|
te provoaca sa gandesti
ce gasesti bun in cartii
am uitat sa zic ceva si de coelho...mi-am amintit de el citind comentariul lui 26octombrie...acu' vreo 2 ani toata lumea (colegi, cunostinte, profesori)imi spunea cu entuziasm ca alchimistul e "cea mai faina carte pe care am citit-o vreodata!!!!"...asa ca am zis-hai sa vad si eu ce-i cu cartea asta...hmm, am fost placut impresionata de unele replici asa vreo 2 sapt...nu mai mult...acum o privesc pe o carte aproape comerciala, un fel de filosofie gen "gaseste-ti calea...urmeaza-ti destinul", facuta pe placul fiecaruia,sau , ma rog,si pe placul celor ce de obicei n-au mare afinitate pt carti(asta e una din partile bune ale cartii-instiga la citit)
intrucat n-am citit decat alchimistul din creatia lui coelho, nu-mi extind parerea asupra intregii sale opere, pe care n-o cunosc, si care poate mi-ar face alta impresie
De la mos Craciun as vrea bun
- de
bloom
la: 13/12/2005 10:44:25
(la: Inbox pentru Mos Craciun de la cafegii) De la mos Craciun as vrea buna dispozitie, carti , haine, intuitie, sanatate tuturor (ca un mijloc pentru alte lucruri), vreau o adancire a constiintei si o largire a cunoasaterii!!
Mosule, stiu ca tot eu trebuie sa ma preocup de toate astea. Multumesc ! ca sa intelegi fizica iti trebuie sau un profesor bun, sau carti bune.
iti recomand o carte scoasa de academia sovietrica aparuta prin anii 70 in limba engleza (editura mir)- 3 volume nu prea groase, foarte bine explicata cu planse si exemple, fara matematica superioara. din pacate nu mai retin numele, dar s-ar putea s-o gasesti prin anticariate. e in coperta argintie. alte recomandari: george gamow - orice, are cateva carti bune in domeniul fizicii 'popularizate'. una se cheama 'unu, doi, trei, infinit...' si a aparut si in romaneste. hai sa incepem cu teologia. nu orice vine de la logos e "stiinta" in sensul sa-i zicem practic al cuvantului.
definitia din dex spune: TEOLOGÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu expunerea şi fundamentarea teoretică a izvoarelor şi învăţăturilor unei religii. ♦ Studiu asupra lui Dumnezeu. ♦ Tratare speculativă care, din interiorul fiecărei religii, studiază divinitatea, puterile şi atributele acesteia. deci disciplina si nu stiinta. stiinta lucreaza cu alte metode, si in final rezultatele activitatii stiintifice se masoara prin contributia la progresul si bunastarea societatii. intre biblie si legendele olimpului, unica diferenta e ca cele dintai nu au fost sistematizate intr-o forma coerenta. se pare ca vechii greci aveau preocupari mai practice (de care beneficiem pana in ziua de azi) decat aprofundarea si intarirea credintei. asemanarea consta in faptul ca legendele olimpului se refera la originile societatii si lumea inconjuratoare din peninsula elena si insulele din marea egee, asa cum biblia se refera la orientul apropiat, krishna la india, samd..., asa cum o percepeau cei care le-au scris. gluma cu 'mortul viu' se referea la oximoronul din titlul citat de tine. poate ne faci un rezumat sa vedem care e argumentarea autorului. apropo de descoperiri folositoare facute in baza si spiritul ipotezelor 'teologice' - poate-mi dai un exemplu edificator (nu ma refeream la descoperiri facute e oameni credinciosi - nu vad nici o contradictie in faptul ca si persoane credincioase si-au adus si isi aduc contributia la bunastarea societatii si dezvoltarea stiintei/lor 'laice')? cei care cred ca singura filozofie a vietii e mantuirea, se afla in manastiri si nu traiesc in lumea reala. medicina nu s-a dezvoltat in baza teoriei 'omul se trage din maimuta' ci (ca si alte stiinte si ramuri tehnologice) in baza viziunii practice ca adevarul existentei noastre (inclusiv universul) se gaseste in afara cartilor sfinte si trebuie cautat ca sa facem viata de toate zilelel mai buna si sa ne putem bucura de ea. ai dreptate ca totul se reduce la credinta. unii cred, altii nu.
religia si stiinta
- de
pr Iulian Nistea
la: 23/05/2006 01:17:20
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea) Buna doctors.
Fara indoiala ca pentru un ateu sau un agnostic religia nu este altceva decat "o suma de legende, basme, fabulatii, nedemne de crezut si de luat in seama". Acesta nu trebuie sa fie un punct de disputa. Pur si simplu persoana care nu are credinta nu accepta adevarul descoperit de credinta, care este lucrarea lui Dumnezeu in inima omului si in creatia Sa. Cand, bunaoara, parintele Nicolae Steinhardt vorbeste de "atitudinea degajata a ortodoxiei în raport cu stiinta; o lasa sa-si vada de ale ei - cu nitica înteleapta desconsiderare", nu vrea sa spuna ca stiinta este de dispretuit, ci ca adevarurile stiintei nu trebuiesc privite ca ceva "absolut" ori ca ceva "absolut sigur" - in sensul raspunsului meu precedent. Desigur ca stiinta aduce o anumita cunoastere si o anumita "descoperire" a creatiei lui Dumnezeu, dar omul credincios vede si altceva in aceasta creatie. Sfantul Maxim Marturisitorul si toata Traditia Parintilor Bisericii vorbesc de niste "temeiuri energetice ale creatiei". Acestea nu sunt bioenergiile (pe care abia acum stiinta incepe sa le investigheze), ci si mai mult decat atat: energia necreata a lui Dumnezeu in toata creatia Sa, care face ca viata sa curga in creatie si care in acelasi timp ii face pe cei credinciosi sa vada in creatie o icoana a lucrarii divine, prin care omul intra intr-un soi de relatie cu El. Acest sâmbure de energie necreata din creatia lui Dumnezeu ne poate face ca atunci cand privim o floare sa avem o bucurie care nu e una estetica sau rationala, ci una interioara, sufleteasca. Acesta este un exemplu de impletire a stiintei si a credintei. Alte lucruri si mai frumoase si mai bine explicate o sa gasesti intr-o carte a episcopului Kallistos Ware care mie imi place foarte mult: "Ortodoxia, calea dreptei credinte" (Editura Trinitas, Iasi, 1993). p.iulian _________________ http://www.nistea.com/ (principalul meu site) http://www.calendar-ortodox.ro/ (Calendar crestin ortodox) http://www.egliseroumaine.com/ (Biserica Ortodoxa Româna din Paris) http://www.orthodoxesaparis.org/ (Orthodoxes à Paris) http://www.icones-grecques.com/ (icoane ortodoxe) http://www.echo-orthodoxe.net/ (Echo orthodoxe) http://www.egliseorthodoxe.net/ (Eglise orthodoxe en France - Assemblée des Évêques Orthodoxes de France) esti ignorant si superficial in afirmatii... imi pare rau ca tre sa zic.
e ca si cum as spune eu ca tratez cancerul cu asfalt la un simpozion cu oncologi. exista niste mecanisme sociale care ii motiveaza pe oameni sa participe sau nu la niste evenimente. votul a fost un astfel de eveniment. cu ce ai masurat tu maturitatea poporului roman? pe bune ca sunt curios! daca te intereseaza domeniul mecanismelor sociale, gasesti mii de carti bune. intai citeste si apoi vino si da cu parul! "n-are a face clasa politica aici. nu cred ca x si y n-au fost la vot pentru ca sunt scarbiti de partidul cutare sau cutarescu" ... bai dar tare esti tu in sociologie politica! sancho:
Tu sa taci!...si restul. am tacut, nah! tu ai dat bacu' si eu l-am luat (de beregata, mama lui!) zaraza: eu habar n-am ce subiect am avut la bac, nici macar nu mai stiu subiectul lucrarii de licenta, omg, poate am altzheimer. ...ce? crezi ca eu mai stiu?! buon, ca am vrut sa iau bacu' da' nu l-am prins cand l-a dat Sancho peste cap!...l-a aruncat ca pe buchetu' miresei si nush cine l-a prins! asa-i cand esti mai mic si mai negru!...deci mai bine spun ca am alzheimer si toti imi ofera locu' in tramvai! (unii imi intind cate-o nuca, cate-o napolitana...) Giordano: pt k da, e asa kum povestesti matale. aberanta se masoara in aberitzi. (d-aia scurti, cu cili.) alex andra: Daca nu le scurtezi din gheare, unii se cred vulturi:))) io ma cred Garibaldi si n-am gheare. eeee...da' am beemve! maan: (lao parte lume, c-o defrishez...defsiintzez...desfiintzez, nahh!) cine trebuia sa-l 'impinga'? umbra lui mircea la cozia? nu, Dan Spataru! ai auzit de ambasadori culturali? ma rog, e un concept depasit dar nu stiu cum li se zice acum! ia de-ti aminteste in ce stadiu era literatura romana pe vremea romatismului francez. tocmai de aceea! francezii au avut Revolutia din 1789, cu tot ce a decurs dupa ea...da? nah, ca si clasicismul la noi nu prea excela pe atunci (da, da cu biciu-n mine!) ideea era ca de ce nu s-a impins poezia eminesciana si peste granite?...nu atunci, ci dupa...pana azi! ce a facut Eminescu bun, a fost c-a trezit si muzele altora! (romani) daca postulezi lipsa de granita a culturii, te-ntreb io, acuma, de ce-a ajuns asa tarziu romantismul la noi!? d-aia!...ca Negruzzi, Heliade Radulescu, Alecu Russo, Alecsandri...au pornit motorul mai greu! pentru ca la noi, abia se lucra la reforma invatamantului, la desfiintarea iobagiei, la oficializarea limbii romane, la improprietarirea taranilor, la punerea la punct a legilor, s.a. eram ocupati cu unirea Moldovei si Tarii Romanesti si abia scapasem de tutela otomanilor! Romantismul, ca (virghiul) curent literar a venit intre 2 petitii si-o proclamatie pe islaz! (...sic!) bodler...asa am nimerit, puteam sa scriu Victor Hugo sau Lamartine! (bodler suna mai misto) ce alt poet roman a avut ecou peste granite? aham!...aici am vrut s-ajung si eu!! oare de ce? suntem mai cracanati? toti se bat cu mana-n piept "Eminescu poet national si universal" iaca ce zice Wikipedia: "Mihai Eminescu (pronunciation in Romanian: /mi'haj e.mi'nes.ku/) (January 15, 1850 – June 15, 1889), born Mihail Eminovici, was a late Romantic poet, the best-known and most influential Romanian poet celebrated in both Romania and Moldova. Famous poems include Luceafărul ("Evening Star"), Odă în metru antic (Ode in ancient meter), and the 5 Scrisori (Epistles/Satires). Eminescu was active in the Junimea literary society, and served as editor of Timpul, the official newspaper of the Conservative Party." nah...ca Viena nu-i Chisinau! bun, dar daca cineva gaseste in vreo carte, manuscris, borderou, belet, tiparitura, gazeta din afara...ca Eminescu e cunoscut ca poet UNIVERSAL, imi mananc mouse-ul! da' tu, ca filolog, ce stii despre cel mai mare poet bulgar? da' poetul national al poloniei cine e? cati stiu de Mickiewicz? da' de hristo botev ori ivan vazov? da' ce?...si ei au taieri de motz?!! am citit "Muntele de aur", sa zicem...Alexei, Boris sau Drubetcaia au citit Luceafarul?! (nu-s filolog, sunt ciocanar...de cate ori sa repet?) monte_oro: Cum drak n-am vazut-o p-aia cu Viena...ca-ti saream la beregata... aaa, da! acum am facut ranza mare!...pai sari, cand zic "trei"! "A transmite un mesaj este simplu sau complicat?
A intelege mesajul trimis este simplu sau complicat?" -depinde, de atat de multe ca nici nu avem idee! insir doar cateva cuvinte, le putem combina oricum: emitator, receptor, zgomot [de fond], mod de transmitere ['impachetare', muzica face dansul, nu?:) ], tendinta, cea mai buna alternativa a mesajului [altceva], manipulare, criterii, indici, ponderi, subliminal... si restul gasesti garla prin carti de comunicare, la metru, in orice librarii:)
lucrurile nu stau intotdeauna astfel
- de
anti-hero
la: 25/02/2004 03:15:23
(la: "Muzica, mp3" sau "Asa cum nu fur sampania din supermarket...") As vrea sa prezint un punct de vedere diferit, plasandu-ma de cealalta parte a baricadei, cea a artistului.
Pana acum, singura posibilitate a unui muzician de a se face cunoscut era sa obtina un contract cu o casa de discuri, dupa care nu-i mai ramanea decat sa spere ca va putea culege ceva drepturi de autor. Treptat, casele de discuri (ca si editurile in cazul scriitorilor) au devenit un fel de stie-tot, decide-tot, ingradind practic intreaga liberate de exprimare a artistilor, ca si controlul asupra propriei lor creatii. Mai mult, casele de discuri, editurile (si alte intreprinderi, pe care le putem ingloba in ceea ce se numeste astazi "industria artistica") au transformat arta intr-o forma de comert si operele artistice in produse de larg comun. Criteriile lor de selectie se bazeza din ce in ce mai putin pe valoarea artistica a unei opere si din ce in ce mai mult pe valoarea ei comerciala. Pentru a-si asigura profituri din ce in ce mai mari, industria artistica a indus schimbari majore in gusturile oamenilor, punand accent mai ales pe imagine si pe potentialul artistilor de a deveni staruri. Asazi nu mai sunt promovati (si nu mai obtin contracte) decat artistii capabili sa asigure intr-un timp cat mai scurt o cantitate cat mai mare de vanzari. Durata medie de viata a unui disc sau a unei carti este de cateva saptamani. Sunt rari artistii de care mai auzi vorbindu-se si a doua oara, iar respectivii artisti sunt cei capabili sa vanda discuri sau carti cu milioanele. In Statele Unite din ce in ce mai multi artisti (inclusiv trupe celebre) isi vad contractele anulate de casele de discuri, pentru simplul motiv ca ultimul lor disc (dupa o cariera uneori indelungata) a fost un flop. Si de exemplu astazi se considera ca 100.000 de CD-uri vandute este un flop comercial. Problema cu aceasta dictatura a caselor de discuri (sau edituri) este ca ele detin monopolul total asupra tuturor formelor de publicitate. De artistii marunti, care nu vand decat o mana de discuri sau de carti - si care sunt de altfel perfect multumiti cu ceea ce reusesc sa vanda - nu auzi practic niciodata: nu auzi muzica lor la radio sau la televizor, nu le gasesti discurile sau cartile in magazine, nu sunt bagati in seama de critici si nu scrie nimic despre ei in presa. Nu stii nimic despre acesti artisti, dar exista mari sanse ca printre ei sa se gaseasca adevarate genii, a caror singura vina este aceea ca nu au o valoare comerciala imediata: nu sunt destul de sclipitori, nu sar in ochi, nu declanseaza barfe sau scandaluri, sunt prea complicati uneori, alteori prea originali, prea nonconformisti si, in general, nu au stofa de staruri. Singura lor sansa este sa-si faca singuri numele cunoscut, difuzandu-si liber operele peste tot. Cu putin noroc, lucrurile avanseaza apoi precum un bulgare de zapada care aluneca la vale. Cineva descarca un mp3 sau o carte, ii place, vorbeste altuia, apoi din gura in gura zvonul se imprastie. Bineinteles nimeni nu poate conta pe acest procedeu, pentru ca talentul este primordial si nu toata lumea care incearca il are. Dar fara acest procedeu, nenumarati artisti extrem de talentati ar ramane complet necunoscuti. In concluzie, asa-zisa piraterie mp3 nu pune problema decat caselor de discuri si artistilor care vand deja milioane de discuri. Pentru ceilalti, insa, aceasta practica este o sansa extraordinara de a se face cunoscuti, iar aceia dintre ei care nu realizeaza inca acest lucru... ei bine, sunt fraieri. O spun cu mana pe inima, fiind eu insami scriitoare. Cred cu tarie ca pentru cei ca mine Internetul este o sansa. Cartile mele pot fi descarcate liber pe web si citite de oricine. N-are nici o importanta ca nu castig nimic din acest proces. Consider ca este o investitie pentru viitor. Daca am putin noroc si cartile mele vor place, intr-o zi voi ajunge poate sa castig si ceva bani din eforturile mele. Iar daca nu vor place, nu-mi va ramane decat sa ma supun vointei publicului, singurul care are, in opinia mea, dreptul sa judece o opera artistica. Editurile, casele de discuri vad arta prin prisma banului si aprecierile lor nu sunt deloc obiective. ----------------------------------- http://www.claranicollet.com Problema mea este urmatoarea,si mi-e mi-a recomandat un bun prieten cartile de mai sus....Platforma si Luni de Fiere,apropos de Michel Houill...citeste Particule Elementare...e in genul Platformei....
Acel cineva care mi-a recomndat cartea e chiar colegul meu de apartament. Referitor la Coelho....am citit Alchimistul..si cam atat.....e bunicica...parerea mea..dar....ne regasim cam toti in ea..asa ca nu vad unde e originalitatea.... Flatmate-ul meu tocmai a citit 11 minute,si a zis ca e ok.... O citesc si mai vorbim. am terminat de citit "codul lui da vinci", ca prea se facea tam tam in jurul ei. interesante problemele pe care le pune, si simbolistica, dar la grandoarea actiunii, finalul a fost absolut fasait. in plus, e prost scrisa, probabil un eventual film ar iesi mai bun decat cartea.
citesc acum cum mare placere "memoriile lui hadrian" de marguerite yourcenar. plina de substanta, iar scrisul e magistral. zaraza exista o vreme cand o carte bine scrisa avea un impact atat de mare incat daca nimerea pe mana unui adolescent frustrat il putea aduce chiar la sinucidere.caz adevarat.acum cred si sper ca nu mai exista suflete atat de slabe.
prima acret pe care am citit-o eu a fost "violul" de sandra broun :),daca am scris bine,si am citit-o cu atata pasiune incat si acum imi amintesc cu lux de amanunte paginile cartii.Apoi au urmat in timp cartile cu adevarat bune...o carte care m-am marcat in sensul ca m-am gandit mult la ea dupa ce am terminat-o a fost "magicianul" de john fowles.acum daca as mai citi-o nu stiu daca mi-ar placea la fel de mult.ce mi-a mai placut a fost eco,marquez,freud,preda,bruckner,hesse si inca multi altii pe care nu mi-i amintesc acum doar pt ca am o memorie foarte proasta. Lasciate ogni speranza,vos ch`entrate! teatru, opera, concerte de muzica simfonica, un film bun, o carte buna, o plimbare prin natura, o partida de biliard...ori de canasta, sau chiar de table, o conversatie interesanta cu prietenii, o vizita pe cafenea, un search pe net dupa ceea ce te intereseaza. sper ca ti-am dat destule idei...
Fotografia si limba romana, strofa unu versul trei
- de
Dinu Lazar
la: 04/08/2005 10:30:16
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf) Domnul Alexandru Bogdan Munteanu, un impatimit si un atent critic, a completat materialul sau despre avatarurile limbii romane contemporane cu un text lucid, bine scris, in care descrie exact o situatie generala observata de dinsul pe forumurile foto din Ro.
Im permit sa citez aici citeva rinduri din cele scrise de domnia sa - si nu pot decit sa-i dau dreptate mie in suta. Deci, spune - excelent - domnul Munteanu: Foarte multe domenii tehnologice au fost influentate masiv de avansul tehnologiilor digitale din ultimii ani, printre ele fiind de exemplu fotografia. Aparatele foto au devenit din ce in ce mai mult niste minicalculatoare la care singurul efort depus de om este apasarea butonului de declansare a captarii imaginii dorite. Faptul ca toate reglajele pot fi facute automat a facut ca utilizarea aparatelor foto sa fie la indemina oricui, aproape indiferent de virsta sau de pregatire. Asta nu inseamna ca toti cei care fac fotografii se transforma automat in fotografi profesionisti, dar faptul ca ei practica fotografia le permite sa doreasca sa abordeze subiecte din acest domeniu sau pur si simplu sa comenteze impreuna cu altii gradul de îndemînare la care au ajuns. O mare parte din fotografii amatori au dorinta de a invata mai mult si de aceea se indreapta catre sursele de informare pe care le au la indemina. Exista bineinteles carti de specialitate in limba romana dar ele sint percepute ca fiind foarte scumpe, desi de cele mai multe ori continutul lor le justifica pretul. Si atunci cei mai multi dintre fotografii amatori se indreapta catre internet, unde informatiile sint abundente si mai ales gratuite, insa de multe ori calitatea lor nu se apropie de cea din cartile tiparite. Ei bine, pe cit de folositor este internetul prin multitudinea de informatii care sint puse la dispozitie gratuit, pe atit este el de "nociv" din cauza faptului ca marea majoritate a acestor informatii exista intr-o singura limba, cea engleza. Practic asistam nu numai la extinderea unei "monoculturi" (cea anglo-saxona) la nivel mondial, dar si la dominatia covirsitoare a limbii engleze, care tinde sa isi impuna vocabularul de termeni in toate domeniile activitatii umane, de multe ori fara a tine cont de existenta unor termeni autohtoni similari ca sens, care au deja o vechime apreciabila. Ramine sa ne punem intrebarea ce este de facut in aceasta situatie pentru a salva culturile sau limbile nationale, atit de vulnerabile in fata tavalugului cultural-stiintific de limba engleza. Metoda cea mai la indemina in ceea ce priveste internetul este sa crestem numarul de materiale originale care sint scrise in limba pe care nu dorim sa o lasam sa dispara sau sa se transforme intr-o limba vasala celei engleze. Eventual se poate apela si la traduceri ale materialelor scrise in original in engleza, dar in aceasta situatie trebuie bineinteles obtinut acordul autorilor. Insa internetul nu contine numai informatie fixata in articole, ci si informatie oferita prin intermediul forumurilor sau listelor de discutii. In viata reala limba vorbita (folosita pentru comunicare directa) influenteaza in cele din urma limba literara, acest lucru fiind valabil si pentru lumea virtuala a internetului, unde limba folosita pe forumuri tinde sa se impuna ca "limba oficiala" a internautilor, in special in ceea ce priveste terminologia folosita in domeniile pe marginea carora se discuta (calculatoare, fotografie, muzica, etc.). Spre deosebire de limba folosita in articole sau carti, cea folosita pe forumuri nu pune aproape nici un pret pe modul de prezentare a informatiilor, accentul fiind pus exclusiv pe continut. Deci este perfect acceptabil in vizunea majoritatii forumistilor ca un mesaj care contine o cantitate de informatie utila sa poata fi deficitar la capitolul exprimarii corecte d.p.d.v. gramatical, stilistic sau lexical. Aceasta atitudine toleranta a fost propice pentru aparitia unui limbaj propriu forumurilor romanesti care este întesat cu barbarisme provenite din engleza. De exemplu in domeniul fotografiei au ajuns sa se foloseasca englezismele "viewfinder" si "lightmetru" in loc de termenii romanesti consacrati de multa vreme, anume "vizor" si "exponometru". Situatia este complicata de cele mai multe ori de faptul ca englezismul este folosit ca atare sub forma sa din limba engleza, fara a se incerca o adaptare la cerintele gramaticale ale limbii romane. Pur si simplu se ia un cuvint englez (substantiv, verb, etc.) care este apoi este cirpit dupa nevoie cu sufixe (terminatii) legate cu cratima in functie de modul in care trebuie folosit (plural, articulare, conjugare, etc.). Inca si mai grav este faptul ca aceste sufixe sint inventate "dupa urechea" forumistului si astfel se ajunge ca un anumit englezism sa faca flexiunea in mod diferit dupa persoana care il foloseste. Un exemplu este barbarismul derivat din verbul englez "to host" ("a gazdui") care apare atit in forma " a host-a" cit si in cea de "a host-ui", care face prezentul la persoana intii ca "eu host-ez" sau "eu host-uiesc". A incerca sa se schimbe mentalitatea referitoare la utilizarea corecta a limbii romane de catre forumisti este probabil una din cele mai grele incercari care sta in fata celor preocupati de destinul limbii romane. Si asta pentru ca forumurile sint niste comunitati care si-au creat in timp anumite reguli nescrise, una fiind cea legata de limbajul folosit. Iar cine incearca sa ocoleasca aceste reguli va fi mai devreme sau mai tirziu admonestat daca nu se pliaza regulilor si eventual fortat sa se retraga din comunitate. De exemplu a vorbi pe un forum romanesc despre "fir de discutie" si nu despre "thread" inseamna a te expune ridicolului public, desi cuvintul "thread" este un barbarism care nu are ce cauta in romana, nefiind un termen tehnic ci unul banal care se traduce perfect prin "fir". Exemplele pot continua, cert este ca limbajul vorbit pe forumuri are tendinta de a se auto-intretine si de a se degrada din ce in ce mai mult, pe masura ce apar internauti din generatiile mai tinere, pentru care limba romana nu a reprezentat niciodata o preocupare. Persoanele responsabile cu mentinerea ordinii pe forumuri (proprietari, administratori si moderatori) nu descurajeaza in mod explicit folosirea unui limbaj incorect de catre forumisti, tocmai pentru ca acest lucru ar duce la scaderea numarului de participanti la discutii, deci a numarului de vizitatori, in functie de care se incaseaza venituri din publicitate. Asta nu inseamna ca situatia forumurilor este disperata, doar ca va trebui depus un efort de convingere a persoanelor cu functii de raspundere in asa fel incit acestea sa inteleaga necesitatea emiterii daca nu a unor norme, cel putin a unor recomandari (sustinute cu exemple) referitoare la folosirea corecta a limbii romane. In societatea actuala este foarte mult apeciata fluiditatea informatiilor, noutatea lor si din aceasta cauza atit internetul cit si revistele au un avantaj fata de carti, de aici rezultind si influenta lor mai mare asupra celor care cauta sa isi imbogateasca bagajul informational într-un anumit domeniu. Revistele apar de obicei lunar si evident ca ofera un continut mult mai proaspat (dar nu neparat mai bun) decit cartile, pentru care pot fi scoase editii noi cel mult odata la citiva ani. Rezulta ca numarul celor care folosesc revistele ca mijloc de informare sau de perfectionare este mai mare decit al celor care folosesc cartile. Ca urmare limbajul scris folosit in reviste tinde sa se impuna in fata celui folosit in carti, ceea ce nu este deloc un lucru bun din perspectiva limbii romane. Redactorii care scriu la reviste nu se vad decit eventual in postura de profesionisti ai domeniului despre care scriu, nu si in cea de profesionisti ai limbii romane, asa cum ar trebui sa fie cazul. O persoana care utilizeaza zi de zi in scris limba romana pentru a-si asigura existenta ar trebui sa devina interesata cu timpul de pastrarea in stare cit mai buna a "uneltei" care ii permite sa supravietuiasca. Acest lucru nu se intimpla insa din motive diverse, unul fiind acela al nevoii unei productivitati crescute, care se combina cu anumit grad de delasare intelectuala si de nepasare pentru starea limbii romane. Redactorul care trebuie sa scrie citeva articole pentru numarul lunar al revistei se documenteaza de obicei pe internet si in mod inevitabil marea majoritate a materialelor pe care le foloseste ca referinte sint scrise in limba engleza. Fie ca este presat de timp, fie ca nu, redactorul nostru nu va cauta de cele mai multe ori sa vada daca nu cumva unii din termenii straini (englezesti de obicei) pe care el ii include in articol au deja corespondenti in limba romana al caror uz este deja incetatenit de multa vreme in rindul specialistilor. Se ajunge astfel ca publicul cititor sa devina familiarizat mai degraba cu termenul englezesc pentru un anumit element (actiune, dispozitiv, etc.) decit cu cel romanesc, care este uneori aflat in folosinta specialistilor de citeva zeci de ani. Un barbarism preferat de multi redactori este "layer", folosit pentru a desmna unul din straturile care compun o imagine digitala. Sonoritatea muzicala a acestui termen a avut probabil un rol important in adoptarea lui, insa nimeni nu ia in seama constructiile grotesti care trebuie facute in cazul in care cuvintul este acceptat, de exemplu "layer-izat" in loc de "stratificat". Conducerea revistelor trebuie sa inteleaga faptul ca are o responsabilitate fata de limba romana si ca urmare trebuie sa puna la punct o politica editoriala care sa implice folosirea de catre redactori a unui limbi romane in care barbarismele sa nu-si mai gaseasca locul. Situatia actuala a limbii romane ar trebui sa ingrijoreze multa lume, de la simplii cetateni pina la profesionistii scrisului, specialistii in lingvistica si chiar autoritatile publice. Doar prin combinarea eforturilor acestor categorii de oameni se poate stopa declinul limbii romane si restabilirea prestigiului ei. O prima masura ar putea fi realizarea unui dictionar de traducere a termenilor tehnico-stiintifici din engleza in romana, care sa fie publicat pe internet, in asa fel incit el sa poata fi consultat gratuit de oricine doreste sa scrie corect articole in romana, indiferent daca o face pentru situl propriu sau in cadrul obligatiilor de servici. Dar acest dictionar nu pot fi opera unei singure persoane, ci el trebuie sa fie un efort colectiv realizat prin conlucrarea dintre persoane cu pregatire de specialitate in domenii variate si a unor filologi, de exemplu in cadrul unui proiect colaborativ de tip WIKI. Se va putea astfel pune la dispozitia internautilor un dictionar englez-roman care sa cuprinda termeni din informatica, medicina, chimie, inginerie, etc. O alta masura ar putea fi impunerea de catre autoritatile de stat din domeniul culturii ca fiecare magazin care vinde componente de calculator sa aiba obligatoriu in oferta si tastaturi cu semnele diacritice specifice limbii romane. Nu trebuie uitat ca gindirea noastra s-a nascut si traieste in interiorul limbii romane, deci cu cit pastram limba mai curata si mai conforma cu esenta sa originara, cu atit gindirea va putea sa se dezvolte mai bine si sa fructifice potentialul de creativitate existent in fiecare din noi. "ma refeream la perioada dinainte de institutionalizare (sinodul din nicea parca). in evanghelile mai vechi (marcus, luca) nu e pomenita supunerea fata de autoritati."
Aproape ca avusi dreptate, doar ca aruncand o privire superficiala am gasit cateva texte care infirma asta. In Matei 22:21, Marcus 12:17 si Luca 20:25 e mentionat acelasi indemn din partea lui Isus, adica supunerea si respectarea autoritatilor, indirect, caci se vorbeste de plata birului, dar se mai gasesc indemnuri directe in Romani 13:1, 1Petru2:13, Tit 3:1 si poate ca daca mai cauti o sa mai gasesti. Toate sunt carti din secolul unu, cand nu avusese loc nici o institutionalizare. "grupurile religoase care se opun inoirii si liberalizarii, se opun lui d-zeu, deci ei sunt pacatosii si nu cei care profita si se bucura de libertatile oferite...:)))" Liberalizarile constau in drepturi nu in obligatii, daca ti s-a dat dreptul sa fii homosexual nu inseamna ca esti obligat sa fii. Te opui stapanirii cand nu iti respecti obligatiile, nu atunci cand nu uzezi de drepturile pe care le ai. o carte buna,o carte sportiva,dar si o carte despre exil....
Aceleasi idei le gasesti si in cartile americanului N.D.Walsch.Te rog da-mi si mie titlurile cartilor lui Lazarev si de unde le poti procura!
Astept cu interes. SAM.
Deciannov
- de
M a o
la: 20/03/2007 16:46:05
Modificat la: 20/03/2007 16:48:50
(la: filme care ne-au refuzat! ) Da, am vazut. "Pasarile". E chiar mai bun decat cartea (nuvela).Si "Planeta maimutelor". Putine, dar sunt.
“Exista carti bune, si carti proase!”
Nu prea cred. exista doar carti! Cititorii sunt diferiti pantru ca ei se pot regasi sau nu printre randuri. Sperantele, visele, dorintele se ascund sfioase in spatele randurilor. “cum exista si femei frumoase si femei urate.” aici iti dau dreptate si ma duce gandul la bancul acela cu betzivul care se suie in tramvai si uitandu-se fix la taxatoare ii spune: urato! la care ea ii raspunde tafnoasa: betivule! continuarea? bitivul ii spune printre sughituri: io maine cand ma trezesc nu mai sunt beat, dar tu? “Ce m-am mai distrat atunci!” sa fii beat, sa dansezi dezbracat in intersectie denota un moment special o anume traire, un strop de nebunie, de descatusare. ce n-am inteles, de ce trebuia sa-l “chinui” pronuntand cuvantul fatidic “alcool”? o intrebare nepusa….un om nu se face prastie, daca e si insotit decat in anumite circumstantze. cum I-ai stat alaturi si l-ai lasat sa se imbete? “Mi-am spalat fata...macar atat pentru barbatul pe care il iubesc” Pentru cea pe care o iubea Orfeu s-a dus la mama dracului…… “Si scoate dintr-un buzunat...ce?...ce?..ce? Un cercel. Unul singur!!!” si pentru atata lucru ai batut drumul pana ai aici si m-ai trezit din dulcea reverie? “stateam acolo in fata lui, si nu il intelegeam” Si cum au decurs cei cinci ani petrecuti impreuna? “Uneori trebuie sa ne prefacem ca ne plac carti, filme, cercei, numai ca sa nu ii ranim pe oamenii carora le plac” si cand te plictisesti sa te tot prefaci ce faci? “Imi pare rau ca insensibilitatea mea a fost atat de acuta...da la dracu! Era un amarat de cercel!” fara cuvinte.
|
 loading... loading...cautari recente
"departe de cei dragi"
"desparte in silabe cuvantul existenta" "cum miam petrecut vacanta de vara" "insusiri pentru cuvintul lac" "AM COMPLETAT" "cele dintai lecturi de mircea eliade" "miss cafenea" "cum se desparte corect corabiile in silabe cuvantul voastra" "scrisoare in limba franceza catre doamna profesoara" "multi ani fiule" "vei fi mereu mama mea" "descrierea unei persoane exemple" "va lua legatura" "am intalnit-o" "la mal" "texte cu ortogramele" "aroma de cafea" "carti online gratis osho" "a fumega" "fiecare pentru sine" "a închide" "mamie" "sfarsit cu sens asemanator" "foarte treaz" "seara sa fie adjectiv" "femei biciuite" "nume de fete arabesti" "valoarea morfologica a cuvantului a fi" "basmele toate s-aduna in ochii ei" "capitala" mai multe... linkuri de la Ghidoo:
|
(la: Paulo Coelho?)
...................................................
"daca muncesti nu ai timp sa faci bani"