comentarii

cheile


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Geta, - de juli la: 23/07/2011 21:38:39
(la: :) Si, week end la Salina Turda)
Merita vazuta salina, in rest nu stiu ce ai putea face la Turda. Poate drumetii la Cheile Turzii si in imprejurimi. Altfel orasul nu mi s-a parut nu stiu ce. S-a renovat centrul dar in rest din ceea ce am reusit sa vad nu m-a prea incantat.
#617653 (raspuns la: #617645) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Geta, - de juli la: 30/09/2011 21:34:35
(la: semințe de iubire)
maine plec la Cheile Turzii si de-mi permite timpul vreau sa revad Gradina Botanica la Cluj. Nu stiu cand ma intorc, da' vorbim duminica.
Pup!
#622857 (raspuns la: #622854) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
14 - de Tot Areal la: 12/10/2011 08:36:53
(la: SANATORIUL(2))
M-a pufnit râsul. Abia acum realizez comicul situaţiei.
-Măcar l-am pocnit şi eu?
-Fi sigură de asta. I-ai umflat bărbia..hihihi...
-Am mai păţit-o odată cu el, când am venit. A pus o frână bruscă de m-am izbit cu capul în parbriz.
-Când? Ieri când aţi venit?
-Da.
-Sper să nu contiue întâlnirile astea furtunoase între voi, râde ea.
-Sper...
-Bine că nu e mai rău. Asta trece în câteva zile.Bine că nu te-a lovit cu uşa...
-La asta m-am gândit şi eu...
-Cum ai dormi?
-Neîntoarsă. Am dormit buştean, cred că de la aerul ăsta rece şi atre.
-Ai mâncat? Ai fost la cantină?
-Nu, n-am apucat.Sincer, abia m-am trezit. Măcar acum m-am trezit de-a binelea, arăt spre nas.
Femeia tenor îmi zâmbeşte molipsitor.
-Dacă n-ai mâncat nimic, mergem împreună că nici eu n-am luat micul dejun.
Sincer nu prea îmi arde de mâncare. Îmi simt nasul în flăcări şi umflat ca un balon. Nu-l văd, dar cred că arată tare caraghios.
-Pune asta pe tine, îmi întinde ea un halat alb, curat pe care îl scoate din dulap. Trebuie să-ţi cureţi bluza. O poţi da la spălătoria aici jos.
-Aaa, nu, sunt doar câţiva stropi, am să-i curăţ eu, zic în timp ce îmbrac halatul ce-mi vine ca turnat.
Femeia tenor îşi zornăie cheile.
-Hai! Stomacul meu protestează, râde ea iar.
O luăm pe hol la stânga, apoi dăm alt colţ, la dreapta, coborâ scările, facem iar dreapta pe alt hol, iar pe la jumătatea acestuia se opreşte în faţa unei uşi pe care văd că scrie simplu – Cantină. Intrăm. Sala în sine nu era mare, ba mai degrabă era chiar micuţă. Nu sunt aici decât trei mese din plastic, cu câte patru scaune, tot de plastic. În celălalt capăt al încăperii, câteva trepte mic duceau spre o uşă destul de scorojită. Lumina era asigurată de un neon fixat în tavan şi de cele două ferestre, fără gratii. Oh, în sfârşit un loc fără gratii.
Lângă o tejghea de lemn prinsă în perete, doi băieţi îşi beau cafeaua şi fumau liniştiţi. Cum ne-au văzut, s-au întors spre noi.
-Bună dimineaţa, sefa! Zic ei la unison
-Bună băieţi! Încă n-aţi intrat în tură?
-Ba da, dar...
-Aha! Să înţeleg că n-aţi crezut că vin pe aici, nu?!
-Cam aşa ceva, recunosc ei sincer.
-Înainte să mergeţi pe sector, faceţi cunoştinţă cu noua domnişoară doctor.
Din doi paşi au fost lângă mine.
-Tudor...! se prezintă unul dintre ei. Era înalt, destul de bine făcut, brunet, cu părul tuns foarte scurt, cu ochii negri şi când zâmbeşte face o gropiţă în obraz.
-Florin! se recomandă astalalt. Acesta are ochii verzi, păr creţ şi nişte degete lungi, ca de pianist.
#623781 (raspuns la: #623780) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
21 - de Tot Areal la: 15/10/2011 14:02:01
(la: SANATORIUL(3))
-Vedeţi, e mai bine să tac, zice încet. Şi aşa nu ştiu exact ce şi cum. Mai bine să aflaţi de la alţii mai în măsură să vorbească. Dacă continuăm, vrem nu vrem, discuţia duce la detalii şi nu vreau să... înţelegeţi dumneavostră.
-Înţeleg dar nu pricep de ce atâta secret. La urma urmei, un om bolnav se poate să mai şi moară, din păcate.
-S-a sinucis... S-a aruncat de aici de pe scările astea, zice Magda rămânând o clipă pe loc.
-Aici...?fac ca toanta privind la plasa de sârmă ce împiedică acum orice tentativă de sinucidere.
-Nu acolo, zice ea când mă vede unde mă uit. Nu s-a aruncat jos. Şi-a dat drumul pe scări aici, pus şi simplu s-a dat de-a dura pe scări şi şi-a rupt gâtul.
-Oh... Aşa ceva chiar n-am mai auzit. Înţeleg de-ar fi fost un accident, dar sinucidere... Şi chiar, cum de şi-au dat seama că e sinucidere şi nu accident? Au fost martori?
Între timp am ajuns în faţa unei uşi duble, de lemn, cu geam din sticlă mată pe care scria cu vopsea : „ Sect A”.
-Aici e sectorul „A” zice ea ignorându-mi ultima întrebare, şi îmi deschide uşa lăsându-mă să intru prima.
Binenţele, am intrat pe un hol. Era curat, luminos, chiar cald aş putea spune.Văd că saloanele sunt aici numai pe partea dreaptă, în stânga sunt ferestrele deschise, fără gratii şi cu perdeluţe înflorate la geam. Erau câţive oameni, nu-mi dau seama dacă sunt pacienţi sau cadre medicale, ori rude venite în vizită, în orice vaz, indiferent cine or fi, nu par să ne bage în seamă.
-Ăsta este cel mai liniştit sector. Aici sunt internaţi doar cei depresii uşoare şi cei care vor să mai scape de stress-ul zilnic. Cu aceştia nu avem probleme. Sunt liniştiţi, urmează un tratament lejer şi doar înainte de a pleca li se mai fac câteva analize. Responsabil aici este doamna doctor Ştefănescu, Gloria Ştefănescu. A fost la sedinţă dealtfel...se uită ea la mine dându.mid e înţeles c-am cunoscut-o deja. Acum nu sunt prea mulţi pacienţi, dar alteori nu avem niciun pat liber. Cu ăştia veţi avea de lucru destul de mult, dar este uşor cu ei, sunt înţelegători, şi zâmbeşte pe sub mustaţă.
-E interesant aici... Văd că e frumos, curat, luminos... Îmi place cum arată.
-Păi da, nu e cu nimic deosebit faţă de oricare alt spital normal. Aici e ok.
Mă aplec pe geamul de lângă mine şi profit de ocazie să văd zona de la înălţime. Locul întradevăr îţi taie respiraţia prin frumuseţe. Tot acest fost castel e înconjurat de pădure şi munte. Aerul e nemaipomenit de curat, tare şi rece. Se simte un puternic miros specific de pădure. Văd şi întreaga curte. E întradevăr un loc, pe cât de frumos, pe atât de mistic.
-Doriţi să mai vedeţi ceva pe aici? mă întreabă Magda.
-Poftim? Nu...
-Coborâm?
-Da, ţi-am spus că tu eşti ghidul meu. Mă duci peste tot unde trebuie să văd.
-De acum începe aventura, zâmbeşte ea cu o uşoară amărăciune în glas.
Ieşim înapoi pe scară şi văd că încuie uşa dublă după noi. Îşi bagă apoi zornăind cheile îm buzunarul de la halat şi ridică din sprîncene.
-E mai bine aşa, totuşi, îmi zice. Apropo, să nu uit să vă dau dosarele pacienţilor cu care a lucrat doamna Olga, Dumnezeu s-o ierte. Sunt puse bine şi numai eu şi bineinţeles doamna directoare, am avut acces la ele, asta pana aţi venit dumneavoastră.
-Şti ce, îi zic în clipa când o luăm pe scări în jos. Hai să facem o înţelegere. Nu-mi place să fiu domnită atât. Spune-mi simplu Angela. Am să-ţi spun şi eu Magda, ok?!
#624080 (raspuns la: #624079) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Gavriil - de Baby Mititelu la: 08/11/2011 10:12:52
(la: Frumosi mai sunt Arhanghelii!)
Arhanghelul Gabriel: Inspiratie. Milostenie. Protectie pentru femei



Arhanghelul Gavriil a fost ingerul pazitor al lui Iisus Hristos pe pamant, in traditia crestina. Arhanghelul Gavriil a fost cel care i-a dictat profetului Mahomed Coranul, in traditia islamica. Gavriil este si el un arhanghel important si indragit in mai multe religii si credinte ale lumii. El este cel care a vestit intregii omeniri nasterea Domnului, fiind asociat revelatiei divine, dar si milosteniei si indurarii. arhanghelul gabrielEl este arhanghelul – mesager, cel prin intermediul caruia divinitatea transmite vesti si mesaje omenirii, dar si cel care patroneaza Paradisul. El transmite oamenilor, prin gratia divina, inspiratie, intuitie si harul clarviziunii. Gavriil are sub protectia sa persoanele de sex feminin (mamele, copilele, fecioarele), dar si copiii. Mihail, in schimb, ii protejeaza pe conducatori si pe cei din armate si poarta intotdeauna cu el cheile raiului.
#624604 (raspuns la: #624603) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Bonne chanse 2 - de sami_paris74 la: 22/12/2011 14:43:39
(la: Ginduri si vise)
Am vândut ultimele bijuterii găsite prin brocante în decurs de un an, am împrumutat 10 000 de franci de la o prietenă care se numeşte Josette , aşa am reuşit să strâng rapid suma de 40 000 de franci, pentru că în afară de 30 000 de franci îmi mai trebuiau zece mii, adică să plătesc un acont pentru locatie care reprezintă două luni de chirie un avans primul acont şi ce-a de-a treia chirie, chiria lunii în curs , apoi cheltuielile pentru notariat.
Deci trebuie să mă aştept la o cheltuială de 60-70 mii de franci francezi.
Eu cred în steaua mea norocoasă, pentru că eu îmi cunosc steaua şi trebuie să recunosc că mereu am fost un om foarte norocos. Pentru că unii oameni au un destin în viaţa , să ştiţi !. Drumul destinului pe care-l ai trasat de la Dumnezeu nu ţi-l poate modifica decât moartea ^.
Dacă te simţi iritat de greutăţi eşti pierdut, pentru ca iritarea sufletească te epuizează şi te ruinează începând cu interiorul şi se termină cu buzunarul! Dar dacă te simţi puternic, şi ai încredere în forţa ta de a convinge oamenii din jurul tău, cu scopul şi ambiţia de a reuşi... atunci te poţi numi învingător.
Şi dacă n-ai prieteni şi familie ce faci ? Eu zic că dacă eşti într-adevăr singur, eşti ca o corabie care pluteşte pe valurile uriaşe ale oceanului pe timp de furtună , vagabond, slab , fără putere, fără vise şi fără iniţiativa. Mergând aşa cu corabia ta, ajungi un naufragiat.
Eu îl am pe Robert şi mai am pe Vasile şi Mihaela şi toată viaţa mea am să mă străduiesc să nu-mi pierd copiii indiferent cum sunt ei.
Ce vreţi, aşa sunt eu !
Azi am întâlnire, nu este o întâlnire obişnuită.La ora 14-h semnez contractul pentru magazin, să mor eu dacă vă mint, sunt 101 % convins că va fi magazinul meu.
Notariatul unde trebuiesc semnate actele este la doi paşi de magazinul meu, adică pe o stradă care se numeşte rue de Roma.
Ce să spun ! Am emoţii, Robert este lângă mine şi mă ţine ca de obicei de mână, ai simt minuta caldă şi parcă emoţiile nu sunt aşa de mari, nu sunt emoţii că voi pierde magazinul , am emoţii pentru că în curând voi munci în acest magazin .
Parcă văd magazinul meu plin cu bijuterii vechi din aur, argint şi aramă, bronz şi platină, ceasuri de marcă Rolex, Hermes, Omega, V . Constantin, pendule vechi pe care să le repar şi să redau timpul pierdut de altădată.
Coliere încrustate cu pietre preţioase şi semipreţioase, brăţări magnifice vechi de câteva secole, toate aceste minunăţii le văd cu ochii minţii şi sunt convins că aşa va fi azi, mâine şi până voi muri.
Cred şi sper, că eu tatăl, să fiu o parte din destinul copilului meu Robert.
Acum, că am obţinut ceea ce mi-am dorit, mă simt bine şi băiatul meu în câţiva ani va deveni un expert în pietre preţioase şi ceasuri de marcă. (Visul meu, este ca Robert să lucreze pentru Cartier), dar mai sunt ani până atunci.
Am semnat contractul pentru bail de 3-6-9, pe o perioadă maximă de 9 ani , am primit cheile de la magazin, dna Benoit a venit împreună cu noi la magazin şi foarte respectos i-am sărutat mâna.
- Am să mai trec pe la tine Sami, » bonne chanse », mi-a zis şi a plecat, lăsându-mă împreună cu Robert.


#626363 (raspuns la: #626328) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
yanira - de sami_paris74 la: 22/06/2012 13:20:18
(la: Filo Sami.)
Lacătul şi cheia sunt la noi în mâna, uneori încurcăm cheile, amestecându-le când trăim în grup. Atunci încep greşelile cele mai mari.
Există oameni care din păcate, nu mai reuşesc să deschidă lacătul niciodată, noroc că există un spirit perfect ;care se numeşte Dumnezeu.

#633295 (raspuns la: #633294) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pina in '89 SN-ul a participat la manipularea generala practicata de comunisti. La "revolutie"a participat cu brio la manevrele FSN-ului patronat de Iliescu(vezi "s-a lasat ceatza..." sau "casetele sunt in dulap dar nu avem cheile"). Ma si umfla risul cind imi amintesc! Asadara, asta si valoarea nationala!? A, reprezentant de frunte al unei "iepoci", cu prelungire? Asa mai merge!
*** - de Baby Mititelu la: 24/01/2013 10:33:53
(la: Parol, mon cher!)
Culmea astronomiei: sa descoperi o stea in cerul gurii.
Culmea geografiei: sa incui/descui Portile de Fier cu Cheile Bicazului.
Culmea primaverii: sa infloreasca un boboc de ratza.
Culmea dresajului: sa imblanzesti fiare vechi.
Culmea fricii: sa i se faca unui chel parul maciuca.
Culmea ghinionului: sa faci pe prostul si sa ramai asa.
#639846 (raspuns la: #639845) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
om... - de monte_oro la: 08/02/2013 19:07:31
(la: confa pe baza de invitatie)
gata, m-am prins..taman ai vandut o casa..ti-ai mutat mobila..si ne-ai invitat acolo, inainte sa predai cheile.. Si cred ca-i si bantuita...altfel nu ne chemai..:))
O fasie din "Jurnalul meu" - de Blackbird la: 26/02/2013 09:53:42
(la: Ultimul monolog)
(...) Isi amintea de toti colegii lui, de Sergiu, tipul oarecum gay care era tot timpul epilat pe picioare si care mirosea ca o fetita de 10 ani care a gasit parfumul mamei; de Oana, tipa care era obsedata de un oarecare star pop, avea coperte, pixuri, agrafe, tricouri, abtibilde, genti si tot felul de dracovenii cu fata tipului. Mihai si-a amintit si de Maria, de ochii ei plini de lumina, de rasul ei dragut, de bratarile ei colorate, de parul ei auriu, de plimbarile pe care le facea cu ea pana la chiosc ca sa cumpere tigari la bucata, de coltul scolii unde stateau in fiecare pauza si aveau discutii care mai decare mai interesante. Mihai iti aduce aminte ca era indragostit nebuneste de Maria, dar nu a avut curajul sa i-o spuna, isi aminteste de Vlad, tipul din a patra banca de pe randul de la usa, tipul care i-a adus intr-o zi Mariei un buchet de flori, tipul care a indraznit sa actioneze, tipul care i-a furat prima iubire...Mihai isi aminteste si ar dori sa se intoarca in timp si sa faca ce trebuia facut, dar e prea tarziu. Dintr-o data, Mihai aude o muzica placuta urechii si se trezeste.

(...)

Mihai atipeste in fotoliu si este purtat de chitara intr-un vis adanc. Actiunea cu Ana se reia. Mihai are un zambet interesant pe fata si parca mormaie pasaje din Biblie. Se trezeste brusc si ii vede pe toti dormind in jurul lui. Alex si Razvan sunt pe covor, iar Andrei pe canapea. George e probabil in camera lui. Mihai vede patru beri nedesfacute pe masa si se gandeste sa desfaca una ca sa faca loc si celorlalte. Asa si face. Prima se duce putin mai greu, urmatoarele doua nici nu le simte, iar a patra, afurisita, era desfacuta, nu mai avea spiridus. Mihai e dezamagit, ii mai trebuia o bere. Se duce la frigider, nimic, nici urma de bere.
-Bag...
Mihai isi scoate portofelul din buzunarul de la spate dar nu are decat 1 leu.
-Bag...
Se gandeste ca George trebuie sa-i faca cinste cu bere timp de o luna asa ca se duce in camera la el, ii inhata borcanul cu maruntis si da sa plece la magazin sa cumpere licoarea magica. Nu gaseste cheile de la masina, dar nu-i bai, magazinul nu e foarte departe, 7-8 minute de mers. Se uita in oglinda, pleata e cam ciudata in dimineata asta, dar accepta situatia si iasa pe usa. Merge un minut, doua si incepe sa-l scape treaba mica. Ca un om elegant ce este, Mihai analizeaza teritoriul in care se afla, pentru a gasi locul perfect in care sa se usureze. Scaneaza zona in cautarea tintei si zareste o masina evaluata din priviri undeva la 20,30 de mii de euro, parcata in fata unei case cu doua etaje, piscina si o curte cat un teren de fotbal. Mihai se duce langa masina, pune borcanul cu maruntis pe capota, il elibereaza pe Tomita si isi da drumul pe geamurile fumurii ale masinii.
-Bravo baiatu'. Inapoi in cusca cu tine, bestie mica.
Mihai ia borcanul si porneste mai departe simtindu-se eliberat de o povara tare grea. Ajunge la magazin, intra si vede frigiderul plin de bere.
-Buna dimineata, ce doriti?
-B-b-buna...pot sa-l pastrez?
-De fapt, domnule, puteti veni putin mai aproape sa discutam ceva?
-Sigur..
Mihai se aproprie de vanzatoare nebanuitor, nu stie ca ceea ce avea sa auda era ceea ce visase de cateva zeci de ori.
-Puteti sa duceti toata berea din frigiderul ala acasa?
-Ha?
-Uitati, expira peste doua zile si mi-e frica sa nu vina un control.
-A, gratis s-o iau? Nu-i venea sa creada, doar statea acolo cu gura cascata si mainile impreunate.
-Domnule, gratis, doar s-o duceti. Sunt patroana aici, mai bine platesc la distribuitor berile alea decat sa ma aleg cu cateva procese si sa platesc zeci de milioane.
-Scuzati-ma, puteti astepta 10 minute? Vin si o iau, promit.
-Pai, domnule, daca vrea cineva bere din frigiderul ala?
-Ii spuneti ca nu merge frigiderul si ca e calda berea. Nimeni nu vrea bere calda. V-am pupat, pastrati berea, revin.
-La revedere...
Mihai fuge intr-un suflet spre casa lui George, deschide usa, vede o tipa pe canapea, trece in fuga pe langa ea, intra in camera la George, iese, intra in baie, fuge in bucatarie, se uita sub paturi, nimeni, nimic. Urca la etaj, iese pe balcon, se uita prin sertare, pe dupa dulapuri, nimeni, nimic. Coboara, se aseaza langa fata, se uita putin la ea, isi aranjeaza freza si spune:
-Salut, eu sunt..
-Stiu, Mihai. Mi-au spus ca s-ar putea sa te intorci.
-A, iar tu...

(...)

Da, Mihai e un tip cam somnoros.
Am mai modificat putin (cenzurat).
Scuze pentru diacritice...
Merge ca lectura usoara...?
#642628 (raspuns la: #642584) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Daniel Racovitan la: 27/02/2013 19:39:33
(la: București, Bucureștii, Bucureștilor)
inca una agramata: mai nou gasesc versiunea "Cheile Rametului", nu asa cum se cheama de sute de ani si cum ii spun si localnicii, adica "Cheile Rametilor", forma corecta.

Despre oameni. - de sami_paris74 la: 29/03/2013 05:44:30
(la: filo sami)
Foarte dificil să trăieşti într-o lume necunoscută, unde aproape întreaga lume din jurul tău este ostilă, rasistă, haotică... totul face parte din sistemul de viaţă al acestei lumi în care fiecare ţară, fiecare oraş şi fiecare casă sunt reprezentate de un teritoriu. Dar ca să trăieşti printre oameni eu consider că este o adevărată artă, este în acelaşi timp o soluţie miracol, în care totul depinde de comportament, educaţie şi cultură, ca să fi întotdeauna bine în mijlocul lor» Comportamentul, educaţia şi cultura » reprezintă una din cheile de succes, o altă cheie este descoperirea sufletului oamenilor care intră în contact direct cu tine.. încearcă să-ţi imaginezi puţin mulţimea de oameni din jurul tău atunci când te afli pe stradă, într-un autobus, în metrou ori într-un avion. Nimeni nu te bagă în seamă, nimeni nu te cunoaşte cine eşti, indiferent cum eşti îmbrăcat, dar te poate cunoaşte şi aprecia în momentul când ai un contact direct, atunci când vorbeşti cu persoana respectivă.
Punctul de plecare îl reprezintă întrebarea « de ce nu mă bagă în seamă acest om, ori de ce nu mă iubeşte acest om? » răspunsul este mai mult ca sigur acolo « Guvernarea oamenilor pe care îi cunoşti se poate face doar prin câteva cuvinte simple ,"sinceritate, respect şi iubire "

sa va traiasca familia.


#644260 (raspuns la: #644214) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
am primit de la Constantin. - de sami_paris74 la: 12/04/2013 19:17:57
(la: Caravanele de la Bezons)
Am primit cu bucurie cel de-al III-lea volum din ”Țiganii, aurul și diamantele”, avându-l ca autor pe Samson Iancu, editat de Ștefan Doru Dăncuș, cel care a făcut să vadă lumina tiparului și cel dintâi volum. Bucuria pe care o încercasem la primele volume nu m-a dezamăgit, pentru că Samson Iancu se șlefuiește din punct de vedere literar asemenea unui diamant. Meseria d-sale fiind de bijutier, este un bun prilej de întâlnire cu materii fine și rare, așa cum pot fi poate doar oamenii. Cei pe care scriitorul ni-i aduce înainte în filele romanului său (cu rădăcini în viața obișnuită prin toată Europa) sunt personaje vii, spontane, colorate și pitorești ca și costumele etniei rrome. Stilul folosit este îndeosebi cel oral, cu pagini de povestire bine închegată, unele pline de farmec și emoție. Pasaje de dragoste și durere, de lovituri de maeștri ai înșelăciunilor, de bogăție și moarte, de visare, sunt cele care alcătuiesc miezul plin de savoare al acestui nou volum. Cu mult haz sau dimpotrivă, cu dramatism, pe întreg parcursul călătoriei numită viață, țiganul pare să poarte în sângele său un germen de fatalism, astfel încât, însoțindu-se cu trei prieteni de nedespărțit – cântecul, versul și dansul – poate învinge cu un zâmbet toate încercările, uneori dure, ale vieții. Cântecul, cu virtuți de însoțitor armonic și de călăuză a sentimentelor către exprimare, de vindecător și vrăjitor, este la fel de viu, cu versuri candide, direct și cald.

Șlefuirea de stil din al III-lea volum din ”Țiganii, aurul și diamantele” este evidentă. Evidente sunt și observațiile din ce în ce mai aprofundate asupra istoriei, nu numai a etniei rrome ci și a omului în general. Cu finețea unui bijutier, Samson Iancu este cel care transformă oamenii în eroi, făpturi călăuzite de pasărea din ce în ce mai rară a libertății. Trecuți prin retorta alchimică a scrisului d-sale, cei întâlniți sunt radiografiați cu un atent simț de observație, Samson Iancu părând a fi în posesia unei magii deosebite care poate duce gândul la puteri paranormale. Din lectura cărții se desprinde o întreagă filosofie a vieții, nu fără o minimă morală care are legătură cu divinul din om. Într-o lume din ce în ce mai absurdă și haotică, țiganul este cel ce posedă experiețele sale de veșnic rătăcitor, memorie ancestrală care își face simțită eficiența în situații limită. De cele mai multe ori simpatic pe cât este de inteligent, pare să nu-i pese de legile uneori absurde alcătuite de oameni, păstrându-le în inimă doar pe cele moștenite de la strămoși ori primite de-a dreptul de la natură. Pare ocrotit de ceva superior, de îngerii pe care a știut să și-i apropie în sute de ani de prigoană și înrobire, dar el este de fapt omul liber în sinele său, în locul unde își păstrează cheile destinului ce îl poartă prin lume.

Volumul e presărat cu imginile autorului în micul său magazin de bijuterii din Paris, locul transformării lui Samson Iancu în scriitor. Un vis care s-a realizat prin forța magică a gândului, a dragostei față de copii, asemenea acestui nou episod din ”Țiganii, aurul și diamantele”. Demn de apreciere este cuvântul maestrului Cristian Țopescu de pe coperta IV. În recenzia celui de-al doilea volum, intitulasem demersul lui Samson Iancu al doilea pas, dar bucuria mea e la fel de vie după ce citesc, în finalul celui de-al III-lea volum / pas, cuvintele va urma.
primula am vazut-o - de proud la: 09/05/2013 23:53:44
(la: Flori de primavara)
pe Cheile Nerei. Intr-o primavara, in zilele libere de 1 Mai muncitoresc. Mi-amintesc ce surprins era Lascar de faptul ca eu atunci vedeam mai intai si mai intai o primula. Ca doar nu cresteau pe asfaltul din Arad?! Floraresele aveau in cos doar ghiocei si toporasi. Cat de frumos obicei avem!

multumesc zaraza sc. pentru reminder! :)
#645318 (raspuns la: #645311) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Inca o data Craciun Fericit tuturor (si un text acompaniator :) ) - de Victorian Silă la: 23/12/2013 05:57:47 Modificat la: 23/12/2013 06:01:02
(la: Craciun, again and again...)
Pe vremea cînd eram eu mic, moş Crăciun nu se supăra dacă unii mai fraieri îl numeau “moş Gerilă”. Le aducea jucării şi ălora.
Înfăţişarea nimeni nu i-o ştia, pentru că reclamele la Coca-Cola nu apăruseră încă (in Romania).
Dacă mă întrebaţi pe mine, înfăţişarea lui actuală este complet necorespunzătoare cu natura profesiei sale, mai exact aceea de fabricant de jucării cuplată cu un serviciu de livrare la domiciliu foarte ieftin (un pahar cu lapte este destul). Vă puteţi imagina o persoană care are de făcut cîteva milioane de livrări în timp de o noapte să fie atît de relaxată?!
De curînd am întrebat un băiat de nouă ani ce crede că o să primească anul acesta de la moşul. Spre surprinderea mea mi-a răspuns cu un zîmbet stingher că nu crede că o să primească ceva: tocmai aflase de la un coleg de clasă “binevoitor” că nu există moş Crăciun. Seriozitatea şi sinceritatea lui m-au lăsat fără replică. Intuiţia lui de copil realizase că de fapt cadoul de Crăciun este, sau ar trebui să fie, cadoul inocenţei, al candorii şi credulităţii specifice vîrstei fragede. Odată ce aflase adevărul, vraja dispăruse. Probabil că totuşi va continua să-şi primească cadourile, dar basmul s-a oprit aici. Totul a luat sfîrşit datorită curiozităţii, datorită capacităţii de a chestiona, de a pune sub semnul întrebării fapte sau învăţături pînă ce vor fi demonstrate fără îndoială ca adevărate.
Dar cum am putea opri o minte isteaţă de copil să caute adevărul? Cum am putea înceta să ne punem întrebări cînd întrebarea stă la baza evoluţiei noastre ca oameni?
Nu credeţi că prinţul a fost nedrept cînd, după ce îi înmînează prea-fericitei prinţese cheile castelului îi cere acesteia ca-n lipsa lui să nu deschidă musai doar una din uşi, fără să-i spun şi de ce?

…Nu sînt sigur dacă mă gîndeam exact la asta sau la cu totul altceva în timp ce stăteam pe burtă, jucînd macao, la umbră mărului văratec de pe uliţa bunicilor. Tovarăşii de joacă erau şi ei la fel de toropiţi de căldură soarelui de august, şi jocul de cărţi, deşi plictisitor, era o modalitate de a trece lejer de arşiţa amiezii.
Un mormăit începe să se distingă din susul drumului şi Nicu-Mutu, cerşetorul, îşi face apariţia îmbrăcat în ţinuta lui de vară: palton, bocanci şi căciulă de lînă pe cap. În ciuda căldurii şi a felului cum era îmbrăcat, Nicu-Mutu se mişca plin de energie de la o casă la alta, bătînd puternic cu toiagul de lemn în porţi şi cerîndu-şi astfel blidul de mîncare.
Străfulgerat de un gînd, arunc cărţile de joc şi entuziast încep să le explic prietenilor bănuiala mea: Nicu-Mutu alias moş Gerilă, alias moş Crăciun, bate satele deghizat în cerşetor, neinteresat fiind el de mîncare, ci de copii şi mai ales de ce fac ei: sînt ei cuminţi, dorm de după-amiază? etc. Planul meu era simplu: să-l urmărim pînă iese din sat şi să vedem dacă mai tîrziu, crezîndu-se singur şi neobservat, va renunţa la mersul şi mormăitul simulat de cerşetor.
O oră mai tîrziu, transpiraţi, plini de praf şi complet plictisiţi de monotonia urmăririi, cădem de acord să renunţăm.
Ne întoarcem încet spre casă.
« Şi dacă a fost într-adevăr moş Crăciun şi şi-a dat seama că l-am urmărit – adio cadouri anul asta… » mormăie unul din băieţi. Fiori de frig ne iau pe spate în ciuda căldurii.
Şi cu toate astea cu toţii am primit cadou în anul acela.
Moşul a fost bun şi nu ne-a purtat pică pentru mîrşăvia noastră.
sc - de monte_oro la: 15/01/2014 13:31:39
(la: Emin...164... fotografii nestiute)
asta nu inseamna ca regina nu putea sa invite la propria curte, cum s-ar spune, pe cine dorea.. Nu te gandi ca regele baga cheile in usa si nu-i placea de ce gasea in sufragerie..Fiecare, mai ales dupa moartea Mariucai, singurul lor copil, avu, mai degraba, propria viata..
#649280 (raspuns la: #649278) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de donquijote la: 11/06/2014 14:04:59 Modificat la: 11/06/2014 14:15:53
(la: Excursie in Romania...)
transalpina e foarte frumos, dar, dupa parerea mea foarte periculos - cel putin asa era cum 2 ani, poate s-a mai schimbat: nu are parapete, asfaltul 'proaspat' invita la viteza si romanii circula cam imprudent - mai ales cei cu masini mari supramotorizate. si dupa cate stiu eu inca nu s-au construit parapete uita-te la pozele de pe internet... am mai fost pe cateva pasaje la mare altitudine - pasul livigno (intre elvetia si italia) si pe transfagarasan... am peste jumate de milion de km la volan, am cu ce compara. drumul e frumos dar din cauza stresului la condus nu m-am putut bucara de peisaj.

in loc de, incearca sa ajungi spre valea jiului -parang-retezat - nu departe aproape de zona unde ai planuit.

sau mai misto s-o iei spre nord, cheile bucazului, valea bistritei manastirile din bucovina. chestie de 3 zile daca tot ajungi la tg mures.
maramuresul e si mai departe...
:)
HS - de alex andra la: 22/08/2016 10:20:46
(la: Mâine)
Ce rămâne ? Păi rămâne Chopin, mai rămân alde Dostoievski, Proust, Brâncuși... Mai există și Barcelona, cheile Bicazului, orhideele, piersicile și zmeura, pisicile (fie ele și maidaneze), o gură de whiskey, o gură de oxigen... La toate astea poți să adaugi și întrebările existențiale. Important e să nu te rezumi la ele, ci să trăiești, bucurându-te că există Chopin, Dostoievski și toate celelalte...

A propos, mă bucur să te revăd:)
sau daca - de Cri Cri la: 24/08/2017 07:50:56
(la: scufita rosie)
nu cumva a luat vanatorul toate cheile :)



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: