comentarii

che


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Che Guevara - de Daniel Racovitan la: 18/12/2003 07:48:41
(la: Ceausescu asasinat de cetateanul Iliescu si gasca lui)
... nu ca asasinatul politic ar fi o noutate...
De exemplu Che Guevara: asasinat imediat ce a fost capturat de armata boliviana, sub supravegherea CIA. Evident, fara nici un proces.
faptul ca che era un tip bine - de estrella la: 31/12/2005 11:37:12
(la: Va plac militantii ori va agaseaza ?)
faptul ca che era un tip bine nu are nici o legatura cu subiectul.
cind spun ca il admir ma refer la altruismul sau, la sacrificiile si renuntarile pe care le-a facut pentru o idee, ceea ce il plaseaza in ochii mei pe pozitia militantului convins.
apreciez diverse personaje in legatura cu subiectul dar aspectul fizic placut nu este un punct de plecare.
mi-ar place sa te vad militind pentru a-mi explica de ce ernesto guevara se inscrie in categoria militantilor cu viziuni eronate.
daca crezi ca ai argumente forte, incearca!

estrella
#97992 (raspuns la: #97160) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Che Guevara. Poza clasica cu - de Daniel Racovitan la: 31/12/2005 12:03:19
(la: Va plac militantii ori va agaseaza ?)
Che Guevara. Poza clasica cu bascutza, in postura eroica, dotata de steaua rosie komunista, si "mustacioara lui, peana corbului". Eventual si poza fara bascutza dar cu trabuc havanez in coltzu' gurii. La asta se limiteaza cunostintele midinetelor intrate in transa extatica cand vine vorba de acest individ.

In realitate personajul e un nenorocit, o tiriturà criminalà.
Pe prizonierii politici ii impusca cu mana lui, cu saneg rece, fara nici un fel de judecata. Lumea a devenit mai buna dupa ce a fost ciuruit de CIA ca un caine pe marginea shantzului. Au facut-o rapid si fara nici o judecata, asa cum facea si el cu prizonierii lui.

Are o alura romantica? Fara indoiala, insa nu il spala de calificativul de canalie.

___________________________________________________________________
"aceste cuvinte ne doare" (sic).
estrella: che guevara - de dorinteodor la: 03/01/2006 11:51:14
(la: Va plac militantii ori va agaseaza ?)
estrella, paranoicii au fascinat totdeauna pe oamenii inocenti. daca te uiti la reactia naturala a populatiei in timpul marilor adunari ale lui Hitletr, o sa intelegi mai bine. cred ca si eu, care ma tin de tare, as fi putut cadea victima ideilor lui Hitler. che guevarra se afla in aceasi clasa cu marii paranoici care, dorind sa faca bine, au adus numai nenorociri. nu contest in nici un moment ca doreau sa faca bine si sint sigur ca erau de buna credinta. din nefericire pentru ei, paranoia de care sufereau nu le permitea sa vada urmarile cu bataie lunga ale actiunilor lor. chiar daca inima iti spune sa fi de partea lui, obiectiv vorbind, un paranoic este un om bolnav si este periculos pentru tine, direct si personal, sa-i impartasesti ideile "generoase". dorinteodor
#98118 (raspuns la: #97992) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Salvatore Adamo "Une mèche - de Calypso la: 10/04/2006 20:46:30
(la: Versuri din melodiile voastre preferate...)
Salvatore Adamo
"Une mèche de cheveux"

Au fond de mon grenier blotti dans un tiroir
Un jour j'ai retrouvé une amourette d'un soir
Elle s'était envolée je n'sais plus pourquoi
Je l'avais oubliée depuis longtemps déjà

Dans un papier jauni recouvert de poussière
Son petit corps meurtri reposait solitaire

Elle était venue mourir dans ce décor antique
Elle était venue mourir en laissant pour relique

Une mèche de cheveux qu'elle m'avait donnée
Une mèche de ses cheveux qu'un jour j'ai caressée

Une mèche de cheveux qui venait ressusciter
Le souvenir des temps heureux le doux mirage d'un été
Le doux mirage d'un été

Je sentais ma mémoire prête à tout raconter
Mais je connaissais l'histoire j'ai préféré rêver

Ce jour-là c'est étrange j'ai voulu croire aux fées
Mais pincé par un ange je me suis réveillé

Une mèche de cheveux qu'elle m'avait donnée
Une mèche des cheveux qu'un jour j'ai caressée

Une mèche de cheveux qui venait ressusciter
Le souvenir des temps heureux le doux mirage d'un été
Le doux mirage d'un été
lasciate ogni malizia, voi che entrate - de muresh11 la: 02/06/2008 07:30:35
(la: Loc pentru spus verzi şi uscate)
lasciate ogni speranza, voi che entrate.
Aleg gradini suspendate peste pajisti putrede.
Santi che pagano il mio pranzo non ce n'è - de PROUDFRECKLED la: 16/06/2011 17:50:54 Modificat la: 16/06/2011 19:36:43
(la: BeNeLux si Elvetia)
sulle panchine in Piazza Grande
Bruxelles (5)

A modo mio avrei bisogno di carezze anch'io.
Avrei bisogno di pregare Dio.
Ma la mia vita non la cambierò mai mai,
a modo mio quel che sono l'ho voluto io
Bruxelles (15)
E se non ci sarà più gente come me
voglio morire in Piazza Grande,
tra i gatti che non han padrone come me attorno a me

din "piazza grande" lucio dalla
#615623 (raspuns la: #615553) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Tolanici, - de Alice la: 12/10/2003 07:55:47
(la: Anonimat)
dar tu reiei discutia! Papadie67 plecase deja de la premisa ca toti suntem anonimi: doar c-ar fi mai bun un nick, "macar asa ne mai distingem intre noi", zice el!
Eu n-am idraznit decat sa sugerez ca i-am putea convinge pe anonimi sa se inregistreze.
Ex. "Imi place ce-ai scris, ce-ar fi sa-ti iei un nick sa te disting din multimea anonimilor? Mi-ar placea sa continuam discutia!"
De altfel, mi-e foarte clar ca s-ar putea ca anonimul sa nu fie decat un farsor. Merita sa incercam? Asta-i intrebarea Alicei!
DECI: Mesajele unui anonim se pot confunda cu mesajele celorlalti care semneaza la fel, pe cand orice-ar posta Alice poarta semnatura ei oriunde pe sit. Che ne pensi?
#1089 (raspuns la: #1064) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Double attentat contre la communauté juive d'Istanbul, - de Ingrid la: 15/11/2003 13:21:00
(la: Antisemitism)
Double attentat contre la communauté juive d'Istanbul, 23 morts

Deux attentats à la voiture piégée, presque simultanés, ont frappé samedi matin la de Turquie, faisant 23 morts et plus de 300 blessés près de deux synagogues d'Istanbul, la plus grande ville du pays.

Il s'agit d'"un acte terroriste aux ramifications internationales", a affirmé le ministre turc des Affaires étrangères, Abdullah Gul. "Nous sommes confrontés à une attaque terroriste de type différent" de celles perpétrées jusqu'à présent en Turquie, a-t-il estimé.

Le chef de la diplomatie israélienne, Sylvan Shalom, a appelé la communauté internationale à combattre les "forces du mal", après ce double attentat contre la petite communauté juive de Turquie, forte de 35.000 membres vivant surtout à Istanbul.

Un homme parlant au nom d'une organisation clandestine islamiste, l'IBDA-C, a revendiqué les attentats, mais le ministre de l'Intérieur, Abdulkadir Aksu, a affirmé n'avoir aucune confirmation de l'authenticité de cette revendication.

23 personnes ont été tuées, selon un nouveau bilan donné par l'agence turque Anatolie, citant la police.

L'un des attentats a visé la synagogue de Neve Shalom à Beyoglu, l'autre la synagogue Beth Israël à Sisli, distante de deux kilomètres.

"Des voitures piégées ont été utilisées pour les deux explosions", a déclaré le ministre de l'Intérieur, rapidement arrivé à Istanbul.

La synagogue Neve Shalom, la plus grande d'Istanbul, avait été la cible d'un attentat commis par un Palestinien en 1986 qui avait fait 22 morts, outre les deux kamikazes. Les attentats antisémites sont pourtant rares en Turquie, un Etat laïc majoritairement musulman.

Selon un porte-parole du grand rabbinat d'Istanbul, Silvio Ovadia, quelque 300 personnes étaient rassemblées dans ces lieux de culte, pour la prière du samedi, au moment des attentats.

La façade de la synagogue Neve Shalom s'est effondrée sous la violence de l'explosion, et la rue présentait l'aspect d'une scène de guerre, un cratère creusant la chaussée. L'attentat a brisé les vitres de dizaines d'immeubles proches.

"C'était comme un tremblement de terre", "quelque chose d'inhumain", racontait un commerçant de 40 ans.

"C'était une explosion à rendre sourd", a expliqué un ouvrier d'un atelier tout proche. "Nous avons été noyés pendant 15 minutes dans un nuage de poussière", ajoutait un autre témoin.

Selon l'agence de presse turque Anatolie, un homme a revendiqué les attentats au nom du groupe extrémiste du Front islamique des combattants du Grand-Orient (IBDA-C), affirmant qu'ils avaient pour but de "mettre fin à l'oppression visant les musulmans". "Nos actions vont continuer", a dit cet interlocuteur anonyme.

L'IBDA-C, fondé en 1985, a pour objectif d'instaurer un Etat islamique en Turquie et a perpétré plusieurs attentats contre des bars, des discothèques et des églises à Istanbul.

L'organisation est en sommeil depuis l'arrestation en 1998 de son chef, Salih Mirzabeyoglu, condamné à la prison à vie à Istanbul pour tentative de coup d'Etat.

M. Aksu a indiqué que les autorités n'avaient pas confirmation de cette revendication. Il a évoqué une possible piste internationale, en termes moins affirmatifs cependant que M. Gul.

"Il se peut que cela ne soit pas une organisation de chez nous à cause de l'ampleur (des attentats)", a-t-il dit, soulignant qu'il était encore "très tôt" pour arriver à des conclusions.

Le Premier ministre turc Recep Tayyip Erdogan, en visite à Nicosie pour le 20ème anniversaire de la République turque de Chypre du nord (RTCN, reconnue uniquement par Ankara), a vivement condamné ces attentats, estimant qu'ils visaient "la stabilité et la paix de la Turquie".

Outre la Turquie et Israël, de nombreux pays européens, dont la France, l'Allemagne, la Grande-Bretagne, la Suisse et la Russie, ainsi que le Pakistan et l'Egypte, ont été unanimes dans leur condamnation des attentats.

Au Caire, le secrétaire général de la Ligue arabe, Amr Moussa, les a aussi condamnés, mais en a attribué la responsabilité à Israël. "La responsabilité de tout cela incombe à la politique israélienne", a affirmé M. Moussa.

Le pape Jean Paul II a lancé un appel "pour la paix et contre le terrorisme" dans un télégramme de condoléances adressé à "toute la nation turque et aux personnes concernées".

Le président de la Commission européenne, Romano Prodi, s'est rendu à la synagogue de Milan (nord de l'Italie) pour présenter les condoléances de "toute l'Union européenne" à la communauté juive.

Au nom de l'Union européenne, le gouvernement italien a condamné "la violence lâche" du double attentat et a adressé "ses plus profondes condoléances" à la Turquie.

In interviul Danei Deac vorbe - de Daniel Racovitan la: 08/12/2003 04:01:14
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
In interviul Danei Deac vorbesti despre interpretarea fotografiei. Crezi ca autorii ar trebui sa ofere macar fugar catava chei pentru a ajuta privitorii la descifrarea mesajului? Pun asta in legatura cu explicatiile pe care ni le-ai dat la fotografia cu taranul care ara langa un cimitir.
moprea19,7281(continuare) - de anita47 la: 27/12/2003 10:41:17
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Referitor la "presa cu nuante verzi",un articol "in tema" din revista Electra:
======================


Ştefan Postelnicu

ANTISEMITISMUL ÎN PRESĂ. PUBLICAŢIILE DE EXTREMĂ DREAPTA

Scurt istoric

De-a lungul celor 13 ani care au trecut de la Revoluţia din decembrie a apărut un număr relativ mare de publicaţii ce pot fi subsumate orientării ideologice de extremă dreapta. Şi totuşi puţini sînt analiştii care au acordat o atenţie constantă acestui fenomen. Sigur, articole ocazionale, critice luări de poziţie în raport cu excesele acestor publicaţii au fost şi sînt destul de frecvente. Însă majoritatea radiografiilor evoluţiei sectorului mass-media prin care s-a încercat conturarea specificului presei româneşti de după decembrie 1989 au ignorat acest fapt. O oarecare atenţie din partea cercetătorilor au primit – şi subliniez încă o dată că mă refer aici doar la acele studii sistematice, care nu se opresc doar la denunţarea atitudinilor excesive din punct de vedere ideologic – doar periodicele al căror program doctrinar (în cazul în care acesta există şi este unul coerent) se revendică în mod explicit de la extremă stînga sau reiau clişee ce pot fi identificate ca aparţinînd acestei orientări (e vorba, bineînţeles, de România Mare, Şi Totuşi Iubirea, Politica, Naţiunea şi lista poate continua). Cazul este cu atît mai interesant cu cît, dacă structurile organizaţionale sau de presă de extremă stînga par a fi cu totul dezinteresate în a-şi configura un program propriu-zis, la polul opus tocmai efortul de a elabora o ideologie coerentă pare a fi preocuparea majoră. Alegînd, la întîmplare, două dintre studiile dedicate acestui subiect, Mass Media in Revolution and National Development. The Romanian Laboratory de Peter Gross (Iowa State University Press/Ames, 1996) şi Tipologia presei româneşti de Marian Petcu, (Editura Institutului European, Iaşi, 2000) se poate constata cu uşurinţă cam care este interesul specialiştilor pentru acest segment de presă şi ponderea pe care i-o acordă (atunci cînd i se acordă!) în raport cu cel de extremă stîngă. Dar "bibliografia" neglijării publicaţiilor de extremă dreapta şi a locului lor în peisajul presei româneşti de azi este mult mai vastă şi nu este aici locul să insist asupra acestui fapt.

O scurtă trecere în revistă a acestor periodice este, cred, utilă. Foarte rar, apariţia unei publicaţii aparţinând acestui segment de presă a fost conjugată unei structuri de tip politic. Presa de partid oferă un singur exemplu notabil. Este vorba despre defuncta revistă lunară Mişcarea, organ de presă al Partidului Mişcarea pentru România, condus de Marian Munteanu.

Dacă din punctul de vedere al vieţii politice constituirea unor partide orientate ideologic în această direcţie a fost mai dificilă (iar atunci când acest lucru s-a produs respectivele partide nu au avut puterea financiară şi audienţa necesară editării unui organ de presă propriu), presa de extremă dreapta neafiliată unei grupări bine determinate de interese politice a cunoscut pe parcursul acestor 11 ani o evoluţie aş spune spectaculoasă.

Gazeta de Vest, săptămânal de informare, ce apărea la Timişoara, imparţial din punct de vedere ideologic în anii 1990-1991, va cunoaşte ulterior o rapidă metamorfozare, fiind preluat de un grup editorial orientat către extrema dreaptă (director Ovidiu Guleş, redactori: Zaharia Marineasa, Valeriu Neştian, Mircea Nicolau). Publicaţia va fi transformată în revistă lunară şi îşi va revendica un caracter extremist radical. Spre sfârşitul anului 1999 revista dispare din pricina divergenţelor de opinie ireconciliabile dintre director şi colaboratorii revistei.

Sub îngrijirea unui colectiv de redacţie compus din Gabriel Constantinescu (director), Răzvan Codrescu (redactor-şef), Demostene Andronescu, Marcel Petrişor şi Florea Tiberian apare la Sibiu din 1990 cea mai longevivă revistă de extremă dreapta postrevoluţionară, Puncte Cardinale.

Din ianuarie 1998 apare la Bucureşti revista lunară Permanenţe, editată de Fundaţia Profesor George Manu. Colaboratori acesteia editează pe Internet revista Sfarmă Piatră, "săptămânal de rezistenţă românească". În mai 1998 apărea Cămaşa de izbândă, săptămânal ce, în lipsa unor colaboratori de prestigiu pentru mediile de orientare neolegionară, va dispărea curând.

Din 1998 apare cu regularitate revista lunară Vremea Dreptei Naţional-Creştine scoasă de Editura Vremea (director Nicolae Henegariu).

Din 1997 apare "revista de oceanografie ortodoxă" Scara, publicaţie fără dată fixă de apariţie, cu format de almanah. Gruparea revistei este constituită din aproximativ 100 de colaboratori, redacţia fiind condusă de Mugur Vasiliu (director) şi Rafael Udrişte (redactor-şef). Un program ideologic similar îşi asumă şi revista Măiastra.

Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi din România editează Schimbarea la Faţă, "o propunere de lectură ortodoxă a realităţii româneşti", publicaţie lunară ce apare din ianuarie 2000.

Pe lângă aceste reviste mai apare şi un buletin informativ al Fundaţiei "Buna Vestire", cu o circulaţie restrânsă, incontrolabilă şi fără un impact real.

Trepte ale antisemitismului

Ar fi total greşit să afirm că toate aceste reviste au manifestat în mod explicit atitudini antisemite. În fond, aici este o chestiune de nuanţă. Să luăm, spre exemplu, cazurile Mişcarea şi Scara, două dintre publicaţiile a căror prioritate o constituie (a constituit-o, pentru prima dintre ele, care nu mai apare de mult) conturarea unui program de renaştere în primul rînd culturală. Antisemitismul este aici mai degrabă o prezenţă implicit㠖 atîta vreme cît colaboratorii acestor reviste şi-au propus să readucă în atenţia cititorilor programul ideologic (într-o formă atenuată sau nu) al Mişcării Legionare.

Voi încerca în continuare o trecere în revistă a formelor de antisemitism prezente în discursul presei de extremă dreapta de astăzi, fără a-mi propune un mod sistematic de prezentare.



A vorbi despre nuanţe în atitudinile de tip antisemit poate părea cinic. Şi totuşi, între antisemitismul furibund şi autoasumat şi cel propagat prin reafirmarea, de pildă, a unui inventar simbolistic aparţinînd Mişcării Legionare este o diferenţă. O diferenţă care nu face ca formele "atenuate" de antisemitism să fie mai puţin culpabile sau care să ne dea dreptul de a le trece cu vederea. Există o scală a antisemitismului, dificil de realizat, dar care demonstrează că acest flagel este prezent în forme suficient de "productive" în discursul public din societatea românească.

De pildă, ar trebui să ne întrebăm dacă afişarea unui portret fotografic al lui Corneliu Zelea Codreanu în revista Scara în chip de model absolut al creştinului este sau nu o dovadă implicită de antisemitism. Răspunsul meu este pozitiv şi, în consecinţă, voi încerca o scurtă argumentare. Dacă luăm oricare dintre cele două texte programatice importante ale doctrinei legionare elaborate de către Codreanu – Pentru legionari şi Cărticica şefului de cuib – vom putea face observaţia de bun-simţ că antisemitismul nu este doar o prezenţă constantă aici, ba chiar una dintre cheile de boltă ale întregii construcţii ideologice (spun asta din convingerea că orice ideologie totalitară are mai multe chei de boltă, adică grile pe baza cărora îşi dezvoltă întreaga pseudoargumentaţie).

Cei care îşi doresc reabilitarea doctrinei codreniste îşi justifică demersul prin faptul că ar trebui uitate culpele trecutului, mai ales cele din perioada în care şef al mişcării a fost Horia Sima; ei pledează pentru o reîntoarcere la teoria şi spiritul acestei mişcări, încercînd să se facă abstracţie de excesele practicii. Dar, pentru că tocmai am pomenit cele două volume fundamentale pentru extremismul românesc interbelic, nu mă pot opri să nu observ faptul că doar în Pentru legionari peiorativul jidan apare de aproximativ 500 de ori. Cum, oare, se poate face abstracţie de componenta antisemită evident㠖 care, de altfel, nici nu mai trebuie demonstrat㠖 şi să se păstreze întreg spiritul originar al ideologiei legionare – iată o dilemă pe care neolegionarii "moderaţi" nu au cum să o depăşească.

Aşadar, a-l reabilita pe Codreanu, fie şi prin această modalitate iconografică şi a-l propune implicit drept model absolut al omului creştin este, implicit, un gest antisemit.

*

O altă marotă a neolegionarilor constă în repunerea în discuţie a holocaustului coroborată cu instaurarea regimului comunist în România, care este văzută drept opera exclusivă şi în beneficiul exclusiv al evreilor sau al iudeomasoneriei. A insita asupra acestui punct este, din punctul meu de vedere, inutil, aşa că, mai bine, să trecem la exemple pentru a vedea cum se încearcă sistematizarea acestui tip de "argumentaţie" în beneficiul propagandei antisemite.

Aşadar, simple exemple:

"Cine acuză?", articol de Filon Verca, publicat în Permanenţe, an I, nr.7, iulie 1998, ca răspuns la o analiză a lui Norman Manea din revista The New Republic:

"(…) Nu ştiu cui să mă adresez mai întîi, cînd dl Manea, ca şi toţi coreligionarii săi, de la Moses Rosen la Elie Wiesel, acuză poporul român de toate relele istoriei, dar trece sub tăcere perioada de început a comunismului în România, perioadă în care evreii au avut un rol preponderent în instaurarea lui, după cum au avut acelaşi rol în exterminarea elitei româneşti, ei servind drept instrument în supunerea ţării de către colosul sovietic.(…)"

"Naţionalism şi extremism", articol de Aristide Lefa, publicat în Permanenţe, an I, nr. 5-6, mai-iunie 1998, privitor la acuzaţia de antisemitism adusă întregii Mişcări Legionare:

"(…) În cei peste 70 de ani de la înfiinţarea ei, Mişcarea Legionară a creat acest tip de om [e vorba despre omul nou, n.n.] şi nu puţine sînt exemplele care demonstrează acest fapt, începînd cu jertfa lui Moţa şi Marin, care au murit în Spania pentru Hristos în lupta contra bolşevismului criminal şi ateu pe pămîntul Spaniei catolice şi terminînd cu numeroasele exemple date în închisori, cînd legionarii au ajutat cu sacrificii pe cei care-i prigoniseră în trecut, inclusiv pe evrei.(…) Dacă doctrina legionară îşi propune să creeze un nou tip de om, capabil de jertfă pentru neam şi aproapele său, cum pot fi acuzaţi legionarii de antisemitism, rasism sau xenofobie?(…)Şi Biserica creştină a avut şi are extremiştii ei. Ce sînt sfinţii decît creştini extremişti? Noi îi cinstim şi ne închinăm lor. După teria la modă ce incriminează extremismul, ar trebui

să-i contestăm şi să-i scoatem din calendar şi din biserici.(…)"

"Către prietenii mei români", articol de Nicolae Henegariu, în Vremea Dreptei Naţional-Creştine, an IV, nr.33, 20 aprilie-17 mai 2001; autorul răspunde articolului "Scrisoare către prietenii mei români" de Gaspar Miklos Tamas, publicat în Dilema, nr.416, în care se vorbeşte despre rolul unei părţi a elitei culturale în propagarea antisemitismului:

"După această întristare pentru prezentarea necritică a intelectualităţii interbelice de dreapta şi chiar fasciste (?), gardianul de serviciu al gîndirii politic corecte ajunge la locul care-l doare(…):<>. Împrejurarea probabil prea puţin importantă, că peste un milion de români au fost exterminaţi de către comunişti în închisorileşi lagărele din România şi URSS nu-l tulbură pe acest exponent local al gîndirii politice corecte(…)".

"Dogma capitală a noii ordini mondiale", semnat de Gabriel Constantinescu, în Puncte Cardinale, nr.4/88, aprilie 1998, prin care este repusă în discuţie cifra victimelor holocaustului după principiile cinice ale "aritmeticii" antisemite:

"(…)După obţinerea victoriei în cel de-al doilea război mondial (o victorie al cărei unic beneficiar a fost iudaismul, democraţiile şi comunismul sovietic nefiind decît instrumentele prin care s-a obţinut victoria), evreii au exploatat din plin consecinţele cumplitului carnaj, creînd cea mai redutabilă armă în procesul de decreştinare şi iudaizare a omenirii: mitul celor şase milioane, Holocaustul. (Cu menţiunea că în ultimul timp cele şase milioane au devenit totuşi o cifră negociabilă cu prudenţă).(…)"

Comentariile sunt de prisos, iar a continua lista de exemple ar deveni obositor.

*

O altă formă de realizare a antisemitismului, pe care doar o voi menţiona, este următoarea afirmaţie, prezentă constant – şi, surprinzător, venind uneori chiar de la intelectuali implicaţi în activităţi civice, de la democraţi de bună credinţă! – nu doar în presa extremist-legionară: antisemitismul de astăzi este doar rodul insistenţei cu care evreii încearcă să impună rediscutarea unor chestiuni "sensibile" (fie că e vorba despre rebeliunea legionară, de deportările din Transnistria, de antisemitismul unora dintre cărturarii români, sau de cel manifestat în perioada tîrzie a ceauşismului în unele publicaţii extremiste), fără a lăsa analizarea acestor fapte în seama "noastră", a românilor. Afirmaţia apare, de regulă, însoţită de o alta, şi anume: tragedia holocaustului este folosită drept modalitate de culpabilizare generală a celorlalţi, a ne-evreilor, de către evrei.

După cum s-a văzut, nu mi-am propus un studiu sistematic, ci, mai degrabă, un inventar parţial al unor atitudini extremiste, despre care se vorbeşte, cum spuneam şi mai sus, destul de des, fără a fi exemplificate sau analizate în amănunt. Desigur, problematica este complexă, dar asupra altor aspecte pe care le comportă voi reveni cu un prilej ulterior.











#7296 (raspuns la: #7281) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
A se slabi ! - de (anonim) la: 01/03/2004 06:08:28
(la: Lucian Boia un demitizator, nemesisul naţionaliştilor de mucava)
Vorba lui nenea Iancu, "a se slabi !"...
Daca celebrul si stimabilul, ba chiar onorabilul, de nu chiar venerabilul domn profesor L. B. ar fi dat curs la fel de celebrului "Apel..." al lui Gabriel Liiceanu (de dupa nu mai putin celebrele "evenimente din decembrie"), astazi nu s-ar mai auzi de ISTORICUL L. B....
Dar, nefiind domnia-sa "unul dintre aceia", il vedem dandu-si cu parerea pe sticla, in ziare si reviste, iar Editura Humanitas (pastorita de sus-numitul G. L.) se grabeste sa-i publice productiile, intarindu-i convingerile narcisiste: "13000 de exemplare la <>, ... ceea ce astăzi în România nu e puţin lucru".
Nu stiu daca ceata de laudatori ai ISTORICULUI L. B. este formata exclusiv din ciraci (discipoli, doctoranzi etc.) ai domniei-sale, dar a-l prezenta ca pe un erou romantic (Manfred, Don Juan sau, de ce nu, Che Guevara) al istoriografiei romanesti mi se pare cel putin exagerat.
Asta pentru ca, fidel numai convingerilor domniei-sale, credintei in libertatea individului si decis sa spuna cinstit ceea ce crede, de la Polonius citire, shakespearian care va sa zica, omul Lucian Boia se intoarce discret (si DIRECT) la 1900, sarind "o anumita perioada".
Intamplator, vajnicul (astazi) aparator al diversitatii de opinie in materie de istorie raspundea sec "Nu este specialitatea mea" oricarei intrebari legate de lamurirea sau (re)interpretarea unor "adevaruri istorice" din "documentele de partid si de stat", pentru ca, argumenta domnia-sa, "oricum, nu facem aici istoria unor evenimente, iar aceste amanunte nu sunt relevante pentru problematica noastra", aparand, in schimb, cu tenacitate "cei patru piloni" pe care, pe buna dreptate, astazi i-ar desfiinta. Cum ar veni, azi il vedem, si nu e...
Desigur, asta se intampla inainte de 1989 (e irelevant !?), la Facultatea de Fizica a Universitatii Bucuresti (probabil lipsa de "maturitate politica" a studentilor din acea vreme si intrebarile incomode ale acelorasi l-au facut sa considere fizica o stiinta "dura")...
In particular, neacceptarea "romanismului verde", negarea obiectivitatii istoriei si respingerea incercarilor de politizare a ei sunt idei mai mult decat valoroase, care fac cinste oricarui intelectual "mai mult sau mai putin onest", "mai ales in niste conditii ca acestea, conditii de natura a hotari o miscare generala..."
Atata doar ca e pacat de M.D.R. sa fie aparat de S.P. (cf. S.P.M.D.R., nemuritoarea Societate Protectoare a Muzelor Daco-Romane), adica unde e minima decenta "de care, putem zice, depanda..." ?
De-aia ma-ntorc si zic: "ia mai slabeste-ma, stimabile !"...
Dar deocamdata, pana se va scrie istoria Utopiei, "Muzica! Muzica!"...
#10994 (raspuns la: #10749) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Zicala de la bunica! - de ALINA DUMITRESCU la: 07/03/2004 14:34:33
(la: Pentru femei)
Avea bunica deasupra plitei de bucatarie un peretar(adica ceva cusut-brodat si agatat pe perete
Scria:"Bucataria fara femee,e ca lacatu fara chee"
Eu traiesc cu sotul meu si doi fii.Nu e usor,desi mai ajuta si ei.
Mult din grija de zi cu zi apartine general femeii.
Inimile sus ginta feminina!
Alid'art
pt. Alina - de core la: 08/03/2004 02:24:37
(la: Pentru femei)
Scria:"Bucataria fara femee,e ca lacatu fara chee"
Eu traiesc cu sotul meu si doi fii.Nu e usor,desi mai ajuta si ei.
Mult din grija de zi cu zi apartine general femeii."

ca sa eliminam problema cheii, eliminam lacatul si dam acces liber fara viza tuturor minoritatilor conclocuitoare in casa cu pricina. avantaj bucatariile americane care n-au usha spre living :)

daca as avea doi fii, atunci chiar n-as mai face nimic in gospodarie, serios vorbesc. problema se pune in felul urmator: intr-o familie, daca femeia e bucatareasa exclusiv, atunci cine mai e doamna casei? :)
#11578 (raspuns la: #11549) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alt banc : prima slujba - de desdemona la: 18/05/2004 07:53:34
(la: Banc: doi mosi pe o banca...)
Un tinar preot trebuia sa tina prima lui slujba, drept pentru care era extrem de emotionat, chiar simtea panica. Atunci, superiorul lui, Episcopul, vazindu-l atit de stresat, l-a sfatuit ca inainte sa se urce in amvon pentru predica, sa puna un paharel de vodca in paharul cu apa, ca sa se relaxeze si sa aiba curaj. Preotului i-a
mers nemaipomenit in prima lui slujba, dar cind a ajuns acasa a gasit pe
masa o mica scrisoare din partea Episcopului in care zicea:

Draga Fiule,
Ma bucur foarte mult ca ti-a mers atit de bine in prima ta slujba si ca
ai tinut cont de sfatul pe care ti l-am dat, dar trebuie sa-ti fac anumite observatii:
1. Din acel pahar cu apa trebuie sa iei mici sorbituri nu sa-l dai pe gat dintr-o data.
2. In acel pahar cu apa nu se pune nici gheata, nici felii de lamaie. In plus, eu ti-am spus sa pui putina vodca in paharul cu apa, nu invers...
3. Nu se foloseste Biblia ca suport pentru pahar.
4. Nu poti sa te stergi la gura cu sutana.
5. Poruncile lui Dumnezeu sint 10 nu 12.
6. Iar apostolii sint 12 nu 10.
7. Cind vorbesti despre cruce nu poti sa spui ca e acel T mare de deasupra altarului.
8. Cind vorbesti despre Isus si apostoli, nu poti spune ca e "Fiul si banda lui".
9. David l-a invins pe Goliat cu o prastie si o piatra, nu poti sa spui ca "i-a zburat curul cu dinamita"...
10. Cind vorbesti despre Iuda, nu poti sa-l numesti "bulangiu".
11. Tatal, Fiul si Sfintul Duh nu sint Batrinul, Juniorul si Stafia...
12. Nu e frumos sa-l numesti pe Papa "Nasul".
13. Faraonul i-a trimis pe evrei in pribegie, nu in p...a ma-sii.
14. Eva i-a dat lui Adam un mar, nu i-a cedat...
16. Magdalena a fost o pacatoasa nu o curva.
17. Initiativa de a invita publicul sa aplaude a fost buna, dar a fost exagerat sa-l inviti sa danseze Macarena, sa faca trenuletul si sa o inviti pe Sora Daniela sa faca striptease.
18. Apa sfinta se foloseste pentru a binecuvinta, nu pt. a-ti racori ceafa.
19. "Casuta" aia este confesionalul, nu toaleta
20. Pasticul se distribuie crestinilor fara Nutella.
21. Cel de pe cruce era Iisus Cristos si nu Che Guevarra
22. Pacatosii, cind mor, se duc in Infern, nu in aia ma-sii.
23. Vezi sa ai mereu chilotii pe tine si, cind e cald, evita sa-ti faci aer cu sutana.
24. Iti amintesc ca slujba trebuie sa dureze circa 1 ora si nu doua reprize de 45 de minute fiecare, iar cel care era asezat linga tine si pe care l-ai numit "travestit cu fusta rosie" eram eu....
In rest a fost bine."
Lucian Dragos BOGDAN si editura OMNIBOOKS - de Ovidiu Bufnila la: 22/05/2004 04:33:31
(la: Ovidiu Bufnila, despre taina norilor din Tando si Guasalaa)
Editua OMNIBOOKS, insurgenta si teribila editura condusa cu talent si inspiratie de scriitorul Horia Nicola Ursu ofera cititorilor un regal editorial:
TRILOGIE! Trilogie e o carte semnata de Lucian-Dragos Bogdan un subtil maestru al lumilor fictionale. Acum, cand scriu acst mic elogiu perfect motivat, am langa tastatura aceasta carte plina de gratie, de forta si de incantare. Lucian-Dragos Bogdan scrie cu incantare, incantator. Taietura lui fictionla are verva, e sigura, plina de indemanare. Personajele sunt vii, sunt prinse in scenarii convingatoare. Lucian-Dragos Bogdan foloseste structuri descriptive viguroase, pline de culori, de detalii care imbogatesc si adauga sensuri tainice. Intorc TRILOGIE p toate fetele. Dau peste fotografia lui Lucian pe coperta patru, omule, zic, sunt fascinat, m-ai prins, sunt in-vrajit de lumile tale ametitoare care se re-construiesc pe masura ce inaintez in profunzimea lor, simt in nari parfumul fictiunilor tale, vad LUMEA PRIN TEAVA PUSTII, fantastic, parca-ai scris fictionalul pentru bufnila, imi plac controversele din lumile tale, un cavaler paseste atent pe alele de piatra, de exmplu, teribil CONTROVERSAT construiesti, un cavaler aidoma unei naluci, valuresti spatiul fictional Lucian, dai forma Imaginii, o pui in forme-in-miscare-anecdotica, mai spui, aceasta marioneta ma inspaimanta, iata o constructie aproximativ imposibila, poate o marioneta sa inspaimante asemenea unui cataclism, EXCELENT, Lucian, caci descoperi in profunzime forta Imaginarului care, singur, are a lucra spre impotrivirea sa impotriva lumii, e multa teatralitate magica in ceea ce scrie Lucian-Dragos Bogdan. Ce sursa de inspiratie pentru un profsionist in Artele Imaginii! TRILOGIE are o multime de chei pentru a pune la cale o campanie de PR sau pentru a rostui un razboi de imagine! DARULDIVIN, spre exemplu, instructioneaza asupra TEMEI si PERSONAJULUI, doua unelte atat de vitale pentru orice profesionist de imagine! Metafore, imagini, scenarii de imagine, toate in puterea unui scriitor plin de talent!
TRILOGIE: e un adevarat regal editorial.


TRILOGIE,
Lucian Dragos Bogdan
editura OMNIBOOKS, 2004
Pentru omenzi:
Editura Omnibooks, Str.G.V.Popescu Nr.7
440021 Satu Mare
email: omnibooks@netscape.net


PS: BRAVO pentru Horia Nicola Ursu!
Iluminare - de Dinu Lazar la: 24/05/2004 15:04:55
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
In principiu iluminarea ar trebui sa fie un subiect important pentru cine face fotografie.

Zic in principiu, pentru ca asa cum compozitia nu mai e importanta pe aici sau cum limbajul plastic e deseori cam inutil, si iluminarea a devenit o necunoscuta - vedem asta mai ales cind ne uitam la un chiosc de reviste romanesti la publicatiile pentru dame, la coperti.

Daca pe coperta se pune si vedem una dintre cele mai bune poze, atunci fotografii romani ar trebui sa dea acatiste de trei ori pe zi la cel care a inventat iluminarea cu lumina difuza si umbrela... arta iluminarii se reduce acolo la o descriere cit mai rapida si mai ieftina a subiectului... ce atmosfera, ce stare, ce pictura cu lumina, astea sunt bancuri azi.

Daca vorbim de lumina in imagine - si s-ar putea scrie multe carti pe linga miile deja scrise pe aceasta tema - ar trebui sa vedem si sa memoram multa pictura, si sa analizam chiar si in fuga principiile de baza ale iluminarii cadrului.

De regula, exista o lumina principala, careia ii sunt subordonate celelalte lumini: lumina de umplere, adica de modelare a umbrelor, lumina de fundal, lumina de contur, lumina apicala ( cea care se vede in ochi) si accentele de lumina.

Din modelarea si raportul acestor lumini, din alegerea modalitatilor de iluminare ( concentrata sau difuza) si din alte citeva ingrediente, se poate orchestra un subiect si se poate modifica fundamental o atmosfera.

Acelasi subiect, cu un tip de lumina poate parea optimist, cu alta lumina poate parea dramatic; se pot schimba stari, forme, atmosfere si concepte, cu o folosire judicioasa a luminii.

In afara de folosirea artistica a luminii, treuie sa tinem seama de necesitatile obiective de expunere si de inscriere a tuturor elementelor din cadru in gama de straluciri pe care captorul digital sau filmul folosit le poate incasa.

Daca ar fi sa dau ca exemplu fotografiile mele, eu incerc pe cit posibil sa folosesc lumina existenta, si daca nu o am, sa creez cheia de lumini ca si cum ar fi lumina naturala; in exterior de obicei folosesc un blit pe aparat cu un softbox gonflabil, cu masurare a luminii intotdeauna TTL si deseori setez lumina blitului la -2 diafrgme fata de lumina principala; in interior de obicei la imaginile de reportaj folosesc mai multe blituri cu softboxuri, telecomandate de o unitate de comanda de pe aparat, care imi permite sa setez luminile intr-o gama de plus sau minus 4 diafragme fata de lumina principala; la imaginile unde nu timpul este esential, folosesc niste blituri de studio portabile ca lumina principala si bliturile TTL le folosesc cind fac o atmosfera mai complicata.

De mare folos este la fotografia digitala vizionarea pe loc a imaginii si analiza histogramei; partea dificila este ca modalitatile artistice de exprimare cu ajutorul luminii trebuie sa se combine cu necesitatile de expunere, astfel incit, daca se poate, sa nu avem zone mari in supra sau subexpunere fara detalii, mai ales daca imaginea urmeaza a fi tiparita...

Acum, fiecare fotograf a incercat mai multe solutii si se regaseste intr-o experienta si intr-o modalitate de exprimare sau alta; pentru mine, perfectiunea o constituie tipul de imagine gen Yousuf Karsh sau Irving Penn, Philippe Halsman, si chiar Nadar!

Asta nu inseamna ca atunci cind vreau sa vad ce se face in domeniul iluminarii, sa nu ma uit cu invidie infinita la filmarile de reportaj de la Discovery, unde vedem deseori la portrete chei de lumina tip cleste de lumina, cu lumini dure si colorate, cu contururi pregnante, cu o lumina pe fata si o lumina colorata extrem de diferit pe fundal, genul cald/rece...

Cit de diferita este o imagine cu o lumina plata si inexpresiva de o imagine unde lumina este nu numai un catalizator al limbajului plastic, ci si o parte vitala a imaginii insasi.

...dar, retina nu doare ca timpanul; o vioara care scirtiie ingrozitor mai greu va gasi aplaudaci, pe cind o imagine proasta... asa ca traiasca umbrela si softboxu`...

Ca sa revenim la intrebarea initiala , eu blende nu prea folosesc...
#15814 (raspuns la: #15793) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Consarvatorismul si dreapta - de ampop la: 26/05/2004 05:14:36
(la: Despre Alegerile din S.U.A.: De ce trebuie sa votam pt. GWB.)
Da, este primul mesaj pe care il citesc despre conservatorism si dreapta pe acest forum. Este "conservatori" si nu "conservatisti", but it doesn't matter :). De parca ideile conservatorilor ar fi deosebit de nocive, chiar ciumate si intrega lume este doar de "stanga". Che Guevara ar jubila...Pentru cei ce se autonumesc crestini le-as recomanda "KANSAS SENATE PRAYER" de pe situl de mai sus.
Mario
...cred ca ma incurajezi numa - de SB_one la: 18/07/2004 18:18:59
(la: Femeia)
...cred ca ma incurajezi numai...uite itzi mai dau o sansa;))


"ESTROGEN ISSUES"
10 WAYS TO KNOW IF YOU HAVE "ESTROGEN ISSUES"

1. Everyone around you has an attitude problem.

2. You're adding chocolate chips to your cheese omelet

3. The dryer has shrunk every last pair of your jeans.

4. Your husband is suddenly agreeing to everything you say.

5. You're using your cellular phone to dial up every bumper
sticker that says: "How's my driving-call 1- 800-"

6. Everyone's head looks like an invitation to batting
practice.

7. Everyone seems to have just landed here from "outer space."

9. You're sure that everyone is scheming to drive you crazy.

10. The ibuprofen bottle is empty and you bought it yesterday.




SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#18027 (raspuns la: #18021) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Boierimea româna s-a format tarziu,..."pentru AlexM, - de DESTIN la: 06/09/2004 00:06:00
(la: Cum gandim?)

Marginalizată în vremea regimului comunist, pentru că se ocupa supărător de mult de familiile nobile care trebuia să fie scoase din istorie, genealogia încearcă de câtva timp să îşi recapete locul cuvenit în cadrul efortului de cercetare a trecutului.

În acest context, după 1990, s-a reluat tradiţia studiilor de genealogie, atât la Iaşi, cât şi la Bucureşti, afirmându-se nume importante de cercetători în domeniu, precum domnii Ştefan S. Gorovei sau Mihai Sorin Rădulescu.

Timp de veacuri, marea politică a fost, în Ţările Române, apanajul unui grup destul de restrâns de mari familii boiereşti.

Dacă, în primul rând, vom depăşi prejudecăţile anti-boiereşti inoculate cu atâta insistenţă de către ideologii comunismului, atât de preocupaţi de promovarea teoriei luptei de clasă şi dacă, mai apoi, vom admite că a existat şi la noi o nobilime (chiar dacă există importante diferenţe faţă de tipul apusean de nobilime; boierii moldoveni şi munteni au fost, iniţial, marii proprietari ai pământului, doar ulterior fiind aşezaţi de către domnitori în dregătorii. Astfel, boieria a precedat dregătoria ; în plus, la noi dregătoriile nu au fost, în general, ereditare), va trebui să ne aplecăm cu mult mai mult interes şi cu sporită grijă către aprofundarea istoriei familiilor şi a vieţii oamenilor care s-au aflat, aproape în exclusivitate până la mijlocul secolului al XIX-lea, în prim-planul vieţii politice şi sociale .

Una dintre cele mai importante familii ale marii boierimi moldovene este cea a Costăcheştilor.

Interesul pentru genealogie (apărut, ca mai totdeauna, prin interesul pentru rădăcinile propriei familii) s-a îndreptat spre neamul Boldur-Costache mai ales după citirea letopiseţelor lui Ureche, Costin şi Neculce, unde această familie este destul de bogat reprezentată (cu precădere în letopiseţul lui Ion Neculce).

Desigur că s-a scris despre Costăcheşti. Receptarea lor, totuşi destul de firavă în comparaţie cu rolul de marcă pe care l-au avut în istoria Moldovei.

Unul dintre semnele cele mai sigure ale nobleţii este vechimea .

De aceea, multe dintre familiile mari au încercat să îşi dovedească o origine cât mai îndepărtată, pierdută în legendă.

De altfel, mai toate familiile care îşi arogă o cât de mică nobleţe au parte de legende de apariţie sau de căpătare a prestigiului aristocratic .

Costăcheştii se plasează, deci, printre întemeietorii de ţară.

Primul strămoş istoric (chiar dacă incert) în a cărui descendenţă se plasează familia Costache este Sima Boldur, vornic în timpul lui Ştefan cel Mare .

A fost căsătorit cu Knejina Marina, fiica lui Dragomir banul şi este considerat “trunchiul familiei”.

Mare dregător în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, în anul 1460 este mare vistiernic, iar din 1491 ocupă dregătoria de mare vornic al Moldovei (până în 1513).

În această calitate, el este şi voievod (conducător de oaste; bellidux), pe timp de război13 . A rămas în istorie datorită rolului pe care l-a avut în înfrângerea polonezilor, la 1497.

După ce trece Prutul în seara lui 28, în fruntea oastei pe care i-o încredinţase Vodă Ştefan, vornicul Boldur “cu suflet îndrăzneţ” repurtează o victorie strălucită asupra oastei Regelui polon, Ioan Albert, în dimineaţa zilei de duminică, 29 octombrie 1497, la Lenţeşti (Lănţeşti):

“le-au datu războiu şi pre toţi i-au răsipit îndată şi i-au topitu cu ajutoriul lui Dumnezeu şi cu norocul lui Ştefan vodă şi mare moarte şi tăiere s-au făcut atunci în oastea leşască” .

De mâna vornicului Boldur căzuse, la Codrii Cosminului, hatmanul-conte Herbor Lucasiewitz. După victoria de la Lenţeşti, Boldur risipeşte resturile armatei polone în bătălia de la Şipinţi .

A devenit un personaj binecunoscut şi datorită lui Vasile Alecsandri, care l-a descris în al său poem eroic “Dumbrava roşie” .

Fiii lui Boldur au fost Andruşco, mare medelnicer sub Ştefăniţă-Vodă, la 1518 d.Hr. (7026 de la Facerea Lumii) şi Giurgea. Fiul lui Andruşco s-a numit Ioan şi, în urma unor greşeli faţă de Domnie a fost silit să se popească la vechea moşie a familiei, de la Epureni .

O altă variantă ar fi că un anumit Costache Boldur ar fi fost nevoit să se pună sub protecţia Mitropolitului şi ar fi trecut la preoţie (de la el ar proveni porecla de Costăcheşti) .

Fiul lui Ioan a fost Costachi, de la el provenind numele de familie. El este pomenit la 1598, în câteva hrisoave ale Voievodului Ieremia Movilă şi a fost căsătorit cu fiica vornicului Cârstea Ghenovici, Călina .

(Va urma)

Bibliography:

Ştefan S. Gorovei

Mihai Sorin Rădulescu.

Filip Lucian IORGA

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#21140 (raspuns la: #21134) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...