comentarii

cel mai corect


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
horia esti un erou!dar cred c - de flavia la: 08/02/2005 21:54:18
(la: Copiii o "problema" de rezolvat...)
horia esti un erou!dar cred ca ti-e extrem de greu.imi pare rau ca tre sa treci singur prin asta.nu e corect deloc.
#35699 (raspuns la: #35604) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dragonfly - de carapiscum la: 09/02/2005 05:14:47
(la: De ce traiesc femeile mai mult decit barbatii)
Uneori este asa precum spui, sau sa admit ca de cele mai multe ori. Cu toate astea nu trebuie uitat faptul ca cele mai grele munci fizice (uneori chiar si psihice pt. ca, nu-i asa, simtirea barbatului nu se poate compara cu a femeii- si invers) le presteaza barbatii. De aia femeile nu se ocupa de turnat betoane, de ridicat case din temelii, de asfaltat strazi, de construit si intretinut masini samd. Firea femeii este de asa natura ca pur si simplu nu are cum se ocupa de asa lucruri dificile fara a cadea lata. Exista si exceptii, insa astea doar intaresc regula. As vrea eu s-o vad pe femeia aia care isi pune sotul sa aiba grija de copii pt. cateva zile in timp ce ea se duce si sapa la gradina cu cazmaua in soarele dogoritor de vara. SI daca femeile in general se lauda cu faptul ca sunt cele mai bune in a oferi educatie copiilor, atunci de ce se mai plang de neputintele barbatilor care ar trebui printre altele sa faca si aceste lucruri pt. a le lasa lor ceva timp liber in plus? Nu cumva asta e doar o chestie menita sa-i puna in lumina proasta pe barbati si sa le dea femeilor satisfactia (indreptatita, dupa parerea lor) de a-si consuma timpul numai pt. ele? Ce vreau eu sa spun e ca depinde de la caz la caz si dupa cum se inteleg cei doi. Dar daca tu sau ea ati luat impreuna niste decizii intr-un anumit moment al vietii si dupa aia ati descoperit ca aveti alte prioritati in viata decat cele din inceput (deh, lumea se mai schimba, se mai emancipeaza, mai merge prin cele strainataturi, mai vede traiul usor- ca sa nu zic usuratic- al unor femei lipsite de scrupule si de bun simt pt. familia pe care au intemeiat-o, mai gaseste cu cale ca merita mai mult decat partenerul fiindca ea pune/investeste peste puterea lui de a "restitui"), deci daca prioritatile se schimba in timp, de ce nu mai ramane macar amintirea faptului ca inainte de a ajunge sa constientizam asta am fost niste persoane care ne-am gandit initial la binele familiei intregi si abia apoi la binele personal? Eu asa cred, ca atat femeile cat si barbatii ajung sa-si puna astfel de probleme atunci cand forteaza lucrurile si vor sa obtina in mod cu totul egoist ceva doar pt. binele si fericirea proprie, lasand la o parte binele conjugal. Asta am facut si eu intr-o oarecare masura, asta cred eu ca facem noi toti. Probabil un f. mic procent dintre noi este capabil de a tine cont de acest aspect pana la sfarsitul vietii. Fiecare vrea sa-i fie bine si, de cele mai multe ori, fara a depune un efort personal. Fiecare asteapta sa-i fie daruit din partea celuilalt, daca se poate fara nici cel mai mic gest de multumire. Doar auto/satisfactia si auto/suficienta de a primi pt. cine/ce suntem noi (si ce meritam) sunt vizate, atata tot. Stiti ce cred eu, ca daca lumea toata n-ar fi abuzat atata de mandria asta care mananca pur si simplu rarunchii societatii moderne si daca fiecare ar fi invatat sa plece capul acolo unde trebuie- si cand trebuie- astazi n-ar mai fi existat subiect de discutie pe forum aici.
Tu spui ca o femeie munceste mai mult decat un barbat de cel putin 3 ori... Pe ce se bazeaza afirmatia ta? Apoi cu ce suntem noi vinovati ca v-ati nascut neputincioase in anumite privinte?- fizic vorbind. Sau cu ce sunteti voi vinovate ca ne-am nascut noi barbatii fara capacitatea de purtare in pantece a copiilor pe care n-ii dorim? Si tot nu pot intelege de ce majoritatea interpreteaza copiii ca pe un balast/surplus/povara in viata lor. Oare nu sunt acestia prima si cea de pe urma posibila investitie care ne poate aduce bucuria si satisfactia unei vieti cu adevarat implinite? Sau ce ne impiedica pe noi sa ne ingrijim de copiii nostri si in acelasi timp sa ne ocupam si de noi insine? Sau de ce nu i-am implica si pe ei in viata noastra sociala si nu i-am trata ca pe niste membri viabili ai familiei chiar daca sunt bineinteles fara minte destula ca sa inteleaga ce se petrece cu adevarat? Cred eu ca aici se dovedeste discrepanta si parca irealitatea unei situatii existente de facto. Copiii au nevoie de la un capat la celalalt sa li se dovedeasca nu numai dragostea si purtarea de grija din partea parintilor lor, dar si tratarea ca membri cu drepturi depline si egale in lumea si la sanul familiilor in care au luat fiinta. Asa mi se pare corect si logic. Altfel riscam sa facem din ei niste dusmani atat ai timpului nostru, cat si ai lor insisi.
Pe de alta parte ma gandesc la cate beneficii poate aduce in viata unei familii un copil- ca sa nu spun de mai multi. Chiar daca greutatile intretinerii si cresterii lor par insurmontabile uneori, chiar daca regretam decizia luata de a-i avea, chiar daca..., chiar daca..., ce poate fi mai frumos si mai plin de bucurie decat zambetul minunat al acelei mogaldeti cu ochisori sinceri si curati, ce poate fi mai de vis decat sa te uiti dupa ani si ani in urma si sa-i povestesti "la gura sobei" nazdravaniile copilariei?... Ca doar de aia sunt nepotii atat de indragiti de cei batrani, ca abia atunci inteleg si ei (bunicii lor) frumusetea clipelor prin care au trecut ei insisi candva.
Am cunoscut in viata mea familii care au trecut prin pragul unui colaps total cand singurul lor copil s-a sinucis (sau pur si simplu a murit din stie ce cauze nefericite); am cunoscut deasemeni familii care n-au putut avea copii si si-au fortat norocul, ca sa zic asa, luand spre ingrijire copii de la casele ce se ocupa de adoptii; apoi am vazut in lumea asta secularizata in care traiesc si eu ca exista o multime de oameni dispusi sa-si lase averile cainilor si pisicilor (de multe ori viata lor se rezuma doar la a creste si ingriji animale) decat sa faca un bine unor suflete fara ajutor si fara posibilitati reale in viata. E adevarat ce am spus, prioritatile se schimba pe zi ce trece si nu mai suntem interesati de viata umana cat mai ales de cea animala (sau extraterestra, dupa caz). Indraznesc sa spun ca am cazut inca de multa vreme sub simturile animalelor pe care le ingrijim si le iubim parca mai mult decat pe ingerasii de care vorbeam- si sa fiu iertat pt. indrazneala asta, sa nu se interpreteze ca afront adus adevaratilor parinti. Spun acestea indreptand degetul unei maini spre acei prunci muritori de foame si de sete si al celeilalte maini indreptate spre cainii si pisicile care cresc cu carne si arata ca niste batoze de nu mai pot merge pe strada. Si in timp ce unii se scarpina de mizerie si de purici din cauza saraciei, ceilalti se gudura si se scarpina pe dupa urechi (sau se ling in dos dupa excrementele delicioase) din cauza puricilor la fel de grasi si de lenesi ca si gazdele lor. Nu spun ca animalele trebuie sa sufere si sa stea flamande, intreb doar unde a disparut simtirea umana si incotro se indreapta?
Concluzia mea este ca nu copiii sunt o povara pt. noi, ci noi insine devenim o povara pt. ei atunci cand ii tratam ca pe niste hoti/banditi ce ne fura timpul acordat EGO-ului.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#35732 (raspuns la: #35463) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mi-ar placea si teoretic, e posibil... - de camyb1981 la: 09/02/2005 13:09:06
(la: V-ar placea sa cititi gandurile celor din jur? De ce?)
Freud sustinea existenta unui "transfer intelectual" in incercarea lui de a explica previziunile diverselor persoane care pretindeau si unele si aveau aceasta calitate; nu vi s-a intimplat niciodata sa va opreasca o tiganca pe strada sau ca o "ghicitoare" in cafea sa va spuna detalii precise despre viata voastra fara sa va fi cunoscut vreodata; chestii uimitoare, pe care nu le stiti decit voi?

Mie mi s-a intimplat; informatiile despare mine si despre gindurile mele erau 100% corecte, in schimb cele despre viitor erau pure speculatii, deductii pe baza dorintelor si a gindurilor... Freud sustinea ca acesti oameni au niste calitati neobisnuite si au puterea sa-ti citeasca efectiv in ginduri, sa-ti spuna ce ai in minte, de asta previziunile nu erau adevarate, dar informatiile despre trecut si prezent erau foarte precise.

Desigur, asat ii incuraja pe posesorii talentului sa scoata bani de pe urma acestui lucru, si nu putini sint niste mincinosi, dar exista si oameni care au aceasta putere.

Eu am vazut filmul cu Mel Gibson "Ce-si doresc femeile". dincolo de gluma, ideea m-a incintat, nu in vederea intruziunii in intimitatea cuiva, ci strict in scopul imbunatatirii relatiilor cu oamenii din viata mea; neexprimind explicit ceea ce gindesc si simt, nu reusim sa percepem si sa decodam anumite ginduri; si-atunci, da, eu as vrea sa le "citesc" :)


"Opreste trecerea. Stiu ca unde nu e moarte nu e nici iubire , si totusi te rog: opreste, Doamne, ceasornicul cu care ne masori destramarea."
cica banc - de Belle la: 09/02/2005 15:37:13
(la: Trancaneala Aristocrata)
ca n-am timp sa stau acum, recuperam mai tarziu cu taclalele :)


Subiect de examen: "Cum este iadul: exoterm sau endoterm? Motivati si argumentati".

Cu cativa ani in urma, la facultatea de Inginerie Chimica
a Universitatii din Oklahoma la examenul de "Termodinamica,
Caldura si Transfer de Masa", dr. Schlambaug profesor de termodinamica a dat urmatorul subiect de examen: "Cum este iadul: exoterm sau
endoterm? Motivati si argumentati".Simtind caracterul cu umor al
temei, majoritatea studentilor au incercat sa demonstreze "ceva"
folosind legea lui Boyle sau alte legi ale termodinamicii.

Raspuns original ( Studentul Michael Colb ) :

In primul rand trebuie postulat ca "daca sufletul exista, el
trebuie sa aiba in mod obligatoriu o masa proprie". Daca sufletul
are o anumita masa atunci si un mol de suflete trebuie sa aiba o
anumita masa molara.

Pentru a stabili daca in iad avem sau nu de a face cu un transfer de
masa de suflete, trebuie determinat in ce proportie ajung sufletele in
iad si in ce masura mai pleaca ele de acolo. Este justificat sa
acceptam ipoteza conform careia " toate sufletele ajung in iad si ele nu mai pleaca de acolo".

Justificare: In ceea ce priveste sufletele care ajung in iad,
trebuie sa avem in vedere conceptele diferitelor religii din lume.
Unele religii sustin ca daca nu esti membru al acelei religii vei
ajunge in iad.

Din moment ce exista mai multe asemenea religii, deducem ca toti
oamenii si toate sufletele ajung in iad. Considerand rata de
inalta crestere a populatiei Terrei si faptul ca pana la urma toti
murim, deducem ca numarul de suflete din iad este in continua crestere.

Daca se analizeaza cu atentie rata de modificare a volumului
iadului, se poate constata faptul ca potrivit legii lui Boyle,
"pentru ca temperatura si presiunea sa fie constante, raportul dintre
masa sufletelor si volumul iadului trebuie sa fie constant".

Ipoteza 1: Daca iadul se dilata mai incet decat se umple cu suflete,
sau nu se dilata deloc atunci temperatura si presiunea vor creste
pana cand iadul va exploda in bucati;

Ipoteza 2: Daca iadul se dilata mai repede decat se umple cu
suflete atunci temperatura si presiunea vor scadea pana cand iadul
va ingheta complet.

In aceste conditii se pune problema care poate fi raspunsul corect
la intrebarea initiala. Daca se accepta postulatul oferit de Teresa
Banyai, studenta in anul I de la facultatea de litere, potrivit caruia "mai
repede ingheata iadul decat sa ma culc cu tine", si avand in vedere
faptul ca pana acum eu nu am reusit sa am o relatie sexuala cu ea, atunci ipoteza 2 nu poate fi corecta.

In concluzie: Iadul este exoterm.

Studentul Michal Colb a fost singurul care a luat nota 10.
#35773 (raspuns la: #35750) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mya, mie-mi sinteti dragi tocmai de asta:) - de camyb1981 la: 10/02/2005 10:14:08
(la: Ce defecte aveti?)
Ai dreptate, daca ne-ar zice altii defectele, unde-ar mai fi distractia?eu stiu ca sint de multe ori o scorpie(!!!) si de aici mai vine un defect: cam tot de multe ori imi si place, dar nu fac rautati gratuite sau chestii de genul, sint pur si simplu afurisita si nesuferita, gata, am zis-o; as putea sa ma mai indrept, numai ca deocamdata nu vreau:)

Am citit la un moment dat intr-o carte a lui Martin Amis, "Time`s Arrow", despre o teorie a unei stari imediate mortii numite "kamaloka"; n-as putea sa va explic foarte detaliat, dar ideea era ca dupa moarte sa traiesti exact ce sentimente ai determinat la ceilalti, daca i-ai facut fericiti esti fericit la rindul tau, daca i-ai ranit, te vei simti ranit; nu pot sa zic ca nu mi-a dat de gindit, mai ales ca intentia ta d multe ori difera de perceptia celuilalt...

Pina atunci, incerc sa-mi corectez anumite defecte, dar ma tem ca asta nu impiedica altele sa apara; ideea e sa incercam sa le limitam inainte de a ne face rau noua si celorlalti.

Acuma, sincer, cu gindurile necurate, m-ai cam pus pe ginduri:)

Ar fi interesant sa mai auzim si alte personaje celebre, nu numai pe domnu` Doja:)

Iar cu Horia, bineinteles ca nu e nici pe departe "rebut"; Horia, cumva fosta ta nevasta e izvor de intelepciune si dreptate absoluta?Sa creada ce vrea, stim noi ca esti un tip de treaba, daca te iubesc caii, e de bine, pe ei n-ai cum sa-i minti;)


"Opreste trecerea. Stiu ca unde nu e moarte nu e nici iubire , si totusi te rog: opreste, Doamne, ceasornicul cu care ne masori destramarea."
#35854 (raspuns la: #35687) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Puteti sa faceti un experimen - de mya la: 10/02/2005 21:54:05
(la: V-ar placea sa cititi gandurile celor din jur? De ce?)
Puteti sa faceti un experiment intr-o zi.

Va uitati la oamenii din jur cu mare atentie (mai discret asa...fara sa va holbati) si le observati miscarile, ticurile, expresia fetei (mimica), ochii (se vede in ei daca sunt tristi, veseli, absenti, rai, buni...etc.). Apoi va mai uitati la culorile cu care sunt imbracati (deschise= destinsi/veseli; inchise=cu probleme/dificultati), la mers (repezit, relaxat, imprastiat, unduitor etc.), la genul hainelor. O sa vedeti ca de ex. persoanele mai serioase (care isi castiga banii cu capul) poarta haine mai sobre iar persoanele mai labile (cu complexe de la mici la mari) care mizeaza pe fizic mai mult - poarta haine mai tipatoare. Cu frezele, machiaj si accesorii e la fel.

O sa vedeti ca va puteti face o idee despre omul in cauza - relativ corecta. Unul normal "respira" un fel de armonie in jur.

Incercati cu doi trei indivizi necunoscuti si vedeti ce va inspira ;). Pe urma incercati sa faceti chestia asta cu voi insiva, cum ati aparea voi altora?!
#35903 (raspuns la: #35894) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
past & copy - de carapiscum la: 11/02/2005 02:28:13
(la: Copiii o "problema" de rezolvat...)
Retranscriu mesajul de mai jos pe care l-am trecut intai la subiectul "de ce traiesc femeile mai mult decat barbatii?".

Adresat lui Dragonfly:
"Uneori este asa precum spui, sau sa admit ca de cele mai multe ori. Cu toate astea nu trebuie uitat faptul ca cele mai grele munci fizice (uneori chiar si psihice pt. ca, nu-i asa, simtirea barbatului nu se poate compara cu a femeii- si invers) le presteaza barbatii. De aia femeile nu se ocupa de turnat betoane, de ridicat case din temelii, de asfaltat strazi, de construit si intretinut masini samd. Firea femeii este de asa natura ca pur si simplu nu are cum se ocupa de asa lucruri dificile fara a cadea lata. Exista si exceptii, insa astea doar intaresc regula. As vrea eu s-o vad pe femeia aia care isi pune sotul sa aiba grija de copii pt. cateva zile in timp ce ea se duce si sapa la gradina cu cazmaua in soarele dogoritor de vara. SI daca femeile in general se lauda cu faptul ca sunt cele mai bune in a oferi educatie copiilor, atunci de ce se mai plang de neputintele barbatilor care ar trebui printre altele sa faca si aceste lucruri pt. a le lasa lor ceva timp liber in plus? Nu cumva asta e doar o chestie menita sa-i puna in lumina proasta pe barbati si sa le dea femeilor satisfactia (indreptatita, dupa parerea lor) de a-si consuma timpul numai pt. ele? Ce vreau eu sa spun e ca depinde de la caz la caz si dupa cum se inteleg cei doi. Dar daca tu sau ea ati luat impreuna niste decizii intr-un anumit moment al vietii si dupa aia ati descoperit ca aveti alte prioritati in viata decat cele din inceput (deh, lumea se mai schimba, se mai emancipeaza, mai merge prin cele strainataturi, mai vede traiul usor- ca sa nu zic usuratic- al unor femei lipsite de scrupule si de bun simt pt. familia pe care au intemeiat-o, mai gaseste cu cale ca merita mai mult decat partenerul fiindca ea pune/investeste peste puterea lui de a "restitui"), deci daca prioritatile se schimba in timp, de ce nu mai ramane macar amintirea faptului ca inainte de a ajunge sa constientizam asta am fost niste persoane care ne-am gandit initial la binele familiei intregi si abia apoi la binele personal? Eu asa cred, ca atat femeile cat si barbatii ajung sa-si puna astfel de probleme atunci cand forteaza lucrurile si vor sa obtina in mod cu totul egoist ceva doar pt. binele si fericirea proprie, lasand la o parte binele conjugal. Asta am facut si eu intr-o oarecare masura, asta cred eu ca facem noi toti. Probabil un f. mic procent dintre noi este capabil de a tine cont de acest aspect pana la sfarsitul vietii. Fiecare vrea sa-i fie bine si, de cele mai multe ori, fara a depune un efort personal. Fiecare asteapta sa-i fie daruit din partea celuilalt, daca se poate fara nici cel mai mic gest de multumire. Doar auto/satisfactia si auto/suficienta de a primi pt. cine/ce suntem noi (si ce meritam) sunt vizate, atata tot. Stiti ce cred eu, ca daca lumea toata n-ar fi abuzat atata de mandria asta care mananca pur si simplu rarunchii societatii moderne si daca fiecare ar fi invatat sa plece capul acolo unde trebuie- si cand trebuie- astazi n-ar mai fi existat subiect de discutie pe forum aici.
Tu spui ca o femeie munceste mai mult decat un barbat de cel putin 3 ori... Pe ce se bazeaza afirmatia ta? Apoi cu ce suntem noi vinovati ca v-ati nascut neputincioase in anumite privinte?- fizic vorbind. Sau cu ce sunteti voi vinovate ca ne-am nascut noi barbatii fara capacitatea de purtare in pantece a copiilor pe care n-ii dorim? Si tot nu pot intelege de ce majoritatea interpreteaza copiii ca pe un balast/surplus/povara in viata lor. Oare nu sunt acestia prima si cea de pe urma posibila investitie care ne poate aduce bucuria si satisfactia unei vieti cu adevarat implinite? Sau ce ne impiedica pe noi sa ne ingrijim de copiii nostri si in acelasi timp sa ne ocupam si de noi insine? Sau de ce nu i-am implica si pe ei in viata noastra sociala si nu i-am trata ca pe niste membri viabili ai familiei chiar daca sunt bineinteles fara minte destula ca sa inteleaga ce se petrece cu adevarat? Cred eu ca aici se dovedeste discrepanta si parca irealitatea unei situatii existente de facto. Copiii au nevoie de la un capat la celalalt sa li se dovedeasca nu numai dragostea si purtarea de grija din partea parintilor lor, dar si tratarea ca membri cu drepturi depline si egale in lumea si la sanul familiilor in care au luat fiinta. Asa mi se pare corect si logic. Altfel riscam sa facem din ei niste dusmani atat ai timpului nostru, cat si ai lor insisi.
Pe de alta parte ma gandesc la cate beneficii poate aduce in viata unei familii un copil- ca sa nu spun de mai multi. Chiar daca greutatile intretinerii si cresterii lor par insurmontabile uneori, chiar daca regretam decizia luata de a-i avea, chiar daca..., chiar daca..., ce poate fi mai frumos si mai plin de bucurie decat zambetul minunat al acelei mogaldeti cu ochisori sinceri si curati, ce poate fi mai de vis decat sa te uiti dupa ani si ani in urma si sa-i povestesti "la gura sobei" nazdravaniile copilariei?... Ca doar de aia sunt nepotii atat de indragiti de cei batrani, ca abia atunci inteleg si ei (bunicii lor) frumusetea clipelor prin care au trecut ei insisi candva.
Am cunoscut in viata mea familii care au trecut prin pragul unui colaps total cand singurul lor copil s-a sinucis (sau pur si simplu a murit din stie ce cauze nefericite); am cunoscut deasemeni familii care n-au putut avea copii si si-au fortat norocul, ca sa zic asa, luand spre ingrijire copii de la casele ce se ocupa de adoptii; apoi am vazut in lumea asta secularizata in care traiesc si eu ca exista o multime de oameni dispusi sa-si lase averile cainilor si pisicilor (de multe ori viata lor se rezuma doar la a creste si ingriji animale) decat sa faca un bine unor suflete fara ajutor si fara posibilitati reale in viata. E adevarat ce am spus, prioritatile se schimba pe zi ce trece si nu mai suntem interesati de viata umana cat mai ales de cea animala (sau extraterestra, dupa caz). Indraznesc sa spun ca am cazut inca de multa vreme sub simturile animalelor pe care le ingrijim si le iubim parca mai mult decat pe ingerasii de care vorbeam- si sa fiu iertat pt. indrazneala asta, sa nu se interpreteze ca afront adus adevaratilor parinti. Spun acestea indreptand degetul unei maini spre acei prunci muritori de foame si de sete si al celeilalte maini indreptate spre cainii si pisicile care cresc cu carne si arata ca niste batoze de nu mai pot merge pe strada. Si in timp ce unii se scarpina de mizerie si de purici din cauza saraciei, ceilalti se gudura si se scarpina pe dupa urechi (sau se ling in dos dupa excrementele delicioase) din cauza puricilor la fel de grasi si de lenesi ca si gazdele lor. Nu spun ca animalele trebuie sa sufere si sa stea flamande, intreb doar unde a disparut simtirea umana si incotro se indreapta?
Concluzia mea este ca nu copiii sunt o povara pt. noi, ci noi insine devenim o povara pt. ei atunci cand ii tratam ca pe niste hoti/banditi ce ne fura timpul acordat EGO-ului."
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
lui donquijote - de no_name la: 11/02/2005 12:55:00
(la: suflet ratacit)
no_name
sintetic si la obiect
corecte cele spuse de tine ...
desi pe fiecare tema se poate broda destul de mult ... in linii mari asa este
#35955 (raspuns la: #35948) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sufletul e esenta curata a ce - de mya la: 11/02/2005 21:08:10
(la: Despre dorinta de a fi mai tineri.)
Sufletul e esenta curata a ceea ce suntem noi (de-a lungul vietilor, neschimbata) un fel de imagine perfecta a lui Dumnezeu (adica vesnic, fericit, fara dileme si probleme).

Ego-ul e o manifestare a simturilor omului (cele 5 simturi) numai din viata actuala, prezenta. Daca te enervezi, se enerveaza ego-ul, daca te exciti se excita ego-ul, daca te emotionezi puternic se emotioneaza ego-ul etc.

Iluminatii zic ca trebuie sa scapi de "coaja" ego-ului (simturilor) si sa ajungi sa-ti vezi sufletul. De aici si greutatea intelegerii depline a explicatiilor legate de suflet si ego. Incerci sa le intelegi prin prisma ego-ului si e imposibil.Trebuie ca intelegerea sa vina din intuitie, din suflet ca sa se perceapa corect.

De regula, fiindca in omul obisnuit predomina simturile si nu sufletul, omul se identifica puternic cu ego-ul lui, cu drama vietii si deci sufera. Daca s-ar identifica toti cu sufletele lor (fericite mereu) ar fi alta treaba. Ar fi toti cam ca Isus, Budda etc. O sa zici ca nu are nici un farmec sa fie toti asa ca s-ar plictisi lumea. Da' nu stii ce vorbesti ;).

Calugarii avansati spiritual sunt asa, d-aia unii ajung sa "vada" efectiv prin tine, sa traiasca fara mancare, somn...numai din har divin (meditatie lunga, introspectie, rugaciune etc).

Trebuie sa pui mana si sa citesti despre toate astea, nu mai pune intrebari pe forumuri (poti sa fi indus in eroare usor), citeste tu direct. Exista multe carti despre vietile sfintilor, avatari, comentarii profunde ale cartilor sfinte etc. Sunt foarte interesante si inspirante.

Aici poti sa-ti pierzi timpul relativ usor, citind insa direct de la sursa - nu.
#36057 (raspuns la: #36046) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu exista retete absolute... - de donquijote la: 13/02/2005 20:56:57
(la: despre fidelitate)
despre fantezii si dorinte 'ascunse'? poate sfiintii nu le au. cred ca orice om normal, femeie sau barbat, le-a avut si continua se le aibe. intrebarea e daca incearca sa le puna in practica sau le lasa sa se transforme in regrete.

daca esti implicat intr-o relatie proaspata (cativa ani), e greu sa decizi pentru ca mai speri in schimbari (dupa ce trece timpul constati ca oamenii nu se pot schimba...) si ti-e frica de necunoscut. din pacate capacitatea de distinctie vine cu timpul si experienta acumulata.

nu as spune ca exista un punct limita dupa care nu se mai fac schimbari in viata. niciodata nu e prea tarziu.

in problemele de genul celor discutate pe subiectul de fata, intuitia (pe care o au mai mult femeile) e un element cheie deoarece practic nu te poti implica total intr-o noua relatie pana cand nu te-ai eliberat complet de cea veche. si atunci, alternativa e ca la poker: trebuie sa iei decizii bazate pe o cantitate insuficienta de informatie: refuzi oferta? ridici miza? 'pas parole' ?.
si riscul e ca la poker: poti castiga tot potul sau sa ramai in fundul gol. si sa nu uitam ca lumea e plina de trisori si inca si mai plina de blufanti (e corecta exprimarea? ma refer la cei care folosesc bluful), mai ales barbatii...

si pana la urma e o decizie individuala care si-o ia fiecare dupa cum simte, dupa imprejurari si mediul social, in conformitate cu educatia primita si exemplele pe care le are din familie si cercul de prieteni.

in probleme de genul asta e mai bine sa te tii deoparte (decat daca e vorba de situatii foarte grave cum ar fi violenta conjugala). nu e recomandat de dat sfaturi, nici macar in familie. oricum iese, cel care sfatuieste are mare sanse sa iasa prost si sa-si indeparteze prietenii/rudele.

by the way - flirtul prin internet e infidelitate? :)

p.s. exista multe teorii decizionale, unele pornind chiar de la jocul de poker care se pot aplica si relatiile de cuplu...bineinteles unde ratiunea nu e orbita de dragoste...
Am lansat o asemenea intreb - de demelza la: 14/02/2005 17:57:47
(la: OPERATIILE ESTETICE O NECESITATE ?)
Am lansat o asemenea intrebare pe forum, intrucat sunt direct interesata, si a fost interesant sa aflu si opiniile voastre vis-a-vis de acest subiect.
Si am sa va spun si de ce:
Pana acum 5 luni, ma gandeam cum sa imi pun un banut mai mult deoparte ba da imi umflu un san, daca nu doi, ba sa imi scot o coasta, vorba unei prietene de aici, ba sa imi fac un lifting sau sa recurg la o liposuctie. Nu eram obsedata, dar nu as fi exclus ipoteza.
Adica, ma vedeam atat de diforma, ca nici un java nu ma scotea asa cum apaream eu in ochii mei.
Asta pana la accident.
Dupa accident, cand un medic din Barlad a gasit de cuviinta sa imi puna un picior intr-o pozitie gresita in urma operatiei bimaleolare, iar altii din Iasi au sesizat eroarea si m-au mai operat odata la acelasi picior si l-au reasezat in pozitia corecta, si dupa inca doua interventii chirurgicale a oaselor la celalalt picior , dupa o coasta rupta si diferite fragmente oasoase risipite pe langa pleura, si lipsurile de carne de pe corpul meu, am inceput a gandi altfel despre "chirurgia plastica si reparatorie"
Daca pana acum vedeam interventia plastica ca fiind un moft, astazi o vad necesitate. Pentru ca am aflat intre timp pe pielea mea iarasi, ca, chirurgia estetica este de doua tipuri 1-reparatorie, 2-plastica dar cea reparatorie nefiind multumitoare intru totul, de cele mai multe ori pentru a te apropia de realitatea de inaintea mutilarii avand nevoie si de cea plastica.
Toata lumea care a postat un raspuns subiectului s-a gandit la fund , tate si buze. Imi cer scuze pentru exprimare.
Si chiar a te gandi la fund , coaste , tate si buze tot ar fi de inteles. Pentru ca daca eu vreau sa imi pun o ureche in frunte acolo mi-o pun . De ce? Pentru ca poate insemna ca, cineva din societatea asta de doi lei mi-a creeat o asemenea sechela, mi-a construit o asemenea dorinta, si undeva a lansat o asemenea cerinta. Pentru ca un anunt de incadrare pe un loc de munca incepe in felul urmator "angajez doamna/domnisoara pana in 35 de ani, aspect fizic placut". Aspectul asta "fizic placut" avand o paranteza laaarga...
Iar tu care ai facut cinspe facultati, te lasi invins la o recrutare de cea care si-a tocit taliutza pe bancile scolii pana in clasa a opta. Sunt bulversata ca in lumea noastra se intampla asta. Dar noi am creeat societatea asta.
NOI, barbati si femei la un loc.
#36293 (raspuns la: #35650) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
demelza(fosta#32334) - de demelza la: 14/02/2005 18:54:51
(la: Copiii o "problema" de rezolvat...)
demelza(fosta#32334)
Bun, dar acolo nu sunt firme care sa se ocupe de cei care nu au nici un sprijin in acest sens? Care sa va ajute sa respirati in 2 la nevoie ?
Nici in Romania nu ii mai poti lasa pe micuti in strada pentru ca sunt , generatie de generatie mai precoce, si democratia noastra i-a invatat pe romani cum sa isi puna anomaliile in aplicare..
In rest...toate bune si frumoase, ii mai poti lasa liberi pe la tzara, doar in mediu "virgin". Pedofili , homosexuali si psihopati cat cuprinde pe toata strada , ca iti este si frica.
Nu am copii dar am sunt ingrijorata pentru ei , si ii iubesc, as infia o suta daca as avea resurse si as face gemeni daca sotul meu ar fi de acord cu tehnologia...
Am 2 nepotei care au crescut sub ochii mei (e departe de a spune ca i-am crescut), unul din ei avand acum 5 ani, dar patru ani i-a dus in spate subsemnata.
M-am gandit doar ca ar prinde extraordinar de bine o asociatie care sa se ocupe corect de acest aspect.
Dar pentru asta astept plangerile parintilor.
Iar daca eu ma voi speria si dau bir cu fugitii , atunci poate se va gasi altcineva sa o faca, si sa ma bucur si eu...
Te pup
#36307 (raspuns la: #35620) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cand am spus disputa m-am ref - de donquijote la: 14/02/2005 20:31:44
(la: De ce traiesc femeile mai mult decit barbatii)
cand am spus disputa m-am referit la speta cu capul si gatul si nu dialog in sine.

incepe sa semene cu disputele intelectuale din saloanele frantuzesti dinaintea revolutiei unde se purtau discutii inteminabile pe teme neimportante numai cu scopul de a dovedi care din participanti e mai spiritual (am vazut si un film pe tema asta, nu-mi amintesc titlul).

de fapt s-a deviat de la idea de baza la eterna disputa dintre sexe...dar se pare ca asta e soarta subiectelor de pe forumuri. ceva ca la telefonul fara fir. am constat-o si pe alte subiecte. se pare ca asta face forumurile (am zis-o corect?) atractive. bineinteles cat nu se deviaza de la regulile (scrise si nescrise) ale curtoaziei care trebuie sa se manifeste si in cafeneaua asta virtuala.
oricum dialogul pe tema data poate continua atata timp cat cineva mai baga idei proaspete ca sa nu se plictiseasca lumea...
pas parole
firul e pentru toti - de donquijote la: 15/02/2005 00:53:09
(la: De ce traiesc femeile mai mult decit barbatii)
pentru belle
cica un tip se intoarce acasa dupa o lunga calatorie de afaceri. sotia il intampina zambitoare si plina de sperante, dar se alege numai cu o strangere de mana frugala. ea: 'nu-mi dai si un pupic draga? nu ne-am vazut de atata timp' el: 'suntem casatoriti de zece ani si inca ti-ai luat gandul de la orgii...'

cu cat sunt mai multii (participanti la discutie, bineinteles, cum altfel...) e mai interesant...

anisia
in vremurile de mult trecute barbatii mureau mult in razboaie si probabil si mai de multa bautura. femeile munceau si ele din greu (in afara de de alea mai instarite) dar faceau multi copii. dupa cate stiu eu (sa ma corecteze cei cu studii medicale daca gresesc) in timpul sarcinii sistemul imunitar se intareste, asa ca statistic erau mai putin expuse bolilor.

si mie mi-a povestit una de viata anterioara, cica as fi trait prin franta renasterii (secXV) si eram un fel de artist/aventurier si liber cugetator. dar nu-mi aduc aminte nimic. se pare insa ca nu m-am schimbat mult, desi partea cugetatoare e mai dominanta decat cea aventuroasa
:)))

reactii si situatzii - de Marya la: 15/02/2005 12:57:58
(la: suflet ratacit)
Mi-este un pic greu sa imi dau seama in ce masura reusesti sa ponderezi si sa-ti stapanesti propriile reactii.Sant nedumerita atunci cand spui ca iti iubesti sotzul,dar te-ai indragostit de altcineva.Cert este ca el,fostul sotz avea acelasi mod de a trata lucrurile---ai fost inlocuita foarte repede,daca nu cumva chiar inainte de a te hotara sa pleci.
Cum poate fii "ok si asa" ,atunci cans sotzul incepe sa te neglijeze?Faptul ca inchizi ochii in fatza greutatilor nu te scuteste sa simti amarnic pe pielea ta consecintzele.
Nu uita ca tu si numai tu hotarasti alaturi de cine vrei sa traiesti.Nu este vina nimanui ca ai ales acest drum,numai tu poti alege daca vrei sa ramai langa iubitul tau--actualul--in cida nemultumirilor care apar.
Nu iti plange de mila,nu vei dobandi iubire prin suferintza !
Crezi ca ai gresit indragostindu-te de altcineva si parasindu-ti familia ?
Ti-e teama ca nu cumva suferintza de acum...sa fie consecintza faptelor tale din trecut ! Fii mai realista! De ce consideri ca ai gresit parasind un om care incepuse sa te neglijeze ? Nu ! Important este ca atunci ai stiut ce vrei,ti-ai urmat inima si nu are rost sa regretzi gestul.Acum ti-ai dat seama ca nu esti fericita...--gandeste-te ca,la fel de bine puteai sa fii...Urmeaza-ti inima si de aceasta data--doar asa poti face alegerea corecta fara ca ,in viitor,sa regretzi.Ai deja o dovada concreta--sotul tau a ales o alta femeie dupa doar 2 saptamani--asadar,sant convinsa ca tu ai facut alegerea corecta--ai plecat--inainte de a lasa sa se intample mai mult.
Iti doresc MULT CURAJ si ..infrunta orice situatzie.
Trebuie sa gasesti iubure nu sa incerci sa o obtii !
Multa liniste sufleteasca.
demelza(fosta#32334) - de demelza la: 15/02/2005 23:39:49
(la: OPERATIILE ESTETICE O NECESITATE ?)
demelza(fosta#32334)
Iti multumesc pentru acest comentariu, atat de corect expus de altfel.
Si felicitari pentru modul tau de viata sanatos. Dar de multe ori un mod de viata nesanatos nu ni se datoreaza neaparat noua.
Doua slujbe, un mediu toxic , cateva necazuri dure, si este suficient sa te transformi in Bau-Bau...
#36421 (raspuns la: #36367) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ce se intampla, cand emigrezi - de mya la: 17/02/2005 05:04:55
(la: Emigratia spala WC-urile (?))
Ce se intampla, cand emigrezi in alta tara trebuie musai sa oferi ceva societatii unde te duci: o calificare, limba noua ca sa te descurci in noua lume. Daca nu stii limba si nu ai nici o calificare competitiva pe noua piata de munca, nu ai pe cine cauta. Tre' sa faci munci simple pana mori...sau pana iti vine ideea stralucita sa te apuci de un curs, ceva.

Multi emigranti se simt lezati in amorul lor propriu ca nu le este recunoscut geniul carpatin peste granite. Unii vor sa-si arate diplomele, notele etc. da' asta nu intereseaza pe nimeni. Angajatorul vrea sa vada ca esti dezghetat, profesionist si pus pe treaba. Daca nu vorbesti corect nici nu se uita la tine, pa si pusi! Oamenii in occident sunt in general mult mai relaxati decat cei din estul Europei...sa zicem. Se vede diferenta de mentalitate, eu asa zic.

Acum vreo 15 ani am avut un fost coleg de serviciu care a fugit in State si povestea ca la primul interviu pe care l-a dat acolo, era o intrebare de genul:"De ce vrei sa lucrezi la firma asta?". El a raspuns ceva de genul: "Ca sa imi aduc aportul la cresterea productiei firmei etc.". Cica aia au ras cu lacrimi si l-au respins. Trebuia sa zica "Pentru bani sau ca sa-mi fac meseria fiindca imi place"...nu sa bage textul cu aportul. Text comunist. Radea si el acuma.

D-aia zic ca unii sunt putin rupti de realitate si nu se orienteaza. Am cunoscut multi cu licente, oameni capabili care nu vorbeau bine limba tarii de emigratie si lucrau job-uri ordinare, spalau vase, tundeau iarba si erau terminati fizic dar mai ales psihic. Munceau foarte mult si pe bani foarte putini da' nu puneau mana sa invete limba, se adunau in grup si-si plangeau de mila. I-am evitat puternic, poti sa cazi in lumea lor, sa te traga efectiv inapoi. E aiurea.

Nu e nici o rusine sa muncesti munci amarate pana te dai pe brazda, te orientezi, iti faci o calificare etc. Am un unchi fost violonist renumit care a emigrat in Germania acum zeci de ani si la inceput spala trotoarele cu furtunul noptile ca sa aiba ce sa manance. Sotia lui spala veceuri. Aveau doi copii mici. Acum e multimilionar, e om de afaceri, a facut o gramada de bani. Un tip foarte intreprinzator si pe faza. Depinde de fiecare sa se adapteze la noua lume mai repede sau mai lent.
beethoven - de giocondel la: 17/02/2005 20:32:40
(la: progresul in medicina - bun sau rau?)
nu am situt ca Johannes Chrysostomus Wolfgangus Theophillus Amadeus Mozart era surd..:):):):):)

cat despre stiinta, ca orice in lumea asta fizica, are doua fatzete...si ca intodeauna, depinde de om ce alegeri face...medicina este foarte buna si necesara, se dezvolta , se va dezvolta neinchipuit de mult, atat de mult incat peste "ceva" timp va ajunge la o simplitate nebanuita acum...si sa speram ca omul va lua deciziile corecte pe parcurs.

numai bine!!

"Knowledge is a  single point, but the ignorant have multiplied it."
-The Seven Valleys -
Romanii - agonie si extaz - de alex_pe la: 18/02/2005 02:27:58
(la: Romanii vazuti de romani)
Hmmmmmm.....eu sunt tanara si sunt multumita de ceea ce sunt ca si individ si imi asum toate trasaturile bune si rele atat cele de caracter cat si cele ancestrale (daca se poate vorbi aici de asa ceva cu referire la faptul ca sunt romanca).
Parerea mea este insa ca fiecare avem dreptul de a alege ce ne frustreaza, ce ne place, ce nu ne place, ce limba vorbim, ce negam si ce sustinem.
Eu una nu i-as judeca prea aspru pe cei care aleg sa isi uite originea (buna sau rea - nu sunt eu in masura sa judec) pentru ca in definitiv este pierderea si alegerea lor. Cineva mi-a spus odata :"Cate limbi stii atatia oameni esti" si aceasta maxima se poate interpreta si in sens mai larg.
Si inca ceva in final - nu mi se pare corect sa judecam o majoritate dupa cateva specimene - in definitiv persoana care face acest comentariu are banuiesc comportament diametral opus persoanelor asupra carora ridica semne de intrebare.
Cred ca exista in orice majoritate indivizi care se rusineaza de apartenenta lor la acea majoritate pentru ca pur si simplu nu li se potriveste (sau ei asa considera) si este dreptul lor.
transcendenta - de giocondel la: 18/02/2005 05:50:56
(la: Reincarnarea sufletului si suflete surori)
"Cunoscand ADEVARUL , DUMNEZEU ca cuvant sau persoana sau ca ce vrei tu, cade direct din vocabularul tau.....nu-l mai poti personifica, ca cuvant nu-l mai folosesti, pentru ca nu se mai poate."

nu contrazic, ba dimpotriva deseori in mesajele postate pe cafenea am spus acelasi lucru: numindu-l pe Dumnezeu, automat il limitam, este un fel de revers al ideii ca dumnezeu a creat pe om dupa asemanarea sa, caci se pare ca omul Il creaza pe dumnezeu dupa asemanarea lui si asta pentru ca omul are limitari si pt ca este captiv al lumii acesteia iluzorii in mare parte, datorita dualitatii sale.

oricum...imi mentin punctul de vedere ca profetii ( care intr-adevar sunt mai multi si multi nu au fost mentionati in istrie pt simplul fapt ca s-au manifestat cine stie caror triburi obscure, in cine stie ce vremuri si mai obscure) au un rang diferit decat cel al omului de rand sau al oamenilor iluminati.Exista un spirit de alta natura ce se manifesta in Ei, au statut triplu, nu numai dual: sunt oameni pentru ca dorm si beau apa, sunt divini pentru ca reflecta lumina divina, la fel cum onglinda reflecta razele soarelui si sunt profeti pentru ca sunt canale pure,receptacole si transmitatori ai Cuvantului Divin.ceilalti despre care vorbeati dumneavoastra sunt oameni ce incearca sa se desprinda din valurile iluziei si ego-ului si atat.

Dumneavoastra pareti a cunoaste mare parte din acest adevar, insa personal prefer sa acord credit omului care zice: mah eu stiu ca nu stiu nimik..pentru ca oricat am cunoaste pe calea ratiunii sau orice am experimenta extrasenzorial, niciunul dintre noi nu stie cu adevarat NIMIK!!!si cine Nu stie ca Nu stie nimic, se numeste ca se afla momentan intr-un stadiu profund de ignoranta ...SI cine stie ceva nu stie indeajuns pentru simplul fapt ca INIMA OMULUI ESTE MULT PREA mica sa poata cuprinde ceea ce ste de necuprins ori mintea sa sa poata patrunde ceea ce e de nepatruns...cel putin la acest nivel

si urmez chiar calea oferita de dumneavoastra, unde Dumnezeu, ideea de El se dizolva in imuabilitate,transcendenta si alte cuvinte sofisticate.

L-am citit pe Osho( BHAGWAN SHREE RAJNEESH) si sunt convinsa ca si dumneavoastra l-ati citit destul de tare... si nu numai ca l-ati citit dar aparent l-ati si bunghit, adica inteles....pentru ca aceasta cale fara de cale, aceasta afirmatie cu negare...ii este specifica filosofului/guru-lui respectiv in mare masura.

"Daca te hotarasti din interior sa fi (sa devii) liber/a; este indeajuns un singur moment. Viata nu este o deviatie, o distragere, viata este o sansa, pentru a cunoaste, a experimenta si a trai in meditatie"..

de acord, insa ceea ce eu simt si speculez aici, tine de nivelul de constiinta al oricarui individ..este ca pana si aceasta detasare de lumea materiala, rupere de iluzia fenomenalului, patrundere in alte dimensiuni, pace si liniste interioara, aceasta stare de a FI si atat...este tot o farama din supremul adevar, la care se ajunge nu chiar atat de usor... sau poate la fel de usor, depinde de situatie..in sensul ca eu cred ca exista mai multe lumi spirituale in care sufletul calatoreste, se transforma, creste, se apropie sau indeparteaza de propria-i esenta , de acel TOT care este cuprins in Sine,in ultima
instanta si din care face parte...

CAUTARE, IUBIRE, CUNOASTERE, UNITATE, MULTUMIRE,UIMIRE, ADEVARATA SARACIE SI ABSOLUTA NIMICNICIE...
cat despre Reincarnare, cu parere de rau , nu cred in ea.de altfel nu cred nici in existenta Timpului.

""Cand tu dormi, Dumnezeu e treaz in tine.Cand tu esti treaz/a, Dumenzeu doarme in tine.Sensul acestor cuvinte este: Adormit = inconstient"" ce-i corect e corect, nimic mai....-adevarat-

Centrare, cuvantul cheie al mesajului dumneavoastra ce ar trebui sa fie

o prioritate pentru noi toti. ar trebuie inclus in curiculum scolar, pe langa lectiile exclusiviste de religie...copii ar invata cum sa se cunoasca, respecte si iubeasca, sa fie naturali, sa nu mai simta nevoia de a imita adultii in goana lor dupa crearea unei masti perfecte, numai buande purtat pe scena teatrului vietii...

Mintea omului si
permanenta sa pendulare impiedica omul sa ajunga la un soi claritate, chiar daca si aia destul de superficiala. cu exceptia alora de sunt sinceri cu ei insisi, care au un fel de insetare spirituala, care mediteaza,care se roaga, care aspira, care se apropie de creatie si simte unitatea existentei,
care se detaseaza, care se desprind de toti si de toate...dar cum ati spus si dumneavoastra sursa e una singura, tinta e una singura, caile sunt numeroase...

unii o iau mai incet, altii mai pe scurtaturi insa, in final toti ajung in acelasi loc..si aia Centratii si aiai Descentratii..ironie, nu?si in acelasi timp face parte din frumusetea creatiei, insa pun pariu ca nu va cade bine sa ganditi ca nu sunteti cu nimik deosebit sau diferit, desi unic in esenta..

hallo!

"Knowledge is a  single point, but the ignorant have multiplied it."
-The Seven Valleys -
#36584 (raspuns la: #36416) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...