cind nu putem face ce voim trebuie sa voim ce putem

Am sa iti raspund numai dupa ce ai sa argumentezi cu documente (nu afirmatii), cu fapte, cu date istorice, cu logica si bun simt afirmatiile tale referitoare la intreg subiectul.

Aceasta discutie o putem purta numai si numai pe forumul pe care a inceput discutia.
Pe acest nou forum discutia este superflua si inutila. Te astept pe [A existat holocaust in Romania?]

Sa auzim de bine. Punct.


***************


#1675 - Comentariu adaugat de Zamolxe la lun 20 Oct 2003 - 05:08 h
Valentinb. Nu se prea poate purta o discutie logica si rationala cu tine. Imi pare sincer rau, asta este.

Acolo unde sti ca nu poti combate cu argumente, o dai cotita si reiei la nesfirsit niste texte prafuite de zeci de ani. Sintem in 2003, iar intimplarile comentate si discutate sint vechi de 60-70 ani.

As vrea sa aflu de la tine, sau de la oricare altul, de ce sint date si informatii atit de contradictorii, de ce cifrele sint asemenea numaratorii lui Pristanda, umflate parca cu silicon ca sa iasa mai mari decit realitatea, cel putin atunci cind vorbim de Romania.
Este dezonorant pentru tine sa tratezi analiza mea ca o “compunere” cu “3 fraze de ici 3 de colo”. Datele sint concrete luate din surse eminamente evreiesti.

Discutiile concrete se poarta pe date concrete. Tu eviti cu o spaima si o frica viscerala discutia concreta.
Eu fac o analiza si incerc sa inteleg lumea de acum o jumatate de secol si mai bine. La rece, ca un om detasat de acele vremuri, nelegat prin nimic direct de acea lume. Concret, nu literatura.
Pentru mine “ciuma verde, neagra, sau cafenie” este doar o exprimare literara. Eu stiu de nazism, de legionari, de fascisti, ustasi, etc.
Eu stiu ce nu vreau sa se mai repete.

Exista un efect si o cauza.
Pogromurile si persecutiile sint un efect al unor cauze pe care nu reusesc sa le aflu. Nu sint pomenite nicaieri. Si nimeni nu spune nimic. E ciudat.

Asa ca “toata lumea-i persecuta pe evrei” se refera la vremurile de demult, nu de azi. Nu fa un terci din istorie.
Nicaieri in Europa evreii nu sint persecutati in ziua de azi. Nici macar in Rusia sau Polonia. Vodca nu are nici o legatura.
Nu te fa ca uiti ca evreii au trait in Rusia sute de ani fara pogromuri. La fel in Polonia, sau in restul Europei.

Si sa nu uitam ca singurul partid anti evreiesc pe fata, este cel nazist american. Sau cel putin asta stiu eu.

M-am uitat peste lista de discutii. Asa este cum am mai zis. Tu ai lansat un mesaj extrem de agresiv dar si lipsit de substanta si ai primit un raspuns extrem de dur, dar pe linia deschisa de tine. Parerea mea personala este ca ai “luat-o pe coaja” cum se zice, adica a fost o masura prea mare pentru tine. Dar asta este parerea mea de spectator. Eu stau in tribuna. In teren tu vezi altfel. Eu nu vreau sa te conving si nu incerca sa ma convingi.

Tot ce am scris aici se refera la “texte”. Adica vorbe aproape goale.
Eu vreau o discutie serioasa bazata pe argumente, pe fapte, pe date sustinute de probe.

Nu ma voi prinde intr-un joc bazat pe emotii, sentimente, presupuneri, credinte, etc si care sfirseste de regula lamentabil in injuraturi de ambele parti.
Nu am timp de asa ceva.

Sa intelegem datele care exista. Sa vorbim doar despre ele. Sa comparam sursele si sa vedem diferentele sau sustinerile reciproce, sa le judecam logic si rational. Nu vreau aprobare sau dezaprobare. Vreau date, logica, ratiune, bun simt, argumente, informatii.

Daca se poate. Daca nu, nu. Bye bye!


Zamolxe

*************


#1630 - Comentariu adaugat de Zamolxe la dum 19 Oct 2003 - 06:29 h
Dragul meu evreu roman,
(Valentinb)

Pina acum am stat si am citit. Nu am vrut sa comentez, sau sa ma bag. Ti-am vazut si meciul cu preopinentul. Tu ai fost cel care a atacat primul, fara argumente dar foarte agresiv si ai primit doar un raspuns pe o masura mai mare decit tine.

Ma bucur ca nu vrei scuzele nimanui si este foarte bine.
Vad insa la tine o consecventa in a sustine contradictii si in a sustine o idee profund eronata si extrem de periculoasa.
Sustii permanent ca in romania a fost holocaust.
In romania nu a fost holocaust.
Legionarii, ciuma verde, au avut ce au avut si cu romanii in egala masura.
Astfel ca asasinarea lui IG Duca si a lui Nicolae Iorga, ca si a multor altor romani importanti sau oameni simpli, se incadreaza in aceleasi exact aceleasi actiuni criminale ale legiunii care au lovit si evreii.
Iar comunistii din Romania au fost majoritatea evrei sau unguri, asa cum arata arhivele PCR.
Si multi legionari au ajuns comunisti cel putin in prima faza. “Rosia inainte de a fi rosie a fost verde!”

Pentru ca holocaust la romani nu a fost, asa nici actiunile legionarilor fata de evrei nu pot purta numele de holocaust. Vezi definitia holocaustului.

Este foarte periculos si consecintele sint nebanuite pe termen lung, sa amesteci termenii, sa faci un terci din istorie, sa speculezi, sa faci asocieri fortate. Drama poporului evreu este mare si ea nu trebuie umflata si extinsa.
Realitatea reala este suficienta.

Holocaustul are o definitie clara, precisa si categorica. Atunci cind incepi sa scri despre holocaust trebuie sa te referi strict la definitie. Daca insa ignori definitia atunci poti sustine orice.

The Holocaust was the systematic, bureaucratic, state-sponsored persecution and murder of approximately six million Jews by the Nazi regime and its collaborators. "Holocaust" is a word of Greek origin meaning "sacrifice by fire."

De exemplu in Germania au fost pogromuri si inainte de inceperea WW2. Dar ele nu intra la holocaust. Sint violentze, sint crime, dar nu sint parte a holocaustului. Pentru ca in acest caz putem spune ca holocaustul a inceput in Rusia o data cu primele pogromuri, adica la inceputul secolului 20!

Holocaustul a inceput o data cu adoptarea SOLUTIEI FINALE de catre germania in 1942 si a avut ca elemente de baza lagarele de exterminare, camerele de gazare si crematoriile.

Hartile de pe site-ul din sua al muzeului holocaustului arata clar ca din romania nu au plecat trenuri spre lagarele de exterminare. http://www.ushmm.org/wlc/en/index.php?lang=en&ModuleId=10005143 si faci click pe “See maps”.

Asta este o realitate pe care trebuie sa o accepti chiar daca nu o vrei sau nu iti convine.

Deportarea evreilor din 1941-1942 seamana mai mult cu deportarea in Baragan din anii ‘50-‘60 decit cu deportarea in Germania.
Cifrele referitoare la acea perioada, aflate pe resursele de informare evreiesti sint extrem de contradictorii si ireale. Astfel in “Enciclopedia Holocaustului” editia 1990 Macmillan Publishing Company.
This unit, along with Wehrmacht units and Eisatzgruppe D, killed between 150,000 and 160,000 Jews during July and August 1941.
Pentru ca lucrez in probleme de logistica, aprovizionare, desfacere stiu foarte bine care sint mijloacele necesare unor probleme asa de mari. Resursele pentru rezolvarea unor asemenea probleme sint foarte mari, surprinzator de mari.
Acum am sa ma opresc la aceasta cifra: in perioada iulie august 1941 au fost omoriti 160.000 evrei in Basarabia. (http://motlc.wiesenthal.com/text/x03/xm0347.html)
A omori 160000 oameni in 60 zile inseamna 2660 oameni pe zi, 111 pe ora, adica unul la 30 secunde, 24 ore din 24, 7 zile din 7. Daca omorirea era teoretic posibila, eliminarea cadavrelor era o problema extrem de dificila. Ar fi trebuit sa ramina extrem de multe gropi comune, foarte mari, care insa nu exista. Saparea gropilor, mutarea pamintului, plasarea cadavrelor, acoperirea cu pamint implica o munca foarte mare. Si nici o marturie nu consemneaza asemenea intimplari extreme.

In Basarabia anului 1920 erau 267.000 evrei , iar in anul 1939 erau 205.000 evrei.
Din acestia au fost deportati in URSS 10.000. In 1941 au fugit spre URSS 5.000.
Teoretic in Basarabia au ramas 190.000 evrei.
Se afirma (fara probe evidente) ca in perioada iulie august 1941 au fost asasinati 160.000 evrei din Basarabia.
Teoretic la 1 septembrie 1941 mai erau 30.000 evrei in Basarabia.
Dar acelasi site spune ca la 4 septembrie 1941 mai erau 64.176 evrei si ca la 25 septembrie erau exact 43.397, mai multi decit cei 30.000 din calcule.
Acestia sint deportati in Transnistria unde mor inca 25.000.
Practic in Transnistria supravietuiesc 5.000 evrei basarabeni dar se reintorc 50.000. Evident ca undeva exista exagerate si fara acoperire in evidentele vremii.

Toate cifrele privind evreii sint contradictorii atunci cind se vorbeste de Romania, Basarabia, Bucovina, Transnistria.

Astfel pentru Romania se dau urmatoarele cifre privind evreii:
1933 – 980.000 usa holocaust museum harta
1939 – 607.900 simon wiesental
1939 – 760.000 tot simon wiesental in acelasi text
1940 – 342.000 idem dupa pierderea teritoriilor transilvania, basarabia. bucovina
1950 – 280.000 ramasi dupa emigrarea a 70.000 evrei.

Asta inseamna ca evreii din Romania nu au fost deportati.

Ungaria, participanta activa la Holocaust, a trimis spre camerele de gazare aproape toti evreii din Transilvania ocupata in anii 1943-1944, adica circa 200.000.

Dar, cu toate acestea la cei 6 milioane de evrei morti in holocaust, Romania este nominalizata cu 700.000 evrei exterminati desi in 1939 erau doar 607.900 evrei in Romania Mare si au ramas 280.000, 70.000 au emigrat, iar 200.000 au fost exterminati in Ungaria.

280.000+70.000+200.000=550.000
607.900-550.000=67.900 evrei din Romania Mare morti in timpul deportarilor de boala, frig, mizerie, foame, violente, crime.

67.900

Zamolxe

PS. S-a mai pus intrebarea, si eu o reiau, la care nici un evreu sau neevreu nu dat un raspuns concret, clar, si documentat: de ce sint evreii persecutati de toate popoarele lumii?
Nu am studiat acest aspect, dar mi se pare extrem de ciudat. Nu se poate ca toate popoarele sa deteste si asupreasca evreii asa pur si simplu!
Trebuie sa fie o cauza sau mai multe, trebuie sa fie motive concrete!

Z.

Trebuie multa bagare de seama sa putem lamuri ceea ce este una si ceea ce este alta, aceasta pentru ca alaturi de virtuti se afla viciile, alaturi de usurinta exprimarii obraznicia, alaturi de blandete lasitatea. S ia aminte bine oricine crede cã este stapan al unei virtuti, pe cand el nu are decat viciul. Asadar, ce este blandetea si ce este lasitatea? Sa nu ajuti pe cei jigniti, sa ramai mut cand sunt asupriti, aceasta-i lasitate; sa suferim jignirile pe care ni le fac altii, asta este blandetea. Ce este curajul opiniei? Acelasi lucru: a lupta pentru altul. Dar obraznicia? Când vrei sa te rãzbuni tu insuti. Blandetea si curajul opiniei merg impreuna, si tot impreuna, pe alta parte, obraznicia si lasitatea. Marinimia este o virtute, dar e vecina cu risipa. Economia, asemenea e o virtute, alaturi de ea se afla zgarcenia. Sa apropiem iarasi virtutile. Risipitorul nu-i marinimos. Nu dispretuieste bogatiile, ci-i stapanit de alte patimi. Cel ce merita bun nume, este acela care cheltuieste cu întelepciune, nu la întamplare si fara discernamant. Cu totul altceva este omul zgarcit. Economul nu cheltuieste decat cand trebuie, cel zgarcit nu se atinge de avutul sau, nici chiar cand nevoia cere. Economia, putem zice, este sora cu marinimia. Astfel virtutile se tes din micimea de suflet, altele, din maretia lor.

Zici: "Pentru a putea discuta despre virtute, intai trebuie gustat din fructul viciului"

Pentru a discuta despre viciul crimei trebuie sa fim criminali?

deci, nu putem trai singuri, nu putem arunca acea cheie pe geam decat pentru o vreme, ca sa ne putem aduna de prin cotloane.
avem, in consecinta, nevoie de CEILALTI, toata viata, de cand ne nastem si pana trecem dincolo, ne trebuie oamenii, avem nevoie de oglinda din ochii lor, indiferent daca suntem au ba constienti de cat valoram.
deci, la urma, cu durere, masura adevarata a calitatii pe care ne-o atribuim nu conteza, daca nu-i validata din exterior.
si insist: ce rost are cat pretuiesc daca lumea nu ma vede?
de ce nu ma vad oamenii, de ce nu se-ncalzeste nimeni la soarele meu si toti intind cu infrigurare mana la opaitul vecinului?

nu promit ca va voi citi romanul, desi 'strain' e una din crucile mele, dintre cele mai grele ... promit, in schimb, imi promit mie insami sa nu ajung in cea de-a sapte decada a vietii, fara sa aflu raspunsul la intrebarile pe care le-ati pus aici, printre randuri, cu amaraciune.

Ma gindesc oare dece trebuie noi ceilati care am trecut prin greutati,intr-o alta tara si o alta limba sa-ti citim fazele tale in depresie?!
Cred si faptul ca esti complet dezamagita de ceea ce ai gasit in America este invers,in capul tau a fost exact visul de a te realiza material si profesional intr-un timp scurt,ceea ce nu ti-sa intimplat tie personal.TREBUIE SA TE GINDESTI ASA:Eu cred ca viata mea este grea in America,nu primesc destula atentie nu sint tratata diferit,valoarea mea nu este apreciata,iar dupa ce ti-ai spus toate acestea in gind,te hotaresti....mai tragi de timp in America sa vezi daca vei putea sa te simti confortabil si in siguranta?Daca nu emigreaza in Canada spre exemplu sistemul este similar cu Franta sau intoarcete in Romania.Nimeni nu o sa-ti schimbe parerea niciodata despre ce crezi dumneata,poate nici o noua tara.Totusi eu sint convinsa ca ai o problema personala de gindire si nu mai simti nici o motivatie pentru America,inceraca daca ai timp sa faci yoga sau poate ca daca discuti toate problemele care le ai la discretie cu un psihiatru.Serios nu are rost sa o mai lungesti atata,situatia in care esti nu o sa te ajute cu nimic,poate si mai tare o sa te afecteze,o parere sau un sfat pe ca il vei primi de la cineva!

AI grija de sanatate ,dupa aceea familia si la urma banii!Estera

Asa este.
Ce trebuie sa fac?
Am facut urmatoarele:
- am descoperit (pentru mine ) valorile ortodoxiei crestine si am invatat cum trebuie sa fie si de ce trebuie sa fie asa (discutia ar fi prea lunga)
- am infiintat o societate de consultanta tehnica pentru a putea sa imi exercit meseria fara sa depind de tot felul de firme angajatoare (sunt inginer)
- am incercat sa fac politica pentru a pune in practica ce am invatat

Nimic nu este suficient. In discutii toti sunt de acord ca orientarea data de acest mod de educatie este nefireasca si chiar periculoasa, dar nimeni nu este dispüs sa faca ceva.
Actiunea este foarte dificila pentru ca:
- nu stie nimeni cum sa procedeze
- actiunea concreta presupune timp, efort si chiar cheltuieli, pe care oamenii in general nu sunt dispusi sa le suporte.

In acest caz, nu mai intreb ce ar trebui sa facem noi, pentru ca ar insemna sa ma ascund intr-o multime, ci intreb ce trebuie sa fac eu?

Poate cineva sa imi raspunda?

Daca biserica are atatea zeci de miliarde, de ce nu face ceva mai folositor, sa ajute casele de copii, sa ajute spitalele, sa ajute pe cei care stau pe marginea apelor si de cate ori ploua vine apa pe la ei, si etc.
De ce nu alege un alt teren ca are cu ce sa-l consolideze si sa faca in alta zona mai putin aglomerata?
De ce cei cu credinta nu se gandesc si la cei din centrul bucurestiului ca au nevoie de liniste si nu de un vacarm continuu , facut de cei care vor venii in permanenta sa se roage? Chiar numai banul si puterea conteaza? Chiar este nevoie sa o puna langa mitropolie ca prea inaltii credinciosi sa nu bata mult drum?
Chiar trebuie sa darame ceva, indiferent ce reprezinta sau de cine a fost facut, si sa se cheltuie atatia bani? Eu cred ca aici sunt numai interese si credinta deloc. Este necesar sa ia si o firma banii pentru demolare, cine stie ce patron sub acoperire are, este nevoie sa se spele niste bani in vazul lumii. Daca acceptam acest lucru s-ar putea ca maine sa trebuiasca o suma uriasa sa stricam casa poporului - este facuta de comunisti, si sa construim chilii pentru adapostirea celor care vin sa se roage si sa doneze bani pentru construirea altor catedrale. asa cred romanii ca daca se roaga la cat mai multe biserici si nu muncesc le vor da "cei de sus" - sa nu uite ca cei de sus opresc doar pentru ei.

Daca nu ar fi fist inrobiti, si sute de ani impusi sa-si verse sudoarea pe mosiile boerilor din România, rromii poate nu mai erau azi acei care sint. Psihologiea de rob nu putea sa nu-si lasa amprenta negativa in felul lor de a fi.
La fel si prigonirea si marginalizarea, la care au fost supusi de catre autoritati, chit si de societate, pe tot parcursul aflarii lor in Europa, a influentat saracia si primitivizmul, modul de viata si psihologiia sociala a rromilor.
Azi ei merita o compatimire si un sprigin, si nicidecum moarte si izolare cum cer unii - neo.... Daca sa fim drepti si cinstiti in fata lui Dumnezeu si a istoriei atunci trebuie sa recunoastem ca autoritatile si societatea contemporana, nu numai Romaneasca ci si Europeana, poarta vina istorica pentru suferintele prin care au trecut si starea diplorabila in care se gasesc azi rromii. Daca am cunoaste adevarul prin ce au trecut ei si chit au suferit, am fi intr-un ghind cu totii - ca Rromii sint un popor martir ce merita sustinenr si compatimire.

Sfantul Ioan Gura de Aur
demasca si combate homosexualitatea
--------------------------------------------------------------------------------

de Protos. Nicodim Mandita


Inceputurile acestui pacat, ce nu s-ar cuveni nici sa fie numit pe buzele noastre, se pierde in negura istoriei. Daca autorul cel Sfant al celor cinci carti ale Sf. Scripturi, porunceste la Levitic cap. 18,22: "Sa nu te culci cu barbat ca si cu femeie, caci aceasta-i spurcaciune", se intelege clar ca aceasta faradelege era deja raspandita printre neamurile idolatre, in mijlocul carora trebuia sa traiasca poporul ales. Se prea poate ca acest pacat (sodomia) si idolatria au fost cauza pentru care Dumnezeu a poruncit lui Moise sa decimeze popoarele canaanite care au ocupat pamantul Fagaduintei" pana la intoarcerea "Poporului ales din robia Egiptului". Cea mai dura interventie a lui Dumnezeu in istorie pentru reprimarea acestei faradelegi strigatoare la cer, a fost pe la anii 3500 de la facerea lumii, in cazul distrugerii cu foc si pucioasa a Sodomei si Gomorei. Cu toate acestea, omenirea si-a urmat cursul ei patimas si multi au primit si au transmis mai departe aceasta mostenire a rusinii si a blestemului. Atat de puternic a fost zguduita lumea veche in urma catastrofei de la Sodoma, incat acest pacat care a fost cauza si-a insusit numirea de "sodomie", iar in zilele noastre poarta numirea moderna de "homosexualitate", ce cuprinde in sine perversiunile ambelor sexe. Este regretabil ca nici femeile nu au ramas neispitite de aceste tentatii erotice si istoria atesta ca inceputul s-a facut in insula greceasca Lesbos, iar aceasta practica a capatat numirea de "lesbianism", dupa numirea insulei de unde si-a facut aparitia.
Pe vremea Sf. Apostoli era in actualitate acest pacat printre neamurile idolatre ce se converteau la crestinism, si de aceea ei l-au combatut prin cuvant si scris. Daca in unele scrieri ale Noului Testament gasim locuri unde numai se aminteste in treacat despre acest pacat, in Epistola catre Romani 1, 26-27, a Sfantului Apostol Pavel, gasim un text care face amintire de aceasta practica nefireasca, comuna atat barbatilor cat si femeilor.
In cele ce urmeaza va vom prezenta textul comentat al acestui pasaj (Rom. 1, 26 27), facut de cel mai ilustru exeget si orator al Bisericii, Sf. Ioan Gura de Aur. Cu toate ca au trecut peste 1500 de ani de cand a scris acest tratat, el reprezinta cel mai profund studiu a ceea ce este homosexualitatea si a efectului de dezintegrare si distrugere a nucleului familial, si a schimbarii ireversibile a raportului si relatiilor dintre membrii societatii.
"Pentru aceea i-a dat pe ei Dumnezeu intru patimi de ocara, ca si femeile lor si-au schimbat randuiala cea fireasca, intru ceea ce este impotriva firii. Asijderea si barbatii lasand randuiala cea dupa fire a partii femeiesti, s-au aprins intru pofta sa unul spre altul" (Rom. 1, 26,27).
Toate patimile omenesti sunt necinstite, dar mai cu seama nebunia dupa copii (sodomia), caci mai mult patimeste sufletul si se necinsteste in pacate, decat trupul in boli. Priveste cum ii lipseste si aici de orice iertare, dupa cum ii lipseste si in cele ale credintei. Femeilor le zice: "au schimbat randuiala firii" si prin urmare nu au ce raspunde, sau sa spuna "ca am fost impiedicate de impreunarea cea dupa lege" si nici ca nu au avut cu cine sa-si implineasca pofta si au fost silite de a se azvarli in aceasta turbare nebuna, caci expresia "au schimbat" se zice de cei ce au avut ce schimba, dupa cum atunci cand vorbea de credinta zicea "ca au schimbat adevarul lui Dumnezeu intru minciuna". Barbatilor iarasi le spune: "Lasand randuiala cea dupa fire a partii femeiesti" ceea ce invedereaza acelasi lucru. Din aceasta cauza si pe femei ca si pe barbati ii lipseste de orice iertare, invinovatandu-i deopotriva, pentru ca nu numai ca au avut prilejul de a-si face poftele, si ca lasand la o parte ceea ce aveau, au ajuns la asemenea absurditati, dar inca necinstind ceea ce este dupa natura, au alergat la ceea ce este contra naturii. Cele ce sunt contra naturii sunt si mai grele, in acelasi timp si mai dezgustatoare, asa ca nici nu le-ar putea numi cineva placere fiindca, adevarata placere este aceea dupa natura. Dar cand Dumnezeu paraseste pe cineva, totul se rastoarna pe dos! De aceea nu numai credinta lor era sataniceasca, dar si viata le era diabolica. Atunci cand le vorbea de credinta, le-a pus in mijloc lumea si cugetul omenesc, spunandu-le caci cu mintea cea data lor de Dumnezeu, ar fi putut prin cele ce se vad, ca sa se ridice la Creator, dar fiindca nu au voit, au ramas fara nici o justificare - aici insa in locul lumii le pune la mijloc placerea cea dupa natura, de care ar fi putut sa se multumeasca cu mai multa libertate si liniste, si ar fi scapat de rusine, dar n-au voit, drept care si sunt lipsiti de orice iertare, fiindca au defaimat natura. Si ceea ce este inca mai necinstit, ca si femeile umbla dupa asemenea impreunari contra naturii, in timp ce ar trebui ca sa se rusineze de barbatii lor.
Este demn de a admira si aici intelepciunea lui Pavel, cum el aruncandu-se cu vorba in doua lucruri contrare, pe amandoua le-a dezvoltat cu toata exactitatea. Voia a spune ceva si demn, in acelasi timp insa si muscator pentru auditor, dar acestea amandoua nu era cu putinta, fara ca una din ele sa se impiedice de cealalta. Daca vei spune ceva demn, nu vei putea atinge pe auditor, iar de voiesti a te atinge de el tare, apoi atunci este nevoie de a dezveli lamurit ceea ce spui. Dar iata ca inteleptul si sfantul suflet al lui Pavel le-a putut uni pe amandoua la un loc si le-a dezvoltat cu toata exactitatea, caci in numele naturii a marit invinovatirea lor, in acelasi timp - ca si de o perdea oarecare - el s-a servit cu multa intelepciune in demnitatea povestirii sale.
Dupa ce mai intai el se atinge de femei, de-ndata paseste mai departe atingand pe barbati, caci zice: "Asijderea si barbatii, lasand randuiala cea dupa fire a partii femeiesti", ceea ce este dovada celei mai de pe urma nebunii, caci, cand amandoua genurile sunt corupte si barbatul care este pus ca dascal al femeii, ca si femeia careia i s-a poruncit de a fi de ajutor barbatului, nu indeplinesc cu sfintenie datoriile lor, apoi atunci ei se gasesc intre dansii ca dusmani. Gandeste-te apoi si la cuvintele de care s-a servit, cat de reprezentative sunt, caci nu zice: "S-au amorezat si s-au poftit unul pe altul, ci s-au aprins in pofta sa unul spre altul". Vezi acum ca totul in pofta vine de la lacomie, care nu poate rabda ca sa stea in hotarele sale ?
Asadar tot ceea ce pofteste cineva, din acelea care covarsesc legile puse de Dumnezeu, este absurd, si prin urmare pofteste din cele absurde si din cele nelegiuite. Dupa cum de multe ori multi lasand la o parte pofta mancarurilor, se hranesc cu huma si cu pietre mici, iar altii stapaniti de o sete nebuna, doresc pana si apa din mocirla, tot asa si aceia s-au infierbantat de acel amor nelegiuit. Si de intrebi poate "de unde oare a venit intinderea bolii, sau mai bine zis, a poftei acesteia ?" - raspunsul este: de la parasirea lui Dumnezeu.
Dar parasirea lui Dumnezeu de unde vine ? De la nelegiuirea celor ce l-au parasit pe El. Zice mai departe. "Daca ai auzit spunand "ca s-au aprins" sa nu-ti inchipui, zice, ca boala aceasta provine numai din pofta, ci mai mult din trandavia lor, care a si aprins pofta". De aceea nici nu zice "fiind tarati, sau cazand", dupa cum zice aiurea (a se vedea cap. 6,1 din epistola catre galateni), ci "lucrand" adica lucrul lor il pusese in pacat si nu un lucru intamplator, ci studiat de dansii mai dinainte. Si nu zice "pofta", ci "rusinea lucrand", fiindca si natura au facut-o de ras, si legile ei le-au calcat. Priveste apoi si confuzia cea mare venita din amandoua partile, fiindca nu numai capul a cazut jos la pamant, ci si picioarele s-au ridicat sus si au devenit dusmani intre dansii, introducandu-se o lupta mai grozava decat razboiul civil, mai hada si mai variata. Caci lupta aceasta au impartit-o in patru feluri de lupte noi si nelegiuite; razboiul acesta nu era indoit si intreit, ci chiar si impatrit. Gandeste-te bine: trebuia ca cei doi, adica barbatul si femeia, sa fie unul dupa cum zice: "Si vor fi amandoi un trup", iar aceasta o face pofta de impreunare, care uneste amandoua genurile. Insa aceasta pofta nimicind-o diavolul si faurind un alt mijloc, a rupt genurile unul de altul in acest mod si a facut ca unul sa devina doi, adica unul si acelasi gen sa tina locul si al celuilalt, ceea ce este contra Legii lui Dumnezeu. Dumnezeu a zis: "Cei doi vor fi un trup", iar diavolul a impartit acel trup in doua. Si iata intaiul razboi. Apoi iarasi aceste doua parti s-au razboit fiecare si contra sa, ca si contra celeilalte, caci si femeile defaimau pe alte femei si nu numai pe barbati si barbatii la randul lor stateau unul contra altuia, ca si contra genului femeiesc, ca si intr-o lupta de noapte. Ai vazut al doilea, al treilea, al patrulea si al cincilea razboi ? Dar apoi mai este si un alt razboi, caci pe langa cele vorbite ei au facut nelegiuire si contra naturii. Fiindca diavolul stia bine ca ceea ce uneste amandoua genurile este mai ales aceasta pofta, s-a gandit ca sa rupa aceasta legatura, asa ca sa se dezbine nu numai in a nu mai face copii, ci chiar in a se razboi unul pe altul si a se razbuna unul contra altuia. "Si rasplatirea ce li se cadea ratacirii lor, intru sinesi luand-o". Priveste cum iarasi ajunge cu vorba tot la obarsia raului, adica la necucernicia lor, rezultata din credinta cea falsa, spunand ca plata aceasta se trage de la nelegiuirea necredintei dinainte.
Vorbind el de gheena si de pedeapsa si fiindca celor neevlaviosi si care preferau a trai in astfel de desfranari nu li se parea poate demn de credinta, ba chiar ridicol, de aceea apostolul arata ca chiar in insasi aceasta placere se gaseste osanda. Daca insa unii ca acestia nu simt pedeapsa, ba inca simt mare placere in asemenea fapte murdare, tu sa nu te minunezi, ca si nebunii si cei ce sunt stapaniti de vreo boala mintala, desi de multe ori se nedreptatesc singuri cauzandu-si rele, ei totusi nu simt; ci rad si se dezmiarda in fapte ca acelea, de care cei sanatosi plang. Insa prin asemenea exemplu nu voim a spune ca aceia scapa de osanda, ca si nebunii, ci tocmai in acest fapt murdar, pedeapsa le va fi mai grozava, fiindca nici macar nu vor a cunoaste prapastia relelor in care se gasesc.
De altfel nici nu trebuie a ne da parerea din faptele celor bolnavi, ci din a celor sanatosi. Iata ca faptul acesta li se parea a fi vechi, ca era chiar si o lege in fiinta, iata ca un legiuitor de al lor a poruncit prin lege ca slugile sa nu-si unga trupul cu untdelemn si nici sa faca pederastie, (sodomie) acordand prezidentia acestei murdarii numai celor liberi (stapanilor), sau mai bine zis nu prezidentia, ci schimonosirea naturii. Cu toate acestea, ei nu considerau faptul acesta drept schimonosire, ci inca foarte cinstit si oarecum un drept mai mare asupra slugilor, fiindca aceasta era legiuit de prea inteleptul popor atenian si de marele lor legislator Solon!
Dar apoi si alte multe carti de ale filosofilor lor, le va gasi cineva pline de aceasta boala molipsitoare. Insa de aici noi nu putem zice ca faptul acesta este legiuit, ci pe cei ce au primit o asemenea lege ii credem ca cei mai nenorociti si vrednici de multe lacrimi. Ceea ce patimesc femeile cele desfranate, aceeasi patimesc si acestia, ba inca mai grozav ca ele, fiindca, desi contra legii, cel putin ele doresc impreunarea naturala, pe cand pederastii, (homosexualii) doresc ceva contra legii si in acelasi timp si contra naturii. Chiar de nu ar fi gheena si nici nu ne-ar fi amenintat cu osanda, totusi acest fapt este mai grozav ca orice osanda.
Daca ei simt placere de aceasta, dupa cum zici, ei bine, atunci imi spui mai mult de ingreuierea pedepsei lor. Cand eu vad pe cineva alergand pe strada gol si cu tot trupul plin de noroi, si el in loc sa se acopere, inca se si mandreste, apoi nu numai ca nu-l laud pentru aceasta, ci chiar il plang, fiindca nu simte sarmanul, ca singur se face de ras. Dar pentru ca sa arat mai lamurit batjocura aceasta, sa-mi dati voie de a aduce si alt exemplu. Daca cineva ar pedepsi o fecioara care ar fi avut relatii cu animale necuvantatoare si ea in loc sa se rusineze, s-ar mandri de acea fapta, oare nu ar fi pentru aceasta vrednica de plans, fiindca desi ar fi putut sa scape de aceasta boala, daca ar fi voit, totusi ea nici macar nu simte ? Desigur ca ar fi vrednica de jelit. Daca faptul acela este uracios, apoi nici faptul pederastilor (homosexualilor) nu este mai prejos de acela, fiindca a fi cineva batjocorit de ai sai este cu mult mai de jelit decat daca este batjocorit de straini. Pe unii ca acestia eu ii consider mai rai decat pe omoratorii de oameni, fiindca e cu mult mai bine de a muri, decat a trai defaimat astfel de lume. Omoratorul de oameni a despartit sufletul de trup, iar acestia impreuna cu trupul au pierdut si sufletul. Ori si ce pacat mi-ai spune, nu poate fi egal cu aceasta grozava nelegiuire, si daca cei ce patimesc de aceasta boala ar simti grozavenia faptului ce savarsesc, desigur ca ar prefera o mie de morti, mai bine decat de a face asemenea fapte.
Nimic nu este atat de uracios ca aceasta batjocura. Daca Pavel vorbind de curvie zicea: "Tot pacatul pe care l-ar face omul, afara de trup este; iar cel ce curveste, pacatuieste in trupul sau" (I Cor. 6, 18), apoi ce am putea spune de aceasta nebunie, care este cu atat mai rea decat curvia, incat nici nu mai avem ce spune ? Nu zic numai ca prin acest pacat tu nu ai devenit femeie, dar inca ai pierdut si dreptul de a fi barbat, caci nici nu te-ai schimbat in natura femeii si nici nu ai pastrat natura barbateasca, ci amandurora te-ai facut deopotriva tradator, vrednic de a fi alungat si batut cu pietre si de femei, ca si de barbati, fiindca ai nedreptatit si necinstit amandoua genurile. Si ca sa afli cat de miselesc fapt e acesta, spune-mi te rog: daca venind la tine un om ti-ar spune in gura mare ca tu esti caine, oare nu ai fugi de el ca de un om obraznic ? Dar iata ca tu care faci parte intre oameni, nu numai caine te-ai facut pe sineti, ci chiar mai prejos si mai necinstit decat acest animal, caci cainele cel putin, este folositor omului, pe cand cel ce curveste nu este folositor la nimic. Dar ce? spune-mi: daca cineva amenintandu-te ti-ar porunci ca sa nasti copii si sa lehuzesti, oare nu te-ai umple de manie asupra lui ? Dar iata acum, ca cei ce turbeaza dupa astfel de pacate, singuri isi fauresc relele cele mai grozave, caci nu este acelasi lucru a te schimba in natura femeiasca si a ramane si barbat in acelasi timp, sau mai bine-zis, a nu fi nici femeie si nici barbat.
Si de voiesti ca si din alta parte sa afli de grozavenia acestui pacat, apoi intreaba de ce oare toti legiuitorii pedepsesc prin legile lor pe cei ce se scopesc singuri, si vei gasi ca de nimic altceva, decat pentru ca-si ciuntesc singuri natura lor omeneasca, desi acestia cu nimic nu nedreptatesc pe altii prin asemenea fapt, ba inca de multe ori, dupa scopire ei sunt folositori, pe cand curvarul si pederastul (homosexualul) nu sunt folositori la nimic. Nu numai sufletul, ci si trupul pederastului (homosexualului) este necinstit si vrednic de a fi alungat de pretutindeni. Si de cate gheeni sunt oare vrednici acestia ? Dar daca poate razi auzind de gheena si nu crezi in focul cel vesnic, atunci adu-ti aminte de Sodoma, fiindca prin acea nenorocire icoana gheenei ne sta de fata chiar in viata prezenta. Fiindca sunt multi care si astazi, ca si atunci, nu cred in invierea cea de apoi si in cele ce vor urma dupa Inviere si rad cand aud spunandu-li-se despre focul cel nestins, de aceea, Dumnezeu ne-a cumintit chiar prin intamplarile din viata prezenta. O astfel de intamplare este arderea Sodomei si focul de acolo. Cei ce au fost acolo stiu, caci singuri au vazut cu ochii lor acea rana provenita din bataia dumnezeiasca si urmarile fulgerelor si a trasnetelor de sus. Acum tu judeca singur cat de mare a fost pacatul lor, daca Dumnezeu a fost silit de a le arata gheena mai inainte de timp. Fiindca multi dispretuiau cuvintele si atunci ca si acum, de aceea Dumnezeu le-a aratat invederat icoana gheenei si inca intr-un mod unic in istoria omenirii. Intr-adevar, curios a fost norul acela care a plouat foc in loc de apa, dar si pacatul ce ei il savarsise, adica pederastia (sodomia), era afara din legile firii, era contra naturii; a ars pamantul acela, fiindca si sufletele lor erau arse de acea pofta spurcata. De aceea si ploaia aceea nu numai ca n-a deschis pantecele pamantului ca sa-l faca de a da nastere roadelor, ci inca l-a facut netrebnic, chiar pentru primirea semintelor ce s-ar fi aruncat in el. Astfel era si impreunarea barbatilor din Sodoma, caci si acea nelegiuire le facuse trupurile lor mai netrebnice decat pamantul cel ars al Sodomei.
Ce poate fi mai spurcat ca un barbat tavalindu-se in curvii ? Ce poate fi mai gretos ? O! Ce nebunie! O! Ce smintire! Dar de unde si cum a patruns in sufletul omului aceasta pofta nebuna, care a adus natura in halul celor ce se razboiesc, ba, inca cu atat mai rau decat ale acelora, cu cat si sufletul e mai inalt si mai bun decat trupul ? Vai noua, daca ajungem a fi mai fara de minte decat animalele necuvantatoare, si mai nerusinati decat cainii, caci nicaieri printre dansele nu vei gasi astfel de impreunare, ci natura-si cunoaste hotarele sale! Voi insa, care savarsiti acest pacat, ati facut neamul nostru omenesc mai necinstit decat necuvantatoarele, caci il batjocoriti prin asemenea fapte si va batjocoriti si insiva (Sf. Ioan Gura de Aur; coment. la ep c. rom. 1, 26-27).

...pfui, drace...

..putem, na n-avem incotro...si nu uitam ca nu putem, Alice!
Si stii tu cum e vorba: iti trebuie curaj mai mare sa renuntzi decit sa continui fara sa stii de ce...

Alice, respect!

PS stie cineva unde-i papadie? parca mie dor de-o berica buna.

SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !

altfel nu te-as mai recunoaste, cu fata ta fandosita si vesnic surazatoare care zice tuturor, asemeni unor pastori care veneau prin Ro cu mesajul evanghelic imediat dupa 89 crezand ca suntem un popor barbar si fara Dumnezeu: fiti liberi in cuget si lepadati de la voi invataturile pe care le aveti de 2 mii de ani, nu aveti nevoie de ierarhie bisericeasca, de Sfinte Taine, de botez, de cununie, de cruce, de Maica Domnului, de Liturghie, de parastas si de toate celelalte. culmea e ca de ceva timp le fac ei insisi in propriile case de adunare. dar sa revin. tu incerci sa ma/ne inveti cum sa-mi/ne apar/am credinta de prostii ordinare strigate in gura mare peste tot, asta doar de dragul "libertatii"? stii ce a zis un Sf. Parinte cand i-au fost aduse acuzatii ca minte, bea, nu tine post si desfraneaza? da, marturisesc, pe toate acestea le-am facut! dar cand i s-a aruncat in fata ca profaneaza sfintele invataturi atunci a zis: nu, asta n-am facut-o! prin urmare n-am sa stau sa ascult cu gura cascata la ce spun unii ca tine, doar de dragul "comunicarii" si "libertatii", fiindca am dreptul sa te combat pt. invaturile gresite si intrebarile cu substrat pe care le pui. asta, ca sa zic asa, tot in numele "libertatii" si "comunicarii"! stii ce fac grecii cu ereticii care le invadeaza viata cu carti de tot felul? le dau foc la tarabe si la brosurile scumpe date pe gratis. numai noi, romani smeriti si cu simtul NEraspunderii, ii lasam pe toti sa ne calce credinta in picioare, ba chiar unii calca pur si simplu peste traditiile celor care acum odihnesc in pamant, calca peste chiar crucile de la capataiul lor. ori eu asta nu pot accepta, fie ca vine de la un strain, fie ca vine de la un roman. am sa strig sus si tare ca nu-i pot suferi pe toti lingusitorii aia rotofei si rumeni care incearca sa dezbine biserica si s-o rupa ca pe camasa lui Hristos. am sa spun ca si Proorocul David in psalmi: "ravna casei Tale m-a mancat"! nu vreau sa ma manance ereziile, macar atat am sa pastrez curat in sufletul meu, CREDINTA, daca faptele mele nu vor fi totusi vrednice de lauda.
referitor la obroc... e o pilda data de Hristos unde Se aseamana pe Sine Insusi cu lumina lumii care nu trebuie ascunsa sub pat sau obroc, ci se pune in sfesnic ca sa lumineze la toata lumea. vrei sa ne luminezi mintile? cum ai putea sa faci asta de vreme ce ochiul tau e intunecat, zice tot Hristos.
referitor la indemnuri... trebuie sa-ti desenez ca si la copiii mici: cartea Scripturii insasi este o carte plina de indemnuri. ce facem, le lepadam si pe acelea fiindca suntem prea siguri pe stiinta noastra si n-avem nevoie de indicatii?
iar in ce priveste siturile respective mai incearca. oricum sfaturiortodoxe, asa cum ti-a mai recomandat cineva, este intre cele mai bune. daca nu vrei sfaturi de la ortodocsi si vei cauta in alta parte, ca de ex. in gnosticism, vei afla o multime de alte intrebari inainte de a te fi edificat asupra celor dinainte. asa ca spor la treaba!
just me

Dear Adela,

Pentru inceput iti multumesc de participarea,(nu ironic cum tu ai inceput comentariul tau) la discutii pe acest subiect,sa ma justific:am zis Adela!!! trebuia sa zic Adela1???

Am inceput comentariul meu alegand ca titlu un segment din ultima ta propozitie din comentariu tau?

Tu afirmi:
"Cred ca trebuie sa le fim recunoscatori, nu sa ne postam intr-o pozitie comoda de contemplatori si “criticanti”."

Eu din tot ce am scris niciodata nu am combatut stiinta sau mai grav nu m-am situat printre "criticanti" ai stiintei.

Ce zic tu:

:Nu sunt de acord, ca "...creatzionismul nu explica de fapt nimic." Ba da, explica, tot astfel, cum explicam noi copiilor, ca i-ar fi adus barza. Un copil mai istet ar putea sa intrebe, cel putin, de unde l-a adus si cum a aparut el in acel loc. Tot astfel stau treburile cu creationismul. Omul naiv si nestiutor intreaba: Cum a aparut lumea? Si i se raspunde cu seninatate: A facut-o Dumnezeu. Cum? Uite asa: inprima zi a spus cutare si cutare lucru, si s-a facut, a doua zi a spus … etc.etc., ispravind toata treaba in sapte zile. Clar. Multumim de explicatie. Cine se multumeste cu atit, aici sa ramina. 2000 de ani in urma explicatia era valabila. De ce sa ne framintam mintile, cautind alta?"

Eu reduc totul la ironie...subiectul acestei conferinte este altul...

In continuare esti confuza!!!

"Referitor la fosile – ele sunt incomplete, pentru ca partile moi ale organismelor s-au descompus sub influenta microorganismelor, ploilor, vanturilor si altor factori destructivi intr-un timp indelungat – de la 4 mlrd de ani incoace."

Eu nu am adus in discutie ce tu incerci sa "dovedesti"(ca in exemplul cu barza...in ambele, seamana cu o expunere la grupa mica de gradinita)"...fosile - ele sunt incomplete..."

Iti recomand a reciti ce eu am scris,pot sa te ajut?am copiat aceea fraza:

Nu sunt dovezi pentru acele organisme intermediare, acele organisme ce ar fi trebuit sa asigure legatura intre principalele tipuri de organisme vii.


Sa fim realisti...eu gandesc a fi:decat o frunza,o clipire,o fiinta umana ratacitoare intr-o lume privita,inteleasa de semenii nostri in mod si chip...

Creatia o accept ca fiind mai aproape de sufletul meu...de ce ?

Nu zic "logic"... pentru a evolua acel "ceva"trebuie a exista...deci creeat.


Insa,fie-mi ingaduit un grai oarecum pythagoreic,ce gandesc, privind omul ca un sunet in marea muzica a lumii.

El,omul, provoaca in univers vibratia concordanta a tuturor armonicelor sale.

Imi ingadui a spune ca astrii sunt solicitati de gesturile sale,ale omului... ca astrii invie si mor pe masura sufletului sau.

Asemenea,destinul e o functie cosmica.

Destinul, este principiul de modulatie, energia care-l preface pe om, ii confera acel sunet strict necesar armoniei.


Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

Hypatia, personal va vad o luptatoare. Asta e o calitate nobila. Nu-mi placeti din momentul in care folositi multa demagogie si frazeologie goala, ori vorba lui Ozzy ¨un great Chief trebuie sa faca in asa fel incat cuvintele lui sa patrunda in inimile tuturor ca razele soarelui¨
Altfel imi sunteti indiferenta, dorm noaptile precum inainte, scaunele imi sunt tari, cat despre tonus, acesta e ridicat.
Nu inteleg la ce ¨context al manipularilor pe care le fac prin mesajele personale¨, va referiti si stiu ca aceasta conferinta e a dumneavoastra.
Si nu cred ca nimeni vrea sa va deposedeze de ea. Lasa-ti intervalele pentru alti, am altele mai bune de facut decat sa urmaresc fiecare cuvintel pe care l-ati slobozit pe forum, ca ma apoi¨¨sa-l supun unei atente analize¨

Altfel discutia despre solutionarea conflictelor mi se pare cam asa:
¨- Hmm! Hmm! zise regele, cred că pe planeta mea e pe undeva un bătrîn şobolan. Îl aud noaptea. Vei putea să judeci acest bătrîn şobolan. Îl vei condamna la moarte din timp în timp. Astfel, viaţa lui va depinde de justiţia ta. Dar tu îl vei graţia de fiecare dată pentru a-l păstra. Nu e decît unul. ¨ Micul Print

Trebuie să votăm, nu neapărat din simţ civic, ci mai ales ca să nu-i lăsăm să-şi facă jocurile. Tocmai pentru că se aşteaptă la participare slabă, politicienii şi-au făcut anumite strategii, care ar putea da greş dacă mergem la vot, cât mai mulţi dintre noi, şi căscăm bine ochii la ce se petrece acolo. Şi dacă ceva e putred, trebuie să o spunem, indiferent că ne aude sau nu UE, fiindcă tăcere şi şoptit pe la colţuri am avut suficient în ţara asta!

Singurele regrete privind acea perioada sint simple coincidente calendaristice cu evenimente placute din viata noastra, independent de Ceausescu si partidul lui sau al cui o fi fost de fapt...

Regret si eu ca nu mai am bunic, ca nu mai incap sub vatra sobei din casa bunicilor unde aveam o minunata "locuinta rezidentiala" :), ca s-a uscat parul in care ma cataram cu drag si mi se parea cel mai inalt turn din regiune...

In ce priveste celebrul regim ceausist, ce sa regret: ca ne obligau sa purtam uniformele de pionier cind mergeam in tabara?Ca trebuia sa invatam pe de rost asa-zise poezii din care nu inelegeam niciodata nimic? Ca stateam la niste cozi imense, ca luam bataie la scoala daca raspundeam gresit? Ca-mi faceam de multe ori tema la lampa cu gaz si ca o data mi-au luat foc sosetele de la un resou adus de mama ca sa nu murim de frig in casa?

Cam ce-as putea sa mai regret?Spuneti-mi voi, ca eu nu-mi mai aduc aminte...

Numai bine!

Cine a zis ca trebuie sa-ti iei informatiile despre o tara din sabloanele care apar in filme? Si eu zic ca e o tampenie asta. Stiu o gagica romanca care a emigrat in USA si care spera ca totul sa fie ca in Dallas (serialul ala renumit). Aiurea, a luat teapa. Da' vrea sa-si ia mereu haine, lenjerie, bijuterii...ii sticlesc ochii la tampenii da' nu are nimic in creier. Sta pe somaj si face spume la adresa tarii "de cacat". Ce vina are USA la faza asta? Ea e neadaptabila.

Nu am laudat tara prosteste, am zis ca fiecare om decide singur cum sa-si faca viata. E la bunul simt. Asa e societatea americana, se pune accentul pe individ si nu pe stat, cum e cazul in Europa. Daca esti mai emotional sau pur si simplu nu poti sa faci eforturi mari, nu te adaptezi in noua lume, ca emigrant. Sunt destui americani oameni simpli (ca peste tot in lume, uite si in Romania, nu?) care nu pot mai mult, traiesc modest, platesc chirie si mor neproprietari. Si ce daca?

Si in Germania, Elvetia, Suedia, etc...sunt scumpe casele si e greu sa-ti iei casa. Sunt mai multi proprietari decat in USA, asa este. Insa sunt alte chestii aiurea, de exemplu somajul mare. Sau faptul ca statul e prea inchistat in legi si regulamente. Ex: sa zicem ca am lucrat 10 ani ca magazioner in Bremen, am facut scoala de magazioneri (3 ani de scoala!) si dupa astia 10 ani de munca asidua, m-au dat afara ca s-a restrans firma. Si mi-am luat si casa intre timp. Bun. Acuma...eu nu pot sa ma angajez decat magazioner in toata existenta mea de acum si pana la moarte. Nu pot sa-mi caut alta slujba, de cosar de exemplu....fiindca ca sa lucrezi ca cosar tre' sa ai scoala de cosari (se studiaza 3 ani pentru asta!). E o imbecilitate fara de margini, o sa ziceti. Este, da! Da' daca asa zice legea germana...ce putem sa facem? Nu ai voie sa lucrezi decat in meseria ta, nici mai jos, nici mai sus. Se lucreaza intens acum ca sa se schimbe legea, da' poate sa le ia si 20 de ani, precum le-a luat ca sa schimbe programul magazinelor (sa fie deschise si sambata mai multe ore!). Asta ca vorbim de societati vibrante sau nu.

Asa...sta magazionerul acasa frumusel si primeste bani de somaj. Statul si-a rezolvat problema si cetatenii patriei platesc impozite din ce in ce mai mari pentru magazionerul somer. Da' are casa, e proprietar la el in Bremen acolo (si nici prin cap nu-i trece sa se mute in alt land si sa-si caute de lucru ca magazioner, ce...e prost la icre?!). Ati inteles ceva? Sigur ca daca compari cu Romania...o sa ziceti ca e mai misto sa stai in Germania pe somaj decat in Romania pe "zor de zeama".

Nu a zis nimeni ca in USA e totul de vis. Sunt si bune si rele peste tot. Eu am zis ca in USA poti sa decizi tu, pentru tine. Daca vreau sa lucrez ca fotomodel ca arat eu bine ...uite asa, ma duc si ma fac fotomodel. Nu tre' sa am scoala de fotomodele. Sau daca stiu sa fac garduri de lemn, ma duc si ma angajez ca muncitor de garduri, nu-mi cere nimeni diploma. Sau daca vreau sa lucrez ca gunoier, ma duc si lucrez unde vreau, nu ma intreaba nimeni de diploma de gunoier (in Germania se fac 2 ani de scoala, ca sa te faci gunoier!...jur!).

USA e o societate mai dinamica, in miscare, lumea e mai optimista. Daca ramane unul somer, isi schimba meseria (si de 15 ori in viata!), se muta in alt stat, se cara...unde e nevoie de el. Nu sta nimeni sa-si planga de mila la nesfarsit si sa zica ca e nasol. Mori de foame...daca stai pe ganduri, tre' sa te misti rapid de tot, nu-ti da mana sa faci fitze.

Sigur ca sunt si acolo oameni care traiesc mai prost ca in Romania, sunt peste tot d-astia, sunt si in Paris sau Londra! Nu-mi vine sa cred cand citesc pe forumuri cum sunt romanii socati de chestiile negative din SUA (sau alte tari unde se duc)...Cine zice frati romani ca in tarile respective totul e de vis, fara imperfectiuni, fara greseala? Va faceti iluzii desarte daca vreti mereu ca totul sa fie perfect, sa nu fie cozi nicaieri, sa fie toti politicosi, sa fie ratele mici, sa fie rosiile dulci si gagicile slabe toate, etc. Fiti realisti!

USA, sau alte tari iti ofera SANSA sa-ti faci o viata mai buna acolo, la ei. Nu-ti da nimeni nimic cu de-a gata, mura in gura. Iti ofera SANSA si ce faci tu cu ea...te priveste. Poti sa-ti faci 5 case daca ai chef si te tine spinarea, creierul sau altceva...sau poti sa mori in mizerie. Te priveste! Daca nu te potrivesti cu stilul american si realizezi asta din prima, poti sa o tai in Romania inapoi sau sa te cari in Europa si vezi ce faci, mai prinzi un somaj ceva, te descurci. Da' sa nu vii pe urma si sa zici ca e nasol in USA, si sa insiri doar exemple nenorocite. Mai bine zii ca nu te-ai adaptat si ca nu te-ai potrivit la stilul american. E mai sincer, nu? (Nu m-am luat de omul cu mesajul de mai jos...am zis asa in neant).

Acum ca am terminat cu "sfaturile de viata" (de care sunteti satui, stiu!)...poate e mai clar ce am vrut sa zic cand am zis ca "individul decide pentru viata lui".

traiasca pauzele de pranz, ca de mult n-am mai apucat vreuna

asa, sa-ncerc sa raspund in oaresce ordine (cu conditia sa nu-mi intre in cubulet vreo colega fara incarcare si cu chef de vorba)...

fefe,
pai bine tu, te-ai molipsit de la mine si-ai inceput sa prestezi? eu m-am mai linistit nitel, tot am de lucru dar am renuntat la programul de 12-14 ore pe zi, deja am inceput sa am program rezonabil si-mi ramane timp si pentru mine. ia fa matale ce-oi face si termina cu muncitul mai repejor caci prin februarie iar ma vezi mai rar la fata. ness-ul... e foarte la indemana cand n-ai timp sa faci cafeaua (desi as putea programa masina de cu seara dar mi-e lene). la seriale de dupa 8 nu prea ma uit, prefer un filmulet ceva, cat mai lejer cu putinta. singurul serial la care ma uit din cand in cand e dup-amiaza, dar nu-ti spun care c-o sa razi de mine ;)
si hai sa-ti mai zic metoda buna de slabit: pleci val-vartej din casa, n-apuci sa-ti iei nimic bun de prin frigider, nu-ti iei cash convinsa fiind ca ai destul, si cand vine pauza de pranz constati ca n-ai in portofel decat vreo 2 dolari si ceva firfirei care nu e cazul sa-i dai pe junk c-atunci se duc pe apa sambetei toate eforturile de saptamani de-a da macar 5lbs jos (ca de antrenamente cine-a avut timp in ultima vreme?).

coralie,
faine pozele cu dansatoarele si peisajele, mi-am delectat vazul cu ceva frumos pe ziua de azi. n-am putut accesa msn-ul insa (aceeasi problema am avut-o si cu horica acu nshpe mii de secole) dar o sa-ncerc de-acasa in uichend ca trebuie sa-mi fac iar ID de msn, etc etc etc. saru-mana ca ai postat link-urile :)
cat despre valize nu ma refeream musai la carat ci mai degraba la "a trai din valiza" si cand ti-e lumea mai draga sa te gandesti ce bine era daca luai nu-stiu-ce lucru in loc de altul. de cumparat tot timpul, oricat ar fi de mare tentatia, nu cred ca as face-o fiindca deja am dulapul plin si oricum vreau sa ma mai subtiez (de asta am renuntat la lucruri noi de cateva luni) iar bijuterii oricum nu port (in afara de verigheta si cercei) si nu pentru ca nu am.
mi-ai facut pofta cu rahatul in schimb, mai ales ca pe-aici nu gasesc. am gasit mai demult un magazin turcesc in queens, NY dar nu mi-a placut ce-aveau. dar sunt convinsa ca mi-ar place sa strabat bazarul pentru culoare si atmosfera in primul rand.

cam atat deocamdata ca deja am fost intrerupta de cateva ori si-am pierdut sirul.

NU trebuie sa ceri nimic unui prieten?
Poate ca nu... Daca nu e vorba de un fals prieten, de un simplu profitor, cu siguranta nu... Ce ne facem insa atunci cand respectivul desi spune raspicat faptul ca iti e prieten te lasa sa te prabusesti in momentul in care ai mai multa nevoie de ajutor?
In clipa in care te acuza de faptul ca tu esti de vina pentru ca nu i ai cerut ajutorul, pe sistemul : "cere si ti se va da"...
Am acceptat si asta. De cand am deschis aceasta conferinta (pe 10 ianuarie 2005) l am iertat de doua ori... Nu stiu cum se face, chiar atunci cand trecea prin momente crtitice (iar si iar)...
Si s a intamplat sa cer si eu ajutor, mai mult (sau mai putin :) ), i am cerut simpla iluzie a unui sprijin... Pentru ca asa spusese :"cere si ti se va da!" Si mi s a dat: o portie buna de sarcasm, de egoism... Pentru ca lui ii era temporar bine, iar mie rau... Maine sau poimane va fi invers: din nou va avea nevoie de ajutor, iar eu am sa i ofer sprijinul, mai mult chiar, voi actiona ca sa i fie bine...
Si lui i se va parea firesc si nici macar nu i pot spune : "te am ajutat", pentru ca mi ar putea replica: "M ai ajutat pentru ca ai vrut, nu pentru ca ti am cerut eu asta!"
Se pare ca nu sunt destul de puternica incat sa nu mi mai pese ce se va intampla cu el...
Ce situatie imposibila :(((( !

Din 10 ianuarie 2005 de 2 ori am incercat ca refac aceasta iluzorie prietenie. Asa stiam si eu: nu trebuie sa ceri nimic, doar sa dai. Se intampla insa ca uneori sa apara momente de cumpana in viata. Cum ar fi o boala. Pe care nu o poti depasi fara sustinere. Nu poti lupta singur si atunci, in prima faza speri ca ti se va oferi un sprijin cat de marunt. Sa simti ca este cineva langa tine, ca viata e totusi frumoasa, ca o sa treci de impasul in care te gasesti si totul va fi macar asa cum era,
daca nu mai bine.
Mai ales cand ai procedat si tu la fel atunci cand prietenul a fost in dificultate.
Scuza ca e prea slab nu tine. In aceste clipe eu sunt mult mai slaba decat el, nu mai am forta de a lupta 100% singura si am nevoie de ajutor.
Dupa prima impacare mi a reprosat ca nu i am cerut ajutorul si ca nu trebuia decat sa cer si mi l ar fi oferit.
Asa am facut... Evident, m a acuzat ca de fapt nu am nevoie de ajutor, ca sunt suficient de puternica sa lupt singura ca e prea obosit, stresat de propriile probleme, ca eu cer ajutorul doar pentru a l tracasa pe el.
Dupa ce am pus punct din nou acestei asa zise prietenii, m a asaltat din nou cu rugamintile, pentru ca ii sunt de folos. Si e constient de acest lucru. La mine gaseste oricand sustinere (chiar si asa bolnava), il pot ajuta in profesie etc...
M am lasat din nou induplecat si am mers si m ai departe: i am cerut sa mi lase macar iluzia ca ma sustine moral. Macar sa ma minta ca imi ofera ajutorul, pentru a putea lupta eu singura dupa aceea.
S a intamplat sa mi fie rau ieri, cand el se distra cu rudele lui, undeva in alt oras.
Am trimis un mesaj cersind doar doua cuvinte de incurajare... Chiar asa i am zis: da mi o iluzie ca esti cu mine, ca nu sunt singura, ca sa pot lupta zilele astea, apoi nu te mai deranjez...
Mi a raspuns cu mult sarcasm ca este o gaselnita de a mea, pentru ai strica lui distractia.
Si ca o sa ma ajute cand va fi singur, nu inconjurat de rude, la petrecere. Adica peste o zi-doua...
Cat de trist e totul :(((((

Citind anumite randuri mai jos imi aminteam cand am fost la un schit uitat in munti, unde traia un singur calugar, si cineva l-a intrebat cum de rezista singur, acolo, tot timpul. La care el a replicat : nu sunt singur, sunt cu Dumnezeu.

Pe de alta parte, singuratatea e ceva profund uman…Si Isus, pe cruce, a avut un moment de singuratate (Eli, Eli, lama sabahtani…) si poate acela a fost momentul cel mai trist, cel mai apasator. Si poate ca nu « s-ar fi facut om » indeajuns, daca nu ar fi existat si momentul acela.

Dar mai exista si singuratatea printre oameni, in raport cu ei. La acest capitol, singuratatea nevoita (si neacceptata), aceea care e rezutatul unor imprejurari, mi se pare putin semnificativa. Poate ca pe un om destept il poate face mai destept, dar in rest…cred ca nu face decat sa nasca frustrari. E un accident nefericit…si numai cine stie sa faca ceva bun din ceva nefericit, poate sa nu iasa mutilat dintr-un astfel de accident.

Singuratatea voita (cu tot dinadinsul), imi starneste si ea semne de intrebare. Nu stiu daca isi poate dori cineva cu adevarat sa fie singur, nelimitat. Ar trebui sa fii cumva in extrema cealalta, sa-ti urasti semenii, ca sa vrei sa te tii cat mai departe de ei (vorbesc in continuare de singuratatea in raport cu oamenii).

Cea care mi se pare cea mai interesanta e singuratatea ca stare de spirit, de fond. Acel tip de singuratate care, intr-un fel, e un dat. Care se naste in mod firesc din diferentele fata de ceilalti. Nu implica neaparat izolare, dar pe de alta parte orice apropiere devine mai devreme sau mai tarziu o tristete in plus, aceea de a resimti, de a-ti readuce aminte de aceste diferente. De a realiza ca nu poti fuziona decat pana la un anumit punct si de acolo…ei bine, da, de acolo poti incepi sa vorbesti cu adevarat de singuratate. Adica de a fi singur cu tine. Pana la urma, cred ca orice om o are (revin la ce spuneam, humanum est), dar proportiile difera foarte mult. Ca si gradul de constientizare, evident.

Orice am face si oricat nu ne-ar placea sa o credem, toti avem un prag dincolo de care suntem numai cu noi insine. De altfel, de asta vorbea si Beigdeber. Un prag dincolo de care nu ne mai putem minti, si n-avem ce face, trebuie sa ne privim in fata. Chiar daca asta inseamna vizualizarea unui mare gol…si poate aici e esenta problemei si ceea ce ne mâna sa fugim catre altii, ca sa ne ascundem mai bine de noi insine. Cred de fapt aceasta e adevarata boala. Si e atat de urâta, incat preferam sa improscam cu noroi tot ce ne aduce aminte de asta. Un om caruia nu ii este bine si singur este un om caruia nu ii e bine cu propria persoana… Din punctul meu de vedere e un handicapat. Si nu folosesc termenul la modul peiorativ, nici o jignire. E un om caruia ii lipseste ceva esential : propria sa persoana.

Raportat si mai precis la relatiile sentimentale (fiindca in functie de ele resimtim cel mai des si mai acut singuratatea), e mai degraba jalnic, si poate ca asta e cu adevarat rusinos, sa ai nevoie de altii mai mult pentru a uita de tine, evitand si amanand astfel sa te auto-educi, sa te cunosti, sa te stapanesti. Sa incerci sa-ti acoperi lipsurile cu ce pescuiesti de la altii...Nu ai cum sa fii un om liber si un om intreg. Si daca e asa, nici nu poti primi sau darui mare lucru. Doar asa, dramuit, ca un schimb intre inchisoare si lumea de afara.

A depinde de cineva anume nu are cu nimic de-a face cu iubirea, dimpotriva. Cred ca numai un om liber este capabil de o iubire adevarata. Iar acela stie la fel de bine sa isi asume si propria-i singuratate. Si asta nu-i usor deloc de asumat, dar cine a zis ca lucrurile bune sunt usoare ?

Contrariul pacatului nu e virtutea, ci libertatea.