comentarii

cinci substantive pentru adjectivul luminos


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
coelho - de mirci la: 19/10/2004 15:11:53
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
despre carti exista pareri
adevarul e numai unul,dar din pacate in acest sisten adevar=parere majoriratii
coelho a scris unele carti in cateva zile si a dat lovitura - se vand bine
are coelho geniu?
a reluat subiecte frumoase neoriginale sub forma unor "povesti pentru oameni mari"
borges a facut acelasi lucru dar formuland o tema in directia asta si dand definitii originale,creand literatuta
coelho =borges?
borges nu se vinde la fel de bine dar se vinde constant
cine va ramane in timp?
cine va fi valoros cand parea majoritatii nu va mai fi un adevar?
analizeaza cartile in urma toarea legatura:
la raul piedra am sezut si am plans ,alchimistul-literatuta vedica
al cincile munte-blaga
razboinicul luminii-pescarusul de richard bach
veronica se hotaraste sa moara -maestrul si margareta -m bulgacov
e coelho valoros ?
poate fi el alaturat scriitorilor mari?
poate e doar un artist (are mana,geniu fara creier-pictor de carti)
#25551 (raspuns la: #21840) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nisule - de thebrightside la: 21/06/2007 15:18:24
(la: FAZAN)
vezi #208544 de je

sa se permita doar vb la participiu, substantive neart, adjective si adverbe, altfel n-are haz, cred io.


picky ce ma enervezi - de thebrightside la: 22/06/2007 11:42:01
(la: FAZAN)
io catre anisia:

vezi #208544 de je

sa se permita doar vb la participiu, substantive neart, adjective si adverbe, altfel n-are haz, cred io.


astea-s regulile si la scrable si la restul jocurilor cu cuvinte, nu io le-am facut si nu incerc sa ma protejez pe mine ci un mers usor al jocului.



Guinevere - de Homo Stultus la: 21/09/2007 16:16:53
(la: istoria clipei)
Da, cred ca asa este. Pe undeva poate ca cea mai mare greseala cu privire la fericire este cautarea dispunerii de. Cautam sa detinem ceea ce nu se poseda. Si in felul asta nu mai putem sa fim posedati. Cu alte cuvinte starea aceasta "irenica" este posedarea mea de catre mine intr-un mod neegoist. Este poate o acutizare a verbului a fi la nivelul constiintei. Verbul fara substantiv si adjectiv. Poate doar cu un pronume subinteles.
#235873 (raspuns la: #235734) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de maan la: 01/08/2008 11:50:57
(la: joc-mim-test)
centralizare

asta-i cel mai apropiat.
cuvantul meu nu e substantiv, e adjectiv.
#330790 (raspuns la: #330787) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Yuki la: 10/04/2009 18:45:57 Modificat la: 10/04/2009 18:46:54
(la: importanta gramaticii in predarea unei limbi straine - sondaj)
intre 5% si 50%, depinde foarte mult de cursant. Daca aplicam conditia pe care o spui tu, " cursantii nu cunosc gramatica limbii lor" atunci cat mai putin, mai mult de substantiv/ verb/ adjectiv si din sintaxa doar termenul de subiect, restul, te descurci. Dar iara, sunt multi care intelg logic, au nevoie de scheme, degeaba o dai tu cu conversatii, execrcitii de vocabular, potriviti/ gasiti termenul etc. daca ei nu pricep decat in patratele.
Majoritatea ce-i drept prefera cat mai putina gramatica si cat mai multa conversatie si asta e si tendinta pe care se mergea acuma, gramatica e ceva ce dobandesti prin vorbire, exact cum un copil mic invata sa vorbeasca fara sa stie de subiect si predicat, la fel un adult poate sa invete o limba strina fara gramatica. Singura problema: language exposure.
giordi - de maan la: 18/08/2009 08:07:18
(la: balans către punctul de sprijin)
pretinsele probleme cu poezia is exact ca alea de la 'sarutul' lui modigliani, cand ai luat un substantiv drept adjectiv.
ca nu stii n-are nica, toti avem lacune.
dara cand le pui in carca altuia, nici macar nu enervezi lumea, atata esti de carghios.

intelege ca nu ai cu ce s-o alungi pe sancho de pe forum si ca incercarile jalnice de-a demonstra ca poezia ei ii proasta nu fac decat sa arate lumii o latura pe care te-ai rusina vazandu-ti-o.

#472053 (raspuns la: #471983) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de picky la: 15/06/2010 18:12:05
(la: Canada..)
Adevărat. Totuşi în engleză, am impresia că, "stoician" are sens strict adjectival, engleza fiind şi o limbă mai permisivă din punct de vedere lingvistic. Probabil că un bun cunoscător, sau un mai bun cunoscător, al englezei ar putea să ne lămurească dincolo de orice echivoc.

În româneste forma "stoic" este şi substantiv şi adjectiv, decelarea între ele fiind dată exclusiv de context.
Am consultat toate dicţionarele pe care le am, nu puţine, dar niciunde n-am întâlnit nici o referire la "stoician".
#549968 (raspuns la: #549966) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
misiobere - de maan la: 08/04/2007 18:37:06
(la: Despre poeme)
substantivu' asta e feminin ori masculin?

MIC adj., s. 1. adj. v. mărunt. 2. adj. crud, necrescut, nedezvoltat. (Plantă ~.) 3. adj. v. redus. 4. adj. v. scurt. (Un text ~.) 5. adj. v. minuscul. 6. adj. v. îngust. 7. adj. v. nespaţios. 8. adj. prost, redus. 9. adj. îngust. (Pălărie cu boruri ~.) 10. adj. v. subţire. 11. adj. v. scund. 12. adj. jos, mărunt, scund, (reg.) pitulat. (Casă ~.) 13. adj. v. pitic. 14. adj. scurt. (Creion ~.) 15. s. v. mititel. 16. adj. v. neadânc. 17. adj. subţire. (Buze ~.) 18. adj. v. ieftin. 19. adj. limitat, redus. (Un câştig ~.) 20. adj. v. neînsemnat. 21. adj. v. nevârstnic. 22. adj. v. mezin. 23. adj. scurt. (Vara, noaptea-i ~.) 24. adj. v. slab. 25. adj. redus, slab, (fig.) anemic. (O lumină ~.) 26. adj. v. scăzut. 27. adj. v. secundar. 28. adj. v. neimportant. 29. adj. v. inferior. 30. adj. puţin, redus, slab. (~ nădejde să ...) 31. adj. insuficient, puţin, redus, slab. (Are posibilităţi ~ de realizare.)

ŞI adv., conj. A. Adv. (Stă înaintea părţii de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, pron. refl. etc. şi verb) I. (Cu sens modal) 1. Chiar, în adevăr, cu adevărat. ♦ Întocmai, exact. Precum a zis, aşa a şi făcut. 2. Pe deasupra, în plus, încă. După ce că e urâtă o mai cheamă şi Neacşa. 3. Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. Vezi să nu păţeşti şi tu ca mine. ♦ (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradaţia) O cameră şi mai mare. ♢ Loc. adj. (Cu valoare de superlativ) Şi mai şi = mai grozav, mai straşnic. 4. (În propoziţii negative) Nici. Însă şi de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc. II. (Cu sens temporal) 1. Imediat, îndată, pe loc. Cum îl zări, îi şi spuse. 2. Deja. Masa se şi pune în grădină. B. Conj. I. (Marcă a coordonării copulative) 1. (Leagă două părţi de acelaşi fel ale unei propoziţii) Este voinic şi tânăr. 2. (Împreună cu prep. „cu“ exprimă relaţia operaţiei matematice a adunării) Plus. Doi şi cu trei fac cinci. ♦ (Ajută la formarea prin adiţie a numeralelor de la douăzeci şi unu până la nouăzeci şi nouă) Şaizeci şi opt. ♦ (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) Trei şi paisprezece. ♦ (Indică adăugarea unei cantităţi) Plus. Unu şi jumătate. 3. (Leagă două substantive între care există o corespondenţă sau o echivalenţă) Binele şi răul. 4. (Aşezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidenţă) A adus şi vin, şi mâncare, şi cărţi. ♦ (În repetiţii, ca procedeu stilistic) Ia cuvântul şi vorbeşte şi vorbeşte. 5. (Leagă două propoziţii de acelaşi fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) Deschide uşa şi intră. 6. (Accentuat, în corelaţie cu sine însuşi) Atât..., cât...; nu numai..., ci şi... Are în mână şi pâinea, şi cuţitul. 7. (În stilul epic şi popular, mai ales în povestire, se aşază la începutul frazei, indicând continuitatea desfăşurării faptelor) Şi a plecat fiul de împărat mai departe. ♦ (Întrebuinţat înaintea unei propoziţii interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) Şi ce vrei să faci acum? ♢ Expr. Ei şi? = ce-mi pasă? ce importanţă are? (Întrebuinţat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) Se aude cineva bătând în uşă... – Şi? – Mă duc să deschid. (Precedat de adv. „ca“ are funcţie comparativă) a) La fel ca, întocmai ca. Se pricepe la pescuit ca şi la multe altele; b) aproape, aproximativ. Treaba este ca şi sfârşită. II. (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. Aude vorbindu-se şi nu pricepe nimic. 3. (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. E o glumă şi nu o lua în serios. – Lat. sic.

BÉRE1, (rar) beri, s.f. 1. Băutură slab alcoolică, obţinută prin fermentarea unei infuzii rezultate din fierberea în apă a malţului şi a florilor de hamei. 2. (Eliptic) Ţap, halbă, sticlă de bere1 (1). – Din germ. Bier (influenţat de bere2).


deci, sancho, nu te face ca nu intelegi.

#185363 (raspuns la: #185347) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lumini - de Cri Cri la: 29/06/2010 01:43:15
(la: lumini)
"un zambet
framanta neguri

un zambet
srange sub pleoape tarana

pe obrazul stang
bolovanii au erupt
lumini

acum e doar dimineata
intre aripi incordate
un zambet"

ce vroiam eu sa spun, e ca o puzderie de adjective poate fi revelatoare in proza, dar face deservicii poeziei
cu exceptia cazurilor in care adjectivul nu e previzibil, adica zambetul poate fi prozaic plapand sau larg sau luminos... dar e prea comun pt o poezie si aceasta pierde din expresie
totusi... fara sa pun de la mine cuvinte, ma gandesc ca textul poate arata ca mai sus si ca se vede binisor ca zambetul e plapand si fara cuvantul exact :)
"Piatra luminii celei mai mar - de Alice la: 02/10/2003 02:23:24
(la: "There is a crack...")
"Piatra luminii celei mai mari zace intai in fundul pamantului,unde niciodata n-o atinge o raza."
N.Iorga
...iar "unde-i multa lumina, e - de papadie67 la: 02/10/2003 02:36:59
(la: "There is a crack...")
...iar "unde-i multa lumina, e si mult intuneric".
#629 (raspuns la: #628) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
...Si semn ca vii cu lumina-n - de Alice la: 06/10/2003 02:58:12
(la: Firmituri de poezie)
...Si semn ca vii cu lumina-n turn, si te-astepti sa-ti multumeasca liliecii!
Masca de iaurt si portocale - de mafalda la: 03/11/2003 15:12:43
(la: De ale doamnelor si nu numai!)
Masca de iaurt si portocale
Ingrediente necesare:
- O lingura plina de iaurt(eu aleg iaurt in genul celuia pe care-l mancam in Romania)
- Sucul de la un sfert de portocala mare si bine coapta.
Se amesteca totul bine si apoi, cu ajutorul degetelor aratator si mijlociu se intinde pe fata,masand usor, in sensurile cunoscute probabil de toate doamnele.
Veti avea o senzatie placuta de racoare si de relaxare.
Lasati masca sa actioneze cinci -zece minute si apoi spalati fata.Este o masca revigoranta.
Iaurtul curata si hraneste pielea, in timp ce portocala este plina de vitamina C si AHA , ambele substante avand efect anti-aging.

lumina/intuneric - de Catalina Bader la: 07/11/2003 07:27:00
(la: ROMANIA)
Nu intelegi
lumina daca nu intelegi intuneric-ul
bucuria daca nu ai necaz-uri
victoria fara infrangere
Nu intelegi ce este BINE daca nu cunosti ce este RAU
#3557 (raspuns la: #3556) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Imaginea Romaniei in Italia - de SB_one la: 12/11/2003 15:21:52
(la: Romani in strainatate)
Imaginea Romaniei in Italia
Incursiune in Salasul Negru al tiganilor care au speriat Milano

De patru luni, imaginea Romaniei inseamna, la Milano, 600 de laieti. Instalata in zona zero a metropolei italiene, tigania a inconjurat cu munti de gunoaie si rahat cladiri-simbol ale orasului, ambasade si luxoase sedii de banci. La cateva strazi de Domul lui Michelangelo, "ai nostri" cersesc, fura si talharesc in amiaza mare. La periferie, invazia altor 400 de tigani din Romania a scazut preturile. Un BMW praduit peste noapte se vinde cu 500 de euro."Grande Centrale" este un loc in care milanezii calca cu frica. In fata
garii, laietii si spoitorii din Oltenia stau cu zecile, in asteptarea grupurilor de turisti, pe care ii fura pe fata. De aici, nimeresti tigania dupa miros. Pe o distanta de 500 de metri, tiganii si-au insemnat drumul spre casa: pete de urina pe trotuare si zidurile cladirilor, cabinele telefonice transformate in latrine. Brusc, dai peste salasul negru. Este un bloc cu trei etaje, ridicat in marginea selectului cartier Mellchiore Gioia. Curtea interioara e pavata cu piese din motoare ciordite, iar potecile spre intrari sunt flancate cu televizoare si aparatura video stivuita precum caramizile. Pe trepte, talpile
se lipesc de o clisa maronie. Puradei in pielea goala mananca de pe jos. Duhneste a hoit si dejectii. In fiecare odaie, sapte-opt insi dorm in paturi pline de paduchi, cu DVD-ul la cap si camera Sony la picioare. Peretii sparti sunt capitonati cu mormane de blugi noi si piramide de Panasoanice in tipla. O zi normala din viata satrei In fiecare dimineata, salasul negru se pregateste de munca. In coltul blocului, cersetorii isi sucesc mainile si isi impart carjele. Femeile isi palmuiesc copiii, ca sa dea bine la americanii milosi
de pe Via Galvani. Manglitorii ies in gasca cu ochii dupa turisti sau masini fara antifurtul pe volan. In fata blocului raman patronii si limuzinele lor. Stabul este unul, Dorel Spoitoru din Craiova, care face legea impreuna cu locotenentii. La doua nopti, Mannix – mana dreapta a laietului - intrerupe lumina, iar fiecare familie trebuie sa plateasca 10 euro. Sefii coordoneaza prin statii ciordelile de masini. Joi seara au ratat o manevra cu un Fiat Punto. Cei doi spoitori care o furasera n-au mai nimerit sediul salasului, au derapat si au facut praf alte patru masini. Ciorditorii au disparut in tiganie, acolo unde politia nu a avut curajul sa intre. Salasul negru a scapat de multe ori de raziile politiei. Cand au vrut sa intre in forta, carabinierii s-au trezit cu laietii
pe acoperisul ruinei, amenintand ca isi vor da foc la copii. Numai ca puradeii stropiti cu benzina erau de fapt papusi sau scutece umplute cu carpe. Ca sa scape definitiv de "burgheji" (politisti in civil care fileaza salasul negru), tigania a blocat acum doua luni o strada din apropiere. Asa au fentat expulzarea si zecile de laieti ajunsi in tigania romaneasca din Milano fara nici un act. Cu "Mihai Viteazul" si "Amza Pellea", la furat "Aici, fiecare e cu neamul si satul lui. La Grande Centrale sunt laietii din Constanta, la Rho sunt aia din Olt, iar aici suntem noi - din Dolj si Valcea. Traim ca-n rai". Tabinel, unul dintre liderii tiganiei care a ocupat groapa de gunoi de langa Cimitiro Maggiore, este acum in concediu. Asta fiindca italienii sunt si ei in concediu, iar productia nu mai merge. Locul in care traiesc mai bine de 500 de spoitori si rudari "a fost luat cu japca. Atunci cand vin carabinierii si burghejii sa ne sparga casile, scot butelia ii dau drumul si zic ca imi dau
foc. Fraierii pleaca si noi scapam", povesteste Tabinel. Liderul are 31 de ani, din care 4 de puscarie in Romania. Zice ca a ajuns in Italia de doi ani, dupa
ce a trecut pe blat prin Nadlac, cu o duba plina cu tigani fara acte. In Italia a inceput cu smenuri la magazine - "schimbam 500 de euro, da' rupeam o hartie de 100. Ziceam sa-mi dea alti bani, dar ramaneam cu suta la mine". Pe urma, ca si altii, s-a apucat de masini. Langa Cimitiro Maggiore, dorm cu sobolanii pe ei, dar toti au o masina in batatura. "Traim asa ca sa o ducem bine in Romania, cand o sa ne intoarcem. Dupa cinci ani de Italia, fiecare tigan din Cimitiro Maggiore are stransi 2-3 miliarde de lei. D'asta suportam conditiile". Tabinel spune ca acum a trecut pe motorina: "o dam ieftin si avem de unde sa o luam, ca sunt santiere destule. Politia nu zice nimic daca
ne vede pe langa vreun excavator sau vreun buldozer". Cand n-au comenzi ("masina bengoasa, aleasa de client nu face mai mult de 500 de euro, iar un pickhammer a scazut la 75 de euro"), gastile din Cimitiro Maggiore dau iama in zecile de travestiti care impanzesc periferia: "Travestitii scot cam 700 de euro pe noapte. Unul de-al nostru se imbraca in costum, iar altul se baga in portbagaj. Costumatu' cumpara bulangiu', iar ala din portbagaj iese ii da in cap cu ciocanul si salta banu'". Cei care n-au curaj sa dea in cap sau sa fure masini, ies la cerseala. Asa au ajuns toate stopurile si intersectiile "proprietati" ale unor tigani bine facuti, care implora mila la geamul italienilor. La Biserica Ortodoxa Romana din Milano, comunitatea vorbeste ca tiganii veniti la cersit au copii clandestini. "Unii dintre cei mici sunt bruneti, ca si cei care cersesc, altii sunt albi. Cand autoritatile italiene s-au interesat de copiii cersetorilor, micutii cu tenul mai alb au disparut din
intersectii", spune un preot roman. Dar tiganii din Milano nu terfelesc doar imaginea Romaniei, ci si istoria ei. Ca sa poata sa se intoarca in Italia, laietii prinsi la furat isi dau nume de voievozi: Stefan cel Mare, Mihai Viteazul sau Mircea cel Batran. Altii prefera sa se dea Amza Pellea sau Iancu Jianu.
Cativa au cerut permise de munca pe motive politice spunand ca sunt discriminati. Culmea, le-au si obtinut.



#4087 (raspuns la: #3990) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dinule - de Dinu Lazar la: 30/11/2003 14:00:28
(la: Racoviteanule)
Il intrebam pe bunicul meu ce meserie au avut cei mai batrini din familie pe care i-a cunoscut; firul se rupe undeva dincolo de 1800... dar toti au fost tzarani din sudul Moldovei, cu ogoare mici pe care era cite o fintina cu cumpana si cite un nuc mare... poate de aici o chemare genetica pentru acei copaci singurateci; poate si altele sa fie resorturile ascunse... oricum eu nu am constientizat decit la armata ( am facut o armata relativ grea, pentru un dandy de Cishmigiu... la pifani la Vinju Mare, cu masca pe figura si marsuri de 40Km si stat in si sapat la shantzuri) - deci nu am constientizat decit atunci mirosul reavan al pamintului, ceatza de dimineatza si importanta pe care o au in viata citeva momente de liniste induse de un copac pe care te sprijini.
Cam tot in acele vremuri - erau anii `70 - am vazut un film polonez care m-a impresionat foarte tare; se numea "Iubire" si nu mai tin minte din pacate regizorul; eroul principal se cauta pe sine si a avut puterea sa faca acest lucru construindu-si citeva traiectorii diferite; a incercat sa se faca preot, dar de la A la Z, a incercat sa se faca alpinist, a incercat sa gaseasca raspunsul si in alte moduri, dar nu a gasit acest raspuns - dar a tot incercat.
Eu sunt mai fericit, caut numai in imagine - sau mai nefericit poate - si nu cred ca as putea sa ma vad ca sau intr-o imagine si nici nu stiu care imagine e mai aproape de ce ar trebui sa fie raportata la cunostintele si sentimentele mele din acea clipa - si nu stiu nici macar ce anume ar trebui sa fac.
Cautarea in sine e poate un balsam, poti sa iti zici ca ai alergat, nu ai luat medalia dar continui sa alergi pentru ca asa s-a nimerit sa te prinda bagheta celui de sus si de atunci tot alergi.
Imi este clar ca pentru ca sa faci o imagine buna trebuie sa cunosti daca nu vietile pictorilor si ale fotografilor pe dinafara macar foarte multa plastica, compozitie, culoare, tehnica, si ca in momentul in care faci fotografia trebuie sa ai puterea ca ceea ce stii sa transformi intr-un limbaj cit mai simplu, in simple verbe, adjective si substantive, si sa iti scrii propria poezie complicata folosind acel limbaj simplu.
In alta ordine de idei la mine imaginea devine, se transforma, prea deseori e o distanta mare intre ce memoreaza compact flash-ul la fotografiat si ce se poate vedea pe monitor dupa ce imaginea a fost editata in mai multe reprize.
Dar cred ca in timp se poate construi o amprenta, un stil, si acel stil unitar este esenta lucrarii fiecaruia, este ceea ce ramine, este deseori ca umbra unei scari cu un om pe un zid ars, asa cum am vazut intr-o imagine facuta de un fotograf de razboi american la Hirosima cu ceea ce ramine din noi dupa bomba atomica.
Suma tuturor imaginilor vazute, banuite si realizate, se transforma mereu in alambicul complicat al uitarii si al devenirii si da senzatia si speranta ca miine in sfirsit, sau cindva, voi face acea poza minunata in care as putea sa fiu. Dar cred ca mai am de sapat; si mai trebuie timp, har, noroc si chef. Grea combinatie...
#5540 (raspuns la: #5538) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
orice idee - de (anonim) la: 01/12/2003 02:53:11
(la: Fratia pre-rafaelita)
izvorata dintr-un gand COLECTIV
este o forta.

in curente artistice,
literare
samd.

cand un singur om gandeste ceva
drumul lui este frumos, dar este greu...
cand doi oameni gandesc la fel
este mai usor.
cand cinci oameni gandesc la fel este mai usor de transmis mesajul...

cand se creaza un CURENT din gandirea mai multor oameni
MESAJUL va fi MULT MAI CLAR pentru toata lumea.

pentru ca fiecare din creatori va atinge ceva in SENSIBILITATEA MEA,
iar CURENTUL CREAT va atinge SENSIBILITATEA NOASTRA.
si atunci NOI TOTI vom intelege MESAJUL.

as reformula intrebarea initiala
in alta:
care este MESAJUL FRATIEI PRE-RAFAELITE?

fara a accesa inca,
cunoscand participantii la aceasta intuesc un raspuns:

care este drumul spre LUMINA?
intrebare retorica la acel moment,

dar alt curent din care fac parte
Leonardo DA VINCI,
Michelangello
Rafael

oare ce mesaj ne-au trimis:

ACESTA ESTE DRUMUL!

cati au inteles NOUL MESAJ?!

EU l-am inteles,
TU l-ai INTELES?
PRIETENE?!
filtre...filme...lumina... - de sanjuro la: 15/12/2003 04:22:04
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
- Ce filtre, (culoarea) recomandati pentru fotografiatul avand ca fundal zapada?
- Am un aparat vechi de peste 40 de ani, (Lightomatic Beauty II, Made in Japan) avand 45/1.9 spre deosebire de 55/2.8, care era standardul acelor vremuri. Am 2 becuri de 300wati, (nu am blitz). Cum trebuie sa le orientez: spre tavan, (care este alb mat) sau spre pardoseala, ca sa obtin o lumina adecvata fotografierii in camera. De regula folosesc diafragma 4 si timp de expunere 1/15. Fotografiile nu ies insa destul de luminoase. Ce trebuie schimbat?
Filmul de 200ASA este suficient de fin si sensibil, sau trebuie sa trec pe 400ASA ca sa obtin fotografii de mai buna calitate?

Multumesc!

#6579 (raspuns la: #6437) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Titlu: filtre...filme...lumina... - de Dinu Lazar la: 16/12/2003 14:48:49
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Zapada e un subiect formidabil, pacat ca e alb. Suna ca in butada despre o zona care pote sa fie la Tropice - sau poate sa nu fie - cu "tzara e minunata, pacat ca e locuita".
Peisajele cu zapada fotografiate pe film alb negru au un farmec aparte; constituie unul din subiectele grele ale fotografiei.
Daca este soare si nu avem brazi verzi in cadru, pe film alb negru un filtru portocaliu va accentua reliefl zapezii si va face norii sa se profileze bine pe cer; daca avem brazi sau fetze, un filtru verde e mai potrivit; aparatele cu celula TTL vor face corectia de expunere automat, daca nu, prelungim timpul de expunere cu factorul pe care il gasim de obicei pe montura filtrului.
CIne proceseaza singur filmul, daca va developa la o gama mai joasa si va folosi un aparat de marit cu cutie de amestec si o hirtie mata moale, va putea obtine adevarate bijuterii, footgrafii matasoase cu zapada si o simfonie de tonuri atit in lumini cit si in umbre.
Daca se foloseste film color, filtrul de polarizare este singurul pe care il indic.
Pentru fotografiile de interior, eu as folosi lumina existenta si un film de 800 ISO (ASA) ; filmele contemporane sunt incredibil de bune, sunt elastice, in sensul ca permit supra si sub expuneri de citeva diafragme, si nu reactioneaza violent la diversele temperaturi de culoare; nu as folosi becuri suplimentare de loc, ci numai lumina existenta, fie ea ce anormala sau chiar de la luminarile bradului.
Diafragma 2,8 si 1/30 ar trebui sa fie suficiente pentru fotografii generale, considerind iluminarea unei camere normale iluminate de 2-3 becuri de 100W sau echivalente.
Interesant la filmele de 800 ISO actuale este ca pina cel putin la formatul 18x24 cm nu au granulatie vizibila, sau o au foarte mica, daca sunt bine procesate si bine marite.
Idei despre fotografiatul artificiilor si alte sfaturi utile gasim la www.photo.net , un sit pe care il recomand tuturor celor care vor sa mai invete cite ceva despre fotografie. Amatorilor de fotografie digitala, le recomand, printre altele, un extrem de interesant sit, http://www.luminous-landscape.com/
#6730 (raspuns la: #6579) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...