comentarii

cat costa tiparirea unei carti


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
stie cineva la cat s-ar ridica o investitie - de Catalina Bader la: 16/01/2004 08:53:16
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
care sa permita tiparirea unor carti de valoare?
Acum nu stiu cam cat ar trebui sa fie tirajul pentru a asigura acoperirea investitiei sa zicem in cinci ani, asigurand totodata un beneficiu corect pentru investitori si pentru autori.

Presupunand ca aceasta editura ar fi undeva in Europa - sa zicem, are cineva idee care ar fi costurile suplimentare pentru aducerea cartilor in Romania (nu ma refer la cost de transport)
#8135 (raspuns la: #8106) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Alin - de Radu Herjeu la: 31/01/2004 03:52:10
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
Problema cu renuntatul la un film, doua si o bere nu e corecta intotdeauna. Sunt multi oameni in Romania care nu prea au la ce renunta. Ei nu se duc la filme la Mall. Si-atunci la ce sa faca economie ? Sunt elevi si studenti care nu fac bisnita prin camine si nici nu au parinii buticari. Ei pe cine sa viziteze ? Si da, daca ar costa 5 dolari s-ar vinde mai multe.
Problema adevarata e, daca tiparirea acelei carti costa 60-70.000 de lei, de ce trebuie vanduta cu 300.000 de lei ? Eu nu cunosc nici o afacere asa de profitabila.
Si problema nu e doar cu Patapievici. De care se pot lipsi mult. Problema e cu cartile care nu trebuie sa lipseasca din biblioteci.
#8662 (raspuns la: #8640) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Bush a cheltuit 10 milioane din banii poporului - de Tombola la: 10/04/2004 00:05:06
(la: Irakul un al doilea Vietnam?)
Tu citesti prea multe barbi de stinga.
:"Bush a cheltuit 10 milioane ptr reclame din fondurile de ajutor social si medical ptr pensionari" hi ,hi .Imi place cum minte stinga in special cea de origine etnica mioritica.
Tu ai auzit de "fund raisers" ??? Ha? Aud? Petreceri unde un loc la masa alaturi de Bush si un "speech" politic dat tot de el costa de la 1000 de dolari in sus.Asa se string banii la pusculita partidului si nu din fondurile de pensii si asigurari sociale pentru seniori.:)
Iar ca sa fim si mai drepti democratii fac si ei "fund raiser-uri" la fel ca si republicanii.
Probabil ca tu in momentele tale de relaxare poate te gindeai la PSD-sitii de pe Dimbovita .Numai astia sint singurii din lume care cheltuisec banii de la asigurari si pensii pe tiparitul de carti politice,albume cu fotografii publicate de firme ad-hoc francezo/mioritice care de fapt le spala si banii sau pe mese pompoase.

Cu Stima

Andre Morariu un republican care nu a votat ptr. Bush.
#13640 (raspuns la: #13526) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Forte ale raului - de thelinuxguy la: 14/03/2004 18:39:17
(la: FORTE ALE RAULUI)
Chiar daca actele teroriste nu sunt scuzabile, este esential pentru noi sa'ntelegem ce ii mana pe ei. Noam Chomski a tiparit o carte (o culegere de eseuri si interviuri), dupa evenimentele teroriste din SUA din 11 Septembrie 2001, numita "911". Concluzia domniei sale este ca SUA prin actele si politica lor au declansat evenimentele din septembrie 2001. Oricat de incredibil ar parea, aceasta este parerea d-lui Chomski si va rog sa nu'ncercati sa ma blamati pe mine pentru acest lucru.

Cred c'ar trebui sa privim acesti teroristi prin prisma istoriei umane; aminti'va ca nazistii numeau Rezistenta franceza o forma de terorism in timp ce Aliatii o vedeau ca o forma de "rezistenta" impotriva ocupatiei naziste din Franta anilor 1940-1945.
In alte cuvinte: au acesti teroristi cereri valide sau nu? Care sunt revendicarile lor valide si ce putem noi ceilalti face in acest sens?

Etichetari absolute de genul "forte ale raului" nu vor ajuta cauza umanitatii.

N.

Re: Romania tiganeasca - de ionel la: 01/04/2004 12:47:29
(la: Jena de a fi roman? - Andrei Vartic)
Studiul cu pricina (MAR) se gaseste aici:
http://www.cidcm.umd.edu/inscr/mar/home.htm

Specific, despre tiganii romani gasiti informatii aici:
http://www.cidcm.umd.edu/inscr/mar/data/rumroma.htm

Nimic iesit din comun. Ceea ce a ramas tiparit in cartile publicate de ei este cu totul altceva si nu pot verifica. Deocamdata.
#13145 (raspuns la: #12755) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Hypatia - de RSI la: 08/04/2005 22:19:36
(la: Daca Internet nu e, nimic nu e...)
Bun re-venit pe forum! Si acum la subiect:eu vad internetul ca pe un mediu fizic de transmitere a informatiei, repede, eficient si accesibil (pentru cine are computer si acces la net, ceea ce nu-i asa de generalizat cum s-ar crede). Poate-s eu de moda veche dar prefer sa tiparesc o carte pe care o dau jos de pe net si s-o iau in mana cand o citesc, sa ating paginile cu degetele, sa simt mirosul de hartie si tipar, sa vad literele conturate pe coala si nu pe un ecran. Pentru lucru, merge si pe mediul electronic, dar daca vreau sa ma deconectez si sa am placere de o carte buna de literatura, arta etc. prefer mediul Guttenberg. Internetul ne ocupa din ce in ce mai mult timp, dar presupun ca veterana carte va rezista, tot asa cum a rezistat altor inventii tehnice: cinema, tv.

==============
"- Cum putem face imposibilul?"
"- Cu entuziasm!"
Paulo Coelho-Al 5-lea Munte
#42693 (raspuns la: #42628) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
frecati chatul si mousul,bagati la greu stari - de doinaang la: 13/10/2006 15:41:05
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Ohoh, se para ca s-a gasit reteta scoaterii din letargie.
Pai, fara "frecatul" ala, s-ar fi iscat o asemenea mobilizare ?
Le ramane totusi organizatorilor sa atraga si niste gipane
in parcare, la vernisaj (chit ca se pot alege cu pneuri injunghiate),
fiindca un 30x40, astfel semnat, nu costa cat o carte (daca vor
mai ramane ochi pentru carti). Asa eveniment chiar devine de sine
statator, fiind cu totul exceptional.
Inca o recomandare : NU NUduri de barbati citind, nici macar ziarul !
Poate iese pe dos ;)

#151126 (raspuns la: #150636) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sorin - de Knulp_2 la: 15/07/2009 08:26:48
(la: Nocturnă - secvenţă senryû)
"99.9% din autorii in viata se ocupa ei de tiparirea propriilor carti"...

asta pentru ca 99,9% din autori sunt atat de slabi incat nu merita sa vada lumina tiparului. :))))

Si autori seriosi sunt cativa, dar destui cat sa nu fie doar o exceptie. Uita-te doar la Polirom de exemplu.
#462868 (raspuns la: #462841) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
monte - de munteanu rodica la: 26/03/2010 20:14:32
(la: Din parcare...cea mai tare.)
asa sunteţi voi Miticii nerecunoscatori
si râdeti de fetele simple de la provincie care-si deschide sufletul şi punga...
uite
Las ţie moştenire

"Creşterea limbii româneşti"(Vacarescu)
...........
apoi


"Să-mbraci în haină nouă simţirea ta bogată,
În versurile tale o inimă să bată
Şi lacrimi, din obscura durerii adâncime,
Ca nişte diamante să strălucească-n rime.
Cultivă stilul simplu şi epitetul rar,
Apoi, uimit tu însuţi, trimite la tipar
O carte amuzantă şi plină, ca un stup,
De cugetări subtile...
(parodii originale Topîrceanu)

la euroi negociem,negociem:))




#533073 (raspuns la: #533065) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alexandros - de monte_oro la: 25/10/2010 19:45:04
(la: admin, am o mica problema)
cred ca de-aia e bine ca - daca acele texte nu mai sunt postate si pe alte site-uri... ma refer la creatiile literare...sau la cele deja tiparite prin carti...ori aparute prin reviste - e bine sa trimiti si prietenilor pe mail... mess.. whatever... ca la o adica, poti dovedi... cronologic... cuiva... sursa originara si originala a textului, carevasazica... autorul de drept.
#577663 (raspuns la: #577658) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lumina tiparului - de lidiaz la: 09/06/2009 22:00:46
(la: nimic nu e intamplator)

Am citit povetirea ta si aici si continuarea ei pe blog...

Nu stiu cum se tiparesc cartile in Romania insa in occident, dupa statistici, din 1000 de manuscrise propuse editorilor, 999 sint aruncate in cosul de gunoi si numai unul este tiparit. /1 la 1000 este editat !

Iar cel care crede ca autorii de carti se imbogatesc /sau pot traii din scris gresesc. Dreptul de autor se ridica intre 5% si 8% din costul cartii ! Si un best-seller este considerat cind atingi 5000 de carti vindute.

O carte se scrie in ani de zile... si fara greseli de ortografie !

Daca-ti face placere sa scrii, scrie insa fara a te gindi neaparat "la lumina tiparului" ci mai mult la bogatia sufleteasca pe care ai sa simnti cind o sa scrii pagina, dupa pagina...



Carte si mp3. Sint biliotecile ilegale_ - de dan-calin la: 14/10/2003 08:08:26
(la: Downloadul de mp3-uri si filme de pe Internet.)
Sint bibliotecile ilegale? Biblioteca cumpara o carte si o da la citit la 1000 de oameni. Si o dau pe gratis!
Iar acest “furt” este sustinut cu bani publici de la buget!
Eu, biblioteca, am imprumutat cartea, cititorul a citit-o, poate a si copiat-o, s-a comis ceva ilegal?
Sint bibliotecile in afara legii? Respecta ele dreptul de autor? Daca da, cum? Daca nu, de ce nu sint interzise si scoase in afara legii?


Iata ce spune legea 8 din 1996.
********************************************************************************
ART. 34
(1) Nu constituie o incalcare a dreptului de autor, in sensul prezentei legi, reproducerea unei opere fara consimtamintul autorului, pentru uz personal sau pentru cercul normal al unei familii, cu conditia ca opera sa fi fost adusa anterior la cunostinta publica, iar reproducerea sa nu contravina exploatarii normale a operei si sa nu il prejudicieze pe autor sau pe titularul drepturilor de exploatare.
(2) Pentru suporturile pe care se pot realiza inregistrari, sonor sau audiovizual, cit si pentru aparatele ce permit reproducerea acestora, in situatia prevazuta la alin. (1), se va plati o remuneratie stabilita conform prevederilor prezentei legi.

ART. 107
(1) Autorii operelor inregistrate sonor sau audiovizual, pe orice fel de suporturi, au dreptul, impreuna cu editorii si producatorii operelor respective si cu artistii interpreti sau executanti ale caror executii sint fixate pe aceste suporturi, la o remuneratie compensatorie pentru copia privata efectuata in conditiile art. 34 alin. (2) din prezenta lege.
(2) Remuneratia prevazuta la alin. (1) va fi platita de fabricantii sau importatorii de suporturi utilizabile pentru reproducerea operelor si de catre fabricantii sau importatorii de aparate ce permit reproducerea acestora. Remuneratia se va plati in momentul punerii in circulatie pe teritoriul national a acestor suporturi si aparate si va reprezenta 5% din pretul de vinzare al suporturilor si aparatelor fabricate in tara, respectiv 5% din valoarea inscrisa in documentele organelor vamale pentru suporturile si aparatele importate.
********************************************************************************

Copierea oricarui produs este o actiune cu baze strict economice si care respecta cu sfintenie legile profitului si pe cele ale cererii si ofertei.
Urmariti piata si veti constata ca se copiaza doar acele produse cu o rata a profitului extrem de mare si care permit un profit de peste 45-60% din cifra de afaceri.
Cum tehnologiile de copiere sint din ce in ce mai performante, si aici includ si productiile pirat de textile, incaltaminte, etc, marfa copiata sau contrafacuta va avea succes si va inlocui marfa originala.
La fel, cit timp se va vinde muzica la preturi astronomice, ea va fi piratata, copiata, schimbata, tocmai pentru ca reproducerea ei este extrem de simpla. Pe de alta parte in pretul aparatelor de reproducere exista o cota parte pentru drepturile de autor (nu drepturile autorului!!!!).
Daca insa s-ar dori vinzari reale, nu preturi de jaf, s-ar putea realiza vinzari de masa la preturi extrem de mici, costul suportului + profit de bun simt. Adica ar fi mai ieftin sa cumperi decit sa piratezi!
Cum asa ceva nu exista, si muzica si softul se vinde prea scump fata de cit face, ele sint cele mai usor de copiat si piratat.
Un exemplu:
In România un W98 costa 100$ la un salar de 100$. Pirateria este de 65%.
In SUA, W98 costa tot atita 100$, dar la un salar de 1200$, iar pirateria este de 25%.
Daca luam in calcul si conditiile economice, atasate pirateriei, ajungem la o cu totul alta structura si ierarhie a piratilor. Adica nici in SUA unde oricine si-ar permite o licenta pe bani, pretul este prea mare ca sa determine cumpararea in locul piratarii.

Asta demonstreaza ca preturile de vinzare ale acestor produse sint prea mari si permit o eficienta foarte mare a pirateriei.
Muzica este un produs perisabil, usor de copiat, si care se vinde cu preturi astronomice fata de valoarea de intrebuintare. Rezultatul: cistiguri maxime, la costuri minime.
Pentru ca pirateria si copierea sa fie reduse (nu pot fi eliminate!) trebuie schimbate principiile de vinzare ale lor. Aceste principii dateaza de pe vremea gramofonului, iar acum sintem in anul 2003, secolul 21! Lucrurile au evoluat. Cel putin unele din ele!!

Si revin la prima intrebare: sint bibliotecile ilegale??


Dan-Calin

Istoria se bazeaza pe fapte si documente. - de Zamolxe la: 31/10/2003 20:34:47
(la: ZIDUL RUSINII)
Alien. Te alienezi de unul singur. Nu prea le ai cu intelegerea frazelor complexe, le scoti din context, le trunchiezi si te minunezi de ce emiti.
Eu am propus o discutie logica, bazata pe argumente, date istorice si pe fapte. Pot sa intep si eu, chiar mai abitir decit tine, dar nu acesta este scopul discutiei.
Singura cotizatie pe care o dau este pentru adevar si logica.

Toata justificarea pretentiilor teritoriale ale evreilor in Palestina au la baza ideea reintoarcerii “acasa”. Ori asa cum am spus si am demonstrat logic, singurii care se pot reintoarce sint cei care au plecat. Urmasii unui popor nu se reintorc la origini decit in sens literar.
Aceasta tara (casa), Palestina condusa de imperiul roman, a fost parasita de evrei. Fortati de imprejurari. Motivele plecarii sint neimportante pentru arabii care au venit in locul romanilor, dupa multe sute de ani!!! Nu arabii i-au gonit pe evrei din tara lor, ei pur si simplu s-au stabilit acolo unde era locul gol. Mai mult, evreii din diversele zone ale lumii, au fost aliati ai arabilor si au luptat alaturi de ei.

Citeva legaturi pe internet despre subiect, pe care il stiu mai bine decit multi din carti adevarate, tiparite.

http://jesusneverexisted.com/militant.htm: Jerusalem was besieged by the Romans in the spring of 70 C.E. and ruthlessly retaken during the summer, by which time the defenders had been reduced to civil war, starvation and (according to Josephus) even cannibalism. The religious fanatics made their last stand at the fortress they had taken first – Massada. When faced by inevitable defeat (73 C.E.) they met it with a defiant act of mass suicide. The terrible price the Jews paid for their revolt was the total destruction of their temple and the city in which it stood.

Rezistenta evreilor a durat 3 ani pentru ca dupa sinuciderea lui Nero, a fost nevoie de ceva timp ca imperiul roman sa se stabilizeze.


Iar dacii, chiar daca au pierdut razboiul cu imperiul, nu au plecat din tara lor, care de altfel nici nu a fost ocupata integral, vezi zona dacilor liberi. Dacii s-au amestecat in cele din urma cu romanii si au nascut poporul român.

Evreii s-au stabilit in alte parti. http://www.geocities.com/jewishwarriors/: Finally, in the 9th century, the leaders and the majority of the Khazar nobility came to be Jews. One likely possibility for how this happened is a conversion of the nobility. This is the official version of the situation, as told by the Khazar ruler Joseph in his famous letter to Hasdai ibn Shaprut of Spain.

Asa cum am mai spus, pina in 1948 nu a fost un conflict deschis intre evrei si arabi. Ciocniri, atacuri, probleme locale, da. Ca peste tot intr-o lume a violentei, a dreptului fortei.

Si probabil ca nu ar fi fost nici un conflict major daca evreii ar fi respectat rezolutia nr. 181 a ONU din 29 noiembrie 1947. Iar ONU in 1947 nu era arabesc sau antisemit (vezi lista votantilor). Drept de veto aveau ca si acum foarte putini. Solutia a fost negociata si era suficient de fairplay, desi pleca de la ipoteza “reintoarcerii acasa” a evreilor.
Rezolutia a fost acceptata de evrei si respinsa de arabi. Cei care au acceptat-o au si incalcat-o si acestia au fost evreii. Rezolutia in sine era favorabila evreilor care primeau casa, o tara. La o bere politica.

http://www.mfa.gov.il/mfa/go.asp?MFAH00ps0

United Nations General Assembly Resolution 181 called for the partition of the British-ruled Palestine Mandate into a Jewish state and an Arab state. It was approved on November 29, 1947 with 33 votes in favor, 13 against, 10 abstentions and one absent (see list at end of document).
The resolution was accepted by the Jews in Palestine, yet rejected by the Arabs in Palestine and the Arab state.
… … …
Adopted at the 128th plenary meeting:
In favour: 33
Australia, Belgium, Bolivia, Brazil, Byelorussian S.S.R., Canada, Costa Rica, Czechoslovakia, Denmark, Dominican Republic, Ecuador, France, Guatemala, Haiti, Iceland, Liberia, Luxemburg, Netherlands, New Zealand, Nicaragua, Norway, Panama, Paraguay, Peru, Philippines, Poland, Sweden, Ukrainian S.S.R., Union of South Africa, U.S.A., U.S.S.R., Uruguay, Venezuela.
Against: 13
Afghanistan, Cuba, Egypt, Greece, India, Iran, Iraq, Lebanon, Pakistan, Saudi Arabia, Syria, Turkey, Yemen.
Abstained: 10
Argentina, Chile, China, Colombia, El Salvador, Ethiopia, Honduras, Mexico, United Kingdom, Yugoslavia.


Partea urita a fost luarea cu forta a intregului teritoriu al Palestina/Israel. Proclamarea unilaterala a statului Israel a fost momentul in care arabii si evreii au devenit cu adevarat dusmani si s-a intrat pe o spirala violenta de actiune-reactiune.

Astept de la oricare dintre voi comentarii pertinente si nu atacuri de joasa speta. Daca vrem sa intelegem istoria trebuie sa o studiem si sa ne raportam strict la fapte si date. Solutiile crizelor se regasesc in corecta intelegere a istoriei.

Istoria nu raspunde la intrebari sentimentale si nici nu trateaza intimplarile individuale.

Refuzul istoriei asa cum este ea pastrata in documente duce la ridicare de ziduri mentale. Ziduri ale rusinii.

Un fotograf al Bucurestilor - de anita47 la: 06/02/2004 15:57:19
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
UN FOTOGRAF AL BUCURESTILOR
*

Reconstituirea vietii de zi cu zi a Bucurestilor
dintre cele doua razboaie mondiale ar fi imposibila
fara tezaurul de imagini ladsat de fotograful Nicolae
Ionescu (1903-1974). Szathmari, Duscheck, Baer,
Spirescu sunt nume de pionieri ai fotografiei citadine
bucurestene. Ca viziune, מnsa, מntre creatiile lor si
cele ale lui Nicolae Ionescu este aceeasi distanta ca
מntre o pictura academica si una impresionista. Desi
fotografiile lui Nicolae Ionescu sunt cunoscute, de
multi chiar foarte bine, viata acestui artist pare sa
nu fi preocupat pe nimeni. Un motiv מn plus pentru a-l
evoca מn paginile Magazinului istoric.

Nascut מn prima zi de noiembrie a anului 1903, Nicolae
Ionescu a urmat cursurile primare si gimnaziale la
scoala "Enachita Vacarescu", una dintre cele mai vechi
din Bucuresti, situata lגnga intersectia Caii Serban
Voda cu Bulevardul Neatגrnarii, astazi Marasesti. Deci
la doi pasi de Mitropolie si de Piata Unirii, locurile
pe care le va imortaliza mai tגrziu pe pelicula
fotografica. Invecinarea cu unele cartiere
negustoresti, ca Rahova, Radu-Voda si Vacaresti, sau,
cu cele rau famate, precum "Crucea de Piatra" si
"Flamגnzii", cu zonele industriale Filaret, unde se
afla uzina Wolf, si Lגnariei, cu Uzinele Lemaגtre si
fabricile de מncaltaminte, i-au revelat o tipologie
umana si cadre sociale extrem de variate.

Izbucnirea primului razboi mondial l-a מmpiedicat pe
elevul Nicolae Ionescu sa se מnscrie la liceu. In
timpul ocupatiei straine a fost obligat sa se
מntretina singur, angajגndu-se ucenic la tipografia
"Fortuna". In 1918 a ajuns zetar, sub מndrumarea lui
Dimitrie Demetrian, unul dintre specialistii eminenti,
care se perfectionase מn Germania si pe care מl evoca
astfel: "Ma lua la el acasa duminicile si, cu o
bunavointa de parinte, מmi punea la dispozitie
colectii de ani מntregi din reviste de specialitate
germane, franceze si, mai ales, elvetiene. Aceasta a
constituit baza, pe care am adunat apoi toate
celelalte cunostinte tehnice ale mele".

La sugestia maestrului a cautat noi locuri de munca.
In 1922, dupa o scurta sedere la tipografia "Minerva",
Nicolae Ionescu a fost angajat provizoriu la "Cultura
Nationala", o tipografie moderna, construita de
Aristide Blank pe Calea Serban-Voda. In acest fief
liberal i-a cunoscut pe Vasile Pגrvan, I.G. Duca, dr.
C. Angelescu, Eugen Lovinescu si altii, care
supravegheau personal tiparirea cartilor. Discutiile
avute cu acestia מl determina sa se מnscrie מn toamna
aceluiasi an, 1922, la Liceul "Sf. Sava", la cursurile
serale, pe care le-a absolvit מn doi ani. Totodata, a
מnvatat limba franceza si germana: "Aveam - מsi
amintea el - un manual german de fotografie si
fotografia era marea mea pasiune". In 1927 a fost
numit corector, iar dupa efectuarea stagiului militar
s-a מncadrat מn Serviciul Fotografic al Armatei
Regale, Fotografiaza intens Bucurestii iar, din "anul
1927 - relateaza el - מn fiecare vara am colindat tara
pentru a-i fotografia metodic cele mai reprezentative
colturi, adunגnd clisee pentru organizarea unui muzeu
de fotografii". Proiectul era מndraznet, entuziasmul
mare, dar lipseau fondurile necesare.

Obligat sa amגne construirea muzeului, se abandoneaza
cu totul fotografiei. "Progresele mari realizate מn
fotografie m-auz determinat sa ma ocup si de
cinematograf". Cel putin un "documentar" despre
Bucuresti, vizionat nu demult pe micul ecran, poarta,
dupa opinia noastra, amprenta de neconfundat a lui
Nicolae Ionescu.

In 1928 s-a casatorit. "Din banii nevestei mi-am
cumparat aparate perfectionate, mi-am instalat
laborator cu electricitate si alte מmbunatatiri". Doi
ani mai tגrziu pleaca מn Franta. "Am lucrat o vreme -
cam doua luni - la Lyon, la Uzinele Lumiטres, dar
mi-am dat seama ca-mi pierd timpul si am trecut la
Paris. Aici, printr-un compatriot, am fost prezentat
la Pathי Nathan. Angajat operator asistent, am fost
pus la diverse lucruri marunte מn asteptarea unor
misiuni mai importante. Dupa 4 luni, vazגnd acalmia
care domnea מn studio, m-am hotarגt sa ma מnapoiez מn
tara si sa ma consacru muzeului, al carui gגnd ma
muncea tot mai mult".

S-a angajat la Imprimeria Nationala "cu conditia ca 2
luni pe vara" sa-si vada de fotografiat. Existenta se
complicase enorm. "Atelierele lucrau מn doua echipe,
iar eu - povesteste Nicolae Ionescu - eram singurul
revizor si mai tot timpul eram obligat sa lucrez מn
doua echipe. Pe de alta parte, aveam nevoie de
material fotografic si trebuia sa lucrez fotografii
pentru librariile din oras, asa ca de multe ori ma
culcam pe la 3-4 dimineata, iar la 7 eram la servici!"
In plus, banii cגstigati erau reinvestiti מn material
fotografic, "pentru a grabi realizarea muzeului".

Cinci decenii mai tגrziu, doamna Constanta Ionescu,
rememora cu zגmbetul pe buze acei ani de eroism, cגnd
existenta sotului ei devenise aproape imperceptibila
pentru ea. In primavara anului 1937, Eugen Lovinescu,
numit la 23 ianuarie 1937 מn Consiliul de
administratie a Societatii "Adevarul", i-a propus
vechiul sau prieten functia de director tehnic.
Societatea era condusa de Emanoil Tatarescu, fratele
primului ministru. "In noul meu serviciu - מsi amintea
N. Ionescu - am avut de la מnceput mari dificultati
din cauza intrigilor si diverselor interese care se
ciocneau מn aceasta מntreprindere". Sperantele de
prosperitate aparute מn 1937 se vor materializa rapid.
In vara lui 1938 si-a construit o casa "pe terenul
mamei". Avea un salariu lunar de 11 000 lei (un ou
costa 1 leu). Va ramגne מn aceasta functie pגna מn
noiembrie 1940, cגnd a fost retrogradat de noua
conducere legionara. Motivul? "Intrucגt ai colaborat
cu jidanii, dumneata nu mai poti ocupa functia de
administrator si vei ramגne sa vezi numai de
Tiefdruck".

Pe timpul rebeliunii s-a opus din rasputeri si, din
fericire, cu succes, ideii unor subalterni evrei care,
מnfricosati de zvonuri, au intentionat sa incendieze
cladirea. Va ramגne מn functie de sef al sectiei
Tiefdruck pגna מn aprilie 1947. Prin aprilie 1945
pusese bazele unei edituri - Enciclopedia fotografica
- destul de rentabile pentru ca, מn sfגrsit, מn banii
obtinuti sa-si realizeze mult visatul muzeu
fotografic. In 1947 a constatat ca "munca la editura
s-a מncetinit. Pricepusem cam tגrziu ceea ce ar fi
trebuit sa מnteleg mai curגnd si am מnceput sa
lihideze editura".

Se instaura comunismul... Munca מl מndepartase de
pulsul zilei. Se recunoste מnvins. Visul muzeului,
pentru care מsi sacrificase cei mai frumosi ani ai
vietii, מn care investise si cel din urma leu, s-a
naruit. Artistul care obtinuse premiul al II-lea la
Expozitia O.N.T., organizata sub auspiciile "Lunii
Bucurestilor", are o licarire de speranta la finele
anului 1948, cגnd a fost numit profesor la "Scoala
tehnica de arte grafice" de pe strada Anton Pann: cel
putin demnitatea מi va fi salvata. S-a מnselat si de
data aceasta.

A trebuit sa se recunoasca iarasi מnvins, izgonit cu
sentinta de "mare mגncator de evrei". Legionarii מl
acuzasera de colaborationism cu evreii, comunistii מl
acuzau de antisemitism... Nu scapa de perchezitii,
confiscari, distrugeri de bunuri materiale, de anchete
si alte umilinte absurde. L-a salvat mai putin
"originea sanatoasa" - erau condamnati cu zecile de
mii si altii cu o origine la fel de sanatoasa - cגt
recunostinta unor evrei pe care pe care מi protejase
מn scurta existenta a statului national legionar.

Va lucra sporadic la diverse edituri si la revista
Flacara, iar מntre anii 1956-1962 ca fotograf la
Institutul de Istoria Artei. Dupa pensionare se va
מngriji sa transfere o parte din materialul fotografic
adunat pentru "Muzeul de fotografie al Romגniei", la
Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei, unde se
pastreaza si מn prezent.
(dbnet.ro)



__________________________________
#9059 (raspuns la: #9054) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nichita costa 200 parai? - de Adrian Marchidann la: 26/10/2004 01:56:55
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
"Stimate domn, cu parere de rau, dar in conditiile in care o carte de poezie costa un salariu, ( vezi Nichita Stanescu - Poezii = 6 000 000 lei) ma cam indoiesc de multiplul de 100 la nr de carti ce ar putea fi cumparate."

Dar ce editie este asta care costa aproape 200 parai? Nici in America nu gasim carti de versuri OK asa de scumpe. Cred ca ati incurcat cifrele, ori este o editie de lux cum nu gaseati pe vremea Regretatului. Cred ca cine vrea neaparat sa-l citeasca pe Nichita gaseste si editii mai ieftine.
#26215 (raspuns la: #26086) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ultimele carti... - de samadhi la: 21/11/2004 19:38:20
(la: Care sunt ultimele 5 carti pe care le-ati citit?)
Citesc in prezent mai multe carti in paralel (mai multe de 5!)de Osho, sunt oricum peste 600 tiparite,deci imi trebuie ceva timp... ca sa ajung sa le citesc pe toate.
Carti tiparite gratis online - de AG la: 20/01/2005 00:43:35
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Nu stiu daca a-ti auzit de acest nou site: CartiOnline.com
Autorii isi propun nu mai mult ori mai putin decit crearea
unei biblioteci virtuale la dispozitia tuturor, prin scanarea de
carti, inclusiv imagini din carti (ca sa fiu in topicul discutiei de
fata), si descarcarea lor gratuita de oricine.
Sigur, nu se spune nimic despre cine este in spatele acestei
"initiative"!
Sub fatada unei "initiative nonprofit", destinata romanilor din
strainatate, orbilor si altor categorii defavorizate, asistam la incal-
carea celor mai elementare drepturi de autor si chiar incurajarea
acestei practici de catre "membrii" acestui site.
Personal abia astept sa vad cartea lui Bumbut pe site, ori altele de
fotografie publicate in tara, nu de alta dar fiind roman in strainatate
ma simt profund defavorizat ca nu am acces, gratuit, la aceste carti.

PS- am uitat sa mentionez ca in subsolul paginilor apar niste
mici anunturi Google, sigur, profiturile nu merg la autorii siteului
pt. ca acestia sint necunoscuti.
#33842 (raspuns la: #33829) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Carti tiparite gratis online - de Dinu Lazar la: 20/01/2005 08:15:05
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"Autorii isi propun nu mai mult ori mai putin decit crearea
unei biblioteci virtuale la dispozitia tuturor, prin scanarea de
carti, inclusiv imagini din carti (ca sa fiu in topicul discutiei de
fata), si descarcarea lor gratuita de oricine."

In spatiul romanesc se poate orice si Romanul e cam hotz; de fapt asa am invins si am rezistat popoarelor migratoare, prin arme neconventionale si elasticitate cind e cazul, ca si prin dare de haraci, peshkesh, ciubuc, si hotie si jumuleala cit cuprinde in rest.

Eu primesc aproape zilnic de la intelectuali altfel bogati si linistiti la casa lor mailuri ca asta:

"Draga Dinu,

tocmai am primit acest mesaj de lauda Romaniei, impreuna cu 21 din pozele tale (iti atasez doar una spre exemplificare). Trebuie sa fii fericit si mandru ca iti aduci contributia la cunoasterea frumusetilor Romaniei ."

Acu` ce se intimpla, ca sa traduc cele de mai sus; niste unii au jmanglit de pe situl meu niste peisaje care le-a placut la mushchii lor si le trimit pe la cunoscuti pe mail, ca ce tzara frumoasa avem; si asa ma trezesc eu ca devin patriot, cu poze jmanglite de pe situl meu, pe care d`aia l-am si inchis - nu mai poate fi vazut decit cu aprobare de la shefu`.

Sau alt mail care m-a siderat si care confirma ca romanul obisnuit fura ca la balamuc si i se pare normal asta si umbla cu furaciuni crezind ca tot ce e pe Internet poate fi folosit gratis, ca d`aia e acolo, sa fure toata lumea si sa mishculeze si sa circule cu furaciunea:

"Am avut sansa - prin intermediul unei bune prietene - sa primesc pe adresa mea de e-mail cateva din fotografiile Dvs. Marturisesc ca m-au impresionat mult, m-au desprins, cumva, de cotidianul acesta atat de parasit de frumos si m-au purtat intr-o alta lume."

Si bomboana pe coliva; pozele mele care circula pe mailurile hotilor au ajuns si la cineva care face un sit pentru o firma de turism; si omu` nici mai mult nici mai putin, corect, imi propune sa imi foloseasca pozele, si in schimb sa spuna ca sunt facute de mine. Sa le plateasca nici nu i-a trecut prin minte:

"Inteleg ca aceste fotografi va apartin.
Va adresez urmatoarea intrebare: acceptati sa folosesc aceste fotografi in design-ul unui web site al unei firme de turism din Romania, specificand in mod clar ca sunt facute de dumneavoastra? (incluzand si un link catre site-ul dumneavoastra)."

Eu i spun ca e de tot risul treaba si ca nu e in regula folosirea comerciala a pozelor mele fara plata si omul explica:

"Vreau sa revin cu o lamurire. Este vorba de un site care nu aduce profit direct, nu se fac rezervari online. Este un site care va face reclama unei firme de turism din Romania. M-am gandit ca as putea folosi imaginile realizate de dumneavoastra pt. ca sunt superbe.
Sincer va spun ca firma care mi-a cerut realizarea acestui web site nu va fi deacord sa plateasca si pt aceste imagini.
In schimb, daca agreati ideea, pot include fotografiile dumneavoastra si pot specifica clar, cine e autorul, facandu-va reclama in mod direct."

Pentru ca sunt multi jmekeri care dau poze pe de-a moaca, uite ce a ajuns sa creada lumea... incredibil.
Adica valoarea unei imagini e un rahat si autorul sa fie multumit ca e prezentat ca autor si sa o ia la muie daca face galagie si vrea bani...

Pot povesti chestii d`astea pina miine la cafegii; dar la ce rost???
Asa ca daca aud de un sit care da carti gratis la tot poporu`, nu pot sa zic decit ca e in spiritul neamului; un fel de haiducie literara, ia de la bogati ( editurile) si da la saraci (cititorii care este); avem o mare si bogata traditie in ciordeala si, cum ziceam, hotia ne sta in singe.
#33856 (raspuns la: #33842) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Tzeapa redivivus - de Dinu Lazar la: 27/03/2005 16:12:40
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Pai, de ce tzeapa?

Este normal ca la dezvoltarea pe care o are imaginea si la vinzarile de aparate de facut imagini ( includ aici si telefoanele) sa existe si la noi un numar de citeva situri importante care sa isi imparta niste felii si niste reviste tiparite care sa isi imparta alte felii din cascavalul deocamdata mic dar promitator al pietei foto si video.

Problema la Romania este ca noi suntem cam pupincuristi si poate inculti, in mod sigur insa cam fara o tulpina; cind eram mai copil ascultam "Vorbeste Moscova" si nu se putea sa fie ceva bun fara sa fie rusesc sau cu iz sovietic, acu` totul e occidental si daca nu are un titlu in englezeste ne pute care e ceva ce nu se poate; culmea ridicolului (momentana, sunt sigur, dar va fi detronata de alte idei stupide ce vor veni altor gorobetzi) este sa numesti o revista romaneasca cu fotografi romani "Somebody's Photo Romania" - desi ca sa fiu sincer nici titlul de "Photo magazine" ar actualei reviste tiparite, altfel onorabile, nu mi se pare in regula, din multe puncte de vedere.
Inainte vocabularul romanesc a suferit incercari nereusite de influenta din partea celor care invatzara la Moscova dupa razboi, si azi toti pustii imberbi care au trecut prin scoala ca ratza prin apa si care citesc pe Internet superficial intre doua berici si trei fumuri si nu ceva carti de specialitate hacuiesc cu buna voie saraca limba romana; orice trebuie sa aiba aer american ca sa se vinda, ca sa para serios, ca sa aiba aer de profesionalism.
Asa in revistele cu aer american de IT din Ro citim toate timpeniile imaginabile despre aparate foto; obiectivul e lentila, obiectivul e "sticla", obturatorul e shuterul, declansatorul e suterizator, si alte asemenea timpenii fara seaman; reglarea temperaturii de culoare e aliniere la alb si cite si mai cite.
Asa cum exista citeva zeci de reviste ilustrate pentru dame cu poze ca la balamuc, e normal sa fie si citeva reviste foto romanesti, virtuale sau reale. E o piata care se cere exploatata si pusa in evidenta; vom avea mereu pilcuri pilcuri de fotografi care vor pune botul pentru arta, cultura, renume, si isi vor deserta baierile usebeurilor discurilor portabile in macurile redactiilor care vor zice mereu: nu iti dau bani dar iti dau renume si expunere.

Este, in alta lungime de unda, mai slinoasa, mai cadaverica, mai dimbovitzeana, mai shacalica, ideea patronului care angajaza chelneri si le spune : bai fazanilor, nu va dau salariu, dar aveti dreptul sa jumuliti clientul cit puteti si sa va bateti intre voi pentru ciubuc.

Momentan cinshpe ani de libertate pentru piata presei de specialitate ( si nu numai) din Ro au insemnat cinshpe ani pierduti; in loc sa existe un numar de jurnalisti si, in acest caz de care vorbim, fotografi, grozavi, culti, cu glagorie, formatori de opinie, care sa scrie pe bani buni si daca nu sunt bani sa nu scrie, modelind astfel piata, in loc deci sa existe jurnalisti liber profesionisti care sa plaseze rodul inteligentei lor unde se da banul, asistam la crearea unor chibuturi, falanstere, in presa; boierul cu gipanu pe de o parte si angajatii neplatiti in rest, care au marele avantaj ca vor costa infinit mai putin; se prefera sa se dea la un incult oarecare 300 euroi pe luna si sa faca revista decit sa se plateasca 300 de euroi pentru un material care sa fie bun; si uite asa s-a facut o piata a presei, cu aparitii si disparitii, cu plusuri si minusuri, si cu venituri numai pentru patroni.
Pe mine ma bucura ideea existentei mai multor reviste foto pe piata editoriala romaneasca; va fi concurenta si concurenta cel putin teoretic e buna.
Sigur ca as visa la o revista foto romaneasca, cu nume romanesc, unde sa scrie absolventi romani de la critica de arta despre fotografie si opticieni cu diploma despre aparate; si unde imaginile aparute vor fi platite si fotografii vor fi cei invidiati pentru banii primiti si nu goliciunile de pe coperta; asa cum merg insa lucrurile, nu voi vedea niciodata din pacate asa ceva la noi.
Ceva imi da sentimentul unei mlastini si nu macar al unui zbor deasupra unui cuib de cuci.
#40922 (raspuns la: #40904) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cit costa o poza, taica? - de Dinu Lazar la: 29/09/2005 08:57:52
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Ma tot intilnesc cu diversi care intreaba cit costa o poza.
Chiar lucratori cu aparatul (foto) nu stiu cum si cit costa o poza, ce sa ceara si cit sa spuna.
O adresa foarte utila fotografilor care fac si vind, sa stie cit sa ceara pe fotografie de stock buna, profesionala, este http://photographersindex.com/stockprice.htm

Asta e la ei.

La noi pretul unei poze facute cam cu aceleasi aparate, cu aceleasi scule, de oameni care au tot doua picioare si tot mincare maninca si care au si ei vise, sperante, pasiuni, e de intre o suta si cinci sute de ori mai mic. Atunci cind nu e de o mie de ori mai mic.
Tot inainte, ca e bine asa.
Astept cu speranta si momentul cind fotografii vor plati ca sa fie publicati; sunt absolut sigur ca vreun manager de presa sau de aiurea de la noi va descoperi repede ca poate sa aiba materiale relativ bune de la amorezi de fotografie care chiar vor plati sa se vada publicati.
Pentru a veni in intimpinarea acestui trend, dau si eu o cota personala a preturilor romanesti valabila in Ro saptamina asta: dau taica 100$ ca sa fac o coperta de revista de femei, 200$ de editorial, 500$ pentru ilustrarea completa a unei reviste, 100$ de coperta de carte, si platesc 800$ de calendar, daca s-o gasi vreo firma sa vrea un calendar cu pozele mele de tot rahatu. Pentru clienti externi pretul se tripleaza si dau oricit pentru o coperta la Vogue.
#75410 (raspuns la: #75401) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...