comentarii

cei mai frumosi ani Cronin


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
cei mai frumosi ani - de cix la: 02/03/2005 10:01:09
(la: Cei mai frumos ani ai vietii tale)
pot fi denumiti cei ai copilariei, cand nu ti se putea refuza nimic.iar odata copilaria pierduta, viata nu-si mai da osteneala sa fie placuta.te zbati, te chinui, alergi, muncesti, iubesti doar in speranta ca vei fi fericit.doar pentru o frantura de ideal! cei mai frumosi ani ti-i amintesti mereu cu nostalgie si cu regret ca nu-i mai poti avea inapoi.nu-i asa?
Cei mai frumosi ani - de MianaI la: 25/10/2005 20:34:28
(la: amintiri din studentie)
Mi-au placut comentariile legate de anii de studentie si mi-au trezit nostalgii ... Mereu ii voi considera cei mai frumosi ani din viata mea.
Am urmat Academia de Studii Economice, am avut colegi si profesori minunati, Cat despre colegi ... cu toate ca este o unitate de invatamant superior preferata de fete - este drept, depinde de facultate, in grupa noastra erau mai multi baieti. Inca din primul an de studii am devenit buni prieteni. Dupa cursuri mergeam cu totii la "Gradinita" - era o bombita in Piata Romana, frecventata de studentii de la ASE, la o bere si multa multa vorbarie. Eram tineri, fericiti, liberi ... Eu, fiind o fire prietenoasa si vesela, m-am integrat rapid in gasca de prieteni din grupa. Mergeam uneori in week-end-uri la munte, cu toata gasca (cu "nasul", altfel cum ? si cu corturile - caci bani de gazde de unde ?). Apoi, chiar din primul an de studii, pentru mine a inceput o frumoasa poveste de dragoste, bineinteles cu unul din colegii de grupa.
Ne-am casatorit in vacanta dintre anul I si II si am terminat facultatea impreuna. Au fost ani minunati ! In timpul lor am avut cele mai frumoase realizari - intalnirea cu dragostea vietii mele, casatoria, absolvirea facultatii si imediat dupa, nasterea primului copil (de altfel, la examenul de licenta am fost trei - eu, sotul si micuta nenascuta inca) si cumpararea unui apartament, doar pentru noi.
Cei mai frumosi ani - de Tofan Ana Isabella la: 12/01/2006 18:50:34
(la: Cei mai frumos ani ai vietii tale)
Cred ca cei mai frumosi ani au fost in copilarie,cand nu aveam nici un fel de griji ,mergeam vara la bunici si hoinaream prin munti,cand radeam din orice si faceam prostioare ca orice copil,dar si acesti aproape 4 ani de cand lucrez aici ,la biblioteca ,printre carti,intrucat intotdeauna am fost atrasa de ceea ce se ascunde inantrul lor.
Cei mai frumosi ani - de gabrielles la: 08/01/2006 19:39:13
(la: Cei mai frumos ani ai vietii tale)
Anii de liceu. Ma gandesc la ei cu multa dragoste si nostalgie. Chiar daca vremurile nu erau prea bune (1980-1984), aveau totusi farmecul lor. Ascultam Cenaclul Flacara, eram la fiorii primei iubiri si nu aveam nicio grija. Citeam pana la patru dimineata si vesnic mergeam la scoala cu lectia neinvata. Chiar daca profesorii ma mustrau, ma multumea lumea din cartile mele. Era atat de frumos totul!
anii de liceu cei mai frumosi? - de zaraza la: 24/10/2007 23:41:49
(la: Cei mai frumosi ani...anii de liceu)
va dati seama ce deprimant suna? pai nu-ti mai ramane decat sa te sinucizi dupa bac, oricum, cei mai frumosi ani s-au dus, urmeaza doar zile gri si lupta pentru supravietuire.

eu din contra, prefer sa ma gandesc ca cei mai frumosi ani sunt mereu anii viitori. nu chiar acum, dar la anu' incepe perioada celor mai frumosi ani!

in treacat fie spus, anii de liceu n-au fost prea grozavi in cazul meu, asa ca problema asta a raiului pierdut nu m-a bantuit niciodata.

zaraza
cei mai frumosi ani... - de SkInHead la: 13/06/2008 22:28:09
(la: Cei mai frumosi ani...anii de liceu)
va dau dreptate tuturor celor care spuneti ca anii de liceu sunt cei mai frumosi...
eu acum am inceput sa gust savoarea acestor ani si vreau sa va spun ca deja m'am ghiftuit si inca mai am doi...


aici mi'am cunoscut cei mai buni prieteni aici am cunoscut adevarata distractie...si la gandul ca mai am doi ani...doi ani de distractie si corigente:)))...nu pot decat sa ma bucur:D
cei mai frumosi ani - de Eda la: 20/02/2005 22:39:16
(la: Cei mai frumos ani ai vietii tale)
Anii de liceu. 1993 - 1997. Super. Distractie cat cuprinde (fara exagerari), prietenii pt o viata intreaga. Povesti de dragoste de neuitat.
FRUMOSII ANI DE LICEU - de (anonim) la: 12/03/2005 09:26:21
(la: Ani de liceu, cu emotii la romana si tatuaje in buric)
AM TERMINIAT LICEUL ACUM 3 ANI SI INTOTDEAUNA CAND IMI ADUC AMINTE DE CEI 4 ANI IMI VINE PUR SI SIMPLU SA PLANG.CLASA NOASTRA NU A FOST UN COLECTIV FOARTE UNIT DAR IN ULTIMA ZI DE LICEU,CAND AM CONSTATAT CA ESTE "CHIAR ULTIMA ZI IN CARE MAI SUNTEM LICEENI" NE-AM INBRATISAT CU TOTII SI AM INCEPUT SA PLANGEM.ORICUM ACEL SENTIMENT PE CARE L-AM TRAIT ATUNCI IMI VA RAMANE VESNIC IN SUFLET.
SA STI CA AS FI VRUT SA TRAIESC SI EU EMOTIILE MELODIEI "ANI DE LICEU" DAR DE FIECARE DATA CAND VAD FILMUL LA TV IMI IMAGINEZ CATA INOCENTA ERA ATUNCI.
MA NUMESC CLAUDIA SI SUNT DIN FOCSANI.
#39226 (raspuns la: #32456) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ne-ntalnim peste 50 de ani ! - de Intruder la: 06/04/2005 11:47:54
(la: Cei mai frumos ani ai vietii tale)
Chriss intreaba-ma peste 50 de ani...daca va mai exista cafeneaua...daca voi mai exista eu...
Deocamdata cei mai frumosi ani au fost in copilarie...dar asta ne dam seama mult mai tarziu...si-n perioada liceului...
Cand va avea loc jubileul de 50 de ani al Cafenelei, promit sa raspund mai exact...si sa-mi raspund mie: "...te-am trait sau te-am visat doar, viata?"
ani de liceu - de Leonard la: 11/04/2008 15:32:22
(la: Cei mai frumosi ani...anii de liceu)
@alek_tavi: Ai dreptate despre cei mai frumosi ani din viata unui om. Cat despre faptul ca nu crezi ca o sa va mai intalniti, asta depinde doar de voi. De exemplu promotia mea implineste 20 de ani de la absolvire. Suntem generatia 1988. Cand am facut 10 ani de la absolvire n-am reusit sa ne intalnim, dar acuma incercam sa ne mobilizam, sa ne cauta, pentru ca vrem sa ne intalnim. Cati vom putea. Unii nu mai sunt in tara, s probabil ca le va fi cam greu sa vina pe 6 iunie la Iasi. Dar am facut un blog pentru toti colegii mei: www.anideliceu-1988.blogspot.com. As vrea sa fie un spatiu virtual unde sa ne intalnim, unde sa putem comunica mai usor. Ii rog pe cai cre vor avea curiozitatea sa intre pe blog si poate stiu ceva despre vreunul dintre colegii mei, sa lase un comment. In rest, speranta moare ultima.
#301708 (raspuns la: #252753) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Un fotograf al Bucurestilor - de anita47 la: 06/02/2004 15:57:19
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
UN FOTOGRAF AL BUCURESTILOR
*

Reconstituirea vietii de zi cu zi a Bucurestilor
dintre cele doua razboaie mondiale ar fi imposibila
fara tezaurul de imagini ladsat de fotograful Nicolae
Ionescu (1903-1974). Szathmari, Duscheck, Baer,
Spirescu sunt nume de pionieri ai fotografiei citadine
bucurestene. Ca viziune, מnsa, מntre creatiile lor si
cele ale lui Nicolae Ionescu este aceeasi distanta ca
מntre o pictura academica si una impresionista. Desi
fotografiile lui Nicolae Ionescu sunt cunoscute, de
multi chiar foarte bine, viata acestui artist pare sa
nu fi preocupat pe nimeni. Un motiv מn plus pentru a-l
evoca מn paginile Magazinului istoric.

Nascut מn prima zi de noiembrie a anului 1903, Nicolae
Ionescu a urmat cursurile primare si gimnaziale la
scoala "Enachita Vacarescu", una dintre cele mai vechi
din Bucuresti, situata lגnga intersectia Caii Serban
Voda cu Bulevardul Neatגrnarii, astazi Marasesti. Deci
la doi pasi de Mitropolie si de Piata Unirii, locurile
pe care le va imortaliza mai tגrziu pe pelicula
fotografica. Invecinarea cu unele cartiere
negustoresti, ca Rahova, Radu-Voda si Vacaresti, sau,
cu cele rau famate, precum "Crucea de Piatra" si
"Flamגnzii", cu zonele industriale Filaret, unde se
afla uzina Wolf, si Lגnariei, cu Uzinele Lemaגtre si
fabricile de מncaltaminte, i-au revelat o tipologie
umana si cadre sociale extrem de variate.

Izbucnirea primului razboi mondial l-a מmpiedicat pe
elevul Nicolae Ionescu sa se מnscrie la liceu. In
timpul ocupatiei straine a fost obligat sa se
מntretina singur, angajגndu-se ucenic la tipografia
"Fortuna". In 1918 a ajuns zetar, sub מndrumarea lui
Dimitrie Demetrian, unul dintre specialistii eminenti,
care se perfectionase מn Germania si pe care מl evoca
astfel: "Ma lua la el acasa duminicile si, cu o
bunavointa de parinte, מmi punea la dispozitie
colectii de ani מntregi din reviste de specialitate
germane, franceze si, mai ales, elvetiene. Aceasta a
constituit baza, pe care am adunat apoi toate
celelalte cunostinte tehnice ale mele".

La sugestia maestrului a cautat noi locuri de munca.
In 1922, dupa o scurta sedere la tipografia "Minerva",
Nicolae Ionescu a fost angajat provizoriu la "Cultura
Nationala", o tipografie moderna, construita de
Aristide Blank pe Calea Serban-Voda. In acest fief
liberal i-a cunoscut pe Vasile Pגrvan, I.G. Duca, dr.
C. Angelescu, Eugen Lovinescu si altii, care
supravegheau personal tiparirea cartilor. Discutiile
avute cu acestia מl determina sa se מnscrie מn toamna
aceluiasi an, 1922, la Liceul "Sf. Sava", la cursurile
serale, pe care le-a absolvit מn doi ani. Totodata, a
מnvatat limba franceza si germana: "Aveam - מsi
amintea el - un manual german de fotografie si
fotografia era marea mea pasiune". In 1927 a fost
numit corector, iar dupa efectuarea stagiului militar
s-a מncadrat מn Serviciul Fotografic al Armatei
Regale, Fotografiaza intens Bucurestii iar, din "anul
1927 - relateaza el - מn fiecare vara am colindat tara
pentru a-i fotografia metodic cele mai reprezentative
colturi, adunגnd clisee pentru organizarea unui muzeu
de fotografii". Proiectul era מndraznet, entuziasmul
mare, dar lipseau fondurile necesare.

Obligat sa amגne construirea muzeului, se abandoneaza
cu totul fotografiei. "Progresele mari realizate מn
fotografie m-auz determinat sa ma ocup si de
cinematograf". Cel putin un "documentar" despre
Bucuresti, vizionat nu demult pe micul ecran, poarta,
dupa opinia noastra, amprenta de neconfundat a lui
Nicolae Ionescu.

In 1928 s-a casatorit. "Din banii nevestei mi-am
cumparat aparate perfectionate, mi-am instalat
laborator cu electricitate si alte מmbunatatiri". Doi
ani mai tגrziu pleaca מn Franta. "Am lucrat o vreme -
cam doua luni - la Lyon, la Uzinele Lumiטres, dar
mi-am dat seama ca-mi pierd timpul si am trecut la
Paris. Aici, printr-un compatriot, am fost prezentat
la Pathי Nathan. Angajat operator asistent, am fost
pus la diverse lucruri marunte מn asteptarea unor
misiuni mai importante. Dupa 4 luni, vazגnd acalmia
care domnea מn studio, m-am hotarגt sa ma מnapoiez מn
tara si sa ma consacru muzeului, al carui gגnd ma
muncea tot mai mult".

S-a angajat la Imprimeria Nationala "cu conditia ca 2
luni pe vara" sa-si vada de fotografiat. Existenta se
complicase enorm. "Atelierele lucrau מn doua echipe,
iar eu - povesteste Nicolae Ionescu - eram singurul
revizor si mai tot timpul eram obligat sa lucrez מn
doua echipe. Pe de alta parte, aveam nevoie de
material fotografic si trebuia sa lucrez fotografii
pentru librariile din oras, asa ca de multe ori ma
culcam pe la 3-4 dimineata, iar la 7 eram la servici!"
In plus, banii cגstigati erau reinvestiti מn material
fotografic, "pentru a grabi realizarea muzeului".

Cinci decenii mai tגrziu, doamna Constanta Ionescu,
rememora cu zגmbetul pe buze acei ani de eroism, cגnd
existenta sotului ei devenise aproape imperceptibila
pentru ea. In primavara anului 1937, Eugen Lovinescu,
numit la 23 ianuarie 1937 מn Consiliul de
administratie a Societatii "Adevarul", i-a propus
vechiul sau prieten functia de director tehnic.
Societatea era condusa de Emanoil Tatarescu, fratele
primului ministru. "In noul meu serviciu - מsi amintea
N. Ionescu - am avut de la מnceput mari dificultati
din cauza intrigilor si diverselor interese care se
ciocneau מn aceasta מntreprindere". Sperantele de
prosperitate aparute מn 1937 se vor materializa rapid.
In vara lui 1938 si-a construit o casa "pe terenul
mamei". Avea un salariu lunar de 11 000 lei (un ou
costa 1 leu). Va ramגne מn aceasta functie pגna מn
noiembrie 1940, cגnd a fost retrogradat de noua
conducere legionara. Motivul? "Intrucגt ai colaborat
cu jidanii, dumneata nu mai poti ocupa functia de
administrator si vei ramגne sa vezi numai de
Tiefdruck".

Pe timpul rebeliunii s-a opus din rasputeri si, din
fericire, cu succes, ideii unor subalterni evrei care,
מnfricosati de zvonuri, au intentionat sa incendieze
cladirea. Va ramגne מn functie de sef al sectiei
Tiefdruck pגna מn aprilie 1947. Prin aprilie 1945
pusese bazele unei edituri - Enciclopedia fotografica
- destul de rentabile pentru ca, מn sfגrsit, מn banii
obtinuti sa-si realizeze mult visatul muzeu
fotografic. In 1947 a constatat ca "munca la editura
s-a מncetinit. Pricepusem cam tגrziu ceea ce ar fi
trebuit sa מnteleg mai curגnd si am מnceput sa
lihideze editura".

Se instaura comunismul... Munca מl מndepartase de
pulsul zilei. Se recunoste מnvins. Visul muzeului,
pentru care מsi sacrificase cei mai frumosi ani ai
vietii, מn care investise si cel din urma leu, s-a
naruit. Artistul care obtinuse premiul al II-lea la
Expozitia O.N.T., organizata sub auspiciile "Lunii
Bucurestilor", are o licarire de speranta la finele
anului 1948, cגnd a fost numit profesor la "Scoala
tehnica de arte grafice" de pe strada Anton Pann: cel
putin demnitatea מi va fi salvata. S-a מnselat si de
data aceasta.

A trebuit sa se recunoasca iarasi מnvins, izgonit cu
sentinta de "mare mגncator de evrei". Legionarii מl
acuzasera de colaborationism cu evreii, comunistii מl
acuzau de antisemitism... Nu scapa de perchezitii,
confiscari, distrugeri de bunuri materiale, de anchete
si alte umilinte absurde. L-a salvat mai putin
"originea sanatoasa" - erau condamnati cu zecile de
mii si altii cu o origine la fel de sanatoasa - cגt
recunostinta unor evrei pe care pe care מi protejase
מn scurta existenta a statului national legionar.

Va lucra sporadic la diverse edituri si la revista
Flacara, iar מntre anii 1956-1962 ca fotograf la
Institutul de Istoria Artei. Dupa pensionare se va
מngriji sa transfere o parte din materialul fotografic
adunat pentru "Muzeul de fotografie al Romגniei", la
Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei, unde se
pastreaza si מn prezent.
(dbnet.ro)



__________________________________
#9059 (raspuns la: #9054) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Stiu cum e - de (anonim) la: 20/02/2004 19:24:56
(la: Sunt supraponderal! De ce ma alunga lumea?)
Eu am fost model, aveam 48 kg. la 1.71m, asa am fost din clasa a IX-a pana in ultimul an de facultate. Nu faceam mare lucru, abdomene, mergeam mult pe jos, nu mancam dupa 19.00, tineam posturile cu strictete, si mancam mai mult mancare gatita din legume dar asta pentru ca imi placea. In ultimul an de facultate m-am despartit de prietenul meu de atunci pe care il iubeam nespus de mult si incet, incet am descoperit mancarea, si din cauza ca nu mai vroiam sa ies prea des din casa. Am ajuns la 79 kg. in aproximativ 1 an, urmam si cursuri post-universitare, dupa anul asta nu m-am mai putut suporta, chiar nu-mi dadusem seama cum am ajuns acolo, nu ma mai recunosteam si am pus piciorul in prag, m-am gandit ca asa voi pierde cei mai frumosi ani ai vietii mele, simteam ca nu ma pot bucura de viata, eram mereu depresiva, nemultumita, a fost groaznic.

Am inceput sa mananc din nou mai mult legume dar mai degraba cruditati decat preparate, m-am ferit sa fac sport pentru ca mi-a fost teama sa nu-mi formez muschi, asa ca am facut masaj mult, foarte putin inot si mult, mult mers pe jos si activitate, calatorii la munte si mare, schiat etc. Am folosit si produsul Siluet R care m-a ajutat enorm, contine toate vitaminele necesare zilnic, si minerale si poti inlocui chiar si toate mesele dintr-o zi cu preparatul asta. Eu inlocuiam mai mult masa de seara, si aveam zile cand le inlocuiam pe toate, luam zilnic 1 sau 2 pastile de Eurovita Multiminerale pentru ca am avut de mica probleme cu asimilarea mineralelor in special calciu si magneziu, am luat tot timpul Gluconolactat de Calciu cu Magneziu efervescent si am facut si injectii cu mineralele astea (recomandate de medic), beam 2,5 de apa plata, Zizin mi se pare ce-a mai potrivita pentru ca un bidon de 5 litri il foloseam la 2 zile si are si multe minerale, plus tarate cate o lingurita in apa plata zilnic dimineata, argila pusa de seara si bauta dimineata tot pentru minerale si eliminarea toxinelor, si foarte multe ceaiuri in special diuretice sau de slabit, de codite de cirese, de matase de porumb, ceai verde de slabit sau alet ceaiuri. Nu in ultimul rand o VOINTA de fier!, ai cateodata momente cand simti ca nu se mai termina si n-o sa-ti mai revii niciodata, eu m-am rugat mult la Dumnezeu, am mers la biserica, am tinut posturi si am avut o gandire pozitiva "strong" :), am citit si multe carti motivationale si de slabit, dupa ce am dat in jur de 15 kg jos in modul asta am inceput sa fac si putin sport, cu abdomene, si multe alte exercitii. Pot spune ca acum am 53 kg. si arat mai bine decat am aratat vreodata, ma simt in forma si fizica si psihica si cu siguranta ma simt tonifiata, imi permit sa port absolut orice, peste 3 luni implinesc 26 de ani dar ma simt si arat de 21.

Cred ca un om supraponderal trebuie ori sa se obisnuiasca, cu ideea (in cazul in care nu a depasit o limita care sa-i afecteze sanatatea) sau sa ia masuri, calea de mijloc este daunatoare psihicului, nemultumirea de sine duce la nefericire, asa ca trebuie sa alegi, ori o vointa puternica ori o pofta de viata de neegalat. La greutati mai mari poate ca regimul meu e cam dur dar poate fi adaptat, eu aveam si o zi la 10 zile cand nu beam decat lichide. Cele mai potrivite alimente (depinde si de sezon) sunt varza cruda, merele, telina, portocalele, ridichi negre, lamai, cat mai putina sare (eu nu mai mancam aproape deloc), morcovi, sfecla rosie, iaurt (degresat eventual). Si celelalte legume sunt bune dar unele nu contin deloc vitamine si minerale (rosia, castravetele etc), altele in cantitati mici, cartoful sau cerealele (depinde si de greutatea fiecaruia). Eu mancam cat putea zilnic salate din legumele mele preferate (varza in special), cu doar putin ulei de masline si lamaie sau otet de mere, si eventual sare fara sodiu luata de la Plafar (eu sunt pentru produsele naturale).

Multa bafta si sa stiti ca si altii au trecut prin asta si unii au si depasit situatia :).

O anonima :)

Unirea Romanilor - de (anonim) la: 27/02/2004 15:42:34
(la: Cat de uniti sunt romanii din strainatate?)
Dragul meu (Draga mea) nihilista:

In primul rind sa i-ti fie rusine de felul in care vorbesti despre romani in general. Articolul tau ne-a umplut de uimire si tristete vazind ca inca sint aici, in "strainatate" oameni ca tine .

In al doilea rind, noi sintem aici in Canada de 10 ani si nu am avut nici o experienta trista ca a ta. Da, ne ducem si petrecem cu si intre romani, cultivam limba si traditiile romanesti in familie , mergem la biserica, la nunti, botezuri, chefuri, spectacole romanesti. Avem prieteni atit romani, cit si nemti, unguri, olandezi, turci, etc...Aici pe pamint canadian sintem toti canadieni.

Hoti, "con artists" se gasesc pretutindeni si ne gindim oare cum de ai ajuns in preajma si intimitatea lor caci ne gindim noi trebuie sa fi avut nesansa de a cunoaste aceasta parte urita a "Canadei".

De cind am venit aici nu am avut decit experiente bune cu atit romani cit si alte nationalitati. Ne ajutam unii pe altii mai ales spiritual caci sintem toti veniti aici din motive care ne leaga: politice si/sau economice. Avem cu totii un singur dor: sa asiguram un viitor mai bun copiilor nostri. De ce ne intilnim atit de des? Pentru a depana amintiri frumoase despre Romania noastra - despre Valea Simbetei, despre Piatra Craiului, despre Bucuresti, Timisoara, Odorheiul Secuiesc, etc... sintem acum intr-o actiune de a dona carti romanesti bibiliotecii regionale pentru a promova spiritualitatea romaneasca aici in spatiul canadian si a face cunoscut copiilor nostri - radacinile lor.

Dupa cum am vazut noi, cam toti din generatia noastra (proveniti din epoca de aur, experimentala ), am venit in Canada cu cate doua valize de persoana si cu bani cat sa supravietuim pe sase luni. Ne-am descurcat cum am putut, unii mai bine, altii mai putin bine, suntem la o onorabila linie de plutire. Nu ne dorim decit sa traim o viata decenta si iar ma repet sa asiguram un viitor copiilor nostri ! Nu am furat in Romania nu furam nici in Canada ! In schimb comunismul ne-a furat cei mai frumosi ani din viata ! Asta da, as putea comenta pentru ani de zile ! Padure fara uscaturi nu exista ! ne intrebam inca oare cum ai ajuns intr-un astfel de "cerc" ? Concurs de imprejurari?

I-mi pare sincer rau de comentariile otravite la adresa romanilor. Mai incearca odata si deschide-ti ochii spre oameni in general !

Daniela (Kitchener, Canada)



#10827 (raspuns la: #10814) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
viata romanilor in strainatate - de Sorin Heinrich la: 11/03/2004 14:29:47
(la: Cat de uniti sunt romanii din strainatate?)
Salut pe toata lumea,shi vreau sa-mi fac prezenta prin a va spune ca viata nu-i asa de roza afara. Am locuit in Germania din 1987 pana in 1994,frumosi ani. Am parasit RO precum multi altii ,adica am fugit la un trai mai bum,shi am gasit un paradis la varsta mea de atunci,apoi au inceput greutatile(lagare,tranzit),dar in final am reusit,stabilindu-ma in Berlin West unde am stat un an,iar cand am obtinut dreptul de munca m-am mutat la Kassel,am stat un an shi am muncit intrun cimitir de masini la un turc pentru 7 DM/h.A venit momentul unificarii Germaniei shi am plecat la lucru in est la Gera la o ferma de porcine pentru 1o DM/h,am stat 6 luni,apoi intrun mic satuc numit Treffurt unde am stat 3 ani si 6 luni,deoarece am gasit de lucru in Eisenach la noua fabrica OPEL unde aveam 17 DM/h.
Aceatea toate in 7 ani credeti ca a meritat sacrificiul?
Tragand linie shi socotind ,rezultatul a fost ca NU,mi-am pierdut cei mai frumosi ani ai tineretii mele muncind pe rupte pentru niste marci amarate.
Asa ca dupa toate astea m-am decis sa ma intorc in Romania si am facut-o in 1994,dar totusi i-mi este dor de viata din Germania.
Saru mina coane Iancule - de Dinu Lazar la: 13/04/2004 10:34:30
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Conu` Iancu este si el iubitor de fotografie si redactor sef la PC Magazine Romania.
In editorialul sau din aprilie a.c. domnia sa spune ca da un premiu pentru cel care descopera ceva greseli in revista domniei sale.
Ce face cu cei care ne inunda cu comicarii, nu spune.
Din pacate, eu la IT sunt relativ cam lemn, dar la fotografie, ar mai merge, pot sa-mi dau macar aproximativ cu parerea.
Si pot sa spun ce cred ca nu e in regula cu articolele si referirile la aparate foto din revista domniei sale.
Pentru ca lista cu erori gogonate e cam lunga, intii si intii sa revenim la frumosii ani de scoala generala si sa ne amintim de niste chestii de cultura generala; acolo, vrind nevrind, se invatza si ceva optica, intr-a shaptea parca; orice elev invata acolo ca lumina ilumineaza un obiect; un sistem de lentile care se numeste obiectiv creeaza o imagine a obiectului; chestia care ajuta la cadrarea obiectului se numeste vizor. Asa a fost sa fie.
Pina acum e simplu, nu?
Se pare ca totusi e prea mult.
La pagina 30, este descris Sony DCS F828; acolo aflam iar de gogomania cu sistemul de lentile care este impresionant; daca spunea obiectiv il durea deshtu` pe domnul Lacraru. Punerea la punct a claritatii este in conceptia dacului respectiv "manual focusus" ; din nou, mai jos, obiectivul e "sistem de lentile -tun" ; vizorul e viewfinder; micul LCD de sus pe care se programeaza funciunile uzuale devine in conceptia autorului un alt vizor ( spune: "o alta metoda de a vizualiza actiunile camerei este si ecranul LCD plasat in partea de sus") Interesant...
Mai jos consecventza dispare; nu mai aflam nimic de lentile si tun; aflam insa de un zoom wide 28 mm; aici treaba e chiar tare, o singura focala are un obiectiv fix, nu un zoom... de la douashopt la cit taica?
Daca e zoom, adica tun, care e lentile, scuzati.
Poate obiectiv pur si simplu?
La prezentarea de la pag 32, iar o ia domnu` Hosu cu lentilele; Olympusu` are lentile 5,7mm-22,9mm; poate diametru?
Oricum aflam ca aici Olympus a imbunatatzit calitatea lentilelor; cum , nu se spune; poate alea vechi erau mai cu shmirghel.
Aici aflam siderati care este: "Camedia fiind posesoarea unor lentile cu zoom wide 4x". Dar lentilele fara zoom cum sunt?
Bomboana pe coliva e viteza de declansare; tineti-va bine, asta "poate lua valori cuprinse intre 1/2000 si 15 secunde".
Tare!!!!!!!!!
Voia sa spuna viteza de expunere, dar a fost declansarea mai rapida la neuronul respectiv.
Pe urma iar mai jos suntem bagati in balarii; "desi nu dispune de cel mai performant obiectiv pe care il au cei de la Olympus" ...
Dar care e cel mai performant tun lentila zoom?
Deci stim sa folosim cuvintul obiectiv, dar... suntem sfiosi.
Cel mai performant obiectiv e mai cu definitie, mai cu contrast, mai cu ce? Performant in raport cu ce?
Dam pagina si aflam o prezentare a domnului Lacraru despre Canon G5.
Acolo, ne suim pe pereti din prima; cica " nici lentilele, realizate chiar de catre Canon, nu beneficiaza de un spatiu prea mare de manevra(tun)"

Tare!

Ca se trage cu tunu cu lentile sau ca ele vor sa danseze si nu e spatiu, nu se mai spune, pentru ca si aici vizorul este viewfinder.
Se mai spune ca modul de lucru al LCD-ului este destul de nou, fiind permise rotatii ale acestuia; pe vremea Canonului G2, G3, autorul era probabil inca la scoala.
Care nu i-a folosit, pentru ca mai jos citim ca obiectivul este "zoom wide 35 mm, zoom tele 140mm" si nu cum ar fi corect zoom 35-140, care nici aia nu ar fi corect, ca aia ar fi distanta focala echivalenta pentru 35mm...
De...

La pagina 27 aflam ca monitorul LG "are o diagonabila vizibila"!!!!!!!!

Mai jos la descrierea aparatului Fuji Finepix, memorarea expunerii si punctului de punere la punct este descrisa evident ditirambic si eronat: " posibilitatea de a bloca focalizarea si expunerea intr-un anumit moment, pentru ca la poze realizate ulterior sa fie folositi acei parametri"

Pai daca sunt blocate cum se mai fac pozele urmatoare?
Sau sunt memorate datele alea?
La pagina 38 se prezinta Corel Graphics si unul din ecranele de referinta e cu poza subsemnatului; multumim de onoare, dar ...
La pagina 134 este o pagina dedicata corectarii pe imagine a efectului de ochi rosii; desi in realitate e o chestie super simpla care se face in doi timpi si trei miscari, au umplut o pagina cu asta; la inceput se spune ca ochii rosii apar datorta folosirii blitului, si ca exista mai multe modalitati de reducere a efectului, dar " experienta a dovedit ca nici una nu este in totalitate eficienta"
Ba da!!!!!!!!
Difuzarea luminii si departarea blitului de axa optica sunt 100% eficiente!!!!!!!!!
Daca chestiile astea par interesante redactiei, sa trimita un abonament domnului Racovitan, care a avut bunavointa sa mentina situl asta pe picioare...sau si mai bine sa puna un banner cu "www.cafeneaua.com" pe situl revitei...daca mai e nevoie mai gasim erori...

Pina la urma, spuneam eu mai jos de Iaroslav Hajek si de schitele sale cu reporterul care scrie din burta despre viata animalelor; pasarea care se aseza pe un nuc devenea nuculeana, cea care statea pe un mar devenea merishorica si cea de pe un prun, prunishoara.
Pai ala era mic copil... zoom, diagonabila, tun, viewfinder... ehehe... vai de limba romana si de profesoru` dintr-a shaptea...
#13774 (raspuns la: #13744) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cum ma simt cand ma intorc in romania....... - de snoopy la: 06/05/2004 03:45:20
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Sunt plecata de 7 ani din tara si tot nu siu unde imi este locul,adica unde ma simt acasa.
Merg regulat in romania si de fiecare data inainte de plecare sunt emotionata si bucuroasa ca o sa ajung in acel loc unde mi-am petrecut cei mai frumosi ani din viata.
La vama romana insa imi piere deja putin din bucurie cand ii vad pe graniceri cum se comporta si cum controleaza bagajele in speranta ca vor gasi ceva ce nu este in regula ca sa imi sopteasca sa bag 20 euro in pasaport ca sa trec cu cele 20 de pungi de cafea ....
Prima oara am inceput sa discut cu ei dar nu am ajuns la nici un consens.Au inceput sa imi citeze legile x si paragrafele y si lumea din autocar a inceput sa creada ca din cauza mea stau atat de mult in vama si mi-au spus sa-i dau omului banii ca altfel vom ramane peste noapte acolo.I-am dat.Ce era sa fac?Daca n-o faceam si ne tinea acolo cred ca ma linsau ceilalti calatori!!!!!
Oricum,am invatat ceva!Cand am "prea multa" cafea in bagaje pregatesc deja banii in pasaport si pana acum nu au fost refuzati niciodata.
In fine...asta e!
Dupa nenumarate ore ajung si eu acasa si ma bucur cand vad casa mea,vecinii,camera mea si uit de calatoria stresanta.
Din pacate aproape toti prietenii mei sunt plecat din tara,unii muncesc pe vas altii cu alte contracte prin toata lumea.Atunci imi pun intrebarea ce caut de fapt acolo!Incep sa ma gandesc cu ce sa ma ocup in urmatoarele doua saptamani.Mama imi spune cine mai e in tara sau cine e venit in vizita si ma apuc sa dau telefoane.In final dau de cateva cunostiinte si prieteni si imi dau intalnire cu ei la o cafenea din oras.
Ajung seara la cafenea si imi salta inima de bucurie cand ii vad.Imi sunt dragi.Iau un loc langa ei la masa si raspund la intrebarile standard ca de ex cum e in germania,ce muncesc si cat castig pe luna.Nu-mi plac intrebarile de genul acesta dar nu am cum sa le evit.
Dupa "interviu" aud de la toti comentarii de genul "pai atat castigam noi aici intr-un an" si "noi nu avem din ce trai" si "ne ajung banii numai de mancare" si incep sa ma simt prost.
Dupa cateva minute se trece la alte subiecte si ma simt usurata.
DAR:Cand ma uit pe masa vad ca fiecare are ultimul model de telefon mobil si prefer sa nu il scot pe al meu pe masa ca sa nu aud comentarii de genul "am avut si eu acelasi telefon...dar acum 2-3 ani".....
Pentru mine nu conteaza telefonul.Important e ca merge.Nu imi trebuie te-miri-ce-telefon cu camera si cu wap....!!!!Dar pentru ei e important.Ma simt pierduta.Nu mai inteleg nimic.
Candva o intreb pe o tipa de unde si-a luat pantofii ca imi placeau.Mi-a spus magazinul de unde i-a luat si ca au costat 5,5 milioane.O gramada de bani si pentru mine.Dupa 5 minute imi spune tipa ca are probleme cu banii,ca le-a taiat curentul luna trecuta ca nu a avut bani sa-l plateasca.Acum chiar ca nu mai inteleg nimic!!!!Am mai ramas pe post de ascultator la masa si am aflat de niste cluburi din zona unde costa 300.000 intrarea si o sticla de Jack Daniels 1.800.000 si unde se merge in fiecare vineri si sambata.Nu mai suport sa stau si le spun ca merg acasa ca sunt obosita.
Nu stiu cum le merge la altii dar toleranta mea scade la 0 cand vad ca lumea se plange si dupa aceea vorbesc de bani de parca i-ar avea cu sacii acasa.
Eu nu castig rau aici dar orice om care sta in occident stie ce inseamna sa platesti o chirie de +500 euro,curentul,telefonul,impozitul si asigurarea la masina.Nu imi permit sa ies in fiecare weekend la discoteca.Nu-mi permit sa imi cumpar pantofi care costa mai mult decat castig intr-o luna....nu am ultimul tip de telefon....!!!!!
Duc o viata normala si ma bucur de ea si sunt fericita pentru orice zi fara probleme majore.
Nu as vrea sa mai traiesc acolo.Nu suport superficialitatea oamenilor.Nu vreau sa spun ca sunt toti asa,siu ca exista oameni care chiar au probleme financiare si nu vreau sa-bag pe toti in aceeasi oala!!!!
Ma refer doar la experientele mele personale.

"Judecata comunismului'sau'Amintiri din Comunism"Florin si atat, - de DESTIN la: 20/08/2004 22:24:47
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)

Hello! Florin,
Bine ai venit din vacanta,cum a fost in Grecia?

Good idea,o conferinta bine venita pe aceasta tema.

De acord cu tine, intr-o democratie definita...nu este firesc sa interzici dreptul nimanui de a spune punctul sau de vedere.

Atentie numai,comunismul nu a fost cu nimic mai "bland" decat nazismul...Daca il interzicem ca partid politic nu le vom da dreptul sa-si debiteze "operele comuniste".

Am lasat cei mai frumosi ani ai vietii mele acestor ucigasi,demolatori de biserici,(acum se inchina,impiedicandu-se in cravata...)lingai,perversi intr-o goliciune totala a mintii lor ...secaturi cu chip de fiinte umane.

Cu bine,


Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#20035 (raspuns la: #20029) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Destin - de Florin si atat la: 22/08/2004 22:12:53
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Salut,

Am fost in vacanta in Corfu, o insula aproape de Albania. De fapt este singurul teritoriu al Greciei care nu a fost deloc sub ocupatie otomana- a facut parte din teritoriile Venetiei.

Imi place sa inbin vacanta cu istoria si impreuna cu sotia am citit cam mai tot ce se putea inainte de a pleca.

Vacanta a fost extraordinar de frumoasa, insula fiind dominata de britanici. Ospitalitate nemaipomenita.
Peisajul iti taia rasuflarea.
Trei zile am inchiria o barca cu motor/ vaporas si am explorat partea de nord a insulea (am stat in Sidari).
Sint multe plaje mici care sint accesibile numai cu barca. Este foarte spectaculos sa inoti cu ochelari de scafandru si sa te uiti va pesti si vegetatia marina.

Hai ca inchei ca mi se face dor de dus...:))

Despre ce ai scris...'Am lasat cei mai frumosi ani ai vietii mele acestor ucigasi,demolatori de biserici,(acum se inchina,impiedicandu-se in cravata...) lingai,perversi intr-o goliciune totala a mintii lor ...secaturi cu chip de fiinte umane.' am sa revin...nu esti singurul...si ar fii bine ca cei mai tineri sa auda din experientele altora.

#20128 (raspuns la: #20035) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Doctorat?! - de (anonim) la: 09/01/2005 13:27:07
(la: Ma incapatanez sa fiu ROMAN!)
Nu stiu daca ai un complex de superioritate sau, traind in Romania si avind acel doctorat, ti s-ar da un statut 'om deosebit' da, vorbind intre noi, eu as spune bravo pentru pregatirea profesionala dar si ce daca...:)i

Nu pot sa-mi explic cum un om inteligent face o facultate si apoi un doctorat (pierde atit timp din frumosii ani ai tineretii invatind) si apoi spune ca nu a facut-o pentru bani.
Faptul ca ai ales sa lucrez unde lucrezi este o alegere pesonala care nu cred eu ma convinge ca dai dovada de eroism sau ambitie. Scuze pentru asta.
Este mai degraba o decizie care iti da comfort, nu te oboseste si poti sa iti dea acest statut de 'om deosibit'.

Faptul ca ai decis sa locuiesti in Romania este o preferinta personala..altii poate nu-ti impartasesc punctul de vedere.

A avea rude in strainatate, din nou nu este mare scofala. Pesonal am rude in Canada, USA, Australia si Europa...eu traind in Europa. Si fiecare dintre noi a plecat independent fara sa ceara ajutorul celuilalt.
Ne iubim, vorbim prin internet si nici unul nu mai vrea sa se intoarca in Romania. De fapt copii nostri, cind ne intilnim vorbesc in engleza pentru ca unii nu stiu romaneste deloc (casatoii mixte)
Si noi avem facultati si doctorate; personal am doua facultati. In schimb avem slujbe bune si sintem platiti foarte bine, asa cum ar trebui si tu sa fii platit pentru afortul pe care fara indoiala l-ai pus pentru diplome.

Locul unde traiesti, ce faci, ce slujba, ce pregatire ai este personal care nu cred ca ar trebui sa ne faca martiri, eroi sau viteji.

Iti doresc fericire in continuare si sanatate dar sa stii ca viata vine doar odata si fara sa-ti dai seama a zburat.

Dinu
plecat de vreo trei cincinale...:))
#33023 (raspuns la: #32588) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Teleobiectivul si Wide-Angle - de Dinu Lazar la: 11/01/2005 23:27:59
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"Gresesc cu ceva? Asta o stiu din tinerete."

Ehehe, frumosi anii aia ai tineretii, domnule Imus. Ne creeaza tot felu` de perspective...

Sigur ca teoretic, nu gresiti de loc, exista diferite decupari din perspectiva, care pot face ca anumite obiective sa para ca aplatizeaza planurile, si altele ca accentueaza perspectiva.
De fapt, perspectiva e numai una singura, daca ne referim la cea ortogonala clasica, cu un punct de statie si cu liniile care converg in acel punct; dar obiectivele decupind mai mult sau mai putin din ea, creeaza o falsa impresie de modificare a perspectivei.
Mai exista si alte perspective, cele mai cunoscute fiind cea cilindrica ( pe care ar trebui s-o cunoastem daca folosim aparate sau tehnici panoramice) si cea sferica - pe care o obtinem cu obiectivul ochi de peshte.
Vedem, din pdv al perspectivei, rezolvari senzationale in pictura clasica si in fotografia bine facuta.
#33188 (raspuns la: #33113) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...