comentarii

casei luminata


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
"Piatra luminii celei mai mar - de Alice la: 02/10/2003 02:23:24
(la: "There is a crack...")
"Piatra luminii celei mai mari zace intai in fundul pamantului,unde niciodata n-o atinge o raza."
N.Iorga
...iar "unde-i multa lumina, e - de papadie67 la: 02/10/2003 02:36:59
(la: "There is a crack...")
...iar "unde-i multa lumina, e si mult intuneric".
#629 (raspuns la: #628) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
...Si semn ca vii cu lumina-n - de Alice la: 06/10/2003 02:58:12
(la: Firmituri de poezie)
...Si semn ca vii cu lumina-n turn, si te-astepti sa-ti multumeasca liliecii!
lumina/intuneric - de Catalina Bader la: 07/11/2003 07:27:00
(la: ROMANIA)
Nu intelegi
lumina daca nu intelegi intuneric-ul
bucuria daca nu ai necaz-uri
victoria fara infrangere
Nu intelegi ce este BINE daca nu cunosti ce este RAU
#3557 (raspuns la: #3556) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Gala Galaction, parintele si omul - de Ingrid la: 18/11/2003 06:40:44
(la: Antisemitism)
Gala Galaction, slujitor in odajdii al Bisericii Ortodoxe Romane:

Veneam adeseori, de la tara la oras, impreuna cu parintii mei, ca sa vedem niste rude. Eram mic; ma apropiam de clasa intaia primara. Intr-o dimineata de vara, sosind de la tara, las pe cei mari in casa, bucurosi de revedere, si ies in curte sa ma plimb. Era o curte fermecatoare: plina cu ierburi nedisciplinate, cu arbori patriarhi si cu unele lucruri vechi, rasturnate si decrepite...

In fata casei, o uluca de stachete despartea curtea aceasta de alta mai mica si mai luminoasa. Observ intaia oara ca, dincolo, la vecini, sunt copii. Ma apropii si prin stachetele rare legam prietesug. Erau doua fetite... Cum va cheama? Matilda si Lia. Matilda era de seama mea; Lia mai mica. Era un eveniment placut. Matilda avea o papusa, Lia un carucior... Erau copii frumosi si blanzi. Ne-am lipit fruntea de uluca si ochi in ochi am stat de vorba, copilareste multumiti de intalnirea noastra. Dar iata ca ma striga cei din casa.

Am alergat sa le spun ca mi-am gasit prieteni. Spre toata mirarea mea, aud atunci: Ce mai prieteni! Acelea sunt fete de ovrei. Sa nu le mai chemi la uluca. Auzi? Sunt ovreice!

Era intaia oara cand ma intalneam in viata mea cu antisemitismul. Rudele mele de la oras ma tineau de rau sa nu ma imprietenesc cu ovreii. Iata prima intepatura veninoasa pe care filoxera antisemita o incearca asupra mladitei sufletului nostru. Sunt copii de ovrei!... Si daca sunt?... Ce sunt ovreii? Asupra mea, unuia, aceasta distinctiune vestejitoare, prinsa la sase ani, a inraurit curios ca o ispita. Ce sunt ovreii, daca trebuie sa ne ferim de ei si de copiii lor? In imprejurarea mea, de Matilda! Era doar un copil atat de dragalas, de bucalat si de trandafiriu!

In clasele primare, am avut coleg un singur ovrei, Goldstain Marcu. Un scolar de seama, premiant totdeauna, si vrednic de toata luarea-aminte. Ma impresiona, la el, indeosebi, un fel de francheta si de avant sufletesc pe care nu-l gaseam decat la un singur alt coleg. Afara de asta, Marcu al meu citia haiduci si la orice incurcatura sau controversa apriga nu ramanea cu mainile in buzunar.

Cu aceste impresiuni despre evrei am ajuns, din coltul meu de provincie, in Capitala Romaniei. Ar trebui poate sa mai adaug ca in podul acelei case, langa care locuiau parintii Matildei, am gasit, mai tarziu, o Biblie scolara, cu icoane. In aceasta carte, am citit o multime de intamplari, de fapte minunate sau vitejesti, o poveste intreaga, cu peripetii zguduitoare, petrecuta intre Dumnezeu si israeliti. Acesti israeliti - am aflat de la dascalul nostru - nu erau altceva decat stramosii evreilor.

Asa ajunge cineva sa se desparta de gloata antisemita si sa creada ca evreii sunt oameni vrednici de toate drepturile, de toate libertatile si de toate binefacerile filantropiei si ale civilizatiei. Cunosc viata, inteleg luptele sociale si economice si stiu de mult ca popoarele nu sunt colonii ingeresti. Antisemitismul popular e o inferioritate si o plaga ca atatea altele de cari este bantuita colectivitatea. Theodor Herzel spune cu dreptate: Popoarele pe langa cari traiesc evreii sunt toate, in general si in parte, cu perdea sau fara perdea antisemite. Poporul de rand n-are nici o pricepere istorica si nici nu poate sa aiba. Vulgul nu-si da seama ca pacatele Evului Mediu se intorc astazi pe capul popoarelor europene. Noi suntem ceea ce ne-au facut altii, inchizandu-ne in Ghetto. In afacerile banesti suntem, fara indoiala, mai tari decat altii, fiindca in Evul Mediu am fost azvarliti si tinuti numai pe maidanul afacerilor". Daca inteleg insa antisemitismul celor multi, nu inteleg antisemitismul celor putini, dedati studiului si cugetarii generoase. Cand problema evreiasca este una din durerile omenirei civilizate, cand antisemitismul e o pornire josnica nascuta din gelozie si din subteranele sufletului omenesc, cum poate un om luminat sa se lase contaminat de antisemitism? Socotesc ca, dimpotriva, orice amic al culturei si al libertatei sufletesti trebuie sa se intereseze cu simpatie de problema evreiasca si de maretul ideal care impinge astazi spre Sion toate inimile evreiesti.

Si cu toate acestea, puntile intre evidenta intelectuala si realitatea existenta sub soare sunt totdeauna rupte! Printre oamenii nostri de carte si de condei gasesti mai multi rau-voitori si antisemiti, decat prieteni dispusi sa priceapa si sa ajute.

filtre...filme...lumina... - de sanjuro la: 15/12/2003 04:22:04
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
- Ce filtre, (culoarea) recomandati pentru fotografiatul avand ca fundal zapada?
- Am un aparat vechi de peste 40 de ani, (Lightomatic Beauty II, Made in Japan) avand 45/1.9 spre deosebire de 55/2.8, care era standardul acelor vremuri. Am 2 becuri de 300wati, (nu am blitz). Cum trebuie sa le orientez: spre tavan, (care este alb mat) sau spre pardoseala, ca sa obtin o lumina adecvata fotografierii in camera. De regula folosesc diafragma 4 si timp de expunere 1/15. Fotografiile nu ies insa destul de luminoase. Ce trebuie schimbat?
Filmul de 200ASA este suficient de fin si sensibil, sau trebuie sa trec pe 400ASA ca sa obtin fotografii de mai buna calitate?

Multumesc!

#6579 (raspuns la: #6437) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Titlu: filtre...filme...lumina... - de Dinu Lazar la: 16/12/2003 14:48:49
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Zapada e un subiect formidabil, pacat ca e alb. Suna ca in butada despre o zona care pote sa fie la Tropice - sau poate sa nu fie - cu "tzara e minunata, pacat ca e locuita".
Peisajele cu zapada fotografiate pe film alb negru au un farmec aparte; constituie unul din subiectele grele ale fotografiei.
Daca este soare si nu avem brazi verzi in cadru, pe film alb negru un filtru portocaliu va accentua reliefl zapezii si va face norii sa se profileze bine pe cer; daca avem brazi sau fetze, un filtru verde e mai potrivit; aparatele cu celula TTL vor face corectia de expunere automat, daca nu, prelungim timpul de expunere cu factorul pe care il gasim de obicei pe montura filtrului.
CIne proceseaza singur filmul, daca va developa la o gama mai joasa si va folosi un aparat de marit cu cutie de amestec si o hirtie mata moale, va putea obtine adevarate bijuterii, footgrafii matasoase cu zapada si o simfonie de tonuri atit in lumini cit si in umbre.
Daca se foloseste film color, filtrul de polarizare este singurul pe care il indic.
Pentru fotografiile de interior, eu as folosi lumina existenta si un film de 800 ISO (ASA) ; filmele contemporane sunt incredibil de bune, sunt elastice, in sensul ca permit supra si sub expuneri de citeva diafragme, si nu reactioneaza violent la diversele temperaturi de culoare; nu as folosi becuri suplimentare de loc, ci numai lumina existenta, fie ea ce anormala sau chiar de la luminarile bradului.
Diafragma 2,8 si 1/30 ar trebui sa fie suficiente pentru fotografii generale, considerind iluminarea unei camere normale iluminate de 2-3 becuri de 100W sau echivalente.
Interesant la filmele de 800 ISO actuale este ca pina cel putin la formatul 18x24 cm nu au granulatie vizibila, sau o au foarte mica, daca sunt bine procesate si bine marite.
Idei despre fotografiatul artificiilor si alte sfaturi utile gasim la www.photo.net , un sit pe care il recomand tuturor celor care vor sa mai invete cite ceva despre fotografie. Amatorilor de fotografie digitala, le recomand, printre altele, un extrem de interesant sit, http://www.luminous-landscape.com/
#6730 (raspuns la: #6579) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
whoaaa, "Lumini si umbre", "S - de Daniel Racovitan la: 08/01/2004 11:52:57
(la: Un Ev intr-o ora)
whoaaa, "Lumini si umbre", "Steaua fara nume"... vremuri... :)))
Sclavagism luminat - de anonimul la: 06/03/2004 16:36:08
(la: Comunismul: o idee buna prost aplicata?)
RSI. Esti pe linga mine cel putin, si ai dat-o in bara de tot cu gindirea. Asa ca ma citez: Lipsa de cunostiinte reale in domeniu, tratarea superficiala a problematicii face ca unii sa poata sa exprime asemenea aberatii.

Eu sint de stinga si nu de dreapta. Dar asta nu inseamna ca nu iau ce este bun in viata si cu stinga si cu dreapta.

Asa ca singurul care foloseste metoda aburelii in mod vicios este RSI. Arunci in spatiu false certitudini si false judecati, pozind cu o falsa cunoastere. De fapt asta este abureala maxima, abureala adevarata, compacta, hotarita. Eu exprim idei, personale, nu judecati absolute, cimentate deja.

Democratie trebuie sa insemne libertatea individului in gindi si actiona. Nu anarhie, nu jaf la drumul mare, nu violenta, dar o libertate onesta si asumata, responsabila si mai ales, in relatie cu libertatea celorlalti: ce tie nu-ti place altuia nu face!
Democratie NU trebuie sa insemne profesionisti ai puterii (politicieni profesionisti), nu trebuie sa insemne controlul si manipularea statului asupra individului pina in cele mai intime optiuni ale sale.
Democratie trebuie sa insemne o scoala adevarata, care sa pregateasca indivizi apti intelectual si cultural, cu o baza solida de cunostiinte generale despre lume, care sa poata sa judece lumea in care traiesc sa nu ia totul de-a gata.
Democratie nu trebuie sa insemne spolierea societatii pentru bunastarea unui grup de politicieni si acolitii lor.
Democratie inseamna impunerea legii generale prin hotarirea unei majoritatii reale. Cazurile particulare se rezolva in instanta de judecata (nu neaparat tribunalul actual).
Democratie nu trebuie sa inseamne vot de lista, sau vot prin electori si democratia nu are nimic in comun cu frauda electorala din SUA 2000 cind a fost ales Bush, se stie cum. Era sa iasa la iveala manipularea democratiei si pina la urma grupurile au batut palma, s-au inteles la imparteala si totul a fost musamalizat. Si Bush a ajuns presedinte prin votul a mai putin de 50% dintre votanti si prin votul a mai putin de 25% dintre americanii cu drept de vot!

Iar mie mi se face GREATA de abureala cu democratia SUA, UE, etc. Daca vorbim de piine si circ, oferta lor “democratica” este valabila!!! Dar daca vrei sa fi mai mult decit o vita la jug care isi primeste tainul zilnic, trebuie sa faci un efort in judeca si actiona.
Eu nu vreau sa fiu o vita inhamata la jugul “democratiei de tain” pentru un burger, o bere si un TV! Nu vreau sa fiu un SCLAV LUMINAT!

Comunismul sau capitalismul fara o democratie reala nu inseamna decit dictatura unui grup de indivizi asupra societatii. Ca unii au metode mai bune sau si le adapteaza din mers, asta face doar diferenta la tratamentul aplicat vitei: daca s-a imbogatit suficient pe seama vitei, proprietarul incepe sa se gindeasca si la vita, sa ii mareasca tainul ca sa traga mai bine la jug. Daca nu sa rabde!

Cit timp au existat cele doua sisteme “politice”, doar aparent opuse, care insa isi ermetizau pietele una in dauna celeilalte (asta era una din problemele majore de conflict real), exista si nevoia de a poza in democratie. “Noi avem cel mai mare pitic mic”!!

Si am un exemplu: in anii 80 SUA aveau pentru Romania un contingent anual de maxim 6500 oameni aceptati la imigrare. Ceausescu nu lasa sa plece decit citeva sute. Daca ar fi fost o competitie reala intre sisteme, fie unul fie altul ar fi pus in practica “libera circulatie a individului”. Ce ar fi fost daca C. ar fi dat pasapoarte la 100-200.000 de romani sa plece in SUA si ar fi spus: “urmatorii primesc pasaport dupa ce pleaca primul grup integral!”? Sau cum ar fi fost ca SUA sa nu limiteze imigratia din Romania?

Din pacate totul era doar un joc pentru ochii lumii, individul de jos nu conta. Era doar o vita!

Cum se poate ca asasinarea unui presedinte sa devina un secret de stat atit de ascuns incit sa fie interzis accesul timp de 75 ani! Numai cine nu vrea sa vada, nu vede hidosenia unui asemenea enunt “democratic”! Crede cineva ca este protejata democratia sau ca un grup de indivizi aflati la virful puterii, criminali prin excelenta, isi acopera urmele.

Si cine a putut face asta, sa ascunda o crima, poate sa darime si 2 turnuri simbol, omorind oameni nevinovati doar pentru a-si extinde controlul si dominatia. Nu exista scrupule cind vorbim de profesionistii puterii. Doar pierderi colaterale!

Securitate, secret de stat, siguranta nationala, nu sint decit eufemisme ale profesionistilor puterii pentru a-si extinde puterea si a controla societatea.

Si mai este ceva foarte nou, o inventie extrem de noua, pe linga piine si circ: esaparea! Indivizii, unii din ei, care au alte pareri decit puterea si ar putea deveni periculosi daca ar actiona pot sa se esapeze. Daca indivizii aceia isi pot esapa ideile in public si asta ii face inactivi politic, atunci apare de exemplu Luneta, sau orice alt loc similar, la radio sau TV, de discutii, inutile. Lumea va merge inainte, neschimbata, dar unii discuta si bat apa in piua.

Cititor activ de SF, eu nu cred ca robotii vor putea conduce lumea chiar daca apare creierul pozitronic. Dar stiu cine si cum conduce lumea de azi si aproape sigur lumea de miine.

Sa nu uitam ca realizarea cea mai mare a diavolului a fost sa convinga lumea ca nu exista.

Mai vorbim…

Sclavagism luminat - de Filip Antonio la: 09/03/2004 03:23:52
(la: Comunismul: o idee buna prost aplicata?)
Daca sclavagism luminat inseamna dreptul de a nu fi deportat in vagoane de vite pentru etnia sau clasa sociala careia ii apartii, dreptul de a vota pe altcineva decat pe Stalin, Hitler sau Ceausescu, dreptul de a calatori liber, dreptul de a citi ce ziar doresti si a privi ce canal de televiziune doresti, dreptul de a iesi in strada si de a protesta si multe alte drepturi, atunci hai sa-ti fac pe plac si sa numesc democratia "sclavagism luminat".
#11672 (raspuns la: #11629) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Salariul - de Little Eagle la: 12/03/2004 13:00:42
(la: Cat va ramane din salariu?)
Draga elefant roz,

Cit ramine din salariu e si in functie de cit cistigi lunar si de stilul de viata,cu cit cistigi mai mult cu atit cheltuiesti mai mult,si depinde si unde locuiesti,zona,daca ai casa ta personala ori stai cu chirie.Din cite inteleg, tu ai salariu mic,altfel n-ai sta cu chirie.
Eu si sotia mea,italianca-americana,casatoriti de 14 ani,nu avem copii.Avem o vila cu trei dormitoare la etaj si la parter,living-room,dining-room,baie,bucatarie.Eu cistig intre 7000$-10.000$ pe luna,fiind artist profesionist,lucrez strict de acasa in arta de advertising,ilustrez reclame pt. Tvnea Americana pt. diverse agentii mari din NY de adv.
Sotia a lucrat o vreme in NY dar nu mai e necesar pt. ca eu cistig de ajuns pt. amindoi.
Casa o platim lunar pe timp de 30 ani prin mortgage si ne costa 1600$ pe luna.Masinile,ne costa inchiriatul pt. amindoua(Volvo 2004 model)660$ pe luna,telefon,fax,cell,computer,costa 127$ lunar,taxele de proprietate sint de 1060$ la fiecare 3 luni,lumina(inclusiv aragazul caci e electric) este de cam 53$ lunar.Mincarea e de 200$pe saptamina,Tv ul este de 73$ lunar(multe canale),incalzirea centrala cit si AC e de 86$ lunar,asigurarea medicala e de 600$ lunar,asigurarea casei de 64$ lunar,alte cheltuieli ar fi de 400$lunar,deci as zice cu aproximatie ca lunar cheltuim din salariu cam 5000$,daca am o luna buna si fac 10.000$ ramine destul sa punem si pt. pensii,dar si daca fac 7000$ si tot ramine pt. ca luna dupa luna banii sint mereu in banca cel putin 12.000$ in afara de aceste cheltuieli.
Asa ca nu ne plingem,nici nu gindim la bani pt. ca ei sint mereu in banca.
Ca proprietar insa ai mari avantaje cind vine vremea taxelor,pt. ca ti se va da inapoi 40% din taxele de proprietate,si eu ca artist free-lance,ORICE cheltuieli ce am lunare vor fi scazute la jumate lucrind acasa si pe cont propriu.
Spre ex. reduc lumina,electricul,telefonul,computerul,milele la masina,cheltuieli pt. materiale de arta,restaurante in scop de serviciu.Asa ca din toate voi primi de la guvern inapoi jumatate din aceste cheltuieli ce le fac pe an!
Am un contabil al nostru si niciodata NU am avut de dat bani la guvern,ci de primit si in jur de 3000$-4000$ pe an.
E mai bine sa ai casa ta pt. ca platesti putin mortgage si de ce ai da chirie cind ai putea sa dai banii pe propria casa?Cu 1600$ chirie de ex. inchiriezi o camaruta in NY!
Locuim intr-o zona plina de natura si paduri si la 7min. de plaja oceanului Atlantic(locuim in New Jersey),avem o gradina mare si superba de care se ocupa Marilyn,sotia.Zona e rezidentiala si sint numai vile in jur si liniste.Aer curat,pasari multe si animale salbatice care ne fac vizite dese zilnic.
In spatele vilei dincolo de gradina este un lac cu papuris mare populat de egrete,stirci,rate si giste,marmite,possoms,ereti ,testoase
iepuri si vin in gradina si le dam de mincare.La fel raccoons.
Sintem la 15min. distanta de soacra-mea,care are casa ei la fel,si la 30min distanta de cumnata-mea,sora mare a lui Marilyn care e casatorita de 27 ani cu David,ce este milionar,si este sef executiv la o mare firma de bursa din NY.
Deci asta ar fi pe scurt raspunsul meu la intrebarea ta.Deci as zice ca-mi ramin lunar in jur de 5000$.
Cumnata-meu face acesti bani....pe ora!!!Niciodata insa NU l-am invidiat!!
Pe alta data si mult noroc.

LOVE&PEACE,
Ozzy
au vazut lumina? - de (anonim) la: 16/03/2004 09:07:44
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
Intreresant! Deci cei ce raman aici stau si asteapta de la stat! Te pot informa ca si aici sunt milioane de oameni care muncesc si traiesc mai bine sau mai rau, fara sa astepte nimic de la nimeni! Poti sa mai stii ca mai sunt sute de mii de oameni care au masini si case cumparate de Ei, fara sa fure, doar muncind si ei cum se presupune ca fac cei ce "au vazut lumina". Iar numarul lor creste, incet dar sigur. Sunt destui oameni in Romania, medici, ingineri, economisti juristi, muncitori seriosi etc, care traiesc bine din munca lor si sunt mandri de ceea ce fac si cum traiesc. Problemele care sunt le stim cu totii, dar tin sa te informez ca si aici se poate trai respectabil. Nu vreau sa acuz pe cei ce pleaca de ceva, e dreptul lor si treaba lor. Dar chestia cu lumina deja e prea de tot. Iar ce este in Romania nu este chiar asa de unic cum ti se pare tie!
#12173 (raspuns la: #10323) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lumina Invierii: - de Ovidiu Bufnila la: 09/04/2004 04:45:35
(la: Ovidiu Bufnila, despre taina norilor din Tando si Guasalaa)
Lumina Invierii sa va insoteasca in toate ce le intreprindeti, le visati si le faptuiti! Paste Fericit!
Sa fie lumina! - de cosmacpan la: 13/05/2004 14:59:07
(la: Groapa)
Indiferent cat de adanca este groapa odata si o data tot trebuie sa iesi la lumina. Oricat de obosit ai fi tot trebuie sa iesi la liman. Lasa intunericul si vino la lumina. Si daca tot iesi la lumina de ce nu incerci sa si zbori? Viata si lumea este mult mai frumoasa privita de sus. Incerci? ai curaj? Crezi ca vrei?
Pe curand sau pe inalturi.
Expozitie fotografica Bucuresti: "Lumina si trupul. Primul si u - de Dragos Bora la: 17/05/2004 00:57:06
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"Lumina si trupul.
Primul si ultimul vesmant.
Expozitie fotografica de Radu D. Stanese.

Lumina pe care o aprinzi zilnic ar putea porni din
interiorul tau.
Vino la un exercitiu de gimnastica vizuala.
Miercuri, 19 mai, orele 15, in Clubul Prometheus din
Piata Natiunile Unite 3-5."
se putea sa nu...? - de enigmescu la: 05/08/2004 06:11:54
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
altfel nu te-as mai recunoaste, cu fata ta fandosita si vesnic surazatoare care zice tuturor, asemeni unor pastori care veneau prin Ro cu mesajul evanghelic imediat dupa 89 crezand ca suntem un popor barbar si fara Dumnezeu: fiti liberi in cuget si lepadati de la voi invataturile pe care le aveti de 2 mii de ani, nu aveti nevoie de ierarhie bisericeasca, de Sfinte Taine, de botez, de cununie, de cruce, de Maica Domnului, de Liturghie, de parastas si de toate celelalte. culmea e ca de ceva timp le fac ei insisi in propriile case de adunare. dar sa revin. tu incerci sa ma/ne inveti cum sa-mi/ne apar/am credinta de prostii ordinare strigate in gura mare peste tot, asta doar de dragul "libertatii"? stii ce a zis un Sf. Parinte cand i-au fost aduse acuzatii ca minte, bea, nu tine post si desfraneaza? da, marturisesc, pe toate acestea le-am facut! dar cand i s-a aruncat in fata ca profaneaza sfintele invataturi atunci a zis: nu, asta n-am facut-o! prin urmare n-am sa stau sa ascult cu gura cascata la ce spun unii ca tine, doar de dragul "comunicarii" si "libertatii", fiindca am dreptul sa te combat pt. invaturile gresite si intrebarile cu substrat pe care le pui. asta, ca sa zic asa, tot in numele "libertatii" si "comunicarii"! stii ce fac grecii cu ereticii care le invadeaza viata cu carti de tot felul? le dau foc la tarabe si la brosurile scumpe date pe gratis. numai noi, romani smeriti si cu simtul NEraspunderii, ii lasam pe toti sa ne calce credinta in picioare, ba chiar unii calca pur si simplu peste traditiile celor care acum odihnesc in pamant, calca peste chiar crucile de la capataiul lor. ori eu asta nu pot accepta, fie ca vine de la un strain, fie ca vine de la un roman. am sa strig sus si tare ca nu-i pot suferi pe toti lingusitorii aia rotofei si rumeni care incearca sa dezbine biserica si s-o rupa ca pe camasa lui Hristos. am sa spun ca si Proorocul David in psalmi: "ravna casei Tale m-a mancat"! nu vreau sa ma manance ereziile, macar atat am sa pastrez curat in sufletul meu, CREDINTA, daca faptele mele nu vor fi totusi vrednice de lauda.
referitor la obroc... e o pilda data de Hristos unde Se aseamana pe Sine Insusi cu lumina lumii care nu trebuie ascunsa sub pat sau obroc, ci se pune in sfesnic ca sa lumineze la toata lumea. vrei sa ne luminezi mintile? cum ai putea sa faci asta de vreme ce ochiul tau e intunecat, zice tot Hristos.
referitor la indemnuri... trebuie sa-ti desenez ca si la copiii mici: cartea Scripturii insasi este o carte plina de indemnuri. ce facem, le lepadam si pe acelea fiindca suntem prea siguri pe stiinta noastra si n-avem nevoie de indicatii?
iar in ce priveste siturile respective mai incearca. oricum sfaturiortodoxe, asa cum ti-a mai recomandat cineva, este intre cele mai bune. daca nu vrei sfaturi de la ortodocsi si vei cauta in alta parte, ca de ex. in gnosticism, vei afla o multime de alte intrebari inainte de a te fi edificat asupra celor dinainte. asa ca spor la treaba!
just me
#19059 (raspuns la: #19045) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Capcanele lui 23 august 1944 - de RSI la: 02/09/2004 13:45:20
(la: O CATASTROFA NATIONALA: 23 AUGUST 1944)
Capcanele lui 23 august 1944 (NO RATING!)

[romanian-portal.com], (8/23/2004) »
Ca niciodata in ultimii 15 ani, apropierea acestui 23 august a starnit in discursul public romanesc o revigorare a interesului (uneori a pasiunilor) fata de acest eveniment important al istoriei contemporane. Mai multi factori au condus aici: in primul rand, intentia oficialitatilor, anuntata inca de la mijlocul lui iulie a.c., de a organiza o celebrare substantial mai consistenta decat in toti anii de dupa 1990 (legitimata de implinirea unui numar rotund de ani); apoi, trebuie sa luam in calcul recentele avataruri ale Casei regale romane, ca si ameliorarea spectaculoasa a relatiilor dintre Regele Mihai si actualul presedinte al Romaniei; in fine, cred ca in substratul intregii povesti se afla balanta inca neechilibrata, in memoria noastra comuna, intre nostalgia dupa autoritarismul legitimat "patriotic" al maresalului Ion Antonescu si frustrarile firesti ale celor care stiu ca, o data cu acea zi, a inceput drama comunizarii Romaniei. Istoricii nu pot conduce, prin ei insisi, la rezolvarea definitiva a acestui impas - o data pentru ca istoria este o disciplina in continua rescriere*, apoi pentru ca s-a vazut limpede ca nici macar ei nu au cazut intru-totul de acord asupra interpretarii acestui subiect fierbinte.



Propun aici o analiza succinta a evenimentului de acum 60 de ani, avand convingerea ca orice incercare de clarificare a acestui trecut relativ recent poate conduce la o mai buna intelegere a prezentului nostru.


I. Cum s-a ajuns la 23 august 1944?

Intre 21-24 noiembrie 1940, pe fondul unei Europe prinse de mai bine de un an in conflict, generalul Ion Antonescu (devenit, din 14 septembrie acel an, Conducatorul statului national-legionar roman) facea prima vizita la Berlin, ocazie cu care le prezenta lui Adolf Hitler si ministrului de Externe german Joachim von Ribbentrop viziunea sa asupra situatiei europene si locului Romaniei in acest peisaj. Antonescu si Hitler si-au facut reciproc o buna impresie. Generalul roman, al carui patriotism sincer nu putea masca un mare amatorism intr-ale politicii, si-a expus dorinta de a lupta pentru refacerea granitelor statale, grav afectate de pierderea Basarabiei, Bucovinei de Nord si a unei parti din Transilvania, in chiar vara acelui an. Spre deosebire de Antonescu, Hitler avea o mare abilitate politica: "Istoria nu se va termina in anul 1940" - i-a spus el lui Antonescu, sugerandu-i o speranta. Din acest moment, Romania va intra intr-o dezastruoasa competitie cu Ungaria lui Horthy pentru captarea bunavointei Fuhrer-ului. In chiar aceasta vizita, pe 23 noiembrie, Conducatorul roman semneaza in numele tarii sale aderarea la Pactul Tripartit (alcatuit din Germania, Italia si Japonia si completat de Ungaria cu doua zile mai devreme, pe 21 noiembrie).



Explicatia acestui gest - si a celor care aveau sa urmeze - nu este pasiunea fascista a lui Antonescu, ci convingerea sa ca Hitler va castiga razboiul. Din 1916, politica externa a Romaniei fusese legata de cea a Frantei; dar Franta cazuse, sub loviturile unei armate germane care parea invincibila. Ca militar, Antonescu a avut o intuitie corecta: ca, in ciuda pactului din 23 august 1939, Germania si URSS vor ajunge in conflict. Temator pana la obsesie de sovietici (avea, ca roman, motive, desigur), Antonescu a ales sa mearga pe mana Germaniei.



In cele sapte luni care vor urma, in toate intalnirile si in mesajele schimbate, Antonescu arata disponibilitatea Romaniei de a lupta impotriva bolsevismului. Dar Hitler s-a aratat initial rezervat fata de aceasta oferta. Nedorind sa-i dea un cec in alb liderului roman si aparent deplin increzator de forta sa, el insista pe nevoia de stabilitate a Romaniei, siguranta economica etc. Convins totodata de dorinta de revansa a romanilor, Hitler definitiva la mijlocul lui decembrie 1940 Planul Barbarossa de atacare a Uniunii Sovietice, in care Romania avea rolul sau - chiar fara ca, in acel moment, Antonescu sa stie!



Discutia definitiva intre cei doi a avut lor pe 12 iunie 1941; abia acum Hitler l-a anuntat pe Antonescu de intentia inceperii razboiului in Est (fara a-i spune data exacta!). Antonescu, intarit intre timp in tara prin infrangerea legionarilor (in 21-23 ianuarie), s-a declarat decis sa lupte, in vederea recuperarii teritoriilor romanesti pierdute. De retinut ca, spre deosebire de Primul Razboi Mondial, cand Ionel I.C. Bratianu a negociat intens conditiile iesirii Romaniei din neutralitate, in iunie 1941 Ion Antonescu a acceptat intrarea in conflict fara nici un tratat formal cu Germania, bazandu-se exclusiv pe o intelegere verbala cu Hitler.



Greu de imaginat astazi entuziasmul inceputului campaniei anti-sovietice, dupa 22 iunie 1941. Pentru multi romani, contaminati de optimismul propagandei germane, razboiul pentru Basarabia echivala cu o excursie ceva mai plictisitoare in stepa rusa. Cucerirea Odessei (cu pierderi de peste 90.000 de soldati!), pe 16 octombrie, a intarit aceasta speranta. Aici trebuie spus ca, increzator el insusi, Antonescu a preluat datele esentiale ale politicii germane, inclusiv conceptiile rasiste: dupa ocuparea Transnistriei, intre august 1941 si iulie 1942, cca 110.000 de evrei din Basarabia si Bucovina au fost deportati aici, urmand ca din septembrie 1942 sa fie adusi si evrei din Romania (din cauza cursului razboiului, planul nu s-a aplicat); in acelasi timp, intre iunie si septembrie 1942, cca. 25.000 de tigani nomazi au fost deportati tot acolo.



Iarna 1942-1943 (adica esecul din batalia Stalingradului) si pierderile masive de aici, din Cotul Donului si Stepa Calmuca (cca. 150.000 de oameni) au fost un avertisment sever pentru Antonescu. Din vara acestui an, bombardamentele asupra Ploiestiului si zonei petroliere (incepute inca din iunie 1942) devin o problema curenta. Din acest moment, oficialii romani (fie ministrul de externe Mihai Antonescu, fie reprezentanti ai partidelor politice aflate in "adormire") vor sonda o posibila iesire din razboi, fara succes. In cadrul aliantei antihitleriste, se impusese pregnant ideea ca Romania este o problema a Rusiei - drept urmare, emisarii romani vor fi sfatuiti, insistent, sa trateze cu sovieticii si sa nu mai astepte sprijin separat de la Anglia sau Statele Unite.



Trebuie spus foarte clar ca, in vara anului 1944, aceste negocieri erau practic blocate. Cu exceptia unor schimburi sporadice de conditii la Cairo, URSS urmarea sa traga de timp, pentru a-si continua contra-ofensiva spre Berlin si a cuceri, implicit, Romania.


II. Filmul unei zile incepute in haos si terminata in speranta

Pe 19 august 1944, ofensiva sovietica incepe, in operatiunea Iasi - Chisinau, incercuirea trupelor germano-romane in Nordul Moldovei, indreptandu-se spre aliniamentul Focsani-Ismail. Si aici intervine exagerarea numita linia de aparare Focsani - Namoloasa - Galati. Vazuta ca antepenultima reduta impotriva rusilor (in cazul caderii ei, Antonescu ar fi incercat rezistenta pe crestele Carpatilor si pe Olt), aceasta linie fortificata, in realitate, nu era inca terminata, era prost echipata din punct de vedere tehnic si - ceea ce e mai important - urma sa fie ocupata de soldatii aflati in retragere din Est, ei insisi demoralizati si intr-o stare precara. Cei care estimeaza, pe baza unor date fragmentare, ca aici s-ar fi putut rezista in fata rusilor pana la sase luni se hazardeaza intr-un optimism nejustificat.



In noaptea de 21 spre 22 august 1944, la Palatul Regal din Bucuresti a avut loc o ultima intalnire a complotistilor care initiasera, inca din iunie, consultari in vederea iesirii din alianta cu Germania si, la nevoie, eliminarii lui Ion Antonescu. Au fost prezenti Regele Mihai, Iuliu Maniu (presedintele PNT), Constantin I.C. Bratianu (PNL), Constantin-Titel Petrescu (PSD) si Lucretiu Patrascanu (in numele comunistilor, dar in virtutea bunelor relatii pe care el le avea cu "lumea burgheza"). Cu acest prilej s-a decis ca duminica, 26 august, la ora 13.00, Regele sa-l convoace pe Ion Antonescu la Palat si sa-i ceara fie semnarea armistitiului, fie demisia.



Lucrurile s-au precipitat aproape dramatic in dimineata de 23 august, cand s-a aflat ca maresalul Antonescu urma sa plece pe front. Si astfel s-a profilat determinarea si curajul tanarului Rege Mihai (pe 25 octombrie el urma sa implineasca 23 de ani). Fara sprijinul direct al liderilor politici, dar cu concursul unor inalti ofiteri apropiati Casei Regale, Mihai i-a convocat pentru ora 15, la Palat, pe Ion Antonescu si Mihai Antonescu. Ultimul a fost punctual, iar maresalul, invocand treburi reale, a ajuns in jurul orei 16. Discutia s-a purtat in biroul regal, intre patru persoane: Regele Mihai, generalul Sanatescu (seful Casei Militare regale), maresalul Ion Antonescu si ministrul Mihai Antonescu. Intr-o camera alaturata se aflau generalul Aldea (consilier al Regelui pe probleme militare), maresalul Curtii Ion Mocsony-Starcea, secretarul regal Mircea Ionitiu si Grigore Niculescu-Buzesti, iar in apropiere, pentru a interveni la nevoie, un alt grup de ofiteri de incredere.



Arestarea celor doi Antonescu s-a facut in jurul orei 17, dupa un schimb de replici in care maresalul si-a prezentat obiectiile cu privire la iesirea din razboi, motivand ca astfel ne vom da cu mainile legate rusilor. Odata inchisi cei doi intr-o camera de valori a Palatului, imediat Regele a demarat consultarile pentru alcatuirea guvernului. In jurul orei 18 au ajuns la Palat, convocati, si generalul Constantin Pantazi (ministru de Razboi), generalul Picky Vasiliu (seful Jandarmeriei) si colonelul Elefterescu (seful Politiei). In fata alternativei arestarii, ei au ales colaborarea. Simultan, a fost convocat si seful Serviciului Sigurantei, Eugen Cristescu. Din intuitie sau ca urmare a unor informatii scurse, acesta a banuit despre ce e vorba si, in loc sa vina la Palat, s-a deplasat la locuinta ambasadorului german von Killinger, avertizandu-l.



Primul detaliu ce merita retinut este ca schimbarea s-a produs fara nici o defectiune majora; ofiterii superiori din Bucuresti, informati rand pe rand, au dovedit o mare fidelitate fata de Rege si o lipsa de solidaritate cu Antonescu asupra careia merita meditat. In jurul orei 18.30, Armata romana era deja plasata in noi dispozitive, in vederea unei riposte. Dupa ora 19 au ajuns la Palat ambasadorul Killinger, generalul Gerstenberg (seful Apararii antiaeriene) si generalul Hansen (seful Misiunii militare germane in Romania). Informati cu deferenta, li s-a cerut evacuarea fara lupta a armatei germane din tara. In zilele urmatoare, Killinger avea sa se sinucida - pentru ca, in ciuda informatiilor pe care le primea constant, nu prevazuse actul - iar Gerstenberg a ales, din 24 august, calea represaliilor, desi isi daduse cuvantul de onoare in sens contrar.



In jurul orei 22.10, a fost difuzat, prin Radio, mesajul Regelui catre tara. In acel moment, schema noului guvern - prezidat de generalul Constantin Sanatescu - era, in linii mari, definitivata: cei patru lideri politici amintiti mai sus erau ministri secretari de stat (in plus, Lucretiu Patrascanu - vezi mai jos - primise Justitia), iar restul posturilor erau ocupate de militari. La ora 2 a diminetii de 24 august, Regele, insotit de cativa apropiati, a plecat spre Gorj - via Craiova - la sugestia apropiatilor care se asteptau (si aveau dreptate) ca a doua zi Palatul sa fie bombardat.


III. Consecinte imediate si multe intrebari

Un numar mare de intrebari agita inca analiza acestei zile.



In primul rand, care a fost rolul factorului politic? Singurii lideri care au ajuns la Palat in seara de 23 august au fost, in ordine, Lucretiu Patrascanu (ajuns spre orele 19.30) si Constantin-Titel Petrescu; dupa ora 22, a venit si comunistul Emil Bodnaras, cu intentia ferma de a se interesa de Ion Antonescu. Se poate glosa mult pe seama lipsei liderilor taranist si liberal; cea mai probabila explicatie este aceea ca, desi informati, au preferat expectativa, nu foarte convinsi de reusita actului.



Cum se explica rolul lui Lucretiu Patrascanu? Prezenta sa la Palat si propunerile cu care vine imediat (amnistierea detinutilor politici, desfiintarea lagarelor etc.), precum si dorinta de a fi inclus pe lista guvernamentala intr-o pozitie net privilegiata isi au sursa in stradania lui de a lua un avans in fata celorlalti lideri ai partidului comunist. Patrascanu avea sa nutreasca, pana prin 1947, convingerea ferma ca el ar avea datele intelectuale si meritele istorice si politice pentru a conduce PCR. Aceasta convingere il va duce in inchisoare si apoi la moarte, peste mai putin de 10 ani.



De ce a ajuns Ion Antonescu in mainile comunistilor atat de repede, inca din primele ore ale lui 24 august? Oricat de trist, adevarul este ca numai comunistii (dirijati de Bodnaras) au putut alcatui, in timp scurt, o brigada de soc, capabila sa-l deplaseze intr-un loc sigur si sa-l pazeasca pe maresal. Liberalii si socialistii spusesera inca din 21 august ca nu au oameni pregatiti pentru o asemenea eventualitate, iar Ilie Lazar, seful departamentului Muncitoresc al PNT, care - teoretic - avea oameni, aparent a lipsit in acea zi din Capitala. Antonescu a ajuns astfel in cartierul Vatra Luminoasa si, in nici o saptamana, era deja predat sovieticilor.



Care a fost rolul noului guvern Sanatescu? Atunci, ideea unui guvern militar a parut a fi cea optima. Astazi, se poate medita daca un guvern preponderent politic nu ar fi fost mai eficient in vederea rezistentei la comunizare. Imediat dupa 12 septembrie (data la care era semnata la Moscova Conventia de Armistitiu intre Romania si Aliati), Comisia Aliata de Control (in esenta sovietica) a devenit organul de conducere neoficial al Romaniei, iar presiunile ce au urmat pana la impunerea guvernului pro-comunist Petru Groza din 6 martie 1945 s-au desfasurat in ritm sustinut. Primul rezultat a fost, deloc paradoxal, tocmai lipsa regelui de la sarbatorirea primului an de la eveniment, pe 23 august 1945; atunci, surprins de refuzul lui Groza de a-si prezenta demisia (asa cum Regele Mihai i-o ceruse), suveranul a boicotat, in mod simbolic, aceasta celebrare si incepea astfel "greva regala" ce avea sa dureze pana pe 7 ianuarie 1946.



In fine, a fost 23 august un act de salvare nationala sau o catastrofa? La o analiza lucida, rezulta ca inlaturarea lui Antonescu si ruperea aliantei cu Germania erau, (in acel moment si in acele conditii concrete), singura sansa pentru a putea spera la un statut mai bun al Romaniei postbelice. Nu e cazul sa ne facem complexe: Romania nu a parasit atunci o Germanie democratica, ci un Reich utopic si criminal. E drept, acea zi nu a adus sfarsitul razboiului - dar a adus, oricum, ruperea unei aliante nefaste, pe care Romania nu o alesese de bunavoie, dar care impinsese tara in dezastru si o putea conduce la dezmembrare. Personal, am convingerea ca daca azi Transilvania se afla in granitele Romaniei (URSS ne-a sustinut in acest sens, in 1946-1947, sugerandu-ne astfel sa "uitam" de Basarabia), acest lucru are legatura si cu 23 august 1944.


IV. Ce mai inseamna azi 23 august 1944?

Confiscata de comunisti, ziua de 23 august a purtat de-a lungul deceniilor diverse semnificatii, toate impuse. Ea a devenit zi nationala in 1948, imediat dupa proclamarea frauduloasa a Republicii. Vreme de aproape un deceniu, 23 august a fost descrisa ca zi de eliberare a Romaniei de catre glorioasa Armata Rosie (care, evident, nu fusese implicata in mod direct). La inceputul anilor 60, regimul Gheorghe Gheorghiu-Dej a deplasat treptat atentia spre insurectia antifascista, reducand in paralel apologia armatei sovietice. Succesorul sau, Nicolae Ceausescu, va agrea mai mult o formula complicata, in stare sa legitimeze impletirea dintre istoria inventata a PCR si istoria neamului: Revolutia de Eliberare Sociala si Nationala, Antifascista si Antiimperialista.



Sperantele romanilor din seara de 23 august 1944, ca vor iesi din razboi si ca se vor intoarce la democratia de pana in 1938, au fost abrupt inselate. Practic, ziua arestarii lui Antonescu a fost primul pas pe calea unei sovietizari accelerate. Dar trebuie sa spunem ca nici unul dintre actori nu putea atunci intui ce avea sa urmeze. A-i face pe Regele Mihai sau pe apropiatii sai vinovati de evolutia ulterioara tradeaza fie necunoasterea istoriei, fie rea-credinta.



In fine, care este oare sintagma cea mai potrivita in rememorarea acestui eveniment? Aparent, lovitura de stat este o formula potrivita, din moment ce Ion Antonescu era, in acel moment, Conducatorul statului, iar Regele Mihai nu mai avea decat o mica parte din prerogativele constitutionale regale din 1923. Totusi, in opinia mea, indiferent de statutul oficial (si autorevendicat!) al Maresalului, o lovitura de stat data de un rege in functie este o contradictie in termeni si o imposibilitate logica.



Asadar, cred ca, fara a ne complica inutil in formule pretentioase, dar greu de argumentat, gen insurectie, lovitura de Palat, lovitura de stat s.a.m.d., putem accepta ca la 23 august 1944 a avut loc demiterea fortata a regimului Ion Antonescu, in virtutea unei sperante care - asa cum spuneam - va mai avea nevoie de 45 de ani pana la a prinde contur.


Adrian CIOROIANU

Semnalez cu placere o ultima aparitie dedicata subiectului, din care provin unele dintre detaliile analizei de fata: Ion Solacolu (editor), Tragedia Romaniei 1939 - 1947, Institutul National pentru Memoria Exilului Romanesc & Ed. Pro Historia, Bucuresti, 2004



Stire preluata de pe siteul ZIUA

http://www.ziua.net/
Lumina stinsa? DESTIN... - de dinisor la: 08/09/2004 01:01:14
(la: VIATA..., CA DESTIN INTR-O IUBIRE PURA)
Descrie-mi si mie un scenariu unde intalnesti femela pentru prima data intr-o locatie cu lumina stinsa?

Nu crezi ca ar fi normal sa o vezi pe ziua pentru a-i da binete si a-i cunoaste numele , inainte de a ajunge cu ea pe intuneric???

???
_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!
#21292 (raspuns la: #21290) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lumina portret - de Vlad Mereuta la: 24/09/2004 18:10:50
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Buna ziua as servi si eu o cafea daca sunteti amabil...

Am ajuns aici din 'vina' unui prieten si ieri am tot ramas pana la 5AM sa citesc toate paginile. Foarte buna initiativa, foarte buna conversatia.

Acu vin si eu cu o intrebare. Sunt incepator in ale fotografiei si printre altele sunt interesat de natura si portrete. In sprijinul celei de a doua categorie de fotografie am achizitionat un sistem simplu de lumini, 2 blitzuri cu celula slave si 2 umbrele. Astea pe langa un canon 420ex si un reflector argintiu (home made). Am zis ca pentru inceput imi ajunge.

Acum problema e urmatoarea: umbrelele reflecta lumina si o "imprastie" peste tot, lucru care face foarte dificila realizarea unui portret in care o parte din fata modelului este iluminata mai tare ca cealalta. Totul se rezolva daca folosesc lumina principala la aproximativ 45 grade fata de subiect iar in partea cealalta reflectorul (si o lumina pt par si alta pt fundal). Am citit ce am gasit pe net despre iluminarea pentru portrete dar de obicei se vorbeste, pe langa lumina principala, de altele pentru umplerea umbrelor si asa mai departe (lucru despre care ati spus si dumneavoastra). Este necesar softbox-ul pentru a folosi toate luminile ? Sau mai bine, este NEAPARAT necesara folosirea tuturor luminilor de care se vorbeste (la realizarea unui portret clasic) ?


Cu respect,
Vlad Mereuta.
Obsesia luminii...Eminescu, - de DESTIN la: 25/09/2004 04:16:41
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)


De remarcat, obsesia luminii si in cel din urma text al lui Mihai Eminescu:

"Apa vietii de veci. Lumina. Lumina lina".

"Lumina lina" este esenta unui imn crestin de vecernie, cantat in bisericile ortodoxe incepand cu secolul al II-lea.

Cantarea deschidea cel mai impresionant moment al rugaciunii vesperale, marea procesiune, exact in clipa in care aparea luceafarul pe cer.

In timp ce se canta "Lumina lina", in biserica intunecata se aseza un sfesnic in fata icoanei principale a Maicii Domnului.

Asa se oficia in secolul trecut si la manastirea Agafon, unde stim ca Eminescu-copil a zabovit de mai multe ori la matusile sale, calugarite acolo.

Ne amintim in acest context de versurile:

"Rasai asupra mea, lumina lina,
Ca-n visul meu ceresc de-odinioara;
O, Maica Sfanta, pururea fecioara,
In noaptea gandurilor mele vina."



Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#23334 (raspuns la: #23321) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: