te provoaca sa gandesti
cicatricea lui prometeu
ani de liceu
- de
Catalina Bader
la: 23/11/2003 01:04:17
(la: Poveste din liceu, in cheie nostalgica.) cu emotii la romana,
scumpii ani de liceu mi-i voi aminti mereu Ani de liceu cand tii soarele in mana si te crezi legendarul Prometeu Ani de liceu cand in recreatia mare te ascunzi ca sa poti inca odata repeta Ani de liceu cand o ora un an iti pare fiindca stii ca te va asculta Ani de liceu cand se-ntampla o tragedie fiindca el te-a zarit la un film cu alt baiat Ani de liceu impletind in poezie tot ce ai, tu, mai bun, mai curat... Ani de liceu Ani de liceu...
Again in sky
- de
ARLEKYN
la: 20/12/2003 09:19:26
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?) Hai sa tragem un fum, mi-a zis Bobdylán. Are Buru ceva. Nu-l cunosteam atunci pe Buru. Il mai vazusem de cateva ori, dar abia daca schimbasem cateva cuvinte. Cand am aparut cu Bobdylán langa orarul studentilor straini din anul pregatitor: arabi, greci, albanezi si basarabeni, langa Buru era si Fane Babanu. Fumezi, m-a intrebat Buru. Da. Am mers dupa facultate, alaturi de foisorul din spate si am fumat doua tigari. Deja incepusem sa ne intelegem bine. Altfel ne-am fi gruzit, si ar fi iesit un rahat din toata treaba asta. Mergem la cursuri, Bobdyláne? Sigur, in Pub.
Pe drum discutam cu Buru despre palma imaginara ce urca pe ceafa, parca te mangaie, desi e rece. Cum culorile incep sa fie vii, cum o parte a creierului amorteste si alta prinde viata. Ti-a placut, m-a intrebat Buru, nu a fost asa de slaba? A fost misto, i-am raspuns. In Music Pub am comandat toti cola, doar Fane Babanu bere, parca, zicea ca nu da bani el pe tot felul de sucuri. Niste studenti obositi de scoala care au terminat orele. Asa trebuie sa fi aratat. Priveam fascinati pozele de pe zidurile pubului, desi le mai vazusem de atatea ori: jazzisti negri, tarani, case, castele, figuri ciudate. Incepusem sa descoperim in poze alte poze, fiecare cu versiunea sa, de ziceai ca acele poze e o imensa papusa ruseasca in care incap o gramada de papusi. Fane Babanu era tacut, asculta muzica si privea peretii. Bobdylán zicea ca nu are nimic si incerca sa-l gruzeasca pe Fane. Lasa-ma in pace, ba, asa imi place mie cand fumez, nu am halucinatii, nu rad prea mult, dar mi-e bine, foarte bine, e un fel de moleseala foarte placuta, prind gustul starii. Am pus brusc mana pe piciorul lui Bobdylán si el a sarit ca ars, nu te-a luat? - de ce sari atunci? Toti radeam, chiar si Bobdylán, care continua sa se jure ca nu are nimic si sa priveasca banuitor la toti care treceau pe langa noi. Buru isi puse casca si asculta o caseta de-a lui. Parea dus departe, fara nici o dorinta de intoarcere. Din cand in cand ridica capul si ne zambea. Il mai speriam din cand in cand pe Bobdylán spre hazul tuturor. Eu ma gandeam la dragostea mea, la literatura, de fapt in capul meu atunci era literatura, la muzica foarte faina ce era in pub. Nu vroiam sa plec nicaieri, nu vroiam sa ma intorc nicaieri. Acelasi lucru probabil simteau si baietii, fiecare cufundat in linistea, visele lui. Simteam cum o rana mare incurabila s-a cicatrizat, a trecut, a amortit, dar mai simteam acum cicatricea si stiam ca nu poate dura mult, ca imediat pielea va plesni, va aparea iarasi sange, durere. Atat. Eram fiecare in gaoacea lui. Un inceput. Mai tarziu aveam sa ne largim gaoacele, sa incapem toti, dar deocamdata asa a fost. Nu ne cunosteam suficient de bine pentru a lasa halucinatiile sa circule libere. Chelneritele treceau pe langa noi ca prin filmele lui Tarantino. Pletosi, concerte, fum de tigara fac din acest Pub, un refugiu ideal, un loc unde te doare in cot de toate si de toti, un paradis al ingerilor decazuti, ce tot spun? Un loc ideal pentru narcomani. Asta am vrut sa spun. Nu pot suporta alcoolicii, dar aici, desi sunt multi beti, e bine. Te simti ca acasa, drogat in ultimul hal, la televizor. Incepe Patru camere. Mai tragi un fum, te simti O.K., mori de ras, desi, sinceri sa fim, nu-ti vei aminti maine nimic, absolut nimic. Dar asa e mai bine . Il vei mai privi o data, apoi inca o data, inca… inca… inca… Memoria e un starv, o vaca nebuna in agonie ce te scutura, te loveste de pereti. Mori, vaca! Sa facem acelasi lucru de o mie, un miliard de ori, daca ne place. Mai trag un fum si o iau de la capat. Un tunel intunecos, eu cu masina circul prin el. Din tunel vad doar peretii luminati de aproape de farurile masinii mele. Viteza, bucurie, culoare. Ce-mi trebuie altceva? Doar masina sa nu se opreasca niciodata. Sa intru si sa intru in acest tunel intunecat al mintii mele cu masina si sa fac lumina. In a cata zi a fost lumina? Nu conteaza. Bobdylán, Buru, Fane Babanu si eu la aceeasi masa. Se apropie Ted si ne intreaba: ce doriti domnilor? Poftim? Ce doriti domnilor? Poftim? Ce doriti domnilor? Poftim? Ce doriti domnilor? Poftim? Ce doriti domnilor? Poftim? Ce doriti domnilor? Poftim? Ce doriti domnilor? Crede si nu cerceta!... Hai sa le luam pe rand.
Catedrala ar fi o nazuinta a romanilor, de multa vreme. Si o implinire pentru unii inalti prelati, care poate au facut si unele compromisuri prea mari. Unde sa o amplaseze? O conditie de baza pentru dezvoltarea unui oras ar fi sa respecti ceea ce exista. Nici-odata BOR (Biserica Ortodoxa Romana) nu a intrebat pe nimeni. Intai au zis in Parcul Carol. La refuzul autoritatilor, a aparut amplasarea in Piata Unirii, peste Dambovitza si Metrou. Dupa cativa ani si un concurs esuat, s-au razgandit. Au cerut un amplasament in axul bulevardului Unirii, „Victoria Socialismului impotriva intregului popor”. Alt concurs national, alte cateva miliarde bune cheltuite degeaba. Dar CINEVA trebuia sa ia bulevardul de acolo. Si nu l-a luat. Vin alegerile, si baietii pesedetzii sunt amabili, daca obtin sustinere electorala. Guvernul a aprobat suspect de repede un transfer de teren, intr-un loc unde era interzisa construirea. Mai ales ca Primarul Bucuresti, considerat principal dusman, si-a manifestat opozitia fata de asezarea in parc. De fapt este un amplasament foarte nefericit. Parcul este amplasat in sudul orasului, martirizat de interventiile Marelui Carmaci. Bulevardul Victoria Socialismului este o cicatrice de 4,6km care a sfasiat orasul de la vest la est. Cine nu este din Bucuresti, are mari dificultati sa traverseze centrul orasului de la Nord la Sud prin alt loc decat prin Piata Unirii. Cum vedeti dvs o seara de Pasti, in care 100.000 bucuresteni, vin dinspre nord. 2 stadioane pline ca echivalenta. Cum este parcul? Orientat Nord-sud, cu accesul din Nord. 4 bucuresteni din 5 ar strabate tot parcul ca sa ajunga la Catedrala. O procesiune de la nord la sud, este nefavorabila sub aspect perceptie. Ziua, cu soarele in fata, Catedrala de cca 100m lungime si 100m inaltime va aparea ca un baraj intunecos de hidrocentrala. Noaptea, acest puhoi de lume s-ar revarsa in parc la dus si la intors, generand busculade si accidente. Iar parcul ar fi deveni sigur din ce in ce mai verde. Nu mai spun ca se vor cere alte cladiri indispensabile. In acel loc sunt 2 cladiri: monumentul pentagonal din granit rosu de Suedia, considerat o mare reusita plastica si potcoava sinistra din ciment, unde nu mai exista nimic. Specialistii protesteaza impotriva demolarii monumentului reusit, nu a potcoavei nesemnificative. Primarul sector 4 a aprobat suspect de repede demolarea pe care nici nu avea drept sa o dea. Catedrala este bun pretext de lupte politice subterane si nu numai. Sunt implicate si sume ametitoare. Lucrarile sunt evaluate la in Mii de Miliarde, minim 20 Mil Euro. Exista alte amplasamente mai bune? Absolut! Cel mai bun este probabil amplasamentul clasat pe loc 2 la concursul din 1928 al Mitropolitului Miron Cristea. Asezat in axul arterei 13 septembrie, la sud de fostul stadion Republicii, relativ vis-a vis de Mariott. Ce merite are acest amplasament? 1. Este complet liber,accesibil din 4 directii 2. Este generos 6ha. Ar putea apare un mic “Vatican” orthodox. 3. Amplasat langa Panduri-Viilor, parte a inelului Central de circulatie viitor al orasului si prelungirea Buzesti-Hasdeu-Uranus, viitoare super-Calea Victoriei. Ar avea o pozitie similara cu Ateneul Roman, pus mai aproape de “Piata Victoriei”. 4. Fiind in vest, aproape de gara, la hram sau Pasti, pelerinii din provincie nu vor trebui sa traverseze tot orasul dus-intors. 5. Cornisa Vest are cel mai bun teren de fundare din Bucuresti 6. Organizarea de santier si executia pe un teren liber ar duce la mari economii. 7. Un teren proprietate a Statului, in administrarea Palatului Parlamentului, relativ usor de transferat. 8. Este la jumatate distanta de colina Patriarhiei; cu acces de procesiune mai simplu Acest amplasament e perceput acum, inaintea terminarii infrastructurii majore mai sus-amintite, ca fiind in “spatele” Palatului Parlamentului, privit din Piata Unirii. Groaza BOR ca Catedrala este interpretata ca o replica la Palatul Parlamentului este rezolvabila. La 300m distanta, enorma Casa Poporului ar putea fi ascunsa de 2-3 randuri plantate de arbori inalti. Doar Catedrala nu se construieste pentru 10 ani. Peste 50, arborii vor fi identici cu cei din Parcul Carol. Scuze pentru lungimea textului, dar prea multe lucruri pareau ignorate. ...Asa e Ozzy... Daca in tentativa lui ambitioasa de a "civiliza" pe altii "omul alb" a lasat si unele chestii pozitive in urma lui... e la fel de adevarat ca a lasat si destule rani si cicatrici URITE... pe care nimic si nimeni nu le va mai sterge vreodata... REGRETABIL!....
visul meu - sa ma intorc in romania
- de
(anonim)
la: 15/05/2004 17:28:23
(la: De ce ati ales sa emigrati?) am plecat acum 3 ani din Romania ca programator. Nu pot sa spun ca am avut o viata grea in Romania, ci normala, nici bogata, nici saraca . Ceea ma interesa e sa pot face ceva in strainatate, intrucat in Romania, sansele sunt foarte limitate daca nu ai relatii cu oameni din vechiul aparat comunist. Deja mi-am luat o garsoniera la Paris, la margine e adevarat, dar sunt multumit. Oricum vreau sa impartasesc cateva idei care sunt foarte importante pentru a va integra intr-o tara europeana:
1. In primul rand, europenii sunt foarte sceptici vis-a-vis de romani, ii vad ca talhari in momentul de fata (nu uitati ca si italienii erau vazuti asa in urma cu 50 ani, dar intre timp, s-a amerliorat situatia) , asa ca e important sa incercati sa aveti un partener de viata bastinas. Prietena cu care traiesc e frantuzoaica. Un partener de viata roman nu va face altceva decat sa va izoleze. 2. Cercul de prieteni trebuie sa fie bastinasi. 3. Exista o problema cu romani, sunt f. provinciali. Nu este o regula generala, dar statistic, f. probabila. Prin urmare, se intampla sa ii vezi dupa 15 ani ca au trait intr-o tara straina si sunt imbracati tot ca romani. 4. Trebuie sa plecati f. tanar, pana in 25 de ani. Dificultatile pe care le veti intampina depasesc paranormalul, dar tot se merita. Fiind tanar se poate merge inainte. O varsta de 35 de ani e deja prea mult. Stresul acumulat poate duce la multe probleme de sanatate. 5. N-as recomanda sa emigrati in america de nord, ci intr-o tara EU. Mentalitatea din America de nord este f. diferita .In plus daca aveti cea mai mica problema aici in EU, va puteti intoarce acasa la mamica pentru a va relaxa ceea ce nu e cazul cu America, costul transportului este net superior. Emigrand in America, practic rupeti legatura definitiv cu Romania, depinde de voi daca vreti sa o faceti. Traind in EU si obtinand cetatenia EU, puteti sa va mutati cand vreti in Anglia, Suedia sau chiar Grecia. In plus, concurenta in America este de speriat, daca sunteti o bestie si sunteti dispusi sa luptati cu orice pret, atunci America este locul vostru, daca sunteti o persoana mai calma, fara aspiratii colosale, stati in EU. 4. Nu uitati niciodata Romania. Romania a trecut printr-o perioada cumplita, saracie absurda. Asta nu inseamna ca trebuie sa o lasati in urma. Din cate am vazut situatia s-a amerliorat si cu siguranta Romania va intra in comunitatea europeana. Nu cred ca Romania va ajunge vreodata o putere, dar desigur isi va asuma un rol in sud estul Europei. Nu uitati ca Romania era mereu mai bogata decat toate tarile balcanice, inclusiv Grecia care e membru EU. In ceea ce ma priveste o sa ma profilez pe o activitate care sa-mi permita sa ma intorc mereu in Romania. Romania are un potential enorm, are sa devina ceea ce era inainte de venirea comunismului, motorul economic din sud-estul europei. Populatia descendta EU din Romania e enorma si cuprinda sasi, greci, unguri si evrei care sunt imprastiati in toate tarile EU. Marile orase din Romania sunt construite prin contributia acestor etnii. Renuntand la granite si adoptand o legislatie corecta, nu ar ezita sa se reintoarca sau cel putin sa intemeieze o activitate in tara stramosilor lor. Asta este singura problema, anume vechile cicatrici. Romania e puternica prin minoritatile sale, cu o europa libera, lucrurile se vor pune pe picioare. Iubesc Romania!!!!!!
Apreciez gestul dumneavoastra
- de
(anonim)
la: 27/05/2004 07:38:57
(la: Cosmetologie... dar nu pentru trolli..) Apreciez gestul dumneavoastra generos de a va pune la dispozitie cunostintele de cosmetica. Profit de ocazie pentru a va pune cateva intrebari la care inca nu am gasit nicaieri nici macar pertial raspuns.
Am probleme cu pielea fetei. Am ten normal, zic eu, cu tendinte de uscat iarna si gras vara. Imi apar destul de des niste cosuri ciudate, ca din senin, iar daca le scot (ceea ce fac de multe ori, pentru ca altfel dor) raman semne mult timp. Ma demachiez in fiecare zi mai nou cu Nivea Joung, folosesc o crema hidratanta de noapte, din cand in cand o masca cu argila, cu miere si lapte, etc. si ma machiez cu Max Factor de la Ellen Betrix. Ce fac gresit? Cum sa fac sa am o piele fina, fara probleme si fara cicatrici? Cred ca am si un complex din cauza asta, nu ies niciodata nemachiata. Credeti ca si poluarea joaca un rol? Am observat de multe ori ca atunci cand plec cateva zile cu sotul meu la tara la parintii lui imi merge mai bine. M-as bucura sa primesc un raspuns din partea dumneavoastra. Mireille *sursa necunoscuta*
Într-o zi, un tânar s-a oprit în centrul unui mare oras si a început sa le spuna trecatorilor ca are cea mai frumoasa inima din împrejurimi. Nu dupa multa vreme, în jurul lui s-a strâns o mare multime de oameni si toti îi admirau inima care era într-adevar perfecta. Nu vedeai pe inima lui nici un semn, nici o fisura. Da, toti au cazut de acord ca era cea mai frumoasa inima pe care au vazut-o vreodata. Tânarul era foarte mândru de inima lui si nu contenea sa se laude singur cu ea. Când deodata, de multime s-a apropiat un batrânel. Cu glas linistit, el a rostit ca pentru sine: - Si totusi, perfectiunea inimii lui nu se compara cu frumusetea inimii mele Oamenii din multimea strânsa în jurul tânarului au început sa-si întoarca privirile spre inima batrânelului. Pâna si tânarul a fost curios sa vada inima ce îndraznea sa se compare cu inima lui. Era o inima puternica, ale carei batai ritmate se auzeau pâna departe. Dar era plina de cicatrice, locuri unde bucati din ea fusesera înlocuite cu altele care nu se potriveau chiar întru totul, liniile de unire dintre bucatile straine si inima batrânului fiind sinuoase, chiar colturoase pe alocuri. Ba mai mult, din loc în loc lipseau bucati întregi din inima concurenta, rani larg deschise, înca sângerânde. "Cum poate spune ca are o inima mai frumoasa", îsi sopteau uimiti oamenii. Tânarul, dupa ce examinase atent inima batrânelului, si-a ridicat privirea si i-a spus râzând: - Cred ca glumesti, mosnege. Priveste la inima mea - este perfecta!Pe când a ta este toata o rana, numai lacrimi si durere. - Da, a spus blând batrânelul. Inima ta arata perfect, dar nu mi-as schimba niciodata inima cu inima ta. Vezi tu,fiecare cicatrice de pe inima mea reprezinta o persoana careia i-am daruit dragostea mea - rup o bucata din inima mea si i-o dau omului de lânga mine, care adesea îmi da în schimb o bucata din inima lui, ce se potriveste în locul ramas gol în inima mea. Dar pentru ca bucatile nu sunt masurate la milimetru, ramân margini colturoase, pe care eu le pretuiesc nespus de mult deoarece îmi amintesc de dragostea pe care am împartasit-o cu cel de lânga mine. Uneori am daruit bucati din inima mea unor oameni care nu mi-au dat nimic în schimb, nici macar o bucatica din inima lor. Acestea sunt ranile deschise din inima mea, gaurile negre - a-i iubi pe cei din jurul tau implica întotdeauna un oarecare risc. Si desi aceste rani sângereaza înca si ma dor, ele îmi amintesc de dragostea pe care o am pâna si pentru acesti oameni; si, cine stie, s-ar putea ca într-o zi sa se întoarca la mine si sa-mi umple locurile goale cu bucati din inimile lor. Întelegi acum, dragul meu, care este adevarata frumusete a inimii? - a încheiat cu glas domol si zâmbet cald batrânelul. Tânarul a ramas tacut deoparte, cu obrazul scaldat în lacrimi. S-a apropiat apoi timid de batrânel, a rupt o bucata din inima lui perfecta si i-a întins-o cu mâini tremurânde. Batrânul i-a primit bucata pe care a pus-o în inima lui. A rupt apoi o bucata din inima brazdata de cicatrice si a inima tânarului. Se potrivea, dar nu perfect, pentru ca marginile erau cam colturoase. Tânarul si-a privit inima, care nu mai era perfecta, dar care acum era mai frumoasa ca niciodata, fiindca în inima cândva perfecta pulsa de-acum dragoste din inima batrânelului. Cei doi s-au îmbratisat, si-au zâmbit si au pornit împreuna la drum. Cât de trist trebuie sa fie sa mergi pe calea vietii cu o inima întreaga în piept. O inima perfecta, dar lipsita de frumusete... Inima ta cum este???????? o poti imparti cu altii??? ~~~~ I don't suffer from insanity, I enjoy every minute of it! Pe la noi circula o vorba: sa-ti fie de bine! Asta iti doresc din toata inima, sa-ti fie de folos si spre binecuvantare, intocmai cum spune un crestin cand se impartaseste cu Trupul si Sangele Domnului.
Stii, ma gandesc adeseori la clipele mele de inceput ca si crestin cand aveam o ravna si o dragoste ce duceau pana acolo incat biruiam multe ispite si nevoi numai cu gandul... Timpul a trecut, m-am lenevit, si citind acum mesajul tau mi-a venit in minte in mod automat, aproape ca o revelatie, ideea ce o regasim in unele rugaciuni ale diminetii: si anume ca fiecare zi e un nou inceput al vietii noastre. Da, tare imi doresc sa pot spune in fiecare zi la fel ca tine: "L-am gasit pe Dumnezeu"! Sau "L-am regasit pe Dumnezeu"! Stiu ce minunat este fiindca la fel ca tine am trecut prin aceeasi experienta sublima, la fel ca tine am lacrimat de fericire si am suspinat ca un copil la vederea tatalui bland si milostiv. Ce pot sa spun acum, n-a durat prea mult fiindca, nu-i asa, tot ce e frumos dureaza prea putin sau, ca sa preiau o sintagma la moda, "nici o minune nu tine mai mult de trei zile". De ce oare cicatricile sufletului ne fac sa uitam momentele existentei noastre in care ne-am adunat ca sub o umbrela la flacara iubirii lui Dumnezeu? Cred ca stiu de ce: pe cand El ne iubea, noi eram vrajmasi ai crucii... As vrea sa pot citi astfel de mesaje in fiecare zi si, din cand in cand macar, sa vin si eu sa zic ce afirmam mai sus: ca L-am gasit pe Dumnezeu. Ce ciudat suna, inseamna ca sunt ratacit...? Sau ca m-a pierdut El pe mine...? Sau ca S-a ascuns ca sa nu-L vad...? Sincer nu stiu decat ca eram "in intuneric si-n umbra mortii si-am vazut lumina mare" exact cand mi-era mai greu, cand orice speranta de mai bine si de libertate imi fusesera pur si simplu violate de persoane care ar fi trebuit sa ma lumineze. N-aveam nici macar curajul de-a sta fata in fata cu mine insumi, mi-era teama sa nu ma recunosc... Dar am invatat la sanul bisericii ca laptele credintei te creste, asa cum se spune prin basmele noastre strabune, in trei zile cat altii, care nu se hranesc cu el, in trei ani. Si uite-asa mi-au crescut si dintii de azi cu care pot mesteca acum carne, n-am ramas doar la lapte. Da-mi Doamne sa te regasesc in fiecare zi pe drumul vietii mele! Da-mi Doamne sa ma regasesti Tu de fiecare data cand abandonez acest drum si-o iau pe aiurea! Si daca s-o putea, eu nu indraznesc sa-Ti cer sa ma iei in brate caci stiu ca sunt nevrednic de asa o cinste mare, ci "fa-ma ca pe unul din argatii Tai"! Iar de nu s-o gasi un loc si pt. mine in camarile Tale spatioase si luminoase, lasa-ma macar sa sprijin stalpii portilor casei Tale ca sa-Ti pot vedea Fata fara asemanare. Si adu-Ti aminte ca faptura Ta sunt si ca nu astept de la Tine sa faci lucrul in locul meu, ci sa ma ajuti sa-l implinesc precum voiesti. ----------------------------------------------------------------- So far, so good. Tatal intra in camera fiicei sale si gaseste o scriosoare pe pat. Avand deja ganduri negre, desface totusi scrisoare si citeste: ”Dragi parinti, Cu parere de rau va anunt ca eu am fugit cu noul meu prieten. Am aflat ce inseamna adevarata dragoste si el este un dragut cand gonim goi cu motorul cu toate piercing-urile, cicatricele, tatuajele care ii acopera tot corpul! Dar nu e numai asta. Sunt insarcinata si Ahmed zice ca vom trai fericiti in rulota lui din padure. Vrea sa avem multi copii, ceea ce stiti ca imi doresc si eu. Am invatat ca marijuana nu face rau nimanui asa ca o crestem pe langa casa pentru el si prietenii lui care ne aduc toata cocaina pe care ne-o dorim. Intre timp ne rugam sa se gaseasca leacul pentru SIDA, in asa fel incat sa se faca si Ahmed bine. Sa stiti ca merita ! Nu va faceti griji in ceea ce priveste banii. Ahmed a aranjat ca eu sa joc intr-un film pe care il fac prietenii lui Leroy si Jamal in pivnita. Deocamdata castig 50 $ pe scena, dar pot sa iau inca 50$ bonus daca sunt cu 3 barbati si un bonus de 100 $ daca se foloseste un cal. Ahmed a zis ceva si despre niste caini, asa ca am mai multe posibilitati. Mama, sa nu-ti faci griji pentru mine, de acum am 15 ani si stiu sa am grija de mine. Dupa cum vezi eu si Ahmed ne-am gandit la toate! Intr-o zi o sa trecem in vizita pe la voi sa va cunoasteti nepoteii. Ahmed chiar se gandea sa-si puna un atas la motor ca sa putem veni cu toti o data! Va pup pe amnadoi Fiica voastra, Maria PS Tata, am glumit......... sunt la vecini, privesc la TV. Voiam doar sa iti arat ca sunt si lucruri mai rele in viata decat SA PIARDA ROMANIA IN MINUTUL 90 DIN NOU !!! “ Stiu ca esti bine intentionat sfatuind la rabdare si lectura , ca unele linkuri sint chiar interesante si informative. Dar sint pe teme destul de diferite si oricine (cine vrea!) le poate gasi cautind la Google despre liberalism sau comunism !!!…. Ori eu nu imi amintesc sa fi deschis cineva o discutie aici despre comunism aici.
Pe cit de interesante, deci, pe atit de diferite,…Si este cam confuz ce anume din vastitatea de informatii poate reprezenta ceea ce persoana respectiva crede in.. Trimiterea la pagina Partidului Comunist American mi se pare insinuanta, si rau voitoare, cind discutia este despre conservatism extrem de dreapta SI democratie de mijloc, liberalism. In afara de asta, nu fac parte din generatia care cunoaste comunismul numai de pe hirtie si imi este sila sa imi pierd vremea cu gunoaiele de pe Internet numai pentru ca cineva nu are argumente proprii, clare si de inteles de toata lumea. Eu nu am nevoie sa citesc despre communism, ii port cicatricile in sulfet.Dar ma si mindresc cu ceva apropos de asta, nici macar carnet de partid nu am avut, pentru ca nu am meritat !!;)) Si sint de acord, nici eu ""nu inteleg cum se impaca crestinismul lui Bush cu minciuna si omorul, si nici republicanismul sau cu risipa de bani intr-un razboi inutil.""(vezi mesajul lui Adrian). In final mai am de adaugat, cei care inteleg limba engleza aici sint citiva, pe cind cei care cunosc problema sint majoritatea, dar linkurile fiind numai in engleza restringe din start numarul celor participanti la discutie. nu mai stiu autorii: "Prometeu s-a jertfit pentru noi ca se ne putem aprinde linistiti tigarile."
"Analiza este uneori un mod de a te dezguzta in detaliu de ceea ce este suportabil in ansamblu." "In viitor totul va fi bine. iata speranta. in prezent totul este bine. iata iluzia."(Voltaire)
simplu truism, insa infidelit
- de
fluture
la: 04/05/2005 03:02:22
(la: Avem curaj sa discutam deschis despre infidelitate?) simplu truism, insa infidelitatea are gust exotic doar cand nu suntem victime
eu cand ma gandesc ca minciuna alunecase demult inspre patologic, ca el ne impartea sufletele si corpurile de aproape un an, saptamana de saptamana, cand nimeni nu l-a obligat (suntem necasatoriti), ca nici la sfarsit n-a avut un moment de sinceritate ca am ajuns la un shrink adevarat, american, ca-n filme, ca sa nu ma mai cred used, useless, rag ca mi-a povestit detalii ale intimitatii cu ea (si viceversa) ca totul cotinua intre ei ca si cum eu as fi fost un corp strain, din fericire eliminat ca si acum sunt la deit ... aici in cartier vai de capul meu, sa dea Domnul sa ies cu cat mai putine cicatrice din asta, sa pot iubi mai frumos si nu doresc nimanui sa traca prin ce-am trecut ai dreptate...dar spunea alex mai demult ca are 20 de ani si ca e un pusti... si tocmai asta spuneam ...ca nu conteaza...dar in ceea ce priveste iubirea la 20 de ani...e mai asumata in sensul ca e mai intensa...cicatricile sunt mai ulcerate, dor mai mult, bucuria e resimtita altfel...dar asa e ...cheia e sa treci fara ranchiuna, cum spui tu belle...
Bl. Pascal avea un balon pe care il tot umfla.
Atunci si-a dat seama ca, cu cat stim mai mult, de fapt stim cu mult mai putin. Nu stiu daca balonul s-a spart, sau a obosit Pascal. Parabola de care ai amintit nu e banala. "Furnicile nu m-au vazut pentru ca nu faceam umbra." In momentul de fata stim atat de putine despre noi ..., de fapt nu avem nici macar mijloacele stiintifice de a ne verifica ipotezele, dar sa mai intrezarim adevarul. Imaginat-va numai faptul ca acum 4000 de ani "Zeii " apareau pe cer in Care de foc, iar noi am ajuns pe Luna in 70 de ani. Oare unde vom ajunge peste 4000 de ani. Adevarul privind geneza este la mijloc. Suntem un experiment de clonare a unor gene pe un alt hominid. Darwin are dreptate pana la experiment. Dupa, Biserica. Al cui experiment, presupunem doar. "Cei initiati" stiu deja. Ca nu ne-am "nascut" acum 30.000 ani ci acum 200.000 ani, sau 200.000.000 ani, deja mi se increteste pielea. Sau poate timpul este variabil, si nu constant cum am crezut pana acum. Sau poate mai exista o dimensiune din care suntem priviti (controlati), o dimensiune pe care noi nu o percepem. Candva, cineva facea o analogie cu undele radio care trec prin noi, fara sa le percepem. Si avea dreptate. Sagan, lansase teoria "universurilor intrinseci". Adica in orice atom se gaseste un univers. S.a.m.d. Revenind la subiect, cred ca experimente au fost mai multe, insa nu toate reusite. Si mai e ceva. Natura, sau "Gaia" cum o definea Asimov. In natura, ca sistem autoreglabil, orice accident sau mutatie este rapid anihilata. In intreaga existenta de miliarde de ani a regnului animal si vegetal deopotriva, nu avem un singur exemplu in care o specie sau varietate sa fi evoluat pe o pozitie distructiva. Adica sa se inmulteasca in detrimentul altei specii, consumand si distrugand sistemul. NU SE POATE. In natura este imposibil. Este un echilibru perfect care functioneaza de miliarde de ani. Uitati un banal exemplu: Acum un an am avut invazie de omizi. Cel putin in Bucuresti. Toti credeau ca anul acesta va fi dezastru. Ei bine, nu a fost asa. De, ce ? Uimitor de simplu. Omizile s-au inmultit atat de mult anul trecut, incat au mancat aproape toata vegetatia. Ori o omida ca sa ajunga la faza de maturitate trebuie sa consume o amumita cantitate de hrana, nici mai mult nici mai putin. Nemaifiind hrana, omizile nu au mai intrat in faza de maturare, faza care in mod obisniut apare in august. In octombrie a venit frigul si au murit. Deci anul acesta nu au mai fost omizi pentru ca nu au fost nici fluturi. E simplu. Totul se afla in legile nescrise ale mamei naturi. Desigur puteti veni cu contra-argumente, despre soareci, lacuste, albine ucigase, furnici de foc etc. Ei bine, fara mana omului aceste accidente nu ar fi avut loc. Da omul ! Omul este singura fiinta care nu respecta regula. El distruge. Distruge paduri, ape, aer, etc. Si in final se va distruge pe el insusi. S-a mai intamplat in vechea noastra istorie neconventionala. Vezi Civ Maya, Atlantida, Cmerii Rosii, Pascuanii si altele dupa care nu au ramas decat simple pietroaie. Poate ca de data aceasta nu vom mai fi lasati. Daca cineva imi poate demonstra cum in mod natural, prin simpla evolutie, un hominid sau o caracatita se poate inmulti excesiv depasind barierele de netrecut ale naturii, eu ma dau batut. Ori evolueaza toate speciile pana apare un "meteorit", ori nu se poate. In natura totul este calculat, pentru ca totul este urmare a ceva care este urmare a altceva s.a.m.d. Haideti sa mai speculam putin. Presupunem ca la un moment dat omul a depasit faza patrupeda si pe lantul trofic a devenit preponderent carnivor. Similar unor observatii actuale, omul a ocupat aceeasi nisa cu ursul sau leul. La aceste mamifere, in prezent ca si intotdeauna, mecanismul de autoreglare functioneaza in modul urmator: sunt caprioare, merge bine. Daca mananca prea multe caprioare, fac pui mai putini. Daca cauta caprioare pe alt teritoriu, apar conflicte cu specii similare sau concurente care trebuie anihilate. Ori natura a inzestrat speciile aflate pe aceesi trepta trofica cu capabilitati similare. La om aici a aparut prima mutatie. A devenit inteligent si si-a creat arme. Si surprinzator, a mai descoperit si focul. Pentru toate animalele focul inseamna rau, numai pentru om este bun. Oare cine i-a dat focul lui Prometeu ? Si mai apoi este fenomenul de gregaritate. Cu cat o specie se afla pe lantul trofic intr-o pozitie superioara, numarul de indivizi pe unitate teritoriala scade. Mecanismul de selectie mentine un permanent echilibru intre prada si pradator. Acelasi mecanism se aplica de exemplu si la virusi. Toti am auzit de Ebola. Oare de ce nu am disparut de pe Pamant in pofida faptului ca nu s-a gasit nici un antidot ? Daca virusul si-ar fi distrus suportul, nu s-ar fi autodistrus ? "No sense.." Natura insemna evolutie. Cimpanzeul este evolutie. Omul este un accident contrlolat. Daca nu ar fi fost asa, ar fi disparut demult. A, ca nu cunoastem indeajuns mecanismele de reglare ale naturii, atunci este scuzabil sa ne lansam in teorii care mai de care mai fanteziste.
da ... frumoase fotografiile
- de
Vancea Dorin
la: 31/07/2005 03:57:16
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf) Da dl. Lazar, frumoase fotografiile lui Rob Heyman. De ce nu face nimeni pe la noi asa ceva?
Facem asa: Va invit la mine la nunta sa-mi facetzi poze ca si alea, si va platesc cu 3 mil. Va convine ? Nu prea cred ... Asta e problema la noi ... banii sunt putzni ... daca vine un domn si imi propune ... mai baiete itzi dau 300EU dar sa-mi faci poze k-lumea ... pai as munci 3 zile ca sa iasa ceva extraordinar de frumos. Dar ... pentru 3 mil ... profit cam 2,3 mil. eu nu ma chiunui ... poate altii gandesc altfel. Calitatea se plateste ... sau nu? Intamplator am fost si eu azi la o nunta .. la pozat ... mirii au fost mai smecheri ... le-au trebuit cam 50 de poze printate ca sa ii coste 2 milioane ... nu 3 mil si 100 de printuri ... inca ceva ... toate pozele le modific una cate una ca sa iasa perfecte ca altfel omu` se supara ... dar mie mi se pare ca banii sunt prea putzini ... Link cu poze de la nunta mai pe placul meu, gasiti la: http://photobucket.com/albums/y239/dorinvancea/Nunta%201/ Inca ceva, este ceva fotograf in SM care totzi spun ca el e cel mai tare din parcare la poze de nunta, dar n`are nici o treaba cu pozele ... face bani la greu ... se duce la nunta, trage 200 de poze, ca doar are digital, si le da pozele asa cum le scoate aparatu ... fara scos de cosuri, cicatrici, WB, si multe altele care trebuie facute ca altfel poza arata urat... si oameni il contacteaza in continuare....
"Fereste-ma de prieteni, ca d
- de
latu
la: 16/10/2005 21:30:59
(la: Prietenia =cea mai mare minciuna) "Fereste-ma de prieteni, ca de dusmani ma feresc eu singur..".
Prietenia nu este o minciuna. Prietenia este un ideal. Iar un ideal este un tel... Prietenia este atributul unei clipe. Clipa urmatoare ar putea sta sub influenta nefasta a unui gand, al unui reflex, al unei noi situatii. Si sub influenta tariei de caracter al unuia dintre prieteni. Dar schimbarile clipei urmatoare trec neobservate de o atentie invaluita inca in caldura usurarii clipei de dinainte... Prietenii ca cele descrise de Dumas si altii sunt rare. Dar exista. Si de aceea eu cred in prietenie... Prietenia care sta la temelia casniciei mele. Prietenia cu singurul meu prieten. Si mai cred ca in postul tau - evil13dark - sta si raspunsul la interbarea nepusa: "Cum sa mai cred in oameni?". Exista amici si prieteni. Cu cat mai putini prieteni ai, cu atat posibilitatea unei deceptii este mai mica. Amicii sunt pentru atmosfera. Prietenii sunt pentru inima... Cineva - undeva pe sit - a scris (citat din memorie): "In ultima instanta suntem singuri...". Cei mai multi dintre noi da. Cativa au noroc. Dar a pausaliza nu aduce - cred eu - nimic... ps: Chiar daca suna altfel, am scris doar din experienta mea, fara intentia de a da sfaturi. Iti respect durerea. Lasa ceva iarba sa creasca. Timpul vindeca multe rani, chiar daca cicatricile nu dispar niciodata... deschise, scos samburele si umplute cu ciocolata sau un fel de crema
sherbet de mango si lamaie naturala am o farfurie intreaga in fatza mea... si nugat facut cu semintze de susan bucatzi de mango si papaie cu zahar ars de-asupra... aici o insula ca in evul mediu, nu vin straini, nu-s hoteluri, doar acum 4 ani o echipa de speologi belgi insula in oceanul indian de o parte si marea arabiei in cealalta parte, la 250 km de coasta africii (djibouti) si 350 km de coasta hadramouth, 600 km de aden fauna si flora unica in lume, monument natural de unesco cazare la seful confederatiei pescarilor sau la guvernator acasa, amandoi mari sheihi muntele cel mai inalt cca 1.500 m altitudine doar cateva telefoane, vaporul vine doar 4 luni pe an, c-apoi musonul acum avion o data pe saptamana, daca vii stai obligatoriu o saptamana, un paradis al pasarilor, cormorani negrii si roz si toate soiurile flora unica in lume exista un copac, pui sucul frunzei pe o rana vie, taietura de ex. care sangereaza, cicatrizeaza f repede si fara cicatrice o sa facem un extract biologic de frunzele astea, ca sa fie folosit intr-o crema cicatrizanta au flori, care au proprietatzi astringente si bactericide in acelasi timp, ideal pt a fabrica un agent actif contra acneei... insula este practic interzisa turistilor si strainilor, doar pot intra stiintzificii...:)) un termen in sir, ca sa dau amploare rusinii.:)
ar putea fi rosii obrajori, sau fierbinteala din stinghereala, ranjetul lui nimic sau o dulce amintire a copilariei, dupa cum ar putea fi (si ar avea tot dreptul) un semn, ca o cicatrice pe suflet, in contact absolut cu frigul din inima. - razbunator
- cinic - crud, (uneori) - prea milos, (alteori) - ingamfat - carcotas - am cicatrici de la pumni, cutit, etc. - strang sarguincios fleacuri - curaj nebun - pasesc fara zgomot speriindu-i pe cei din jur - fac dus prea des - dezordonat - beau cafeaua in picioare - nu stiu sa fac nod la cravata - scriu urat - nu ma masturbez - nu sunt obsedat de sex, desi imi place - detest homosexualii si tiganii, in subconstient - nu tin sa fiu simpatic - prefer sa nu fiu in centrul atentiei - nu leg prietenii decat in mod exceptional - am incredere oarba in cei pe care-i am - mi-e teama de boala - imi plac reptilele Happiness is like TV ON or OFF it's up to me
|
![]() |
(la: BURICUL, GLORIA MUNDI)
cicatricea care ramane dupa taierea cordonului ombilical, a nu se confunda cu cordonul in sine. in unele parti ale globului cordonul se taie cu dintii sau cu tot felul de obiecte pe care nici nu ti le poti imagina intr-o tara civilizata, asa ca imi pare rau sa-ti spun dar postulatul tau e gresit: buricul este un inceput sau... un sfarsit.
levogir, dextrogir?!? (asta-i de la chimie nu de la buricologie) mai degraba poate fi BAGAT sau IESIT, dupa cantitatea de grasime si gradul de flescaiala al muschilor pe care sta. mai exista si un tip intermediu. cel mai frumos zic eu e buricul bagat la locul lui in burta, asa incat poti introduce (sau iti poti introduce) degetul sau alte obiecte in interior cu riscul insa ca uneori sa le pierzi. Madonna spunea "ma trec fiorii pe schinare de cate ori imi bag deshtu-n buric". Nici prea adanc nu-i frumos mai ales cand lasa sa se acumuleze "fluff" adica un ghem de par, celule moarte, praf, rapan si alte chestii, amestec mai fertil chiar ca humusul, daca-ti cade acolo o samanta poti cultiva cartofi, rosii, marar si alte plante. curios ca are mai tot timpul aceeasi culoare albastruie. si ca sa vezi ca orice e posibil pe lumea asta, unii colectioneaza fluff...
expresia "buricele degetelor" apare de la buricul iesit in afara, cel mai urat dupa parerea mea. nu mi-ar placea sa-l am asa si sa-mi spuna lumea "buricato", desi sunt multi inebuniti si dupa tipul asta , sunt fetisisti si se excita doar la auzul cuvantului buric. ce poa' sa faca astia cu un buric depaseste imaginatia majoritatii, chiar si a mea.
Argumentul buricului spune ca dumnezeu i-a creat pe adam si eva cu buric cu tot, asa cum a creat si copacii cu inele de varsta de-a gata. altii spun ca nu, i-a creat fara buric ceea ce a bagat multi pictori vestiti in mare incurcatura pentru ca biserica le cerea sa nu le puna burice nici lui adam nici evei chestie cam de neconceput pentru un pictor. asa ca le-au pictat si ei cum au putut , cu mai multe sunci pe burta ca sa dea o nota de incertitudine.
eu cred ca adam si eva nu aveau buric pentru ca dumnezeu nu poate sa creeze ceva doar ca sa insele aparentele. asa ca imi imaginez cum adam si eva erau ca un fel de atractie de balci pentru descendentii lor: "ha, ha, tata si mama nu au bu-ri-iii-c" saracii nici nu puteau sa mearga la plaja. iar eva nu ar fi putut sa danseze din buric daca si-ar fi dorit (in orice caz nu cred ca adam ar fi lasat-o).
mai mult decat un inceput, buricul inseamna CENTRU: de unde si expresia buricul pamantului (multi se cred, dar putini stiu ca exista doar unul si a fost gasit la Delfi, si e de piatra), buricul universului (se cred aia care au sindrom de God).
se pot castiga bani buni punand piercing in burice, eu am vrut sa-mi pun unu dar nu m-a lasat mama si bine a facut pentru ca prietena mea giulia a facut o infectie de toata frumusetea dupa ce si-a pus un belciug. i-a trebuit un an ca sa-i treaca, acum are doua burice.
va mai pot spune multe despre buric ma simt chiar in forma sa scriu un tratat de buricologie, dar ma opresc aici, prea multe notiuni deodata. daca vreti sa mai stiti ceva, intrebati-ma si va zic.