comentarii

cernem


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Moartea caprioarei - de Ingrid la: 21/11/2003 23:37:59
(la: Cele mai frumoase poezii)
Seceta a ucis orice boare de vant.
Soarele s-a topit si a curs pe pamant.
A ramas cerul fierbinte si gol.
Ciuturile scot din fantana namol.
Peste paduri tot mai des focuri, focuri,
Danseaza salbatice, satanice jocuri.

Ma iau dupa tata la deal printre tarsuri,
Si brazii ma zgarie, rai si uscati.
Pornim amandoi vanatoarea de capre,
Vanatoarea foametei in muntii Carpati.
Setea ma naruie. Fierbe pe piatra
Firul de apa prelins din cismea.
Tampla apasa pe umar. Pasesc ca pe-o alta
Planeta, imensa si grea.

Asteptam intr-un loc unde inca mai suna,
Din strunele undelor line, izvoarele.
Cand va scapata soarele, cand va licari luna,
Aici vor veni sa s-adape
Una cate una caprioarele.

Spun tatii ca mi-i sete si-mi face semn sa tac.
Ametitoare apa, ce limpede te clatini!
Ma simt legat prin sete de vietatea care va muri
La ceas oprit de lege si de datini.

Cu fosnet vestejit rasufla valea.
Ce-ngrozitoare inserare pluteste-n univers!
Pe zare curge sange si pieptul mi-i rosu, de parca
Mainile pline de sange pe piept mi le-am sters.

Ca pe-un altar ard ferigi cu flacari vinetii,
Si stelele uimite clipira printre ele.
Vai, cum as vrea sa nu mai vii, sa nu mai vii,
Frumoasa jertfa a padurii mele!

Ea s-arata saltand si se opri
Privind in jur c-un fel de teama,
Si narile-i subtiri infiorara apa
Cu cercuri lunecoase de arama.

Sticlea in ochii-i umezi ceva nelamurit,
Stiam ca va muri si c-o s-o doara.
Mi se parea ca retraiesc un mit
Cu fata prefacuta-n caprioara.
De sus, lumina palida, lunara,
Cernea pe blana-i calda flori calde de cires.
Vai cum doream ca pentru-intaia oara
Bataia pustii tatii sa dea gres!

Dar vaile vuira. Cazuta in genunchi,
Ea ridicase capul, il clatina spre stele,
Il pravali apoi, starnind pe apa
Fugare roiuri negre de margele.
O pasare albastra zvacnise dintre ramuri,
Si viata caprioarei spre zarile tarzii
Zburase lin, cu tipat, ca pasarile toamna
Cand lasa cuiburi sure si pustii.

Impleticit m-am dus si i-am inchis
Ochii umbrosi, trist strajuiti de coarne,
Si-am tresarit tacut si alb cand tata
Mi-a suierat cu bucurie: - Avem carne!

Spun tatii ca mi-i sete si-mi face semn sa beau.
Ametitoare apa, ce-ntunecat te clatini!
Ma simt legat prin sete de vietatea care a murit
La ceas oprit de lege si de datini...
Dar legea ni-i desarta si straina
Cand viata-n noi cu greu se mai anina,
Iar datina si mila sunt desarte,
Cand soru-mea-i flamanda, bolnava si pe moarte.

Pe-o nara pusca tatii scoate fum.
Vai, fara vant alearga frunzarele duium!
Inalta tata foc infricosat.
Vai, cat de mult padurea s-a schimbat!
Din ierburi prind in maini fara sa stiu
Un clopotel cu clinchet argintiu...
De pe frigare tata scoate-n unghii
Inima caprioarei si rarunchii.

Ce-i inima? Mi-i foame! Vreau sa traiesc si-as vrea ....
Tu, iarta-ma, fecioara - tu, caprioara mea!
Mi-i somn. Ce nalt ii focul! Si codrul, ce adanc!
Plang. Ce gandeste tata? Mananc si plang. Mananc!


Nicolae Labis

...si tzigan... si moldovan.. - de SB_one la: 20/12/2003 15:22:13
(la: Romani in strainatate)
...si tzigan... si moldovan...nu tzi-a dat de gindit de la -nceput?

-scuze, a fost o gluma. Sper sa nu se auda la parlamentul european; s-ar zice ca avem ceva cu tziganii.

Dar de ce nu l-ai platit( sa munceasca) pe fiul dumitale? eu cred ca inainte de a face un asa bine trebuie sa ne gindim mai intai la noi. Treaba cu iubirea aproapelui trebuie s-o cernem putzin.

PS fii linistit, nu-l vede nimeni; el fura in continuare.

am citit undeva o treaba interesanta: tziganii care ( se zice???) sint f. credinciosi, cred si ca Dumnezeu le-a dat totul pe lumea asta dar ca -in anumite imprejurari- au fost deposedatzi. Ei nu fac ( in constintza lor) decit sa ia inapoi cea ce le apartine!
#7027 (raspuns la: #7021) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
o istorie a fotografiei romanesti - de Dragos Bora la: 07/02/2004 12:36:18
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Salutari!

Vreo 10-20 de pagini despre inceputurile fotografiei in .ro se pot
gasi in cartea "Istoria Bucurestilor" de George Potra.
Luni o sa dau titlul exact al cartii si datele ei tehnice.
Oricum, autorul a publicat respectivele pagini si in revista
"Fotografia".

Cite ceva, insa foarte putin, vorba poetului, se poate cerne din
unele carti de la http://www.fotomagazin.ro/desprefotografie/carti/index.php

Da' e cam cum ai invata istoria perioadei 1457-1504 din...
"Neamul Soimarestilor"... ;-(

Dragos Bora
#9092 (raspuns la: #9062) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
DESPARTIREA DE COMUNISM - de AlterMedia la: 21/04/2004 01:58:17
(la: CATEDRALA SAU MAUSOLEUL?)
Uite ca eu am pornit subiectul si l-am si abandonat vreo doua zile, din lipsa de timp. Acum revin cu materialul promis. Pozitia mea este evident partizana, dar sper sa nu vi se para ca am sarit calul.

Imi cer scuze pentru lungimea textului.
Astept comentariile voastre.


CONSTRUIREA CATEDRALEI – TRIUMF ASUPA INCERCARILOR VEACURILOR

Desi au trecut 15 ani de la eliberarea de comunism, asistam cu mahnire la un scandal, la prima vedere absurd, declansat pe marginea a ceea ce ar trebui sa fie un motiv de armonie si infratire intre romani: inaltarea Catedralei Mantuirii Neamului.

Ideea Catedralei, aparuta dupa Razboiul de Independenta, a fost reluata in anii `20, dar greutatile, razboiul si apoi comunismul au impiedicat finalizarea proiectului. In ianuarie 1990 el a fost actualizat, crezandu-se - in sfarsit! - ca se poate materializa. Dupa ce initial a fost desemnat ca loc de amplasament (in bataie de joc) o intersectie din Piata Unirii, mai apoi (in 1997), pe considerente liturgice, istorice si culturale, o comisie a stabilit inaltarea Catedralei pe un fost teren al Patriarhiei. In Parcul Carol, acolo unde este acum (inca) Mausoleul eroilor comunisti.

In esenta, hotararea comisiei a fost motivata de faptul ca: se puteau respecta vechile randuieli canonice care cer asezarea bisericii pe loc inalt, ca simbol al aspiratiei de desavarsire; este locul cel mai apropiat de vatra seculara a Patriarhiei, putandu-se organiza lesne procesiuni; se va putea aduce pomenire asa cum se cuvine Eroului necunoscut (cinstit de inaintasi aici) prin Sfanta Liturghie si rugaciunile zilnice.

Mausoleul comunist a fost ridicat incepand din 1958, in perioada in care elita neamului romanesc putrezea in inchisori. Acest monument marcheaza de fapt, triumful - vremelnic din fericire -, al unei ideologii care a produs peste tot unde si-a intins aripile, moarte si nenorocire. De aceea, construirea Catedralei Neamului pe locul Mausoleului ar avea mai mult decat valoarea unui locas de cult nou. Aceasta Catedrala s-a dorit, in fapt, sa semnifice izbavirea neamului romanesc de incercarile veacurilor, trainicia si biruinta credintei crestine. Si daca asa a fost gandita ea atunci cand inca nu cunoscusem „binefacerile” comunismului, cu atat mai mult ridicarea sa azi, in 2004, i-ar spori valoarea de simbol.

Decizia de amplasare in parcul Carol – repetam, pe un fost teren al Patriarhiei! - starneste, din pacate, controverse si scandal, iar numeroase elemente ne fac sa ne indoim ca miza este spatiul verde - a carui distrugere se invoca.


Rezistenta „de constiinta”

In centrul „rezistentei civice” fata de construirea Catedralei se afla vechi dusmani ai Bisericii, precum Gabriel Andreescu, si asociatii civice necunoscute pana acum, infiintate probabil tocmai pentru acest scop, vezi „Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta”, condusa de dl Remus Cernea, asociata pe internet cu site-ul humanism.ro.

Aici firele incep sa se lege. Stim ce este cu adevarat umanismul, fara sa avem nevoie de definitiile ambalate in tipla de pe site-ul numit. Marele nostru ganditor Petre Tutea il definea astfel: „Umanismul e o ratacire a omului in Univers, care il inlocuieste - crede el - pe Dumnezeu”. E inlocuirea lui Dumnezeu cu omul, o auto-inchinare pe care si-o atribuie siesi, impotriva Creatorului sau. Dar care sunt comandamentele de capatai si roadele umanismului? Non-teismul, adica ateismul (traducerea libera a expresiei „libertate de constiinta”) si internationalismul. Roada internationalismului - comunismul insusi, regim odios care a facut zeci de milioane de victime si a mutilat spiritul atator popoare.

De aceea, nu e deloc de mirare aceasta atitudine a respectivei grupari umaniste galagioase, deoarece se inscrie in mod organic in mentalitatea, dar mai ales in ideologia sa. Desigur ca salvarea - pasami-te - a unui parc nu este decat un pretext ieftin.

Mergand mai departe, trebuie sa spunem ca noua constructie va inlocui simbolurile masonice care se gasesc din plin in constructia Mausoleului. Iata ce scria apreciatul jurnalist George Roncea in ziarul Ziua, in ianuarie 1999:

„Planul masonic al Bucurestilor

Proiectul de amplasare a bisericii in Parcul Carol a starnit o indarjita opozitie, mai ales din partea MLPAT, dar si din partea unor cercuri ostile in general fata de biserica si credinta. Parcul Carol are o semnificatie aparte, constituind un loc drag masoneriei. O serie de simboluri specifice sunt cuprinse in ansamblul arhitectonic al parcului Carol, dintre care cel mai pregnant este asa-zisul obelisc, creat pe profilul pentagramei si ridicat de guvernul comunist alaturi de osuarul in hemiciclu, care trebuia sa adaposteasca elita bolsevica. In mod cert nu s-a dorit (si nu se doreste nici acum, n. a.) ca aceste marci si simboluri ale comunismului sa fie aneantizate, sterse din memorie, prin ridicarea in locul lor a unei biserici. Confruntarea pe tema ridicarii Catedralei Mantuirii Neamului contine si un substrat de nivel simbolic, care exprima conflictul ireconciliabil dintre ocultele anticrestine, inca prezente in institutiile Romaniei, si Biserica, principalul inamic al acestora.”

Mai adaugam ca Biserica Ortodoxa Romana, prin Hotararea sa din 1937, adoptata in urma realizarii „Studiului asupra Francmasoneriei” al I.P.S. Mitropolit Dr. Nicolae Balan, s-a pronuntat clar impotriva masoneriei pentru ca: „propaga necredinta prin conceptia panteist-naturalista", „vrea sa se substituie crestinismului" si „submineaza ordinea sociala ". (A se citi / descarca integral de pe internet la http://odaia.go.ro/francmasoneria.html, a se vedea si articolul „Holocaustul culturii crestine” revista „Rost” nr. 1, http://www.romfest.org/rost/mar2003/holocaust.shtml )

Nu este greu sa intelegem, astfel, ca scopul SLC si al „umanistilor” nu este impotrivirea fata de constructia Catedralei IN Parcul Carol, ci fata de IDEEA inaltarii catedralei, indiferent in ce loc. „Protejarea parcului” este doar un pretext. Daca locul va fi schimbat, ei – sau altii – vor gasi motiv diferit de protest.

Cei care se opun proiectului au adus in discutie felurite argumente. Au cerut „crutarea” Mausoleului si transformarea lui in monument al...eroilor anti-comunisti, eventual stramutarea acolo a ramasitelor pamantesti ale unor „mari reprezentanti ai neamului”. E ca si cum militarii romani ar participa la execitiile NATO imbracati in uniformele de factura sovietica de dinainte de 1989. Sau, la Piata Presei, sa fi lasat statuia lui Lenin alaturi de steagul UE. Nu putem, in nici un fel, sa facem abstractie de simbolistica bolsevica cu care este impanat ansamblul arhitectural din Parcul Carol. N-avem cum sa-i inversam in minte semnificatia, si oricum ne indoim ca lui Iuliu Maniu ori Elisabetei Rizea – de exemplu - le-ar fi placut ideea sa se odihneasca pentru vesnicie intr-un asemenea loc.

In vremea construirii Mausoleului, se murea la Aiud, Gherla, Jilava, Pitesti, in chinuri, fara cruce si fara lumanare, iar de cele mai multe ori cei condamnatii savarsisera „crima” de a nu-si lepada credinta in Dumnezeu. Caruia din cei martirizati astfel, i-ar placea sa fie ingropat ACOLO?

S-a adus in discutie distrugerea parcului, a spatiilor verzi si a ambientului. Totusi, terenul afectat constructiei are o suprafata de 5,3 hectare, in vreme ce parcul intreg ocupa peste 35 hectare.

S-a incercat abordarea subiectului „banii nostri”. Spre ghinionul contestatarilor, aceasta a cazut din start, intrucat catedrala nu utilizeaza bani de la buget, ci din donatii. Ocazie, oricum, pentru ca donatorii sa fie luati in batjocura in anumite cercuri „progresiste” ca fiind prosti si inapoiati. Varful de lance al acestui curent, dl. Gabriel Andreescu (anticomunist convins, devenit peste noapte aparator al unui simbol al acestei perioade), a scris de curand in ziarul Ziua ca „investitia in Biserica nu este o investitie in civilizatie”. Asa este, domnule Andreescu, propunem sa nu se mai construiasca biserici niciodata, ci doar case de toleranta, carciumi si clinici de planning familial si avort, ca si asa s-au inmultit peste masura prostii de romani care nu va inteleg vizionarismul.

S-au facut si „sondaje” pe internet, ale caror rezultate sunt prezentate cu insistenta, desi nu trebuie sa fii sociolog ca sa stii ca asemenea metode dau rezultate eronate si de aceea sunt nule din punct de vedere al credibilitatii.


In loc de concluzie

„Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta” organizeaza manifestari „artistice” (ma rog, poate nu inteleg eu arta moderna) si lanturi umane in jurul Mausoleului. In regula, este DREPTUL lor. La randul nostru va invitam, pe toti cei care sunteti in acord cu cele scrise mai sus, in parcul Carol, peste trei luni, pentru a asista la punerea pietrei de temelie a Catedralei Mantuirii Neamului. Este OBLIGATIA noastra, a crestinilor dreptmaritori.

Sa nu ne lasam prada necazului si indoielii. Sa nu uitam ca Domnul vegheaza, si sa ne indreptam speranta catre El, care ne-a spus in Sfanta Sa Scriptura: „voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui.” (Mt. 16:18)

In decembrie 1989, romanii iesiti pe strada au strigat „Dumnezeu este cu noi”. Nu Buddha, nu Allah, nu Krishna, nu Omul, ci Dumnezeul parintilor si stramosilor nostri, la care ne rugam in biserici si pe care balaurul comunist a incercat – in van – sa il inghita. Acum, ne aflam in Anul Domnului 2004. Haideti sa punem punct epocii comuniste si sa sarbatorim triumful credintei si al Sfintei Cruci, luandu-ne la revedere de la Mausoleu si inaltand Catedrala: „adio, la groapa de gunoi a istoriei, calatorie sprancenata!”



Bogdan I. Stanciu
AlterMedia
http://ro.altermedia.info
http://www.altermedia.ro
o poeta pe care o iubesc- K.Rohini - de arhonte carol la: 28/05/2004 06:41:23
(la: Cele mai frumoase poezii)
*
Semnul infinitului din inima
isi leapada crusta
sta sa se preschimbe-n cuvant

Mi-s umerii slabi
si mainile pline de vant.

**
Du-te,te du,
intarziatul meu Domn
eu am sa vin dupa tine
pe drumul din somn
ia cu tine comorile
si-nchide toate cararile
mai este un tarm pe
care vreau sa-l ajung
mai este-un amurg
pe care vreau sa-l inund
eu mai raman sa ma cern
cu smeritele frunze
pe fruntea adormita
a mumelor lumii
du-te, te du,
intarziatul meu Domn,
n-ai grija
te voi ajunge-ntr-o noapte
pe drumul din somn.
***
Asa cum stai
cu fruntea lipita de cer
rasuflarea ta abureste cu nouri albi
vazduhul
ce s-or fi mirand cei de pe lumea cealalta
de cuvantul Dumnezeu
scrijelit de degetul tau,
cititndu-l invers,
neintelegendu-i sensul.
****
Iubeste-ma ametitor ca vantul
si rupe-mi zagazurile
sa cad din nou in cer
din leaganul tandru
al bratelor tale
si daca lovindu-ma cu tampla
de o stea abia nascanda
eu ma voi pierde de tine-n milenii
cu lacrima-nghetata
in ochiul meu stelar
tot voi mai trece
prin fata ferestrei tale luminate
ca o cometa
odata la un milion de ani.
*****
Asa cum iti reversi in mine
nefiinta
purtandu-ma ca pe-o corabie
in vesnicie
si-mi infloresti pe trup
manunchiuri mari de lotusi
pe frunte
aurore
asa cum treci din tine
in mine
parca ai fi Dumnezeu
generos scufundat
in creatie.

Iar cea mai iubita poezie cu adevarat este Luceafarul de Eminescu. Nu cred ca poate fi o alta mai frumosa si mai profunda decat aceasta.
Am invata-o cand eram in scoala primara. Este singura poezie pe care mi-o amintesc perfect.
redau un fragment:
"Porni Luceafarul
cresteau in cer a lui aripe
si cai de mii de ani treceau
in tot atatea clipe
un cer de stele dedesubt
deasupra cer de stele
parea un fulger ne-ntrerupt
ratacitor prin ele."

Absolut perfect.
Marturisesc ca am citit multi alti poeti mari, Rilke,Goethe,Milton, Elitis, Elias Canetti, Puskin, Esenin, Beaudelaire, s.a., insa nimeni nu mi s-a parut a fi perfect ca Eminescu. Un alt poet pe care-l iubesc este Lucian Blaga.
nici nu stiu de ce-mi mai bat capul cu tine - de enigmescu la: 25/06/2004 08:54:45
(la: Istoria Canonului ne obliga sa cercetam Istoria Bisericii)
fiindca oricat de indulgent si de tolerant as fi perspicacitatea nu ma lasa sa nu vad in tine pe omul de/format intr-o gandire abstracta si ambigua. ai pus probleme la care nici tu singur n-ai dat vreo explicatie, te-ai legat apoi de o istorie pe care, asa cum am si banuit, n-ai de unde s-o cunosti fiindca n-ai studiat-o, si in cele din urma ai gasit de cuviinta sa afirmi ca cineva, care a avut curajul sa te "infrunte" venind cu ceva date concrete, este produsul unei gandiri a epocii trecute... ce sa spun, te felicit pt. puterea ta de patrundere in adancurile fiintei si ale spiritului uman. nu consider ca m-am abatut de la problemele pe care le-ai adus in discutie, sau daca am facut-o a fost pt. a-mi structura o pledoarie- ceea ce la tine..."este, dar lipseste cu desavarsire"(Caragiale). ai dat cu bota in balta stropind in stanga si in dreapta si n-ai nici macar curajul sau bunul simt de a recunoaste asta. adica invinuiesti pe cel ce a comentat subiectul tau. e specific unei anumite categorii de oameni...! dar stii ceva, daca nu-ti place si nu vrei sa citesti ce scriu altii, indiferent ca sunt naive sau proaste de-a dreptul, ai optiunea de a ignora utilizatorii respectivi. asa poti face singur o "bisericuta" a ta unde sa-i tii doar pe cei de-o seama cu tine.
pot sa-ti mai pun o intrebare(ca la altele nu mi-ai raspuns, le-ai evitat cu buna stiinta asa cum ai facut si cu argumentele ce ti le-am dat)? daca nu detii un adevar, ce-ai incercat atunci sa spui, pt. ce ai deschis un subiect la care nu gasesti adevaruri de afirmat??? de fapt ce scop te-a manat de la spate? pt. mine, si cred ca si pt. ceilalti utilizatori care citesc aici, afirmatiile din ultimul tau mesaj fac de prisos orice comentariu. e ridicol si inutil sa aduci acuze la adresa unor persoane pe care nu le cunosti nici daca ai fi stat in aceeasi casa cu ele! n-ai capacitatea de a "cerne" informatia si in plus nici nu cred ca vrei neaparat sa fii bine informat. iti ajuge faptul ca ai citit tu ceva, undeva, despre nu stiu ce anume. si in functie de ce ti se pare ca intelegi pui stampila pe individ: e asa sau asa... detii un STAS pe care nu-l cunosc.
te rog sa te gandesti la un aspect: sunt anumite afirmatii care trebuiesc luate ca atare si nu interpretate dupa Grigore Ureche; apoi mai sunt acelea din care citesti si subantelegi mesajul. te-ai aprins ca iasca fara nici un rost, fara un motiv intemeiat. ce am scris eu ai calificat ca fiind rau fiindca persoana mea nu-ti place. o fi aici vorba de "calificarea" de care vorbeai mai inainte?! sa-ti intre bine in cap: tu esti cel care ai provocat discutia si te-ai lasat dus de valuri, nu eu. sau daca-ti place suntem amandoi dusi cu pluta, daca asa te simti mai bine si mai in siguranta.
este dreptul meu sa te consider raspunzator si sa atrag atentia atunci cand cineva isi aroga dreptul de a face "harcea-parcea" din mintile celorlalti. pe undeva iti spun ca mi-e si mila de tine, fara suparare. stafiile trecutului nu m-au afectat mai mult decat pe tine, ba chiar as putea spune ca nu m-au afectat deloc fiindca sunt inca destul de tanar(sic!). comunismul la care te referi in substratul ultimului mesaj a facut in Romania, comparativ cu alte state socialiste, ceva mai putin rau iar Biserica Ortodoxa Romana, ca sa nu cada prada despuierii de odoarele ei si de lacasurile sfinte cum s-a intamplat in Rusia bolsevica, a fost condusa in acele timpuri grele de magistrati ai politicii care au aparat interesele ei. indiferent ce se crede sau se mai spune azi pe la colturi si in presa, ortodoxia a ramas puternica in toata acea perioada fiindca a fost condusa cu iscusinta, dragule. si apoi de unde stii tu ca unii securisti care au gasit in cele din urma calea cea adevarata si s-au alaturat ostasilor lui Hristos, de unde stii tu ca sunt pierduti? poate ca dintre ei exista multi care n-au avut nici o treaba cu politica, poate au ramas in functii pt. a mai ajuta pe cate cineva sa scape de torturi. vina securitatii e in egala masura si a noastra, asta sa stii. pt. ca dintre noi au fost racolati oameni si tot noi am acceptat (cei mai multi- asta pana la '89) sa traim asa. am meritat ce am avut! acuma orice individ marunt care incearca sa ajunga sus fara prea mare efort arata cu degetul spre comunisti si securitate si se bate cu pumnul in piept ca n-a apartinut acelor structuri. iata cum m-ai determinat sa deviez de la subiect.
am sa-ti mai spun o intamplare adevarata petrecuta in orasul meu natal in vremurile acelea. un securist inversunat care cauta sa faca rau tot timpul venea aproape in fiecare duminica la biserica sa vada cine se mai strecoara inauntru. insa el statea afara. azi asa, maine asa... intr-una din aceste zile, pe cand slujba era in toi, ii veni sa fumeze. inca se mai ardeau lumanarile in pridvorul bisericii- astazi s-au mutat undeva afara. dar neavand el cu ce-si aprinde tigara ce i-a trecut prin cap, s-a dus direct la una din aceste lumanari care ardeau acolo si si-a aprins-o. si ca si cum ar fi facut cine stie ce fapta de vitejie a iesit zambaret afara- voia sa zica: na, unde e Dumnezeul vostru sa ma opreasca? numai ca dupa cateva secunde i s-a facut rau, a cazut jos si mort a fost. intamplarea mi-a fost povestita de un batran palimar al acelei biserici care a fost de fata cand s-au intamplat toate. ce vreau sa zic cu asta? nimic. poate doar sa reafirm ce ai zis tu in final: fiecare va da socoteala chiar si de tot cuvantul rostit! sa-ti mai fac corelatia cu ce ziceam anterior, ca fiecare e responsabil de ceea ce zice???
"cine seamana vant culege furtuna!"
just me
#16726 (raspuns la: #16721) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Just - de mya la: 18/08/2004 15:24:27
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
"Dumnezeu exista in fiecare din noi . Prezenta Lui se face simtita in tot ce ne inconjoara , in tot ce se intampla noua si altora . Cine nu are credinta in inima lui , nu vede toate acestea ".

Raspunsul e valabil pentru toate religiile si e mult mai profund decat pare la prima vedere, zau ca e! Rabinul era rabin pe bune (din vocatie), adica luminat - e evident.

Ma bag si eu in discutie scurt asa...va las pe urma. Parerea mea (personala) e ca va stresati de pomana sa gasiti raspunsuri la chestii asa de subtile cernind totul prin prisma logicii si a rationamentului. La unele intrebari de genul asta, raspunsul e mai simplu decat pare la prima vedere si-l gaseste fiecare mai devreme sau mai tarziu, singur ( prin intuitie sau har divin - vezi rabinul in cauza).

Gata, va las...imi aruncasem ochii pe aici, atata tot. Nu ma mai bag...s' traiti...;-)!!! Stai nene...nu da ca nu mai fac!
mihai stanescu..... - de cosmacpan la: 12/10/2004 22:48:03
(la: Conflictul in Cafenea. Va rog sa ma ajutati!)
ca de obicei....trebuie sa par.....ce?
"sa ajungem la acea parere unanima care sa reprezinte politica sitului fata de acest tip de interactiuni".
caricaturistul m.s. are cateva desene foarte reusite despre uniformizare. Nu stiu daca este nevoie de asa ceva, caci nu trebuie sa uitam ca in comunism s-a dorit uniformizarea si creearea omului nou. daca a cazut sistemul o mare parte "de vina" apartine si rezistentei (incapatanarii) omului de a fi asa cum isi doreau altii. nu este nici sfat nici indemn, dar parearea mea este sa lasam situ-ul sa-SI TRAIASCA VIATA CACI SIGUR TOTUL SE CERNE SI SE DISCERNE. Iar ca student la stiinte sociale trebuie sa marturisesc ca aici ai cel mai bun material de studiu (parea mea este ca se pot obtine materiale spectaculoase cu interpretarea atitudinilor si relationarilor dintre oameni vorbitori de una, doua, trei limbi, cu situatii diferite (sociale, economice, financiare, emotionale, motivationale etc). totuyl este numai sa vrei sa faci aceste studii si in rest lasa lucrurile sa curga si vei reusii acolo unde ................
Arlechin - de Belle la: 14/12/2004 17:58:18
(la: Retete aristocrate)
una din preferatele mele, mama ce mai mancam cand eram mica

Arlechin

Durata
2 h10 min

Ingrediente:
Alautul: 600 gr. faina, 250 gr. unt, 3 galbenusuri, 250 gr. zahar pudra, 1 lingura smintina, 1 plic praf de copt, 1 virf cutit sare; umplutura: 3 albusuri, 7 linguri gem de caise mai tare, 3 linguri zahar tos, coaja rasa si zeama de la 1/2 lamiie, zahar vanilat sau serber de cacao
Complexitate: Ridicata
Nota:
Numar voturi: 2
Comentarii: Fara comentarii


Mod de preparare
Faina se amesteca cu praful de copt si se cerne. Peste faina se pune untul taiat bucatele si se presara sarea. Se face o adincitura in faina, se pune zaharul, galbenusurile si smintina si se framinta bine. Coca rezultata se da la rece 30 de minute. Se imparte in patru parti egale, se intind patru foi dreptunghiulare si se coc pe rind pe dosul tavii, presarata in prelabil cu faina. Foile se coc in cuptor, la foc potrivit, 10-15 minute. In timp ce se racesc foile, albusurile se bat bine cu telul. Se adauga apoi zaharul, gemul si coaja de lamiie si se bat in continuare pina se obtine o spuma tare. Se ung trei foi cu aceasta umplutura si se suprapun. Ultima foaie se presara cu zahar vanilat sau se glaseaza cu serbet de cacao incalzit si amestecat cu putin unt. Dupa ce se intareste glazura, prajitura se paie patrate. Se poate pastra 4-5 zile.

culeasa de pe www.culinar.ro
#31633 (raspuns la: #31632) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cozonac - de Belle la: 21/12/2004 03:01:24
(la: Retete aristocrate)
ca sa nu zica fefe ca nu ma tin de promisiune ;)

2kg faina
12 oua
1l lapte
800gr zahar
1kg miez de nuza
500ml ulei
100gr drojdie proaspata
2 linguri cacao (cat mai inchisa la culoare)
300gr rahat (taiat cubulete mici si date prin faina sa nu se lipeasca intre ele)
300gr stafide
estente: rom, vanilie (sau zahar vanilat), migdale (eventual)
coaja de portocale macerata cu zahar

pentru uns: 2 oua batute cu 2 linguri de zahar (sau optional doar galbenusele in care caz albusul se foloseste la umplutura de nuca)

ingredientele se lasa de cu seara pe bufet in bucatarie ca sa aiba toate aceeasi temperatura si sa fie la temperatura camerei

faina se cerne (preferabil) intr-un lighean mare de plastic.

laptele se incalzeste pe foc cu 300gr zahar, dar sa nu fie fierbinte

drojdia se sfarama cu furculita dupa care se freaca cu o lingurita de zahar si un pic de apa calduta, cand incepe sa faca "basici" se adauga un sfert din lapte si se bate in continuare cu furculita, cu doua linguri de faina, pana devine ca o smantana groasa. se lasa la crescut pana-si dubleaza volumul

intre timp se separa albusele de galbenuse. albusele se baga la frigider iar galbenusele se freaca cu 300gr zahar, esenta de vanilie (sau zahar vanilat) si coaja de portocala (vezi reteta de chec pentru pregatirea coajei de portocala)

cand e gata crescuta drojdia se toarna peste faina si se incepe framantatul. dupa ce s-a amestecat bine, se adauga galbenusele frecate in prealabil cu zaharul si aromele si se amesteca in continuare. laptele ramas se imparte in doua si se toarna peste vasul in care-a fost drojdia si cel in care-au fost galbenusele ca sa le "speli" bine si sa folosesti corect intreaga cantitate, si se toarna peste aluat amestecandu-se in continuare.

cand amestecul e uniform, se toarna ulei incetul cu incetul (se toarna putin in causul palmei si dupa aceea peste aluat si nu se adauga un alt caus pana cel dinainte nu e complet absorbit in compozitie). daca uleiul se simte prea rece la mana, se incalzeste putin pe/langa aragaz.

aluatul se mai framanta (de preferinta) inca o ora din momentul in care ai pus ultima picatura de ulei. un aluat bine facut nu se lipeste de lighean si nici de maini.

cand e gata framantat, se acopera vasul cu prosoape de bucatarie si se lasa la crescut pana-si dubleaza volumul.

intre timp se bat albusele spuma cu esenta de rom (si esenta de migdale, cui ii place), se dau nucile prin masina, se adauga 200gr zahar, cacao, si apoi albusele, amestecandu-se compozitia prin rasturnare.

se pregatesc tavile, unse bine cu ulei sau tapetate cu hartie de copt (parchment paper for baking).

cand aluatul e gata crescut, se iau cam 600-700gr aluat (cu timpul cantitatea devine "ochiometrica") si se imparte in doua. pe o planseta de lemn unsa cu ulei se intinde cu mana jumatate din cantitate, se unge cu umplutura de nuca, se presara rahat si stafide si se ruleaza. a doua jumatate din cantitatea de aluat se pregateste la fel. se-aseaza cele doua roulouri unul langa altul si se impletesc unul in jurul celuilalt. se apuca cu grija de capete si se pune in tava. apoi se unge deasupra (folosind pensula de patiserie) cu oul (galbenusul) frecat cu zahar si se lasa sa creasca in tava inca vreo jumatate de ora.

se baga in cuptorul incalzit bine, la foc potrivit, timp de 1 ora (se incearca cu scobitoarea daca este copt). cand se scoate din cuptor se mai unge inca o data cu oul (galbenusul) frecat cu zahar si se scoate din tavi.

se pune la racit mai intai pe-o laterala, dup-aia pe cealalta (dupa vreo 10 minute) si-abia la sfarsit pe "fund" (dupa alte 10 minute). cand se pune la racit, se lasa acoperit cu prosoape ca sa se raceasca treptat pana a doua zi. nu se taie fierbinte (pofticiosii casei sunt de vina) fiindca devine faramicios.

a doua zi, se imbraca in hartie si se baga in punga de plastic in camara, sau se pot lasa in camara acoperiti cu prosoape ca sa nu se usuce.

la fel de bine se pot baga in congelator pentru Anul Nou. ii scoateti de dimineata si pana seara deja sunt buni de mancat de parca au fost facuti in acea zi.

optional:
- se poate inlocui uleiul cu unt topit
- unii folosesc iaurt in loc de lapte datorita fermentilor care ajuta la cresterea aluatului
- daca vi se pare ca amestecul de nuca dupa un timp s-a intarit caci a absorbit albusul si devine greu de intins peste aluat, se adauga un pic de lapte cald
- inainte de-ai baga la cuptor, cozonacii se pot "decora" cu jumatati sau sferturi de miez de nuca



p.s. super-faine retetele coraliei, multumim frumos :))))))
Prietenie - de Dan de Deva la: 01/01/2005 04:56:40
(la: Despre prietenie)
Amicus certus in re incerta cernitur. pe prietenul sigur il cunosti intr-o imprejurare nesigura. Euripide. Cred ca doar asa "cernem" prietenia de "prietenie.
Inca una: Amicus est tanquam alter ego. Prietenul este ca un alt eu. Cicero.
Si urmeaza favorita mea: Este un proverb arab, sau cugetare, nici eu nu stiu: "Daca un prieten te inseala o data este vina lui. Daca te inseala a doua oara este vina ta. Nu trebuia sa-ti mai fie prieten."
:) - de Cristian Fara la: 08/03/2005 20:12:10
(la: Taci)
taaaaaci... Zeul a adormit între noi rezemat de ultimul vis despre tine –
n-atinge întristarea rămasa pe foi jumătate din mine. În cercuri se-ntorc pescăruşii-napoi la hrana de stele bogată, ce valul a smuls-o în noapte din noi, iubire certată...

astfel:

Cu ochii uscaţi, de nesomn, vom păşi prin aceleaşi porţi numărate, pe-aripile lor ce ne vor lovi cu-nţelesuri uitate. În liniştea rece începutul de zi, din nori fâşii se va cerne. Viiiiiino!… Să-nchidem cuvintele vii in temple eterne...

taaaaci... ;)
#38648 (raspuns la: #38348) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
aluat frantzuzesc.. pt cremesh - de Jimmy_Cecilia la: 12/04/2005 14:10:50
(la: Retete aristocrate)
500 gr. de faina, 400 gr. unt proaspat, 1/2 lamiie,
1/2 pahar apa, 1/2 lingurita sare

Se cerne faina si se imparte in doua parti egale.
Una din parti se amesteca pe scindura de aluat cu unt
si se intinde cu vergeaua in forma de patrat, avind
grosimea de 1 1/2 - 2 cm.
Aluatul obtinut se pune pe o farfurie si se da la rece.
In cealalta parte se toarna 1/2 pahar apa se stoarce
zeama de lamiie (sau sare de lamiie dizolvata in putina apa)
si se adauga sare. Se framinta, se aduna in forma de minge,
se acopera cu un servet si se lasa sa se odihneasca
20-30 minute. Apoi, se intinde cu vergeaua in asa fel
ca sa se obtina o fisie de doua ori mai lata si ceva mai lunga decit
bucata de aluat cu unt care a fost pusa pe farfurie, la rece.
Aluatul preparat cu unt se pune in mijlocul aluatului intins,
se intorc marginile si se impatureste. In felul acesta aluatul
cu unt se va gasi ca intr-un plic. Se presara masa cu faina
si se intinde aluatul (plicul) cu vergeaua intr-o fisie lata de
20-25 cm si groasa de aprox. 1 cm.

Aluatul se impatureste cu grija in patru, se aseaza pe
o tava si se lasa 30-40 minute la rece. Dupa ce s-a racit,
aluatul se intinde din nou, se impatureste la fel in patru si
se tine la rece. Aceeasi operatie se repeta si a treia oara.
Dupa aceea, aluatul se intinde si se prepara din el foile de
cremes. (2 ) taiate dreptunghiulare, se coc pe dosul tavii

Resturile de aluat ramase se aduna in minge, se intinde,
fara framantare, si se pot face saratzelen presarate cu
zahar ci chimin, dupa ce-au fost unse cu ou

toata pregatirea e lunga, cam 5 ore...

se poate gasi in congelat in super market, dar nu-i
asa bun...



#43017 (raspuns la: #43013) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
RSI, - de Hypatia la: 28/05/2005 20:16:42
(la: La religie toata lumea se pricepe...)
Cu tot respectul, voi explica ce a ramas neclar in mesajul meu anterior. Dezvoltarea stiintei se face prin interogarea teoriei cunoscuta si considerata valabila pana la acel moment. Foarte important de retinut este faptul ca atunci cand se formuleaza ipotezele de lucru in baza carora se porneste noua cercetare, omul de stiinta pleaca de la niste premise in care crede. Stiti cum se formuleaza o ipoteza de cercetare: Daca......... atunci ....... . Indiferent de domeniul de cercetare. Pai, ceea ce pui dupa DACA, e ceea ce crezi, ceea ce te-a convins din acumularile anterioare sau din observarea unor fenomene etc, etc. Dupa "atunci" vine rezultatul pe care - ATENTIE!- CREZI ca il vei obtine. Pai de unde stii tu ce vei obtine? Ce te face sa crezi ca vei obtine ceea ce scrii in ipoteza de lucru a cercetarii tale?
Cei mai multi teoreticieni din domeniul cercetarii vorbesc de intuitie, de act revelator etc. etc. .
Uneori ipotezele se confirma, alteori nu, Atunci se revine la teorie, se fac noi evaluari a teoriei de pana acum si de multe ori se ajunge la noi orientari in teoria clasica, sa zicem asa, a domeniului respectiv.In mod similar au luat nastere achizitiile de la inceputul sec. XX in fizica. In unele domenii, cum ar fi stiintele sociale, fizica a dat teoria campurilor, care ajuta foarte mult la intelegerea unor lucruri. Insa deja mesajul acesta e cam lung. Tot ce vreau sa zic, e ca in stiinta astazi se demonstreaza ca fiind extrem de importanta constiinta cercetatorului fata de obiectul studiat. Asta scrie si Capra in cartea lui si exemplifica cu particulele accelerate in Acceleratorul de particule de la Geneva, CERN, parca ii zice.
Ei bine, religia pune altfel problemele, iar evolutia tine strict de constiinta celui ce doreste progresul lui spiritual, celui ce face cercetarea, sa zicem. Daca el nu conlucreaza cu harul divin, nici o ipoteza nu va fi demonstrata ca valida, iar intoarcerea la teorie va fi ca "cercetatorul" va nega tot ce credea initial, schimbandu-si orientarea ( religia)... :) parerea mea e ca asa au si luat nastere religiile, si in mod special denominatiunile crestine. Parerea mea. Daca am gresit, scuze anticipate.
Hypatia
#52057 (raspuns la: #51838) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
labis - de maan la: 10/06/2005 22:58:48
(la: Cele mai frumoase poezii)
Seceta a ucis orice boare de vant.
Soarele s-a topit si a curs pe pamant.
A ramas cerul fierbinte si gol.
Ciuturile scot din fantana namol.
Peste paduri tot mai des focuri, focuri,
Danseaza salbatice, satanice jocuri.
Ma iau dupa tata la deal printre tarsuri,
Si brazii ma zgarie, rai si uscati.
Pornim amandoi vanatoarea de capre,
Vanatoarea foametei in muntii Carpati.
Setea ma naruie. Fierbe pe piatra
Firul de apa prelins din cismea.
Tampla apasa pe umar. Pasesc ca pe-o alta
Planeta, imensa si grea.
Asteptam intr-un loc unde inca mai suna,
Din strunele undelor line, izvoarele.
Cand va scapata soarele, cand va licari luna,
Aici vor veni sa s-adape
Una cate una caprioarele.

Spun tatii ca mi-i sete si-mi face semn sa tac.
Ametitoare apa, ce limpede te clatini!
Ma simt legat prin sete de vietatea care va muri
La ceas oprit de lege si de datini.

Cu fosnet vestejit rasufla valea.
Ce-ngrozitoare inserare pluteste-n univers!
Pe zare curge sange si pieptul mi-i rosu, de parca
Mainile pline de sange pe piept mi le-am sters.

Ca pe-un altar ard ferigi cu flacari vinetii,
Si stelele uimite clipira printre ele.
Vai, cum as vrea sa nu mai vii, sa nu mai vii,
Frumoasa jertfa a padurii mele!

Ea s-arata saltand si se opri
Privind in jur c-un fel de teama,
Si narile-i subtiri infiorara apa
Cu cercuri lunecoase de arama.

Sticlea in ochii-i umezi ceva nelamurit,
Stiam ca va muri si c-o s-o doara.
Mi se parea ca retraiesc un mit
Cu fata prefacuta-n caprioara.
De sus, lumina palida, lunara,
Cernea pe blana-i calda flori calde de cires.
Vai cum doream ca pentru-intaia oara
Bataia pustii tatii sa dea gres!

Dar vaile vuira. Cazuta in genunchi,
Ea ridicase capul, il clatina spre stele,
Il pravali apoi, starnind pe apa
Fugare roiuri negre de margele.
O pasare albastra zvacnise dintre ramuri,
Si viata caprioarei spre zarile tarzii
Zburase lin, cu tipat, ca pasarile toamna
Cand lasa cuiburi sure si pustii.

Impleticit m-am dus si i-am inchis
Ochii umbrosi, trist strajuiti de coarne,
Si-am tresarit tacut si alb cand tata
Mi-a suierat cu bucurie: - Avem carne!

Spun tatii ca mi-i sete si-mi face semn sa beau.
Ametitoare apa, ce-ntunecat te clatini!
Ma simt legat prin sete de vietatea care a murit
La ceas oprit de lege si de datini...
Dar legea ni-i desarta si straina
Cand viata-n noi cu greu se mai anina,
Iar datina si mila sunt desarte,
Cand soru-mea-i flamanda, bolnava si pe moarte.

Pe-o nara pusca tatii scoate fum.
Vai, fara vant alearga frunzarele duium!
Inalta tata foc infricosat.
Vai, cat de mult padurea s-a schimbat!
Din ierburi prind in maini fara sa stiu
Un clopotel cu clinchet argintiu...
De pe frigare tata scoate-n unghii
Inima caprioarei si rarunchii.

Ce-i inima? Mi-i foame! Vreau sa traiesc si-as vrea ....
Tu, iarta-ma, fecioara - tu, caprioara mea!
Mi-i somn. Ce 'nalt ii focul! Si codrul, ce adanc!
Plang. Ce gandeste tata? Mananc si plang. Mananc!
pt. muma (ref la #58770) - de irma la: 11/07/2005 11:29:50
(la: Dialogul virtual si comunicarea in Cafeneaua.com)
Asa sunt oamenii in general!...so what :) :) Ideea e sa fii suficient de intelept si sa cerni. Si sa nu crezi cumva ca scriitorii consacrati/premiati nu au de-a face cu comentarii mai mult sau mai putin neavenite. Dar de ce trebuie sa-ti pese de toate pe lumea asta?
Si in cafenea, la fel ca si in viata de zi cu zi poti sa alegi cu cine vrei sa comunici si cu cine nu :)
#58951 (raspuns la: #58770) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Strudel cu visine - de ARLEKYN - de Belle la: 19/07/2005 19:04:37
(la: Retete aristocrate)
http://www.cafeneaua.com/node/view/717

Portii: 4-12
Timp de preparare: 1.5 hours
Ingrediente:

Instructiuni pentru preparare:

Ingrediente: Aluatul: 500 gr. faina, 3 linguri ulei, 1 ceasca apa calda, sare; Umplutura: 1 kg. visine, 150 gr. zahar pudra, 1 lingura pesmet, 2 linguri unt; unt pentru uns tava Mod de preparare: Se cerne faina pe o planseta si se face putin loc la mijloc in care se pune uleiul si apa calda, in care s-a dizolvat sarea. Se amesteca intii cu lingura, apoi cind incepe sa se lipeasca se framinta cu mina, pina se obtine un aluat catifelat si potrivit de moale (daca este nevoie se mai adauga apa calda). Dupa ce aluatul a fost bine framintat si batut de planseta, se imparte in parti potrivite si se intinde cu sucitorul, apoi se aseaza pe o fata de masa intinzind cu mina de margini usor si cu rabdare ca sa nu se rupa. Dupa ce s-au intins foile cit s-a putut de subtiri, se indeparteaza marginile care sint mai groase decit restul foii si se lasa sa se usuce putin. Visinile se spala, se scurg de apa, se scot simburii, se pun intr-o farfurie, se presara cu zahar si se lasa sa stea cca. 1 ora. Foile de placinta se stropesc cu unt, se presara cu pesmet si visine intr-un strat cit mai egal, se ruleaza, se taie in bucati de lungimea tavii, se aseaza in tava unsa cu unt si se coc la foc domol cca. o ora. Foile de placinta se pot si cumpara.
Sursa: personal
Note:

Vinuri semi si dulci, siropuri, sucuri etc Pofta Buna!...:o)
#60338 (raspuns la: #54313) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
una proaspata! :)) - de cico la: 11/08/2005 07:53:46
(la: "Academia Cafeavencu")
epopee1

sugativa cerne imbietor o ploaie mica si zglobie, sub forma de cactusi zaharati curtea casei lui Ion. In curtea casei lui Ion toate pasarile dorm, aplecate intr-o doara atemporala pe o retriste frontala dintr-o fisura de circa 2 inci invelis lipsa pe veci din univers. care univers e situat in spatiu, si tocmai de aia nu va spun unde, pt ca spatiul nu are vis, nu are forma ,nu are cantec, nu are suier, este numai gravitatie.
deci pana la urma pasarile dormeau grav, cuprinse de gravitate si de propria importanta a somnului care este un automatism biologic pur , un puzzle al limbajului.
iar daca avem de-a face cu un puzzle avem de-a face cu asemanari si deosebiri,delimitari si preformari, antamari si organizari de genul discului acela rotund cu care bunica taie prajitura cand e aluat si trebuie s-o bage la cuptor, sau cand o scoate de la cuptor si trebuie so taie liniar, patratic chiar in porti pe cat posibil de echivalente le lasa lame si ochiul, caci burtile trebuie sa tanjeasca in mod egal ,unitar, vive l`egalitate ,what a supreme beeing man is!! , in a se satura.
saturare-satulale-satulatio-satul-szhatulatio-sahatulatheo-shaltheo-szaltheo-chialteo- chiaervtheo-ervhteoh-vreatheuouh-vreahouhio-vreauieuo-vreau eu- vereio -vero io -vreu-vre-vere.
in traducere aproximativa: vere ,eu adica eu care vrea, sunt satul saturat dhe aia.
intelesum-ai?


sursa la http://www.cafeneaua.com/node/view/5545
zaraza - de lipici la: 12/08/2005 17:46:52
(la: cine este in masura sa puna reguli in domeniile artistice?)
conceptul meu nu este revolutionar,n-am spus vreodata acest lucru.Este ceva putin diferit, nu intru in detalii.
Iar ceea ce am spus despre mesaj si ambalaj, este parerea mea personala.Fiecare om(pentru ca arta este a oamenilor) gandeste sau doar priveste, dupa modul in care a fost educat.Din acest motiv nu exista reguli scrise in arta.Daca cineva spune, cum de exemplu fac eu acum, ca o lucrare trebuie sa aiba o idee la baza, poate veni cineva,ca tine care sa spuna ca nu trebuie neaparat ca lucrarea sa aiba la baza un concept.TREBUIE! Cine spune asta, daca arta este creata de oameni si oamenii au conceptii diferite?
Fiecare face, prin urmare ceea ce doreste in acest domeniu, doar timpul va cerne artistul de "impostor".
Iar daca mesajul meu va fi perceput, sigur ca privitorul va fi incantat si mai important decat asta, pus pe ganduri.
Eu doresc in primul rand sa vorbesc oamenilor, dar pot face asta si afisand lucrari pe toate gusturile.Nu cred ca aceasta arta comerciala ma va impiedica.Indiferent de ceea ce voi expune, mesajul va fi peste tot.
lipici.
#65066 (raspuns la: #64960) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
intrusule si cosmacpan-ule - de anisia la: 23/08/2005 00:18:50
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
am venit! m-ati asteptat?
ca fusei la imbaiat :)
telefon nu iau cu mine
cand ma sapunesc eu bine...

mai baieti, ce luna plina?
si ce toamna prea senina?
nu vedeti ca vine-o vreme
cand malaiul se va cerne?
cand grauntele-s culese
si "furnicile"...alese?

puf prea galben, zici cochete
pui de om ce-n alfabete
si in versuri slobode
te invarti prin loboda?
unde-i puful? unde-i puiul?
deocamdata vad doar cuiul
unde batu-i agatzat!
ca va iau la "scarmanat"
vremea de mi-o amagiti
si de versuri ma lipsiti.

am venit! precum zisei
sa va vad acum...ehei
scrie-ti vrerea, spune-ti pasul
si va spun care-i alesul
cand duelul s-o sfarsi
si de versuri m-o-ti lipsi :))
#67155 (raspuns la: #67153) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...