ce trebuie sa fac sa ma mut in irlanda

niciodata nu mi s-a intamplat, dar de vreo doua ori m-am prins in ultima clipa ca trebuie sa cobor :P

te muti cu jobul?

De ce te-ai complica intr-o noua relatie? Probabil pentru ca atractia fizica ramane activa, doar un pic umbrita fata de partener de insasi convietuirea de pana atunci dar un pic interesata de o alta sursa, o noutate. Si oportunitati sunt la tot pasul, la serviciu, in vecini, etc.
Atractia fata de sexul opus nu este un capriciu, o tendtinta a unora, este a tuturor, este instinct. Este adevarat in diferite grade de intensitate in functie de firea fiecaruia, unul este mai afemeiat iar altul mai rezervat. Nu trebuie uitat insa ca tocmai "mutul fute pamantul" iar "cainele care latra nu prea musca"... :)))))))
Daca convietuirea scartaie inclusiv sa faci pipi pe colac, nesimtitule... :)))), alternativa spre o noua relatie, fie pasagera, fie chiar permanenta, este din ce in ce mai acuta.
Pentru noua atractie esti dispus sa devii iar galant, atent, romantic uitand ca n-ai mai fost demult fata de partenera ta de-o viata.
Dar sunt atatea de spus incat e dificil sa cuprinzi subiectul in ansamblu.

ce trebuie nu am posibilitate sa plec in irlanda vreau sa ma ajutati sunt cetatian din republica moldova si vreau sa plec in irlanda la lucru tel mob 069919427

Trebuie multa bagare de seama sa putem lamuri ceea ce este una si ceea ce este alta, aceasta pentru ca alaturi de virtuti se afla viciile, alaturi de usurinta exprimarii obraznicia, alaturi de blandete lasitatea. S ia aminte bine oricine crede cã este stapan al unei virtuti, pe cand el nu are decat viciul. Asadar, ce este blandetea si ce este lasitatea? Sa nu ajuti pe cei jigniti, sa ramai mut cand sunt asupriti, aceasta-i lasitate; sa suferim jignirile pe care ni le fac altii, asta este blandetea. Ce este curajul opiniei? Acelasi lucru: a lupta pentru altul. Dar obraznicia? Când vrei sa te rãzbuni tu insuti. Blandetea si curajul opiniei merg impreuna, si tot impreuna, pe alta parte, obraznicia si lasitatea. Marinimia este o virtute, dar e vecina cu risipa. Economia, asemenea e o virtute, alaturi de ea se afla zgarcenia. Sa apropiem iarasi virtutile. Risipitorul nu-i marinimos. Nu dispretuieste bogatiile, ci-i stapanit de alte patimi. Cel ce merita bun nume, este acela care cheltuieste cu întelepciune, nu la întamplare si fara discernamant. Cu totul altceva este omul zgarcit. Economul nu cheltuieste decat cand trebuie, cel zgarcit nu se atinge de avutul sau, nici chiar cand nevoia cere. Economia, putem zice, este sora cu marinimia. Astfel virtutile se tes din micimea de suflet, altele, din maretia lor.

Da, la asta va dau dreptate.
De fapt nu pot sa spun decat: Bravo domnule Narcis ca v-ati gandit la o serie de imagini care sa fie Deosebite, facute intr-un loc Spectaculos. Ca v-ati dat osteneala - si cheltuiala - sa organizati o Echipa. Si ca ati Incercat Altceva. Pentru aceasta, dl.Narcis este de felicitat.

In opinia mea, Socoteala de Acasa nu s-a Potrivit cu Cea din Targ.
Ideile cu 3 Fete si Sfere mari puteau sa se mute de la Sisif catre Atlas, sau chiar si catre cele 3 Gratzii.

Daca incercarea este mai mult decat laudabila, desi reusita discutabila, ceea ce m-a facut sa scriu textul anterior a fost atmosfera de Triumf descrisa in materialul aparut in FotoMagazin.

Un subiect prea literar a fost gresit dirijat. Iar cel care a dat-o in bara este foarte incantat. Aceasta atmosfera de Parada si Suficienta ma deranjeaza pe mine personal in fotografia romana.
Eu cred ca si cei mai buni trebuie sa progreseze.
Si probabil dl.Narcuis este intr-adevar printre ei.

Dar toate fentele verbale ale d-lui Lazar nu ma vor convinge ca sesiunea fotografica prezentata a fost o Piatra de Hotar in fotografia autohtona.

Si va reamintesc ca in anii 1984 vorbeam similar in fata domnului Mihailopol, indiscutabil numarul 1 al acelor ani. Asa este?

Cine a zis ca trebuie sa-ti iei informatiile despre o tara din sabloanele care apar in filme? Si eu zic ca e o tampenie asta. Stiu o gagica romanca care a emigrat in USA si care spera ca totul sa fie ca in Dallas (serialul ala renumit). Aiurea, a luat teapa. Da' vrea sa-si ia mereu haine, lenjerie, bijuterii...ii sticlesc ochii la tampenii da' nu are nimic in creier. Sta pe somaj si face spume la adresa tarii "de cacat". Ce vina are USA la faza asta? Ea e neadaptabila.

Nu am laudat tara prosteste, am zis ca fiecare om decide singur cum sa-si faca viata. E la bunul simt. Asa e societatea americana, se pune accentul pe individ si nu pe stat, cum e cazul in Europa. Daca esti mai emotional sau pur si simplu nu poti sa faci eforturi mari, nu te adaptezi in noua lume, ca emigrant. Sunt destui americani oameni simpli (ca peste tot in lume, uite si in Romania, nu?) care nu pot mai mult, traiesc modest, platesc chirie si mor neproprietari. Si ce daca?

Si in Germania, Elvetia, Suedia, etc...sunt scumpe casele si e greu sa-ti iei casa. Sunt mai multi proprietari decat in USA, asa este. Insa sunt alte chestii aiurea, de exemplu somajul mare. Sau faptul ca statul e prea inchistat in legi si regulamente. Ex: sa zicem ca am lucrat 10 ani ca magazioner in Bremen, am facut scoala de magazioneri (3 ani de scoala!) si dupa astia 10 ani de munca asidua, m-au dat afara ca s-a restrans firma. Si mi-am luat si casa intre timp. Bun. Acuma...eu nu pot sa ma angajez decat magazioner in toata existenta mea de acum si pana la moarte. Nu pot sa-mi caut alta slujba, de cosar de exemplu....fiindca ca sa lucrezi ca cosar tre' sa ai scoala de cosari (se studiaza 3 ani pentru asta!). E o imbecilitate fara de margini, o sa ziceti. Este, da! Da' daca asa zice legea germana...ce putem sa facem? Nu ai voie sa lucrezi decat in meseria ta, nici mai jos, nici mai sus. Se lucreaza intens acum ca sa se schimbe legea, da' poate sa le ia si 20 de ani, precum le-a luat ca sa schimbe programul magazinelor (sa fie deschise si sambata mai multe ore!). Asta ca vorbim de societati vibrante sau nu.

Asa...sta magazionerul acasa frumusel si primeste bani de somaj. Statul si-a rezolvat problema si cetatenii patriei platesc impozite din ce in ce mai mari pentru magazionerul somer. Da' are casa, e proprietar la el in Bremen acolo (si nici prin cap nu-i trece sa se mute in alt land si sa-si caute de lucru ca magazioner, ce...e prost la icre?!). Ati inteles ceva? Sigur ca daca compari cu Romania...o sa ziceti ca e mai misto sa stai in Germania pe somaj decat in Romania pe "zor de zeama".

Nu a zis nimeni ca in USA e totul de vis. Sunt si bune si rele peste tot. Eu am zis ca in USA poti sa decizi tu, pentru tine. Daca vreau sa lucrez ca fotomodel ca arat eu bine ...uite asa, ma duc si ma fac fotomodel. Nu tre' sa am scoala de fotomodele. Sau daca stiu sa fac garduri de lemn, ma duc si ma angajez ca muncitor de garduri, nu-mi cere nimeni diploma. Sau daca vreau sa lucrez ca gunoier, ma duc si lucrez unde vreau, nu ma intreaba nimeni de diploma de gunoier (in Germania se fac 2 ani de scoala, ca sa te faci gunoier!...jur!).

USA e o societate mai dinamica, in miscare, lumea e mai optimista. Daca ramane unul somer, isi schimba meseria (si de 15 ori in viata!), se muta in alt stat, se cara...unde e nevoie de el. Nu sta nimeni sa-si planga de mila la nesfarsit si sa zica ca e nasol. Mori de foame...daca stai pe ganduri, tre' sa te misti rapid de tot, nu-ti da mana sa faci fitze.

Sigur ca sunt si acolo oameni care traiesc mai prost ca in Romania, sunt peste tot d-astia, sunt si in Paris sau Londra! Nu-mi vine sa cred cand citesc pe forumuri cum sunt romanii socati de chestiile negative din SUA (sau alte tari unde se duc)...Cine zice frati romani ca in tarile respective totul e de vis, fara imperfectiuni, fara greseala? Va faceti iluzii desarte daca vreti mereu ca totul sa fie perfect, sa nu fie cozi nicaieri, sa fie toti politicosi, sa fie ratele mici, sa fie rosiile dulci si gagicile slabe toate, etc. Fiti realisti!

USA, sau alte tari iti ofera SANSA sa-ti faci o viata mai buna acolo, la ei. Nu-ti da nimeni nimic cu de-a gata, mura in gura. Iti ofera SANSA si ce faci tu cu ea...te priveste. Poti sa-ti faci 5 case daca ai chef si te tine spinarea, creierul sau altceva...sau poti sa mori in mizerie. Te priveste! Daca nu te potrivesti cu stilul american si realizezi asta din prima, poti sa o tai in Romania inapoi sau sa te cari in Europa si vezi ce faci, mai prinzi un somaj ceva, te descurci. Da' sa nu vii pe urma si sa zici ca e nasol in USA, si sa insiri doar exemple nenorocite. Mai bine zii ca nu te-ai adaptat si ca nu te-ai potrivit la stilul american. E mai sincer, nu? (Nu m-am luat de omul cu mesajul de mai jos...am zis asa in neant).

Acum ca am terminat cu "sfaturile de viata" (de care sunteti satui, stiu!)...poate e mai clar ce am vrut sa zic cand am zis ca "individul decide pentru viata lui".

ca sa muti muntii, ai nevoie de camioane, excavatoare, si bineinteles de o gramada de dinamita. Si trebuie sa fi atenta la alunecarile de teren:))

trebuie sa te-nvat sa joci table in braille...
nu mai bat pe nimeni, joc singur...dau cu zarurile, mut, ma duc repede in partea cealalta, dau cu zarurile, mut iar si tot asa...

noapte buna, te culci odata cu gainile...:)))
___________________________________
semper idem...

Nu-i trebuia permis sa latre fiindca oricum era mut.

De ce era mut?

trebuie sa fim atenti cand spune-mi Mi e dor...înseamnă că iubim sau.....că suntem nostalgici, ne este dor de ceea ce cândva ne a făcut să ne simţim bine

Ca sa ierti trebuie sa stii. Ca sa stii trebuie sa inveti.
Cand stii pur si simplu o faci (ierti). Cand ierti, in cele din
urma poti sa si uiti (desii nu in mod obligatoriu). E rau?

Bun, 30 de ani, trebuie sa faci ceva in viata etc. Dar la 40? Dar la 50? Eu sunt aproape de a doua varianta. Trebuie sa consider ca viata mea s-a incheiat?

Eu cred ca avem un destin prestabilit.
Ne sint permise deviatii mici in timpul calatoriei, mai intrerupem calatoria la o gara sau alta, dar in final ajungem tot unde sintem programati sa ajungem.
Sint detalii in viata noastra ca verigile de lant, se intimpla cu un scop final. In clasa a cincea am luat prima mare hotarire a vietii mele, neacceptind cu nici un pret sa continui la scoala respectiva, vroiam sa ma mut la alta scoala pentru ca eu TREBUIA (!!!sic!) sa invat engleza si nu franceza, deci am luat-o pe calea anglistica care m-a adus cu motive profesionale si personale, numai in tari anglistice....
Ca exemplu...
Subiect interesant, poate revin cind am mai mult timp.

"In clasa a cincea am luat prima mare hotarire a vietii mele, neacceptind cu nici un pret sa continui la scoala respectiva, vroiam sa ma mut la alta scoala pentru ca eu TREBUIA (!!!sic!) sa invat engleza si nu franceza, deci am luat-o pe calea anglistica care m-a adus"

Am citit cu uluire ce-ai scris mai sus, pentru ca este EXACT ce mi s-a intamplat mie, in cele mai mici amanunte, cu o mica exceptie:

...am ajuns la...

Paris!!!

nici pentru un miliard de euro, nu mi-as parasi casa si "acasa" al meu, acolo unde sunt, unde am vrut sa ajung si unde sunt la mine acasa, cu familie, prieteni, traditii, obiceiuri, unde fac parte dintr-un popor, al meu, cel pe care l-am ales si unde duc viata care-mi convine..
milionul? nu prea cred ca banii ar face fericirea cuiva, trebuie un pic mai mult decat niste bani..

tara de alegere? strugurii sunt cate o data prea acrii, cand vulpea nu ajunge la ei... :-))

sa blamezi o tara, ce este mai usor?
un individ care asteapta sa-i cada din cer, sa i se dea, care nu se zbate sa razbeasca blameaza tara, ea este de vina, ca nu l-au asteptat cu placintele pe tava la frontiera...
localnicii sunt xenofobi, rasisti si mai stiu eu ce...

este calea usurintei,
ca e mai greu ca individul sa se blameze el singur, ca n-a avut taria de caracter, vointa si energia de a razbate, de a merge spre oameni, de a se integra..

asta este valabil pentru orice tara, chiar si pentru Romania, cand te muti dintr-un oras in altul.

1. nu se pot muta, decat adca umblu manual in baza de date

2. actualmente, daca la un mesaj/comentariu s-a raspuns deja, nu mai poate fi editat (in ideea ca userul sa nu isi schimba afirmatiile in functie de raspunsurile pe care le-a primit); ma gandesc sa introdul editarea chiar daca s-a raspuns la mesaj

Am intalnit la un moment dat persoane care practicau Hata-Yoga si puteau sa imi dea anumite senzatii energetice, nu am avut personal experiente paranormale prea multe, sau mie nu mi se mai par paranormale. Deci energia sau chi-ul sau prana, sau cum vreti sa-i ziceti eset un fapt clar, ea exista si pesonal consider ca din acest punct de vedere cei mai avansati sunt practicantii avansati de chi-gong,, respectiv am vazut(si cred-fiindca este doar o chestiune de practica asidua) demonstratii de chi-qong in care un maestru care practicase cam 40 de ani chi-gong(apropos, pentru unele tehnici trebuie sa te scoli noaptea la 3) si care era in stare sa aprinda o torta la cativa metri buni. Si exemplele pot continua. Am practicat si eu o vreme chi-gong si aveam senzatii energetice, dar la ora actuala daca e sa ma scol la 3 noaptea mai bine citesc niste rugaciuni sau practic o rugaciune sincera. Cred ca imi este mai de folos pina la urma. Desigur, nu neg importanta si ajutorul bioenegiei in sanatate, mai ales in diagnosticare si am o parere buna in general despre bioenergeticienii romani, ba chiar cred ca sunt mai avansati decat multi din lume. Insa bionergia este o stiinta inca la inceputrile ei in vest si a o practica inseamna a te aventura pe un tarim delicat. Orice eset posibil prin antrenament dar nu totul eset de folos. In vest in ultima vreme sau inmultit la TV filmele si mai rau si desenele animate care tind sa promoveze ideea de paraanormal, de oameni cu insusiri deosebite , mutanti X-men, vrajitori, toate prostiile posibile, care se vaand laa biata populatie si ne iaa din timpul maantuirii, adica in loc sa ne gandim la Dumnezeu si sa cautam sa fiim normali, suntem imbibati cu paaranormal. Repet exista si am intalnit oameni cu insusiri deosebite, am vazut experti de arte martiale care te-ar fi putut lichida in mai putin de o secunda sau care ar fi putut face fata atacurilor a 30 de persoane inarmate, am inatlnit programtori cu coeficient de inteligenta deosebit, sau fizicieni care putea sa joace sah cu saptele la tine si sa tebata rusinos de repede, dar nimeni nu m-a impresionat in viata asta ca un calugar de la o manastire din Romania sau din aalta parte. De ce ? Pentru ca am citit pe undeva prin Biblie sau prin Cartile Sfinte , nu imi mai aamnitesc acum exact unde, ca "cel care isi vede pacatul sau este mai mare decat cel care muta muntii" . Si intr-adevar asa este . Mai greu este sa te apropii de Dumnezeu decat sa aprinzi focul de la distanta, ba s-ar putea sa fie si incompatibile.
Dar raspunsul este : Da am intalnit persoane cu insusiri paranormale, dar inatlnesc din ce in ce mai putine persoane normale :)

Pentru cei ce nu merg la Biserica si nu postesc sau nu se roaga, fara nici un fel de desconsiderare sau nuanta de ironie, din experienta personala, daca vreti sa incercati cu adevarat niste experiente paranormale faceti urmatorul lucru:
Chiar inainte de Post, incepeti sa va duceti la Biserica in fiecare Duminica si tineti Postul si rugati-va zilnic, macaar un sfert de ora pe zi. Orice: Tatal Nostru, Psalmi, Acatistul Maicii Domnului,Parclisul, orice, dar faceti-o cu perseverenta si seriozitate.Mai ales metanii. Repet, numai pentru cei ce nu fac asta deja , pentru cei care se roaga deja zilnic nu este nevoie ca stiu deja. O sa vedeti acolo experiente paranormale care o sa va ridice parul pe ceafa. O sa va dati seama ca existe cineva caruia nu-i place sa faceti asta. Trebuie apoi sa luati legatura imediat cu un Duhovnic si sa cereti sfatul. Este foarte important daca faceti experienta sa va duceti imediat la Preot si sa vi-l faceti duhovnic, altfel nu o sa ma puteti ierta si mai bine nu faceti experienta.

Asta pentru cei care vor experiente Paranormale.

e clar... trebuie sa pun un modul care sa elimine CAPSURILE ASTEA CARE ZGARIE PE OCHI....

pentru gradinarit trebuie sa ai si timp :)

Cind ne referim la Occident punem la un loc UE (mediteraneean si nordic !), Nord America, Japonia si citiva altii... Si intr-un fel referim printr-o singura notiune culturi si atitudini foarte diferite. Si se poate ca acea persoana care se simte perfect traind in California sa nu se simta bine traind for ever in Roma sau Berlin, de exemplu. Sau viceversa. Poate ca intrebarea trebuia sa fie: daca ai avea 1 mil. EURO unde te-ai stabili ? In Romania sau in alta tara ? De ce ?

Nici o tara nu e perfecta. E drept ca e minunat sa visam la o lume perfecta si sa ne convingem ca ea exista.

De curiozitate, Sergiu, de cit timp esti in USA ?

Nu de alta dar plec de la 2 realitati de bun simt:

1. Nobody and nothing is perfect. Or pentru tine totul e perfect.

2. Nu e usor cind schimbi locul. Nu e usor cind te muti in Romania dintr-un cartier in altul sau dintr-un oras in altul. Sa fie mult mai usor dintr-o tara in alta ?! Hmmm....

E suficient sa ai ambitie si gata ?

Cred ca nu e numai ambitie dar si determinare, puterea de a ramane optimist si a continua, precum si acceptarea faptului ca nu e perfect si nu e usor.

Am auzit de persoane care strangeau (cu greu !) bani tot anul doar ca sa se duca in Romania si sa joace perfecta fericire acolo. Nu cred ca sunt adepta stilului. Succesul se atinge cu destula munca si sacrificii si nu cred ca voi ajunge vreodata sa pretind ca e suficient sa emigrezi ca totul sa fie perfect.

Asa ca inca o data: Sergiu, de cit timp esti in SUA ?