comentarii

caruta cu cai


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
horica - de Jimmy_Cecilia la: 06/07/2005 17:40:24
(la: Trancaneala Aristocrata "4")
am si poze multe...
case frumoase in ruine, ca cu pensia nu mai ajung sa le intretina,
caini pe toate drumurile, carute cu cai pe sosele, fara semn luminos,
compbinate siderurgice si metalurgice in ruina, fierul o fi fost vandut la galbiori...

am sa deschid o conferinta noua cu impresiile mele despre "Romania dupa 40 de ani" dar pe saptamana viitoare...

insa ce e important...
prietenii, "trupetzii".. gasca din copilarie si din liceu...

pe multi i-am regasit ca si in trecut... nu s-au schimbat, aceiasi mentalitate, aceiasi prietenie,
in plus au sotzi si sotzii minunatzi (e), care s-au intezgrat in gasca ...

o parte s-a schimbat.. greutatzile vietzii.. drumuri diferite...
insa prietenii adevaratzi si foarte multi... i-am regasit
#58255 (raspuns la: #58249) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"grelush" - de Lascar Barca la: 22/03/2007 22:45:59
(la: Doar cuvinte.)
shtraf nu vine de la shtrafe=amenda ci de la shtraf(:))care-i caruta cu cai la austrieci,in dialekt:))Ei mai spun si
"kuce"=cocie sau "kukurutz" la porumb.Si la unguri intilnesti cam aceleasi cuvinte...Off ca m-am incurcat!
Alex?
#179711 (raspuns la: #179704) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Tot Areal - de philo la: 24/08/2009 22:18:30 Modificat la: 24/08/2009 22:20:29
(la: La Tirgul Cucului în vale)
Ah, mi-e dor de tramvaiele acelea, dar in Istambul ele sunt inca active cu carma accea de corabie cu tot.
Imi aduc aminte de un tramvai care venea de la Copou fara frine. Gios, la cot {i-am uitat numele - poate a Fundatiei} a mers inainte, a trecut prin vreo doua case si a aterizat de sus de la Ripa Galbena in cladirea Muzeului Feroviar. Cred ca era asta prin anul '58.
Un altul care tot iesea de pe linie la coborisul de la str. Elena Doamna spre Tatarasi. Daca nu sarea de pe linie, scria in ziar :).
Mai tin minte cum mergeam cu tramvaiul la Politehnica cocotat pe o ramasita de scara. La inapoiere saream din mers in fata Bisericii Sf. Nicolai caci locuiam intre doua statii. O fericre. Astazi mi-as rupe gitul.
La Tirgul Cucului în vale nu era tramvai, dar nu odata s-au rostogolit acolo carute cu cai.
#474808 (raspuns la: #474608) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce faci cand caii verzi coboara de pe pereti si n-ai rapirea din - de mazariche la: 03/02/2007 14:00:44
(la: joc nou)
He,he, he! Io fara samanta de cal verde nu stau!:) Pregatesc rapid cateva ghivece in solar si, in cel mai scurt timp, voila: cai verzi proaspeti, instructivi, decorativi, ideali pentru un perete gol!

Ce faci cand caruta ti se duce cand hais, cand cea?
#172999 (raspuns la: #172994) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sara pe deal ...tot a lui Paunescu - de Ingrid la: 22/11/2003 11:09:02
(la: Cele mai frumoase poezii)
Sara pe deal
Iese amurg dintr-o bataie de clopot
caii culeg iarba din ultimul tropot,
pasari adorm daca amurgul le-atinge,
sus la izvor, sus la obirsie, ninge.

Case cuprind sufletul zilnicei fringeri,
oamenii sint umbre tacute de ingeri,
nimeni aici legea cereasca n-o calca,
sufletu-n plop, trupul se-apleaca in salca.

S-a auzit de peste uliti o veste,
un nou nascut viu intr-o iesle mai este,
lemne de foc, oarbe carute mai cara,
ultim sarut, ca o pecete de ceara.

Misticul sat luneca in rugaciune,
nimeni nimic, inspre pamant nu mai spune,
toate se-ntorc ireductibil spre ceruri,
florile tin sipete de adevaruri.

Iarasi amurg, dangatul parca revarsa,
cucii dispar langa clopotnita arsa,
cade-n fintini ziua sa urce iar, miine,
in amintiri satul miroase a piine.

In cimitir, oile nu mai pasc iarba,
mieii o pasc, pofta din ei este oarba,
nevinovati, anii se-ncarca de vina
cum ne-ating, fiintele cum le declina.

Sara pe deal seamana cel mai ades cu
sara pe deal cum o scria Eminescu
sara pe deal e si-aici cum si-ntr-insul,
sara pe deal, fetisizindu-ne plinsul.

Sara pe deal, parte din noaptea eterna,
sara pe deal, capul se-apleaca pe perna,
sara pe deal, totul deodata invie,
sara pe deal, muzica din poezie.

Caii in apus pasc magnetismul chindiei,
omului bun, casa puternica fie-i,
noi intre noi sa mai gustam cat se poate
sara pe deal, cea mai de pret dintre toate.

Si sa privim cerul cu tragice stele,
care mai ia forma poruncilor grele,
oamenii trec, nici nu vom sti unde pleaca,
iar dupa ei se mai aude o toaca.

Urmele lor sint sau copiii sau munca,
intr-un temei lasa intreaga porunca,
sara pe deal nu e dacat un amestic
de fabulos, de nebunesc si domestic.

Ziua s-a stins, zeama de zarzara cruda,
tipa guzgani, cine-are timp sa-i auda,
carii batrini de-o vesnicie lucreaza,
printre copii zgomotul lor isca groaza.

Daca intinzi mana cu-o mica lumina
ai sa si simti vrejuri crescind in gradina,
niste pindari, haulituri isi arunca,
fetele mari grup se intorc de la lunca.

Poarta in sini dorul de-o mana barbata,
cei cautati mult mai tarziu se arata,
podul pe rau scirtie si se indoaie,
mustele bat, semn de-nnorare si ploaie.

Lina-n fuior in turbioane se leaga,
creste-n dovleci dor de saminta intreaga,
parca de ieri luna rasare-nspre miine,
plange-un copil, sau parca latra un caine.

Plaurii morti, cresc dintr-o apa uitata,
sfinti intelepti celor cuminti li se-arata,
sara pe deal, uite un minz care moare,
suflet din el, ca si o seara apare.

Dulce-albastrui cauta suflet de iapa,
ea nu mai e, alta va sti sa-l inceapa,
ultimi copii striga pe ulita noastra,
blinde bunici ii insotesc din fereastra.

Sara pe deal, cumpana sinea nu-si strica,
sara pe deal e ca un duh de bunica,
fruct zemuit imprastiat pe tot locul,
coacem porumb, unde ai nostri fac focul.

Sara pe deal, dulce vinare de vara,
azi nici un om nu are dreptul sa moara,
sara pe deal, fum doborit dintr-un sfesnic,
cade pe om, parca-ntrupindu-si-l vesnic.

Sara pe deal, cinepa fumega bice,
cei pedepsiti, nu au curajul s-o strice,
toate ramin, precum au fost in natura,
starea de om trece spre starea cea pura.

Sara pe deal, spune ca asta ni-i rostul,
sa o numim suflet din sufletul nostru,
sara pe deal, sufletul mare al lumii,
sara pe deal, ochii in lacrimi ai mumii.

Iar cand noi toti vom murmura ce ne doare,
tu sa ne dai o crestineasca iertare,
sara pe deal, nu a murit idealul,
sintem aici: Oamenii..Sara..Si Dealul.


no, bene... - de Alice la: 30/06/2004 12:35:11
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
"De la primele atestari ale romilor în România, ei erau servitori, si apartineau mosierilor, mânastirilor, si curtilor domnesti. Multi erau tinuti din cauza meseriilor specifice pe care le aveau. Pâna la abolirea sclaviei în secolul al XIX- lea, noi grupe de sclavi au fost aduse cu Imperiul Otoman. Viorel Achim ofera o perspectiva asupra tuturor tipurilor de sclavi care existau, în functie de tipul de proprietar, profesie, felul de tribut pe care romii trebuiau sa îl plateasca stapânilor lor, si în functie de sedentarismul sau nomadismul lor.
Acesta era un nomadism în care oamenii traiau în sferturi fixe de iarna, iar vara calatoreau pe aceleasi drumuri, vizitând aceleasi locuri în fiecare an, având un permis de la proprietarul lor. Din punctul de vedere al nomazilor, aceste permise ofereau chiar si protectie: a le face lor rau îi facea rau puternicului lor proprietar. Fara asemenea documente ei ar fi fost priviti ca sclavi fugiti, iar aceasta era privita ca o crima. Acesta era un sistem bine controlat, si în zile determinate ale anului ei trebuiau sa plateasca tribut proprietarului lor. Oriunde în lume greseli si deprecieri interveneau în relatia dintre nomazi si sedentari.
Pentru sedentari, pamântul si cladirile sunt bunurile cele mai importante în care investesc si pe care vor sa le lase generatiei viitoare. Nomazii nu pot vedea valoarea acestor bunuri: "nu le poti lua cu tine". Ei prefera sa investeasca în lucruri cum ar fi: carute, aur, cirezi mari de vite, care în mentalitatea sedentarilor nu au o valoare stabila. Toate considerate de autor ca fiind "bani risipiti".
În acele vremuri nimeni nu era egal fata de altcineva. Aceasta egalitate este un principiu destul de recent al dreptatii. Fiecare grup, în concordanta cu clasa, religia, limba, descendenta, chiar si din acelasi imperiu sau provincie, avea statutul sau, era guvernat de un set de legi diferit si cadea sub jurisdictia unor judecatori diferiti. Din cauza acestor statute diferite, casatoriile între grupuri erau foarte limitate, astfel diferitele culturi cu seturile lor de norme si valori, activitatile economice tipice, limbile, s-au mentinut pentru secole.
Mai târziu, ca parte a politicii de asimilare a romilor, membrii diferitelor grupuri au fost obligati sa se casatoreasca între ei. Un exemplu al unei astfel de politici a fost legea proclamata în 1783 de Joseph al II-lea, împaratul Imperiului Austriac, care organiza viata romilor din Transilvania în detaliu. Ei erau obligati la asimilare totala cu cei din jur: nu aveau voie sa vorbeasca în propria limba, sau sa îmbrace portul traditional, li se interzicea casatoria în cadrul etniei, nu erau lasati sa dreseze cai, iar numarul lautarilor a trebuit redus cât de mult posibil. Copiii lor au fost nevoiti sa mearga la scoala, fiind sub responsabilitatea preotului local. Mosierul trebuia sa le acorde terenuri mici de pamânt astfel încât acestia sa fie implicati în agricultura. Oricine îsi abandona casa sau locul de munca era tratat ca vagabond si era adus înapoi pe locul unde era înregistrat. Implementarea acestei legi depindea, în orice caz, de conditiile locale si de aceea variau foarte mult de la o provincie la alta.


Abolirea sclaviei


Sub influenta miscarii internationale de abolire a sclaviei, si în ciuda rezistentei dârze opuse de nobilime, la mijlocul secolului al XIX-lea grupuri de sclavi, incluzând grupuri de romi, au fost eliberate în Valahia si în Moldova. Aceste masuri au avut ca obiectiv obligatia ca romii sa fie legati de satele în care urmau sa lucreze în agricultura pe aceleasi baze ca si alti tarani: o parte din recolta trebuia data proprietarului de pamânt. Multi romi au refuzat loturile de pamânt ce li se acordasera în aceste conditii neavantajoase, si au ales sa îsi mentina profesiile lor. Pentru ei abolirea însemna o agravare a exploatarii lor. Multi dintre ei s-au mutat la marginea oraselor sau satelor, si ca rezultat în fiecare sat s-au asezat cei care prelucreaza metale precum si alti mestesugari, unde populatia din agricultura avea nevoie de deprinderile lor. Bineînteles ca o parte din populatie au devenit tarani, în primul rând cei care deja lucrau ca sclavi pe acel pamânt. În jurul unui numar de mânastiri, satele erau formate în principal sau chiar în totalitate din romi.
Unele grupuri nomade si-au continuat stilul de viata itinerant. Primavara, veneau din calatoriile lor de iarna în satele de care apartineau în mod oficial, îsi plateau taxele, si apoi calatoreau în toata tara pâna iarna urmatoare. În timpul celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-lea si la începutul celui de-al XX-lea, abolirea sclaviei a iscat un puternic val migrator spre alte parti ale Europei si spre America.



Perioada interbelica si al doilea razboi mondial


Perioada dintre cele doua razboaie mondiale se caracterizeaza pe de-o parte printr-o mai mare asimilare a romilor si pe de alta parte aparitia unei miscari proprii de emancipare a acestora. Au fost fondate organizatii cum ar fi Uniunea Generala a Romilor din România. Din nefericire, ele nu au avut timpul necesar pentru a se consolida. Dupa instalarea dictaturii regale si izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial, aceste organizatii au fost dizolvate. În aceasta perioada, progresul industrial a facut ca multe din bunurile lor manufacturiere sa devina demodate si non-competitive. Artizanatul lor era în declin; unele meserii au disparut pur si simplu.
Rasismul care a aparut în perioada interbelica nu a fost inventat de catre germani. Istoria lumii este, din pacate, plina de astfel de izbucniri ale rasismului. Strategiile variau de la reducerea grupurilor mari la un statut marginal al unei cetatenii de categoria a doua, sclavie, la epurare etnica si genocid total. În aceasta perioada, asa-numitii "oameni de stiinta" au scos la iveala justificari "stiintifice" ale inferioritatii unor grupuri etnice, usurând în acest fel drumul politicilor promovate de guvernul condus de Antonescu, împotriva romilor. În 1942 cam 25000 de romi au fost deportati în Transnistria unde au fost lasati pe bancurile râului Bug, fara a avea unde sa munceasca si fara suficiente mijloace de subzistenta. Selectia acestora s-a bazat pe stilul de viata, nomadism, timpul petrecut în închisoare, lipsa mijloacelor de subzistenta sau a unei ocupatii permanente. Aproximativ jumatate dintre ei au murit acolo.


Regimul comunist

Sub regimul comunist toti erau egali în fata legii. Bineînteles, ca în."Ferma Animalelor" de George Orwell, unde unii erau "mai egali" decât altii. Desi o lege nu facea distinctia între grupuri, unele grupuri erau mai afectate de o lege decât altele. O "hârtie" putea discrimina foarte mult. Regimul comunist nu le-a recunoscut romilor statutul de minoritate etnica, si ca o consecinta, nu li s-a acordat o educatie în limba lor natala, si nu s-a tinut cont de specificul lor cultural.
În acele timpuri, datorita politicii angajarii totale, fiecare avea un loc de munca si un câstig, care îi asigura persoanei îngrijire medicala gratuita, un numar de zile de concediu si dreptul la pensie. Multi romi au lucrat ca muncitori necalificati în uzine mari, sau în "cooperativele agricole de productie" (fermele de stat).
O data cu închiderea unor mari uzine sau cu reducerea fortei de munca la un nivel mai competitiv, si cu retrocedarea terenurilor cooperativelor catre proprietarii originari, majoritatea romilor si-au pierdut slujbele. Multi dintre ei si-au reluat modul de viata traditional, incluzând reîntoarcerea la nomadism.
Diferitele grupuri de romi s-au adaptat în diferite feluri la noua situatie. Unii dintre ei si-au gasit relatiile profesionale, prietenii, în timp ce altii sunt victime ale saraciei si discriminarii si nu au nici un mijloc de supravietuire.



Bibliografie:

Achim, Viorel:
1998 Tiganii în istoria României, Bucuresti: Editura Enciclopedica
Fonseca, Isabel
1995 Bury Me Standin. London: Chatto and Windus
Fraser, Angus
1994 The Gypsies. Oxford: Blackwell Publishers
Stewart, Michael
1996 The Time of gypsies. Boulder: Westview Press.
Yoors, Jan
1967 The Gypsies. New York: Simon and Schuster "

[www.edu.ro/download/istoria_rromilor_v4.pdf] - situl e al Ministerului Educatiei, sper ca nu-i o frauda ...:(

ps. regasesc stilul lui 'enigmescu' la un vechi (de-acum antic) forumist care-si spunea 'dogmatic' si cu care am discutat candva despre atitudinea lejer didactica a mesajelor pe care le redacteaza.
Dogmatic isi construia argumentele practicand o forma interesanta de maieutica.

Mi-a placut sa studiez asta...

si inca... - de ena la: 14/12/2004 04:26:10
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
....teatru radiofonic, Iosif Sava, Noapte buna copii, Unda vesela, Cine stie, cistiga, ziarul "Urzica", revista Secolul XX, revista "Magazin istoric", covrigi cu iaurt, "Dialog la distanta",Alexandru Stark, "Metronom" -Chiriac,la Europa libera, radio Luxemburg, Timur si baietii lui, "Los Paraguayos" in turneu, magnetofonul Tesla, ceaiurile cu lumina stinsa si Pink Floyd, snitel la pachet in drum spre tabara, cordeluta, numar si uniforma, studentii de la arhitectura pictând icoane pe geamurile la "Ion Mincu" in iarna lui '68, portocale în foita Jaffa(?) remaiem ciorapi, Carpati fara filtru, formatia Mondial, sedintele de exmatriculare ale celor care plecau cu parintii in Israel si Germania, formularele mari, formularele mici, balul de la Arhitectura, Liviu Ciulei,Tiriac si Nastase, manusile cu virfurile taiate sa poti tine Rotringul in mina cind desenezi in atelier la Mincu, Festivalul de Jazz de la Sibiu si J. Raducanu, "Ambasadorii prieteniei" corurile americane, "Macarale, râd in soare argintii", prietenii plecind in Israel, Ricky Dandel, greva de la Brasov('88??), au intrat rusii in Cehoslovacia, unt, faina, piine zahar si ulei pe cartela, oua rosii cu matza, pantaloni "supraelastic", coteleapelordunarii, "tacimuri", salam cu soia,cafea cu naut, imbracat "din pachet', schlafensiedeutch", vama-veche, blatul pe tren de la Razboieni, auto-stop, colectia romanului de 5 lei(?) Seder la sinagoga de pe strada Scolii, cantonamentele echipei de volei, incalzit apa pe resou, nu poti lua premiul unu cu asa un nume dar trebuie sa stii, asa neoficial ca esti cea mai cea, Tanta si Costel, Zizi Serban,studentii din Vietnam, make love no war, repartitia la tara, gluvilact la de 5 ori pretul, Radu Vulpescu, subtextele "Elisabeta I " la Bulandra, Marin Moraru si Toma Caragiu, sopirlita libera, Miriam Raducanu, Ioan Grigorescu....
... ceaun din fonta, cravata de pionier, borcanele bortoase cu bomboane sticloase de toate culorile, halvitza, ciubuc, sirop de 50 de bani, casata de la cofetaria 'din centru', statuia lui Vasile Roaita, sosete trei-sferturi cu pompoane, fuste din tergal, penare din lemn, costume de baie crosetate de mina, evantai din pene de strut, tigari Marasesti, hirtie albastra de invelit caietele, par pe moatze, fier de calcat cu carbuni incinsi, plutele de pe Bistrita, aparatele de radio cit dulapul, bentitza alba reglementara, uniformele scolare, bleumarin cu guleras alb, tocul cu penitza, saniile trase de cai, galosii, butoiul in care se aduna apa de ploaie pentru spalat parul, Wundertopf, dunga dintre peretii camerei si tavan, indopatul gistilor, jocul cu cercul, bocitoarele la cimitir, fragi cu smintina, fetele care, in lipsa fardului, isi ciupeau obrajii 'sa-si faca bujori', portocala anuala adusa de Mos Gerila, evreii 'cu actele depuse' n-au voie sa intre la facultate, televiziunea alb-negru, farfuriile din portelan vechi legate cu sirma, dopurile din cocean, acul de remaiat ciorapi, unt in frunza de brusture, creion chimic, cojile de mere pe plita incinsa, gutuile puse la copt pe dulap, manshonul, George Vraca, asternuturi brodate de mina, cani de tabla, ulei de ricin pentru gene frumoase, jupoane, L.S. Bulandra, indigo, scrisori scrise de mina, plapumarese, spalatorese, birjari, pantofi cu talpa de crep, malagambisti, sugative, Marina-Marina, shoshoni, foto-minut, caramele, primii ciorapi de matase cu dunga si talon, manichiurista care vine acasa, piata cu gainile in custi de lemn, Oraselul Copiilor, Ion Dacian, umbrelute de soare din dantela, moda dintilor de aur, caciuli rusesti cu urechi, fâsh, cicoare, sfesnicele de Shabat pastrate in catifea visinie cu broderie din fir aurit, somierele, shifonierele cu oglinzi groase de cristal, combinezoane din nailon, parfum de trandafiri bulgaresc, papusi din cirpa, sifoanele din sticla colorata, masina de tocat carne, covata de framintat aluatul, cazanul de fiert rufe, masina de cusut cu pedala din fier forjat, pe care scria 'Singer', geamuri cu flori de gheatza, omul de zapada cu carbuni in loc de nasturi, teracota fierbinte, in fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa, sa nu se adune praful, Ciresarii, bibelouri, statuia lui Lenin, cobilitzele de care atirnau cofele cu mere murate, cocosei din zahar ars, milieuri din borangic si dantela, cishmeaua de pe strada, Nivea, borsh la borcan, trasuri, ospatul cu turturi de gheata, sutienele 'fara capac', muraturile din beci, soba cu foc din lemne, lumina misterioasa a lampii cu gaz, fotografiile de familie, alb-negru: matusi cu palarii, unchi tepeni, bunici severi, flasneta din fatza teatrului, papagalul cu norocul in cioc, Celentano, defilarea de 23 August, mititei la gratar in Parcul Libertatii, ciresele-cercei, agatate pe urechi, gara cu zgomote si miros de despartire...
Minunat inventarul planetei pe care am fost cu totii mai mult sau mai putin contemporani, mai mult sau mai putin vecini. Pentru aceia care, la fel ca tine, s-au stramutat demult pe planete mai sofisticate, am cateva vesti: halvita se poate manca si acum, mititei fripti pe gratar in parcuri, de asemenea. Au disparut doar merele murate si braga. Hartie albastra de invelit caietele se vinde si se foloseste si azi, la concurenta cu invelitorile de plastic. Un cunoscut m-a batut la cap ani de-a randul sa-i aduc galosi sau sosoni de undeva din lume. Pana la urma i-a cumparat cineva un fel de sosoni-prezervativ de prin America. Bocitoarele sunt prezente si acum la inmormantari, mai ales (dar nu numai) la tara. Nu primesti de la nimeni din Romania scrisori scrise de mâna? este si astazi cel mai raspandit mod de productie a epistolelor. Plapumaresele continua sa faca plapumi la domiciliu. Se mananca si acum caramele tip Stolwerk. Manichiuristele si pedichiuristele pensionate presteaza servicii la domiciliul clientilor. Oraselul copiilor supravietuieste in mizerie. Orice tigan care se respecta si multi mahalagii se falesc cu dintii lor de aur. Exista somiere, sifoane din sticla colorata, masina de tocat carne si mai ales geamuri cu flori de gheatza in casele prost incalzite. In fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa. Bibelouri se cumpara cu ghiotura, figurine, catei, caluti si altele asemenea si se expun ostentativ in vitrina din sufragerie. Cele mai cautate milieuri nu numai pentru uz propriu ci si - mai ales - pentru cadouri destinate prietenelor din Israel sunt cele din macrame. Nivea, in aceleasi cutii plate albastre, este o crema mai scumpa decat multe altele. Anuntul "borsh proaspat" poate fi citit la multe ferestre, mai ales de subsol. Muraturile din beci, soba cu foc din lemne supravietuiesc si ele in multe case. Si mai avem, mai avem... closete in fundul curtii la tzara, copii infasati strans, tiganci care ghicesc in palma, in ghioc si in carti, babe care leaga si dezleaga farmece, uniforme cu guleras, funda si sortulet si felurite alte relicve ale stravechii civilizatii daco-romane. In mica alimentara de la coltul lui Ilie Pintilie cu Clopotarii Vechi stateau aliniate capatzani de zahar candel si bunicul nu voia sa-mi cumpere, ca-mi stricam dintii...
... scrobeala de rufe. Albastreala de rufe se numea (cel putin la Focsani) "sineala". "Colectia celor 15 lei", "doxuri", spirt medicinal in rol de after shave, briliantina din ulei de nuc... fusta soleil, combinezon de crepdeshin, manecute tricotate pe cinci andrele, bocanci cu blacheuri, tocuri luichenz, cazaca, bolerou, decolteu encoeur, decolteu en bateau, perdelute de marchizet, cuvertura de plus rosu sau verde, carpete de chelim, telefoane (cozi rulate peste urechi) tuns nemteste, Ora vesela cu Stroe si Vasilache. Alo, aici e Stroe/ si roaga sa-i dati voie/ o clipa sa va-nveseleasca/ sa glumeasca iar cu voi. Schmoll Pasta, Gladys, Frank Cafea, Bob, Bob, e-un sapun/ Bob, Bob, cel mai bun, /Bob, Bob, ideal,/ un sapun fenomenal. hau, hau, hau, la Sabego! Johny e-un baiat de treaba/toata lumea se intreaba/ cum de e atat de negru si lucios. Toata ziua-n ascensor/ ba ma sui ba ma cobor,/ sunt (firul conducator?), sus, jos si iar sus.... balene, clame, invizibile, fileu (de par) rulou, tunsoare a la garconne, coafura paj, coafura a la Alida Vali, scandal (corset), ciorapi de muslin, ciorapi tricotati, ciorapi de matase naturala Kunert, jambiere, cache-nez (cand am intrebat in clasa 1 primara cine mi-a luat cache-nez-ul vernil, o colega mi-a spus ca nu intelege evreieste). Femeia, eterna poveste,/ Nu-ntreba cine este,/ ci iubeste-o mereu./ Iubesc femeia/de dor nebuna/ blonda sau bruna,/imi e tot una. Sa nu iubesti prea mult femeia... Casuta noastra/cuibusor de nebunii/ te asteapta ca sa vii... Inghetata pe batz, rusi cu ceapa, nechezol, telemea de paispe, fratii petreus, adidasi, branza regala, patricieni, vata pe batz, stofa pe puncte, loden, transperante, briz-bizuri, la patru pasi de o excursie, steaua fara nume, floarea din gradina, Daniela si Aschiuta, Tanta si Costel, capitanul Val-Vartej, Cine stie castiga, La leul si carnatul, La trei ochi sub plapuma, Pariziana, Roata lumii, Teatrul Mogador, Popesti-Leordeni, Bumbesti- Livezeni, Salva-Visheu si de 'hei-rup'-urile de rigoare.... Da' de pufoaicele alea cenusii ce zici? Si de aparatoarele de ploaie de cap de dama pliabile (nu stiu daca ordinea atributelor e buna...), alea care arata ca o punga de plastic cu doua bretele, numa buna s-o pui peste un permanent proaspat.... ce zici de helanca? de izmenele de dama chinezesti, flaushate, roz sau vernil, transformate cu abilitate in caciuli de dama 'moderne'... de pixurile de la expozitia americana, de 'Avaramu' vazut de nu stiu cite ori, de translatoarea de la cinemateca.... de taxiurile Pobeda - dar si de ceasurile Pobeda... de merdenelele din Kogalniceanu, de cremshniturile de la Casata...
... un Grundig cit un sicriu, Aici e Radio Europa Libera/buna seara, dragi ascultatori, asternuturi brodate de mina, Am, lasate 'pentru copiii vostri', si nu stiu cum sa fac sa le arunc fara sa se prinda consoarta. Celentano, Rita Pavone, cravata de pionier... cu colturile roase, facute ferfenitza. Distinctiile pionieresti clasa I si II, Autobuz mao-tze-dun, insignele FGMA, FGAPS; laleleee, laleleeeee; macarale; cind la trap cind la galop, Dorina Draghici, Maria Lataretu, Sergiu Malagamba, TARS; ZIS; ZIM; Molotov; GAZ; MAZ; mingi din crep; biciclete MIFA, MOVE, Tatraplan, "la canal", "la stuf", legea/articolul 324; Ion Talianu, Calboreanu, calimara cu cerneala, cinema Muncitoru, Fory Etterle, badanagii, spoitori, bulibasha, chimir; militia economica, Jean Marais, Raf Valone, Luigi Ionescu, Scinteia pionierului, Teatrul Tandarica, Teatrul Licurici; Gabriel Popescu si Alexandru Demetriad la inchisoare pt pederasty FPRIVATE "TYPE=PICT;ALT=zambet" , Aarta Florescu, tigari Nationale sau Olt/Mures pentru bunica, de un leu, salicilat; penicilina uleioasa, festivalul tineretului, lipii...
... minti ca o gazeta americana, Dr Frukter- Biblia in pediatrie, Cavit 9 pentru pofta de mancare, te-slavim-Rominie-pamint-parintesc, pronosport, loz-in-plic-dai-3-lei-si iei nimic, bomboane agricole, fondante, parizer, icre de Manciuria, cartofi noi, inghetata pe bat, la microfon Noel Bernard, malagambisti, artista poporului Lica Gheorghiu, misto-nasol-gagiu, intra in vernacular, controverse la c***l lui Graur, filme 'psihologice' sovietice, filme lacrimogene italienesti, Alain Delon...pe care l'am 'tradat' cu Simon Templar alias "The Saint", rochita de catifea, trening, bascheti, imbracaminte de la 'pachet', pantofi Guban, posete 'plic', pantaloni evazati, covoare de plush cu scena "Rapirea din serai", scrumiere in forma de peste, inele ghiul, tablouri cu sirene - marfa de contrabanda adusa de vaporenii intreprinzatori si connoiseurs de rafinamente proletcultiste. De cate ori ascult tangoul de demult, trandafirii tai, Beng beng, Unde ie iluziile mele care le-am perdut? my, my, my Delilah, breton gen Beatles, clasificarea muzicii in usoara, grea si populara, primele auto(de)serviri, "Dialog la distanta", telefoane cuplate, program de apa calda, creioane chimice si HB, ascutitori chinezesti, noile uniforme scolare, tovarasa diriginta, martisoare, cadouri de 8 martie, plocoane pentru scutiri la educatie fizica, "Snagov" fumat in WC-ul cimitirului tineretii mele, panglica obligatorie, braga si placinte dobrogene, frigider Zil, aspirator Buran, camera Laika, poze cu dedicatie pe verso, Pif le chien, Revista mea, Paris Match...
... Bula si bancuri cu cutremurul, BT-uri, sticla de bere tip CAER, cico, prajituri cu nume antiapetisante "Buturuga", "Cartof" (delicios, plin cu nuca), 'stewardesele' de pe ITB, 'blatul' studentesc la teatre, calatorii clasa 1-a cu 'nashul' cursuri de 'socialism stiintific', cartusul de Kent si sticla de whisky, chibrite care nu se aprindeau, palinka Bloody Mary, nesscaffe cu apa minerala, Noapte buna, copii...
... Maresiev, Galia Koroliova, Alexandr Matrosov, Pavlik, Stahanov, Valeri Cikalov, Ivan Budionii, Ceapaev, mai vreti? Daca nu va astimparati va infund cu Vodopianov, Ostrovski (ala cu asa s-a cacalit otelul), Fadeev, Zboara Cocorii, Comunistul, Fata cu Parul Carunt, Libelula, Piati Minuuuut... Alarma in munti, Sadko, Cazacii de pe Don, Tamara Makarova, Vesna, Kalman Latabar, Alerg dupa o stea, Norman Wisdom (sic)... sufertash, Duba Neagra, baia comunala, motoreta Puch, motoreta ILO, bicicleta Wanderer, Submarinul Dox, stamba, tesatura anti-jeg, burtiere, pantofi cu talpa de rafie/paie, sandale cu talpa de lemn, cafeaua Meinl, ghetele de baschet cehesti, ceasuri Schaffhausen/Doxa, geamgii, iaurgii, laptari, zarzavagii, sacagii, tocilari, sapunul 'Cheia', magiunul fiert in conforca din curte, 'Cleopatra, ochii-ti ard ca flacara!', 'Cumparati curent de la IREB!', 'Dati copiilor bomboane!', statia de radioficare, dusumele de lut, pantaloni de doc, fotbal cu nasturi, bluze de nailon stravezii prin care se vedeau bretelele de la sutien s suncile de la talie, legaturile de schi Kandahar, pantalonul-pana, pantalonii pescaresti, frizura-periutza, vase de bucatarie emailate, discurile 'Elite special', patefonul cu ac, gramofonul, rufe inghetate, puse iarna afara la uscat, caimac, chiloti de diftina, ierbar, mingi de cârpa, raglan, moda turbanelor, baticurile, pantofii de la Dermata, pantofii de la Guban, drot de facut bucle, IJ-urile,Ramona, lalele, lalele, lalele/ frumoase ca visele mele..., Gigi Larga ..(pardon: Marga!), Salut voios de pionier!, cazacii de pe Don, Eu sunt Vuving al tau cel mic/ mi-e foame si mi-e frig..., sotronul, turca, foto-montaje, lozinci, tigari Carpati, Maiakovski si versul alb, deschizatorii de drumuri noi: Marx, Engels, Lenin si tatucul Stalin, turta dulce, chilotii moartea pasiunii, firer de calcat cu carbuni, motoreta partaitoare "Carpati", cozile in asteptarea mesadei de porc, femururi imaculate de vita la Kg., capatani de porc, gaturi si ghiare de pui, bomboana cocos pe bat, sandale romane cu sfoara, sandale de panza, cutii de lemn cu marmelada americana, difuzor de cartier, razuitoare pentru spalat rufe, soda si lesia de cenusa pentru spalat rufe, sapun de casa din resturi de grasimi, opaituri, pap din coca pentru lipit, ornamente de Cracuin din hartie creponata si carton, papusi din carpa si carton, halva turceasca, rasnita tubulara din alama pentru cafea, cafea la nisip in ibric de cupru, cafea de naut si cicoare, Gheorghiu Dej, Ana Pauker, etc., orele de Aparare Locala Antiaeriana, masina de tocat carne, ora copiilor, Teatru Radiofonic, stiu ca ma iubesti si tu..., Zambete pe portativ, De la munte la mare, Ora Satului, Marius Mihail si muzica usoara, braga, ia la maica.. porumbielu' cald!, de ce nu-mi spui ca ma iubesti?.. , cararuie care duci in varf de munte/ si te pierzi in nouri ca un fir de fum..., prajituri "Moscova", sunca artificiala, apa de ploaie pentru spalat parul, frectia cu gaz cantra paduchilor, carute cu coviltir, carute cu roti din cauciuc, hasnale, blocuri de ghiata pentru racitoare, suporturi metalice pentru sifoane, armonicele, papucii din papura, covoare din resturi de carpe, jumari presate la calup, "-Daca n-ai punga, iti dau branza asa.. in mana..!", sarsanalele: prima grija si podoaba, "-Ia marfa la rand cocoana, nu alege, ca nu-i a ta!", dialog prietenesc: "-stai la rand, ma nenorocitule!", "-haordeu mancati-as, da' de ce, e coada ma-ti?", serialul: "om bogat, om sarac", televioare Cosmos, ciuperci din lemn pentru tesut ciorapi, Votati Soarele!, "-Spoi-tingir nuaaa!..", "-Floriceleee!..", sugiucul, ciorapi grosi raiati, galosii de cauciuc, sacagii, felinarele, bomboane cu miere, de lapte, spirtoase, praline, lapte acidulat si cornuri "Sinaia", japoneze, cosurile din papura pentru piata, genti din papura, pantofii "Cuban", tocurile cui cu pufere protectoare, moatele pe bucati hartie, fileuri pentru par, droturi pentru bucle, plase pentru targuieli, jurnale in loc de fete de masa, cismeaua comuna de la coltul strazii, laturile aruncate in drum, balega starzilor, pubele de gunoi neacoperite facute din ..orice e la indemana.., gropile starzilor si canalele infundate, miasme, tantari, sobolani, muste, jegul de sub unghii si cam de peste tot, boli..., Academician Doctor Inginer: COdoi, artistii poporului, cantarea Romaniei, tot inainte cu gandul fierbinte!.., Ceausescu: tatal nostru!.., filme alb-negru, ca: Undeva..in Europa, Cenusareasa, Auschvitz.., Copilaria lui Gorki, batice, palarii cu boruri tari, perdele crosetate, goblenuri si covoare pe pereti, jambiere, turbane, panza anti-jeg, cearceafuri din panza numita america, cizme de cauciuc cu toc sau fara, tigarete, fuste midi, pantaloni largi, noduri cand subtiri, cand groase la cravate, rochii balerina pe jupoane, bolerouri, chiloti de celofibra, tetra,
#31592 (raspuns la: #28409) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cei ce abuzeaza caii sunt nis - de Horia D la: 28/01/2005 17:50:55
(la: Trancaneala Aristocrata)
cei ce abuzeaza caii sunt niste animale... caii au inteligenta unui copil de 3 ani.... in clipa in care le-ai castigat increderea, (doar au fost prey pentru milioane de ani), vor face orice sa-ti faca pe plac.
#34809 (raspuns la: #34807) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nicaieri nu-i ca acasa.... - de popix la: 08/04/2005 14:07:26
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Asa se zice si pe de-o parte cam asa e...Mie imi este tare dor de balegile de pe mijlocul drumurilor (nationale...).Vrand nevrand nimeresti intr-una si o duci asa cateva saptamani caci e foarte greu sa scapi de dansa...nici macar rulurile alea hoate de la OMV nu fac fata...
e rar sa vezi pe altundeva o tara unde timpul parca s-a oprit sau a luat-o razna...tractoare si carute tractate de cai , magari sau boi pe DN1 dar si cazinouri de lux si Sofitele de cinspe stele...Unde se mai vede asa ceva????Nu-i misto?
Formulele fericirii - de Danila Prepeleac Jr la: 28/06/2005 21:00:41
(la: Adevărul o fundatură , minciuna un alt labirint - file de jurnal)
Simona anomiS, numele rezultat imi aduce aminte de botanica (sic!)

1. Definitia majoritatii celor emigrati inainte de ’89.
“sanatate rezonabila, loc de munca cu o leafa cit de cit decenta, locuinta in care nu te ploua..., "bomba" pe care poti conta sa te deplasezi de la punctul "A" la punctul "B", mincare "pe saturate", apa calda la robinetul din baie si... hirtie igienica la toaleta?...

Acest stil defineste automultumirea care nu creeaza nici progres si nici fericire celor din jur! Produsul acestor tipuri de oameni necesita ... “multa hirtie igienica la toaleta”. Tipul Al Bundy. Nu-i va deranja ca locuinta si masina creeaza cele mai mari stress-uri ale omului modern (taxe, intretinere, imprumuturi bancare, etc.). Ei zic ca sunt cu adevarat fericiti! Si trebuie sa-i credem!

2. Fericire in stil american. Iata cum imi definea un prieten nivelul de fericire in Florida (SUA). Avea un prieten american, John. La un moment dat acesta a inceput sa fie foarte nefericit, parea ca i se innecasera toate corabiile. De ce credeti? Colegii lui John trecusera barcile pe motoare de 200 cai putere si rideau de el ca ramasese cu 100 cai putere (omul avea o jena financiara). Acesta este tipul de om care nu va dormi linistit pentru ca vecinul are “o capra mai laptoasa”.

3. Definitia fericirii pe termene: “daca vrei sa fi fericit o zi taie un porc, pentru o saptamina cumpara un computer nou, pentru un an insoara-te, iar daca vrei sa fi fericit o viata construieste-ti o gradina.”

4. In sens biblic. Da totul saracilor si vei fi cu adevarat liber!

Chiar nu mai lipseste nimic? Astept si alte definitii!

Cand eram mai mititel si ca virsta si ca minte, o tanti care se ocupa cu tot felul de horoscoape si citit in “orice”, mi-a spus ca “sunt pe aceasta lume ca sa invat ce este umilinta”. Nu prea am bagat de seama pentru ca la acea vreme nici nu prea stiam adevaratul sens al cuvantului. Tirziu, cand ca am fost lovit tare si nedrept, am avut ca o revelatie, aducandu-mi aminte de acea tanti si de o serie de intimplari in care am cazut de fazan pe nedrept, incepind cu scoala primara. Iata ca probabil am fost dotat cu o fire “speciala” pentru ca unele evenimente trecute le consider (acum) niste copilarii dar care pe mine m-au afectat teribil, poate chiar schimbandu-mi viata. Citind cele scrise de “cafegii” imi dau seama cat de multi suntem.

Pentru sufletele supuse in permanenta incercarilor umilitoare, definitia fericirii e cu totul alta. Pentru ei va exista “sentimentul de vină, vina celui sătul, care totuşi mai crede celui flămând şi însetat”. Responsabilitatea fata de cei din jur ii va face sa accepte “mediocritatea combinată cu siguranţa”, etc. Poate ca nu vor fi fericiti decit in unele momente din viata. Fericirea va veni mai mult ca “impulsuri” de apreciere din partea societatii sau a familiei, “suficiente pentru a-mi reda speranţele şi încrederea”... Printre aceste “suflete nelinistite” se afla creatorii de valori, umane si chiar materiale.


P.S. Cuvintul pasarela este mult utilizat in Bucuresti. Gara de Nord “a ajuns”, de-alungul anilor, in buricul tirgului. Trecerea peste liniile de cale ferata, dintr-un cartier intr-altul se face pe pasarele care sunt destinate numai pietonilor (la intrare si iesire sunt scari). Am vazut ca multe pasarele au aparut si pe drumul national Bucuresti-Ploiesti. Daca zici pod, automat se duce omul cu gindul la masina, tren, caruta, bicicleta plus oamenii care trec pe acolo.
#57105 (raspuns la: #56783) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
aha! - de maan la: 24/07/2005 22:54:55
(la: Ce de prostii mai faceam in copilarie!)
abia acum realizez de ce-mi suna nickul tau, pregnant, a copilarie ... avea gust de suculetz, vai!

- prastile erau de doua feluri (nimic nu stii!): unele erau cu cracane din lemn, cu gume din 'camera' de pneu de bicicleta si caush din limba de ...pantof.c
cu cat pantofii mai scumpi, cu atat prastia mai valoroasa.
astea erau pentru pietre si cioburi, bune la spart becuri si scafarlii.

apoi veneau prastiile din cablu, pe dimensiuni, cu elastic scos din betelia chilotilor, pentru cele mai fine si cu guma serioasa (ca primele) pentru cabluri groase ca dejtu'.
astea mai subtiri, se foloseau cu 'scobitze' (boluduri, sau sarma indoita-n 'u'), iar alea mari, ca primele, cu pietricele.

- tevile de cornete, de dimensiuni diferite, erau legate intre ele cu banda adeziva si aratau ca niste mitraliere.
erau, evident, si cu bolduri, dar nu le foloseam decat pe dusmani.

- boabele de orez se trimiteau sufland cu putere prin tevusti de pix, fara mina...usturau, ale dracului, de faceai pe tine.

si-acu' sa vedem care-i mai tare!

- pe-nserate, legam o sarama de-a curmezisul drumului: cand trecea tractorul, smulgea sarma cu tot cu garduri; cand trecea caruta, se-opinteau caii si cadeau gramada babele, cu tot cu sape si cosuri.

- tot asa, in pragul serii, treceam un fir de ata printr-o bancnota de 25 de lei (d'aia cu tudor vladimirescu) si ne-ascundeam dupa un gard... nu se prindeau babele de ce 'zboara' banu, daca nu-i vant...

- drogam cainii unei babe cu diazepam, casa-i putem prada in tihna, ciresul.
- am tot mers la furat, pana ne-a prins un paznic, ne-a dezbracat la pieile goale, ne-a uns cu vaselina de tractoare, dupa care ne-a dat drumul...

porcilor! fireste ca ne-a last chilotii pe noi!!!(:
#61033 (raspuns la: #61014) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Hidrogenul. Cai indirecte de - de RSI la: 31/08/2005 08:45:53
(la: HIDROGENUL- energia de maine)
Hidrogenul. Cai indirecte de folosire. Pana acum s-au discutat caile directe de folosire a hidrogenului in combustie. In zilele ce urmeaza voi scrie despre caile indirecte de folosire a hidrogenului in sintetizarea de carburanti. Aceste cai nu-s noi - cam de prin anii 30 ai sec. XX, dar prezinta o serie de avantaje economice. Avantajul cel mai mare este ca se obtin produsi cunoscuti ca benzina si motorina si nu este necesara modificarea motoarelor. Dezavantaje: ramanem cu aceeasi poluare provenita din arderea hidrocarburior.
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"

Descartes
Tchaooo! Stiam de "caii troie - de RSI la: 07/10/2005 13:47:04
(la: Trancaneala Aristocrata "6")
Tchaooo!
Stiam de "caii troieni" dar nu-s chiar asa
usor de fabricat ;)).
Chiar ma gandeam ca un concurs pentru "domni"
va fi urmatoarea faza...;P
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"

Descartes
#77317 (raspuns la: #77314) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
caii... - de Anutza la: 15/10/2005 13:49:45
(la: Cai Salbateci)
da...imi place...cum spuneai ca te cheama?eu sunt noua...caii trezesc pasiunea...
Eh, si cu tine ! - de Dona G la: 27/10/2005 12:37:05
(la: Viata la Tara)
Viata la tara din punct de vedere modern e ca viata la oras.Eu vorbesc de viata autentica, lipsita de comfort, salbatica si dura.Asa as fi zis de ceva din oras, nu? Cat despre masina parcata in fata viloaiei , nici vorba.O pereche de cai inhamati la caruta.
....?!


O intentie buna dusa la bun sfarsit e scopul meu in viata, pana atunci ,va pup pe toti.
#81862 (raspuns la: #81837) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Povestiri adevarate - de TeodoraPA la: 28/10/2005 17:23:05
(la: Poveştile bătrânilor)
Bunica mea imi povestea cand eram mica...
La noi la tara avem o apa curgatoare care trece chiar pe langa sat. Bunica mea imi povestea ca pe vremuri iarna oamenii traversau apa pe gheata. Era asa de frig incat ingheta apa cu totul astfel incat oamenii puteau trece de pe o parte pe cealalta cu cai si carute.
Se zice ca intr-un an a fost iarna grea, foarte grea, cu ger si frig de crapau pietrele. Un tanar din satul nostru si o tanara din satul de dincolo de apa urmau sa se casatoreasca. Traditia era ca tanarul sa mearga in satul vecin impreuna cu familia baiatului si cu nasii sa o ceara pe fata, sa o aduca in satul de unde era tanarul, direct la bicerica. Astfel ca s-au pornit intr-o zi geroasa de iarna tanarul mire impreuna cu familia sa, cu nasi si cu alai de nunta, spre satul vecin. Au ajuns la apa inghetata a raului si au inceput sa traverseze: mire, nuntasi, muzicanti, unii pe jos, altii calare, altii in carute frumos impodobite... Se povesteste ca gheata a cedat si au murit in apele reci ale raului cu totii, pana la ultimul suflet de om si de animal.
Batranii povestesc ca in iernile geroase, dimineata devreme la crapatul zilei cand linistea se odihneste peste sat, se aude parca cantecul muzicantilor si pe malul raului il poti zari pe tanarul mire calare pe cal mergand sa isi ia mireasa.

Cand eram mica mi-era teama sa merg la matusa mea care locuieste aproape de margine satului, mai ales cand se innopta, d teama sa nu vad fantoma mirelui...
Chef la tara.. - de Sunday la: 04/11/2005 15:42:46
(la: Obiceiuri de nunta)
Stiu exact cea ce simti. Azi vara in vizita in RO am trecut cu ceva prieteni printr-un sat transilvanean. Ei bine, la birtul satului am aflat ca este o nunta in ziua aia. Le-am spus prietenilor sa ma lase acolo pentru citeva ore, sa mearga ei la cabana. M-am afisat la casa miresei si am intrebat-o daca ma lasa sa-i fac poze. S-ai fi vazut fata...fatuca (17 ani) m-a lasat, si uite asa am fotografiat nunta pro bono. Nu pot
sa-ti spun ce fericita am fost EU sa schimb atmosfera de nunti de aici, cu mirese nebune si parinti si mai nebuni, cu una simpla si calda de la tara...Din pacate insa, mireasa a purtat rochie de mireasa "de doamna ca la oras", dar tot a meritat. Sincera sa fiu, as da ORICIT sa am sansa sa fotografiez o nunta TRADITIONALA romaneasca cu port specific, cu carute trase de cai, cu stegari samd...din pacate insa nunti de genul asta sunt tot mai rare am auzit.
#84732 (raspuns la: #84710) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
satul romanesc - de niculae la: 17/02/2006 09:36:44
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
- Jumatate din familia mea locuieste in Maramures,acolo am petrecut si eu o parte a copilariei si primul loc de munca:padurar la Borsa.Ultima data am fost pe acolo vara trecuta.Sony lansa o noua camera (de filmat) HDTV si nu vroia sa o prezinte doar cu filmul venit de la firma mama,ci insotita de un filmulet,cu locuri reprezentative (frumoase) pentru Romania,ca sa vada filmangiii romani cum arata tara lor,locurile cunoscute si filmate de ei mai inainte,vazute acum cu noua cucerire tehnica HDTv.Am beneficiat asadar de un tur al Romaniei de la Vama Veche,Delta, Moldova, Iasi, Manastirile Moldovei, Prislop, Maramures, Apuseni, Sighisoara, Hunedoara, Balea, etc,etc,aproape tot ce se poate vedea in oarecare viteza (totusi).Nu stiu cat de dezamagita a fost domnisoara Rosana,dar,eu pot sa va spun,ca atunci cand se va stinge ultima generatie nascuta inainte de "Cealalta Revolutie" (comunista),deci,cei azi in varsta de peste 60-65 de ani, Maramuresul acela despre care tot vorbim va mai exista doar prin muzee si pe la punctele turistice.Atunci vom intelege vorba "ce am avut si ce am pierdut" As putea sa va povestesc mult mai multe,oricum prea multe ca sa incapa in cateva mailuri,dar,asta din pacate nu ar schimba absolut nimic.
- Citez din memorie trei versuri de Marin Sorescu:
" Au disparut corturile armatelor biblice,
Vor dispare si zgarie norii
- Ce bine,ca am apucat sa-i mai vedem "
(erau scrise cu mult inainte de 11 septembrie) parafrazand,va spun si eu:
- inca mai exista Maramures,grabiti-va sa apucati sa-l mai vedeti
si vedeti-l cat puteti mai frumos si mai poetic,sau,cum vreti voi, fiindca,peste nu prea mult timp,oamenii vor vedea,doar,imagini (si ale voastre) despre acel Maramures.
- Nu am putut vedea (nu-l pot gasi) reportajul fotografului ungur,doar, poza cu Dacia in parau si mi-a parut frumoasa si interesanta.Oricum ar fi celelalte sa fie dumnealui sanatos si sa vada ce vrea si cum vrea si la noi si pe unde s-o mai duce.
- Ma deranjeaza mai putin (aproape deloc) punctul lui subiectiv sau poate tendentios de vedere,fata de cat ma deranjeaza faptul ca,din pacate,are dreptate si nu e nevoie sa faci nici un efort,gasesti mizerie peste tot.
- Am avut ginionul sa vreau sa merg la WC la manastirea Voronet,nu va povestesc cum putea arata wc-ul (singurul)din parcarea manastiri,imaginati-va ce poate fi mai rau.Pentru turistul (mai ales cel occidental) nevoit sa foloseasca un astfel de loc,imaginea va ramane puternica si concreta, suprapusa peste toate celelalte. Nu va povestesc ce vorbe am putut auzi de la stareta manastirii Barsana,desi,platisem tot ce ni se ceruse la intrare,intrasem cu sculele la vedere ( filmam doar exterioare,era un film de propaganda,in folosul tarii,platit de japonezi,nu aveam nici un motiv sa fim incorecti ) si unde dupa o cearta ca la usa cortului am plecat scarbiti, nu fiindca ne putea opri cineva sa filmam,ci fiindca ne pierise tot cheful.
- as putea descrie zeci si sute de situatii de acest fel,din fericire eu ma incapatanez sa vad brazii si ceatza si casele vechi,gardurile si copii,caii,carutele,lautarii si tot ce-mi mai place mie,din cele care am norocul sa-mi iasa in cale,dar,nu pot sa-i condamn deloc pe cei care vor sa vada si altceva.Daca o fac si cu talent,cu atat mai mult,sunt obligat sa accept ca acele lucruri exista si exista si oameni care le vad si le judeca asa cum vor.Asta poate un motiv de suparare.
#106587 (raspuns la: #106315) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dlor toarasi, - de Dinu Lazar la: 06/04/2006 18:37:08
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"poate ar fi bine ca unele lucruri sa le discutam in
particular, ca intre amici, vreau sa cred! Altfel nu facem decit sa amplificam aceasta
stare de dezbinare a comunitatii fotografice si mai ales sa cadem in aceiasi greseala
pe care o reprosam la fiecare 10 mesaje ALTORA."

Chestia cu discutatul particular ca intre amici e moarta in coteatza.

Adica, sa zicem ca a fost o data ca niciodata un tip care s-a gindit la
o carutza; pe vremea aia carutze nu prea erau, si nici drumuri virtuale
pe atunci.
Si se adunara niste amici, care s-au tot perindat cu idei
de cum sa se conduca acea caruta, si care amici au ajutat in mod real;
pe urma viata ca viata, al de facu respectiva caruta se gindi ca gata,
experimentul fu interesant, si caruta poa sa mearga si singura, cu alti
cirmaci, alti cai, pe alte coordonate, de ce nu, cu alti carutasi, care or fi.
Trecu timpul si se suira in caruta alti toarasi si treaba mergea inainte.
Unul dintre ai suiti se apuca sa injure pe al de facu caruta;
daca ar putea ar da si niste bice, dar in lipsa si pentru ca era public
se multumi sa puna laba si amprenta (exista si filmul...) pe lentila frontala a
aparatului din mina alui de gindi caruta.
Mai trecu timp, si pentru ca asa e viata si pentru ca nu suntem normali
daca nu ne apucam sa injuram si sa dam flegme, cum ziceam, al de scrijelea
la caruta se apuca, pen`ca era prea liniste, sa dea la gioale si sa spuna timpenii
despre acelasi care de fapt nici nu il baga in seama ca nu avea de ce.
Problema e, ca, asa cum e la noi, ailalti din caruta se uitau impasibili dupa flori,
copaci, nori si pasarele, si era ca si cum nimic nu s-ar fi intimplat; adica
ce pistilu, traim in democratie, fiecare scrie ce vrea, nu putem cenzura.

Eu nu am pretentia ca tot ce fac eu - daca, desigur, fac ceva, ceea ce iar e discutabil -
sa placa tutror; mi-ar place insa ca cei ce maninca rahat sa o faca obiectiv,
ca nimeni nu e fara clipe de ratacire sau fara lungi momente de lipsa de har in creatie.

Ma mihnesc momentele cind imi dau seama cit de jos poate ajunge spiritul bolnav
al unora, si ma mihnesc si mai tare momentele cind fosti amici nu dau decit
apa la moara unei chestii jenante lasind treaba sa continue
ca si cum nimic nu s-ar intimpla.

Asa ca discutatul particular are rostul lui de obicei, dar iata ca sunt
obiceiuri si obiceiuri si lucrurile sunt mai complexe decit par.

Din punctul meu de vedere, caruta de care facem vorbire nu are decit sa se duca
inainte cu carutasii drepti, drept privind linistiti in zare si fluierind primavaratec,
in timp ce unu` mai da pe sestache cu biciul la public asa, de plictiseala.
Asta e viata.
#115785 (raspuns la: #115687) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru cai care au ochi sa ci - de mya la: 20/06/2006 19:43:32
(la: Despre patriotism)
Pentru cai care au ochi sa citeasca si, mai ales, minte sa inteleaga, un citat din "Notes on Nationalism" de George Orwell:

"Nationalism is not to be confused with patriotism.... By 'patriotism' I mean devotion to a particular place and a particular way of life, which one believes to be the best in the world but has no wish to force on other people. Patriotism is of its nature defensive, both militarily and culturally. Nationalism, on the other hand, is inseparable from the desire for power. The abiding purpose of every nationalist is to secure more power and more prestige, not for himself but for the nation or other unit in which he has chosen to sink his own individuality. ...It does not necessarily mean loyalty to a government or a country, still less to one's own country.... A nationalist is one who thinks solely, or mainly, in terms of competitive prestige. He may be a positive or a negative nationalist - that is, he may use his mental energy either in boosting or in denigrating - but at any rate his thoughts always turn on victories, defeats, triumphs and humiliations. He sees history, especially contemporary history, as the endless rise and decline of great power units, and every event that happens seems to him a demonstration that his own side is on the upgrade and some hated rival is on the downgrade."

Expunerea intreaga se poate citi aici: http://www.orwell.ru/library/essays/nationalism/english/e_nat

Paianjene, ia pune tu mana pa Uoruel asta si explica-i tu, ca nu stie nimic...



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...