio.com/videos/vids/ozone-dragostea.ram

_______________________________________________
"Where did where do you want to go today go?"
#16995 (raspuns la: #16989) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
podul de piatra s'a daramat - de (anonim) la: 10/07/2004 03:36:43
(la: Provocare: emigrarea, aventura voastra)
istorie:

mi-am gasit joob!
mi-am gasit joob!
mi-am gasit joob!
mi-am gasit joob!
mi-am gasit joob!


pare sa fie un mesaj de bucurie, nu? ei bine... partial color.

prietenul la care am venit m-a ajutat sa gasesc acest job. seamana intr-un fel cu Cooperativa Metalul Transfigurat insa aici nu fac decat un singur sortiment de produs: burlanul.
in toate formele lui. mare, mic, rotund, ovoidal, inchis, deschis, cu flansa, fara flansa, cotit simplu, articulat, din tabla zincata, aluminiu, inox.

io, marele inginer de romania, imping tabla pe jgheab. sunt nou, nu vorbesc bine limba, nu am experienta canadiana, nu am calificari canadiene... imping tabla.

cu o miscare scurta-precisa din umarul stang plesnesc pachetul gros de formate proaspat debitate din rulou. prima foaie asculta. se roteste spre dreapta dezvelindu-si parca umarul stang, suficient cat sa o pot apuca tentant cu manusa manii drepte.
un zvacnet scurt vertical genereaza sinusoida, trupurile inclestate in stransoarea uleiurilor rare se descatuseaza iar mana stanga se intrepune ferm.
o alta smucitura, mai lunga, ca un tremur, ca o ghidare... calauzitoare... apoi stransoarea delicata a sirurilor de role stabilesc in cateva secunde cursive forma finala a faltzurilor.
un platou, o masa miscatoare, alta directie... o fanta intunecata si amenintatoare... apoi caruselul acela, rasucirea... infernul!!!
lipsita de vlaga, foaia se rostogoleste cilindric, cu capatul zimtat, faltuita, marcat pe trup cu insemnele unui fabricant, se lasa asezata, ambalata, depozitata, expediata si utilizata in cele mai felurite chipuri de cei mai feluriti oameni.
puah!

eu am generat asta. ar trebui sa fiu mandru?
si nu o data. nu de doua ori. de aproape... 3000 de ori pe zi. (la revizuirea editiei - dupa 2 luni - ultimele statistici aratau evolutii de 7500 de ori pe zi).
dor humerusii, dor bicepsii, pulpa dreapta, antebratul, palma si... buricele degetelor.

dar ce conteaza? este doar prima saptamana.
neobisnuita, nesomnul transportului de o ora si juma' (dus), raceala...

am sa ma-ntorc barbat!
am sa ma-ntorc barbat!
am sa ma-ntorc barbat!
am sa ma-ntorc barbat!

cu timpul insa... experienta canadiana, obisnuinta, leafa mai mare de 10$/ora imi vor da posibilitatea unui alt job.

unul mai trainic si mai frumos!
#17600 (raspuns la: #17565) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
si daca iau muzica direct de - de (anonim) la: 29/09/2004 00:00:30
(la: "Muzica, mp3" sau "Asa cum nu fur sampania din supermarket...")
si daca iau muzica direct de la radio fm? il fac mp3 si mi le pastrez,tot furt? cum poti dovedi ca sunt facute de pe cd-uri audio? eu pentru radio platesc abonament si ei platesc drepturile de autor! care e problema? eu nu le comercializez,le pastrez.e interzisa pastrarea a ceea ce au consider informatie?
#23614 (raspuns la: #23473) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Hei...sa trec direct la sub - de paris_02 la: 05/02/2005 09:26:06
(la: Dimineata)
Hei...sa trec direct la subiect...:P nu ma simt in masura sa dua sfaturi totusi vreau sa o fac...:) Batran nu te simti numai atunci cand ai par alb si nu`ti mai poti satisface nevasta...ci atunci cand te simti inutil (parerea mea)...Si nu cred ca lucrul acesta se rezolva cu o calatorie in Tibet. "Batranetea" ta a declasnsat si teama de moarte si gandul la ce vei face dupa ce vei trece in nefiinta (daca pot sa`i zic asa) si gandul ca fericirea si nemurirea s`ar gasi in Tibet poate proveni si din multele povesti pe care le`ai citit in care personajul principal trebuie sa faca un mare efort si sa sacrifice multe lucruri pt a capata nemurirea (si nu numai)
"Vreau sa meditez la pace ,la nemurire,la infinitate , sa ma autoobserv."
Cred ca se poate face asta si fara a merge in Tibet sa invarti roti de rugaciune...sa legi pamblici cu rugaciuni in varful muntelui si sa contribui cu banii tai la placarea idolilor muti cu aur si diamante...Cauta langa tine...pacea...nemurirea...si infinitatea...O vei gasi unde nici nu te astepti...:)
Ca sa-ti raspund direct: cand - de gigi2005 la: 22/05/2005 16:33:06
(la: Ce se intampla pe piata imobiliara?)
Ca sa-ti raspund direct: cand vei avea bani!
"Astazi esti la concurenta cu cohorte de italieni, turci, israelieni si cine mai stie cine pentru campul patriei. Pana la urma ne vindem cam scump tara, ca nu mai apucam si noi din ea...!"
Pana mai acum cativa ani tara asta a fost vanduta ieftin la o cohorta de fost comunisti, shpagari si excroci, care au comparat-o pe nimic asa cum au luat-o si comunistii de la bunicii nostrii.
Acum jegurile acelea comuniste o vand la "cohorte de italieni, turci, israelieni" pe bani frumosi.
am dat si eu directiile, asa - de Horia D la: 23/06/2005 21:32:23
(la: Trancaneala Aristocrata "3")
am dat si eu directiile, asa ca acum cred ca e pe alta lungime de unda
#56335 (raspuns la: #56332) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...