comentarii

cine are carte are ochi


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
ikoflexer - de Radu Herjeu la: 23/02/2004 09:38:41
(la: Romania e in rahat pan' la gat. Solutia?)
Traiesc in Romania...
Probabail ca modul meu de-a gandi nu este foarte raspandit. De altfel am vazut acest lucru si pe forum. Dar am mai vazut si ca tinerii sunt dornici de a invata cum sa inteleaga viata. Vor sa nu devina tributri unui sistem de gandire rigid, fie el doctrinar sau comercial. Adevarul e ca nimeni nu vorbeste cu ei. Singurele povesti de "succes" de care afla sunt ale unor manelisti celebri, ale vreunei vedete playboy sau ale vreunui vanzator de popcorn. Singurele lucruri pe care le invata (de la televizor, devenit, dupa 89 si mama, si tata, si scoala, si bunici) sunt legate strict de necesitatea goanei dupa bani si de ignorarea relatiilor umane in favoarea individualismului. De unde ar putea afla ca se poate si altfel ? Ca poti avea si bani dar si prieteni si o casa plina de carti si ochii deschisi pentru a vedea un rasarit de soare. Cati dintre ei mai inteleg ce rost are cultura pe lume, ce rost mai au prietenii (altfel decat amicii de bere sau partenerii de afaceri), ce sens mai are sa daruiesti altor oameni din preaplinul tau ?
#10351 (raspuns la: #9733) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
The Da Vinci Code' si ideea Feminitatii Sacre - de a rose la: 08/05/2005 18:12:34
(la: Codul Da Vinci (Da Vinci Code))
buna duda

am dat peste anuntul tau si am citit si ceva din celelalte de pe site.
eu una nu stiu pretul acestei carti in tara, I am just now reading the book in English(eu am inceput sa citesc cartea in engleza deoarece sunt bilingva). pot sa-ti spun ca mi-a fost cumparata din Londra, am platit doar 6 lire sterline si 99 pence, ceea ce face aprox. 7 lire( intre 350.000-370.000 lei) si nu pretul de 18-19 euro(in jur 650.000lei), pret pe care l-au platit cei care au achizitionat-o din tara, un pret exorbitant in comparatie cu cat se vinde ea in UK. Iar daca stii engleza,eu una te sfatuiesc sa citesti cartea in limba originala.

Eu sunt acum la mijlocul ei, nu stiu cat anume din toata informatia este adevarat sau nu, dar un singur lucru stiu ca aceasta carte a facut milioane de oameni sa citeasca mai mult, sa se documenteze si sa nu creada totul cu ochii inchisi. Aceasta carte asa cum a fost scrisa(dupa unii extraordinar de bine, dupa altii 'pathetic') face pe multi sa-si puna o multitudine de intrebari, sa se informeze si sa incerce sa realizeze ei,insisi, ce e adevarat si ce nu.

E mare lucru ce a facut Brown cu aceasta carte deschizand ochii multor oamenilor, trimitindu-i la Biblie(pe care multi din pacate nu o citesc) si la ideea ca aceasta carte nu a cazut din Cer, ci ca EA a fost scrisa de oameni(multi pretinzand ca de barbati, eliminand idea feminitatii sacre, femeia ea care concepe viata in pantecul sau si fara de care aceasta lume nu ar exista, femeia care a fost inlaturata si ponegrita milenii de-a rundul), de muritorii de rand mai mult sau mai putin subiectivi sau obiectivi, aceasta carte trimitite cititorii la istoria 'Istorie'si la istoria 'Artei' si la stiinta, trimitandu-ne la medicina si la omul Vitruvian al lui Da Vinci, apoi la simbolism, intelesul unor cuvinte care peste secole s-a deteriorat, cuvinte si simboluri care avand cu milenii in urma conotatii pozitive, au astazi conotatii negative sau invers, cuvinte si simboluri care avand cu milenii in urma conotatii negative, au astazi conotatii pozitive.

Eu una cum am spus nu am terminat inca cartea, dar stiu de acum ca e mult de citit si mult de aprofundat pentru a-mi da raspunsul la propriile-mi intrebari pe care mintea mea le proceseaza acum pentru mine, insami.

Cu cateva saptamani inainte de a achizitiona aceasta carte, urmarind, BBCworld, anumite programe, privind, confictele mondiale dintre diferite tari la diferite colturi indepartate ale lumii si problemele sociale mondiale, mi-am pus o simpla intrebare la care sper sa gasesc raspuns candva:

-----De ce majoritatea razboaielor si conflictelor si varsarea de sange suferinta anumitor natiuni in istoria trecuta si prezenta care se face sub ochii nostri au fost si sunt cauzate de puterea masculina, de barbati, care ei, insisi, prin natura lor umana, prin decizia lui DUMNEZEU, nu au fost inzestrati cu marele har de a concepe viata in pantecul lor?

Masculinitatea e cea care nu poate concepe viata in trupul ei in schimb o poate distruge? Cine da acest drept? Oare dorinta bunului Dumnezeu asta a fost, ca Masculinitatea sa conduca aceasta lume? Poate bunul Dumnezeu a incercat de milenii,dupa moartea si reinvierea lui Hristos sa transmita un alt mesaj!'-------Poate.. mesajul ca Barbatul si Femeia sunt egali si ca cea care concepe in pantecul sau VIATA, perpetuand Umanitatea este Femeia si nu Barbatul!si ca aceasta putere sublima este una pe care Masculinitatea nu o va avea niciodata!Cui a lasat Hristos cu adevarat responsabilitatea de a forma BISERICA si de a duce cauza Divina mai departe?Feminitatii Sacre sau Masculinitatii?---------Aceasta carte da un raspuns, pe care unii il considera defaimator la adresa Bisericii, si NU la adresa lui Hristos! si pe care altii il apreciaza si elogiaza.

Exista multe intrebari care asteapta raspunsuri in mintea umanitatii! Si poate raspunsul adevarat toti il vom afla la momentul stingerii vietii fiecaruia!
#47566 (raspuns la: #43267) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
'The Da Vinci Code' si ideea 'Feminitatii Sacre' - de a rose la: 08/05/2005 18:29:17
(la: Codul Da Vinci (Da Vinci Code))
Buna 'duda'

am dat peste anuntul tau si am citit si ceva din celelalte de pe site.
eu una nu stiu pretul acestei carti in tara, I am just now reading the book in English(eu am inceput sa citesc cartea in engleza deoarece sunt bilingva). pot sa-ti spun ca mi-a fost cumparata din Londra, am platit doar 6 lire sterline si 99 pence, ceea ce face aprox. 7 lire( intre 350.000-370.000 lei) si nu pretul de 18-19 euro(in jur 650.000lei), pret pe care l-au platit cei care au achizitionat-o din tara, un pret exorbitant in comparatie cu cat se vinde ea in UK. Iar daca stii engleza,eu una te sfatuiesc sa citesti cartea in limba originala.

Eu sunt acum la mijlocul ei, nu stiu cat anume din toata informatia este adevarat sau nu, dar un singur lucru stiu ca aceasta carte a facut milioane de oameni sa citeasca mai mult, sa se documenteze si sa nu creada totul cu ochii inchisi. Aceasta carte asa cum a fost scrisa(dupa unii extraordinar de bine, dupa altii 'pathetic') face pe multi sa-si puna o multitudine de intrebari, sa se informeze si sa incerce sa realizeze ei,insisi, ce e adevarat si ce nu.

E mare lucru ce a facut Brown cu aceasta carte deschizand ochii multor oamenilor, trimitindu-i la Biblie(pe care multi din pacate nu o citesc) si la ideea ca aceasta carte nu a cazut din Cer, ci ca EA a fost scrisa de oameni(multi pretinzand ca de barbati, eliminand idea feminitatii sacre, femeia ea care concepe viata in pantecul sau si fara de care aceasta lume nu ar exista, femeia care a fost inlaturata si ponegrita milenii de-a rundul), de muritorii de rand mai mult sau mai putin subiectivi sau obiectivi, aceasta carte trimitite cititorii la istoria 'Istorie'si la istoria 'Artei' si la stiinta, trimitandu-ne la medicina si la omul Vitruvian al lui Da Vinci, apoi la simbolism, intelesul unor cuvinte care peste secole s-a deteriorat, cuvinte si simboluri care avand cu milenii in urma conotatii pozitive, au astazi conotatii negative sau invers, cuvinte si simboluri care avand cu milenii in urma conotatii negative, au astazi conotatii pozitive.

Eu una cum am spus nu am terminat inca cartea, dar stiu de acum ca e mult de citit si mult de aprofundat pentru a-mi da raspunsul la propriile-mi intrebari pe care mintea mea le proceseaza acum pentru mine, insami.

Cu cateva saptamani inainte de a achizitiona aceasta carte, urmarind, BBCworld, anumite programe, privind, confictele mondiale dintre diferite tari la diferite colturi indepartate ale lumii si problemele sociale mondiale, mi-am pus o simpla intrebare la care sper sa gasesc raspuns candva:

-----De ce majoritatea razboaielor si conflictelor si varsarea de sange suferinta anumitor natiuni in istoria trecuta si prezenta care se face sub ochii nostri au fost si sunt cauzate de puterea masculina, de barbati, care ei, insisi, prin natura lor umana, prin decizia lui DUMNEZEU, nu au fost inzestrati cu marele har de a concepe viata in pantecul lor?

Masculinitatea e cea care nu poate concepe viata in trupul ei in schimb o poate distruge? Cine da acest drept? Oare dorinta bunului Dumnezeu asta a fost, ca Masculinitatea sa conduca aceasta lume? Poate bunul Dumnezeu a incercat de milenii,dupa moartea si reinvierea lui Hristos sa transmita un alt mesaj!'-------Poate.. mesajul ca Barbatul si Femeia sunt egali si ca cea care concepe in pantecul sau VIATA, perpetuand Umanitatea este Femeia si nu Barbatul!si ca aceasta putere sublima este una pe care Masculinitatea nu o va avea niciodata!Cui a lasat Hristos cu adevarat responsabilitatea de a forma BISERICA si de a duce cauza Divina mai departe?Feminitatii Sacre sau Masculinitatii?---------Aceasta carte da un raspuns, pe care unii il considera defaimator la adresa Bisericii, si NU la adresa lui Hristos! si pe care altii il apreciaza si elogiaza.

Exista multe intrebari care asteapta raspunsuri in mintea umanitatii! Si poate raspunsul adevarat toti il vom afla la momentul stingerii vietii fiecaruia!
Esti tu..? (Inocenta intrebarii mele!) - de kradu la: 19/05/2005 22:07:40
(la: Gabriel Liiceanu)
Esti TU "anonimul" .... securistul din dacia 1300 care se masturba? Pai asta se intimpla cu mult timp in urma asa ca Domnul Liiceanu a scris, inseamna despre lucruri care sa zicem sunt deja istorie! Nu 7 ani, cum zici...
Te-am numit securist asa nu din cauza ca-l "cunosti ATIT bine pe autor", dar FELUL minutios DE A LUCRA cu procente sii proportii, si mai ales pentru ca esti asa de sigur de elemente adjectivale ale expunerii, ca:
-ipocrizia revoltatoare
-tratat de manipulare
-contrafacute
-false
Se "VEDE" ca ai citit cartea cu ochiul tau de sticla, putin umezit acum, la rindurile mele, "reflectand" o sclipire MAI H-umana! Ce zici?
S-auzim numai de bine!

P.S. Incercarea de a minimaliza Inteligentia Romana te scufunda pe tine "domnule anonim" in partile cele mai afunde ale galetii cu zoaie si scursuri!
#49897 (raspuns la: #27787) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
aaa... azi cu rima - de Cri Cri la: 28/03/2008 22:48:50
(la: despre poeti si poeziile lor)

Toamna pe moarte
(despre potcoave pierdute)

Ion Zimbru

N-am nici o menire si caut nauc
prin geamuri, pe drumuri.
Imi bate aproape o creanga de nuc
Atunciuri, acumuri.

Nu-i nimeni acasa. Nici eu nu mai sunt
asa, c-altadata.
E toamna pe moarte si ploua marunt.
Da, Doamne, zapada!

Dau lupii în sat si sta inima-n cai
si luna s-ascute
sa-ti taie carare când vii sa-mi redai
potcoave pierdute.

Mai am doar un colt de lumina. Il tin
în ochi sa nu cada
odata cu lacrima christi. Amin!
Da, Doamne, zapada!

Scriu linii pe aburul nostrului geam,
cu gândul la tine.
Nici tu nu mai vii sa-l citesti pe Khayyam.
Nici el nu mai vine.

Ma duc într-o carte, pun ochii pe nord,
rasare o fata
cu mov si cu negru, de parc-as fi mort.
Da, Doamne, zapada!

Cu ea n-am avut nici o iarna, nicicând,
mi-a fost cald în fire.
N-am stele pe cer câte am pe pamânt,
n-am bani, n-am iubire.

Potcoave pierdute aduna încet
norocul la poarta.
Dar cine descaleca alt Nazareth?
Da, Doamne, zapada!


Puteam să fiu un dandy brit...
Serban Foarta

Puteam să fiu un dandy brit
pe vremea unui rigă George,
de vagi aleanuri adumbrit
ca de rumoarea unei orgi,-

chiar dacă Gainsborough m-ar fi
vrut rob violei lui da gamba...
M-aş fi privit întreaga zi
'n oglizi, parfum fiindu-mi ambra.

Romantic, iar nu rococo,
în ciuda pasului şi-a taliei,-
ca Byron, Shelley, Keats& Co,
aş fi fost mirele Italiei

prin care, palid musafir,
aş fi plimbat un spleen albastru,
purtînd inele de safir
pe degete de alabastru...

Ci vremii noastre-i sîntem slugi,
cît nu vrem să ieşim din uz:
The Blue Boy poartă, astăzi, blugi
şi se îmbată cu un blues.
*** - de Guinevere la: 05/06/2010 00:45:00
(la: Fără ranchiună)
nu, da dorm la fel de bine si cand tin titlu' invers. in tren ma trezesc mereu sforaind cu cartea pe ochi si vreo doua gari mai departe, de-aia ma oripilau ciucurii aia. :o))
#547868 (raspuns la: #547860) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cartea din hartie - de sanjuro la: 18/03/2004 06:16:37
(la: Ovidiu Bufnila, despre taina norilor din Tando si Guasalaa)
Ovidiu, (noi suntem cam de-un leat, si-mi perimt zic eu, sa-ti spun pe numele mic), de ce sa nu citim pe carti din hartie? Imagineaza-ti ca un aurolac, ce abia stie sa descifreze buchiile, gaseste intr-o pubela o bucata din cartea "O piatra pe cer" a lui Asimov, si o ia cu el, sedus de frumusetea stilului si acuratetea limbajului. Trebuie sa ne adresam numai unui segment privilegiat ce navigheaza pe internet?

Vorbind de grafica SF l-am cunoscut pe Dan Coroiu, ce activa pe vremuri la Univers Club din Ploiesti. Avea ceva talent, dar din pacate acel rosu-negru-alb in ritm obsedant devenea cu timpul obositor...

Cyber-Punk, etc. Lupii tineri...
Pai nu ne ajunge o viata de om ca sa citim capodoperele literaturii SF, si ma refer la cartile scrise de Asimov, Clarke, Lem, fratii Strugatsky, Herbert, Van Vogt, si restul corifeilor...Mai ales acum, cand avem alte posibilitati.
Exista in literatura SF romaneasca contemporana ceva comparabil?

Intr-o iarna, la inceputul anilor '90 mi-a picat in mana o brosura cu nuvele SF, printre care si "Steaua" lui A.C. Clarke. S-a nimerit sa fie ajunul Craciunului cand am citit-o, si am avut ochii in lacrimi cand am terminat-o. Recomanda-mi te rog ceva din literatura SF romaneasca recenta, care sa-mi creeze o astfel de emotie.

Multumesc.
#12328 (raspuns la: #12317) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Internetul si cartile... - de ampop la: 12/04/2005 12:36:29
(la: Este mai important internetul decat cartile, in secolul XXI ?)
Prefer "a solid copy" pe care s-o rasfoiesc in tihna, decat sa stau cu ochii in monitor, caci mi-a slabit vederea din aceasta cauza. Totusi, ca instrument de documentare rapida, cu citire "pe diagonala" internetul isi are desigur rolul sau destul de important. Informatia importanta in orice demers de cercetare nu o vei gasi niciodata nici pe internet "for free". La fel cum cumperi o carte, asa va trebui sa-ti deschizi punga pentru un articol, un CD etc. O carte buna...hmmm...are farmecul ei!
Mario
Carti care ne-au marcat existenta - de Tofan Ana Isabella la: 15/06/2005 14:50:20
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Mie imi plac foarte mult descrierile,astfel incat m-a marcat mult in copilarie "Pe drumuri de munte"," Muntele Vrajit " de Thomas Mann este o alta carte care abunda in descrieri si am visat-o cu ochii deschisi pe cand eram la munte , "Shogunul"," Manastirea din Parma" a lui Stendhal,"In intunercul Manastirilor tibetane", autobiografia sfintiei sale dalai lama al XvI-lea Tetzin Gyatso," "Rasul unui calugar", " Cum petrec calugarii" , Eminescu cam toate poeziile,etc...
am citit si eu insfarsit cartea asta - de ionut.sandru la: 19/12/2005 19:40:53
(la: Codul Da Vinci (Da Vinci Code))
si ce vreau sa zic este ca m-au incantat unele lucruri din ea. In ultimele luni am aflat mai multe despre sirul numerelor lui fibonaccidespre care am invatat in liceu la informatica fara sa ni se spuna mai mult(1,1,2,3,5...)(sir la care fibonacci ia spus initial inmultirea la iepuri)...acest sir a dus mai tarziu la descoperirea raportului de aur(numarul de aur, raportul perfect) acel numar "phi" aproximativ egal cu 1,618.... si apropo singurul numar care daca ii pui in raportul "1/phi" o sa iti dea 0,618.....Leonardo da vinci in acel desen "omul vitruvian", subliniaza acest raport in structura corpului uman, aparitia numarului phi
http://www.mcs.surrey.ac.uk/Personal/R.Knott/Fibonacci/fibInArt.html
http://www.miqel.com/pure-math-patterns/visual-math-phi-golden.html

Unde vroiam sa ajung...daca vrei sa vezi chestile astea multe sunt explicate in aceasta carte a lui Brown...si mie (vorba aia: parerea mea) mi se pare foarte clar ca acesti oameni fibonacci, da Vinci si multi alti despre care se spune in carte au stiut unele lucruri care noua nu ne sunt accesibile...ce au stiu, ce au protejat ei asta chiar nu pot sa zic, daca intradevar a existat sau mai exista aceasta fratie a sinonului care apara documente vechi, istorice despre isus, nu ma pronunt.
E o carte care merita citita doar pentru ca iti mai deschide un pic ochi, nu trebuie luat de bun ce zice in ea ar merita sa incepi sa-ti pui nishte intrebari. Aceasta lume este facuta dupa o precizie matematica foarte mare, noi existam datorita unui lant de potriveli, unui lant de coincidente(luati de exemplu atractia gravitatonala care daca ar fi doar cu o fractiune diferita totul ar fi altfel si probabil nici viata nu ar fi posibila), si in astfel de conditii, de exemplu, mi se pare total nepotrivit ca intr-o lume potrivita la cea mai mare precizie sa crezi ca e posibila divinitatea lui Isus, ca e posibila nasterea lui altfel decat in urma unui act sexual(si repet asta e doar un exemplu, mai sunt multe). Asta face si Dan Brown pur si simplu il pune pe Isus in randul oamenilor, nu neaga existenta unui mare om Isus care si-a condus ucenicii si oamenii intr-o directie buna, dar sa crezi ca era nemuritor e un fel de Legendele Olimpului pe care toti le-am citit dar nu stiu cati le-au crezut.
Ce este religia asta crestina este o metoda foarte buna de a raspunde la unele intrebari la care nu s-a putut raspunde si tare ma indoiesc ca se va putea raspunde vreodata si o buna metoda de temperare a caracterului uman.....
Ce mi-o mai trecut prin minte cand am citit cartea asta...lucrurile din Cina cea de Taina acea mana cu pumnal pe care sincer pana acuma nu am observat-o......ma intreb cate alte icoane de genul acesteia is pun oamenii in casa si e roaga la ele dar fara a avea habar ce o vrut sa zica cel ce a pictat-o.....fara sa aiba habar ca s-ar putea, si subliniez s-ar putea, sa se inchine in fata a 11 apostoli si a lui isus si a unei femei care este amenintata de un apostol cu moartea......si ca acolo apare un pumnal intr-o mana "fara apartinator"...si omul sta si se roaga in fata la a 12 apostoli.....subliniez s-ar putea, nu pot sa stiu ce vreoia sa zica da Vinci, ce a gandit cand a pictat, si nici nu vreau sa iau de buna parerea lui Brown.....pentru asta merita citita carte...pentru a te scoate din acea "crede si nu cerceta"......parerea mea :)
cartea - de Popescu Cezar la: 30/01/2006 08:44:47
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"pina nu am cumparat mai de mult de la www.fotohobbyshop.ro o carte in care este descris pe larg genul acesta de imagine;"
Am căutat pe situ ala de mi-au ieşit ochii din cap şi n-am dat peste nici o carte. Mi-a scăpat, nu mai este pe stoc? Despre ce carte era vorba mai exact? Vă mulţumesc.
#102907 (raspuns la: #102900) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De la o carte la alta - de Marghiolita la: 14/07/2006 00:41:35
(la: cum reusiti sa 'inodati' intre ele cartile?)
Interesanta interogatia dv., un subiect care incita la meditatie. In ceea ce ma priveste nu mi-am pus niciodata intrebarea asta, poate unde sunt o bulimica de lectura. Dintotdeauna am citit asa, la kilometru : cum am terminat o carte am inceput alta, desi se intampla sa am si doua-trei incepute in acelasi timp. Pentru mine lectura este ca un drog, nu pot trai fara sa citesc cateva zeci de pagini pe zi. Nu am nici o dificultate sa trec de la o carte la alta, si nici sa citesc mai multe carti in acelasi timp (o carte prea voluminoasa ca sa o trambalez dupa mine pe tren sau pe metrou o citesc acasa, in geanta - lectura pe transporturile in comun - o carte in format de buzunar, de preferinta de peste 300 pagini, o alta pe care tocmai am primit-o prin posta si care face parte dintr-o serie in curs de traducere...). Am perioade in care citesc preponderent literatura stiintifico-fantastica si pe ici pe colea romane politiste, fantezie medievala, sociologie, biografii... cam ce imi cade in mana sau sub ochi si mi se pare interesant. Cand subiectele sunt foarte diferite nu mi se pare dificil de trecut de la una la alta, ideile nu se amesteca. Cred ca ar putea fi dificil pentru cineva sa citeasca una dupa alta sau in acelasi timp carti cu subiecte foarte asemanatoare, ar putea exista riscul sa se incurce intre personaje. Fiecare avem felul nostru de a ne insusi o lectura, fiecare o "integram" intr-un mod diferit. In ceea ce ma priveste si eu imi imaginez locurile, personajele, situatiile, caut chiar sa ghicesc in ce fel va reactiona unul sau altul dintre personaje cand intriga se complica, dar nu mi se intampla sa ma incurc in ele, ca si cum fiecare s-ar aranja de la sine intr-o casuta undeva in memorie si nu ar avea conexiuni decat cu casutele personajelor care fac parte din aceeasi poveste. Am cunoscut persoane care nu puteau citi carti in care actiunea se dezvolta pe mai multe planuri : fiecare capitol trateaza actiunea vazuta de un personaj diferit, din punctul lui de vedere, un fel de simfonie literara in care linia melodica se impleteste din "sunetele" mai multor personaje iar rezultatul ramane totusi armonios. Mie imi plac, le gasesc stimulante, te obliga sa fii tot timpul atent, cu memoria in alerta.
Sper ca nu v-am ametit cu explicatiile mele care nu au drept scop decat a va ajuta sa nu va faceti complexe pentru ca aveti o mica dificultate in a "insira" cartile una dupa alta. Cred ca sunteti o persoana foarte sensibila, cu multa imaginatie, si care "traieste" foarte intens ceea ce citeste. Personajele va devin apropiate, cu unele chiar ca identificati temporar, si e normal sa va vina greu sa va despartiti de ele, de atmosfera in care au evoluat ca sa treceti imediat la alte personaje, care evolueaza intr-o perioada diferita, dupa o intriga diferita. Mi s-a intamplat si mie sa regret cand termin o carte fiindca ma atasasem prea mult de personaje. E cazul romanelor seriale (asa le-o zice?), in genul lui "Dune" al lui Frank Herbert.
Cred ca important nu este daca insiram cartile una dupa alta sau facem o pauza intre ele, important ramane faptul ca citim si, mai important, sa o facem intotdeauna cu placere si sa ne foloseasca la ceva : sa-i intelegem mai bine pe ceilalti sau cel putin sa-i acceptam asa cum sunt, pentru calitatile lor si cu defectele lor cu tot.
Da sunt carti care ne-au marc - de AURAS la: 22/09/2006 19:36:45
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Da sunt carti care ne-au marcat existenta dar sunt ele "bune" sau "rele"
in fuctie de ce?
In functie de ce ne spun criticii?
infunctie de ce ne spun profesorii de literatura ?
In functie de modul in care ne influenteaza stilul de viata?
Cand am citit prima data P. Coelho, cu multi ani in urma mi-a fost indicata in mod insistent de un om de litere. A trebuit sa citesc cu ochii mei si sa constat mediocritatea acestui scriitor. Am recidivat si am constata involutia sa , pentru ca odata cu numarul cartilor crestea si mediocritatea . Omul a ajuns sa creeze o colectie de carti ce consta in esenta in repetarea, enervanta deja , a aceleiasi idei pentru expunerea careia nici macar nu se mai straduieste sa gaseasca cuvinte noi. Este de-a dreptul deplorabil! Daca citesti cartile " de succes" ajungi sa cumperi D . Brown . ALT PENIBIL al literaturii contemporane . Ideea oricum tampita nu este nici macar expusa cum trebuie, odata pentru ca autorul nu a citit mai nimic in domeniu vorbind din auzite, iar apoi fiindca un roman politist mai prost scris nu am citit vreodata.
Clasicii sunt clasici! Nu te poti lua de ei! Dar ce te faci ,cu scriitorii contemporani care strica. Exista net! cauta mai intai si citeste despre autor si opera , apoi daca , constati ca merita , citeste-i cartea cea mai laudata . foarte important : nu te lasa dus de nas cu vreo filosofie ieftina! Verifica stilul si originalitatea. Daca nu este bun , nu recidiva si nu spune nimanui ca l-ai citit. E important sa nu citesti tot ce se vinde fiindca risti sa devii de prisos existentei tale trecand pe langa carti cu adevarat fascinante!
Da sunt carti care ne-au marc - de AURAS la: 22/09/2006 19:36:45
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Da sunt carti care ne-au marcat existenta dar sunt ele "bune" sau "rele"
in fuctie de ce?
In functie de ce ne spun criticii?
infunctie de ce ne spun profesorii de literatura ?
In functie de modul in care ne influenteaza stilul de viata?
Cand am citit prima data P. Coelho, cu multi ani in urma mi-a fost indicata in mod insistent de un om de litere. A trebuit sa citesc cu ochii mei si sa constat mediocritatea acestui scriitor. Am recidivat si am constata involutia sa , pentru ca odata cu numarul cartilor crestea si mediocritatea . Omul a ajuns sa creeze o colectie de carti ce consta in esenta in repetarea, enervanta deja , a aceleiasi idei pentru expunerea careia nici macar nu se mai straduieste sa gaseasca cuvinte noi. Este de-a dreptul deplorabil! Daca citesti cartile " de succes" ajungi sa cumperi D . Brown . ALT PENIBIL al literaturii contemporane . Ideea oricum tampita nu este nici macar expusa cum trebuie, odata pentru ca autorul nu a citit mai nimic in domeniu vorbind din auzite, iar apoi fiindca un roman politist mai prost scris nu am citit vreodata.
Clasicii sunt clasici! Nu te poti lua de ei! Dar ce te faci ,cu scriitorii contemporani care . Exista net! cauta mai intai si citeste despre autor si opera , apoi daca , constati ca merita , citeste-i cartea cea mai laudata . foarte important : nu te lasa dus de nas cu vreo filosofie ieftina! Verifica stilul si originalitatea. Daca nu este bun , nu recidiva si nu spune nimanui ca l-ai citit. E important sa nu citesti tot ce se vinde fiindca risti sa devii de prisos existentei tale trecand pe langa carti cu adevarat fascinante!
Targul de carte - de tete la: 25/11/2006 05:29:46
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Buna dimineata

Pentru ca tot s-a vorbit zilele astea despre targul de carte si despre fotografie, Doamna Predescu Ruxandra anunta pe grupul de discutii al reviste on-line Fotomagazin.ro:

"Exista socuri anafilactice, socuri electrice, mecanice... Albumul Lumea
Interzisa este un soc fotografic: realitatea din puscariile Romaniei, asa
cum se vede prin obiectivul camerei foto! Evenimentul de lansare a acestui
album are loc astazi, la ora 16, la standul Jurnalului National (46, inelul
2) de la Targul Gaudeamus!

40.000 de detinuti, 40 de inchisori. O lume unde nu sunt ingeri. O lume in
care putini sunt cei care au patruns vreodata si au "aruncat un ochi" prin
vizeta. "Jurnalul National" a realizat o campanie fara precedent in
mass-media: "Lumea interzisa", cu bune si mai putin bune, cu situatia
actuala a inchisorilor din Romania, cu povesti adevarate tinute prizoniere
intre gratii, reguli scrise si nescrise, despre cum privesc oamenii inchisi
lumea de afara. Echipe ale Jurnalului National formate din reporteri si
fotoreporteri au batut tara-n lung si-n lat, timp de cateva luni, intrand in
cele mai importante inchisori din tara, dar si in unele mai mici. Asa s-a
nascut albumul "Lumea interzisa". Aruncati o privire aici:
http://www.jurnalul.ro/foto/category.php?cid=7

Am deschis ferestrele penitenciarelor pentru a va permite sa priviti
realitatea asa cum ni s-a infatisat noua. Fara farduri. Nemachiata.

Priviti, dincolo de gratii, "Lumea Interzisa". Astazi, de la ora 16, la
Gaudeamus. "


Un motiv in plus de a iesi azi din casa.

o zi buna si un sfarsit de saptamana placut
Cartea de vizita - de Nanina la: 21/09/2007 23:43:27
(la: Chef de joaca)
Daca era personaj de desene animate i-ar fi sarit ochii din cochiliile lor, cu arcurile intinse pana sub barbie si globii atarnand caraghiosi la capete.
Femeia cu care impartea banca rece si ingusta de metal din statia de autobuz se dezbraca lent, dar metodic, dand drumul hainelor cumva amuzata pe betonul de sub picioarele lor. Intai isi scosese pantofii albi, prafuiti, apoi isi lasase geanta sa-i alunece de pe umar, urmata de jacheta crem, iar acum isi descheia nasturii rotunzi ai camasii de matase.
Barbatul isi trecu cu un gest nervos mana prin parul tuns unu si dadu sa se ridice - nu putea sa ramana langa ea, nu?! Sau sa incerce sa-i vorbeasca... femeia avea o problema la mansarda, era clar. Din stanga refugiului se precipita catre ei o femeie tanara, eleganta, tinand in maini o gramada de hartii fluturande si o geanta diplomat. Le tranti jos, langa banca si se repezi sa incheie nasturii de peste sanii femeii.
- Oh, Dumnezeule mare, Luiza, ce faci ?!...
Luiza o privea zambind cald, fara o vorba, un gest.
-Matilde, Matilde ! Se auzi de pe trotuarul de vis –a vis.Las-o!!
Matilde intoarse capul si il vazu pe Alexandru –varul Luizei.
Acesta, agitat, gesticula si cantarea din priviri distanta dintre el si masina care venea pe banda marginita de trotuar.Intr-un moment prielnic a traversat in graba si s-a indreptat spre grupul de la refugiu;grup la care s-a adaugat un baiat cam la vreo 12 ani insotit de bunica lui si un biciclist intre doua varste.
In acest rastimp, Luiza, profitand de faptul ca toata atentia era indreptaat catre Alexandru, a continuat foarte preocupata si cu un usor tremur sa scape de camasa de pe ea si cu miscari precise si-a desfacut fermuarul de la fusta, tragand-o spre glezne.
Barbatul ramase in picioare uimit peste masura de ce se intampla; nici nu a inteles ce l-a intrebat biciclistul si cand doamna a incercat sa spuna ceva , a ridicat o privire nauca. El se uita la Luiza care ramasese intr-un corset de culoarea piersicii coapte, ce ii sublinia bustul intr-un mod ispititor, iar capul era acoperit de palarie.
Pana cand sa se desmeticeasca lumea se auzi un zgomot provocat de o masina care venea cu viteza dinspre centru ; a franat brusc, s-a deschis portiera si a coborat o femeie insotita de un sofer;femeia aducea cu personajul care a uimit trecatorii- cu Luiza-, dar era ceva mai tanara, cu o fata pe care se citea entuziasmul si in ai carui ochi se vedeau sclipiri al unui amuzament pe cale sa se transforme in ras. Soferul politicos tinea pe brat un balonzaid si inainta spre Luiza facandu-si loc printre cei care erau pe trotuar.
Matilde, vazand-o pe Roxana-sora Luizei, s-a repezit catre ea incercand sa ii explice acesteia cum a gasit-o pe Luiza. Roxana razand, i-a spus sa nu isi faca griji si s-a dus la Luiza care avea deja balonzaidul pe ea.
-Draga, nu credeam ca vei avea curajul; ai castigat pariul.L-am trimis pe Alexandru sa vada cum te descurci si eventual sa te apere daca era cazul.Acum stai de vorba cu Matilde care este total nelamurita si contrariata.
Luisa a luat-o pe Matilde de umeri si a indreptat-o catre masina.
-Matilde te rog sa ma ierti ca am avut un astfel de comportament; am facut pariu cu Roxana si Alexandru pe 5000 de euro. Ei au spus ca nu sunt in stare sa fac ceva socant nici daca imi dau 5000 de euro, bani pe care ii aveau de la tata ca sa puna la punct niste treburi de-ale firmei.Atunci le-am spus ce am de gand sa fac si au tinut pariul.
In timp ce Luiza vorbea cu Matilde, barbatul s-a apropiat de Roxana si i-a inmanat poseta Luizei, hartiile si geanta diplomat. Aceasta i-a multumit si s-a urcat in masina alaturi de Luiza ,Matilde si Alexandru, spunandu-i soferului:,, la vila , te rog”.
Masina a pornit, lasandu-i pe cei de langa refugiu fara grai. Barbatul s-a asezat ingandurat pe banca, biciclistul a plecat mormaind ceva , dupa care a ales o melodie si a fuierat-o pana ce a ocolit rondul din intersectie. Bunica si-a luat nepotul de mana, a facut un semn catre barbat ca si cum multi nebuni pe lumea asta si s-a indepartat incet pana cand barbatul nu a mai auzit intrebarile surescitate ale baiatului si raspunsurile pline de indignare ale bunicii.
Se apropia autobuzul, asa ca s-a ridicat de pe banca cand privirea i-a fost atrasa de un obiect aflat la picioarele sale.Era ceva alb, calcat in picioare. S-a indreptat catre autobuz, care mai avea putin si oprea in statie, dar un gand l-a facut sa se opreasca.Oare ce o fi biletelul acela?O mare curiozitate nu ii dadea pace si cu toate ca nu avea in obicei sa ridice de pe strada obiecte care nu ii apartineau, s-a hotarat sa o faca. S-a aplecat, a ridicat obiectul care de fapt era o carte de vizita.A sters-o de pulpa pantalonului si a citit: Matilde Bazavan, manager tel:0212275100; 0746000050.
Cand a ridicat privirea autobuzul era in statie si a grabit pasul ca sa il prinda.
Cartea de vizita - de Nanina la: 22/09/2007 01:33:48
(la: Chef de joaca)

Daca era personaj de desene animate i-ar fi sarit ochii din cochiliile lor, cu arcurile intinse pana sub barbie si globii atarnand caraghiosi la capete.
Femeia cu care impartea banca rece si ingusta de metal din statia de autobuz se dezbraca lent, dar metodic, dand drumul hainelor cumva amuzata pe betonul de sub picioarele lor. Intai isi scosese pantofii albi, prafuiti, apoi isi lasase geanta sa-i alunece de pe umar, urmata de jacheta crem, iar acum isi descheia nasturii rotunzi ai camasii de matase.
Barbatul isi trecu cu un gest nervos mana prin parul tuns unu si dadu sa se ridice - nu putea sa ramana langa ea, nu?! Sau sa incerce sa-i vorbeasca... femeia avea o problema la mansarda, era clar. Din stanga refugiului se precipita catre ei o femeie tanara, eleganta, tinand in maini o gramada de hartii fluturande si o geanta diplomat. Le tranti jos, langa banca si se repezi sa incheie nasturii de peste sanii femeii.
- Oh, Dumnezeule mare, Luiza, ce faci ?!...
Luiza o privea zambind cald, fara o vorba, un gest.
-Matilde, Matilde ! Se auzi de pe trotuarul de vis –a vis.Las-o!!
Matilde intoarse capul si il vazu pe Alexandru –varul Luizei.
Acesta, agitat, gesticula si cantarea din priviri distanta dintre el si masina care venea pe banda marginita de trotuar.Intr-un moment prielnic a traversat in graba si s-a indreptat spre grupul de la refugiu;grup la care s-a adaugat un baiat cam la vreo 12 ani insotit de bunica lui si un biciclist intre doua varste.
In acest rastimp, Luiza, profitand de faptul ca toata atentia era indreptaat catre Alexandru, a continuat foarte preocupata si cu un usor tremur sa scape de camasa de pe ea si cu miscari precise si-a desfacut fermuarul de la fusta, tragand-o spre glezne.
Barbatul ramase in picioare uimit peste masura de ce se intampla; nici nu a inteles ce l-a intrebat biciclistul si cand doamna a incercat sa spuna ceva , a ridicat o privire nauca. El se uita la Luiza care ramasese intr-un corset de culoarea piersicii coapte, ce ii sublinia bustul intr-un mod ispititor, iar capul era acoperit de palarie.
Pana cand sa se desmeticeasca lumea se auzi un zgomot provocat de o masina care venea cu viteza dinspre centru ; a franat brusc, s-a deschis portiera si a coborat o femeie insotita de un sofer;femeia aducea cu personajul care a uimit trecatorii- cu Luiza-, dar era ceva mai tanara, cu o fata pe care se citea entuziasmul si in ai carui ochi se vedeau sclipiri al unui amuzament pe cale sa se transforme in ras. Soferul politicos tinea pe brat un balonzaid si inainta spre Luiza facandu-si loc printre cei care erau pe trotuar.
Matilde, vazand-o pe Roxana-sora Luizei, s-a repezit catre ea incercand sa ii explice acesteia cum a gasit-o pe Luiza. Roxana razand, i-a spus sa nu isi faca griji si s-a dus la Luiza care avea deja balonzaidul pe ea.
-Draga, nu credeam ca vei avea curajul; ai castigat pariul.L-am trimis pe Alexandru sa vada cum te descurci si eventual sa te apere daca era cazul.Acum stai de vorba cu Matilde care este total nelamurita si contrariata.
Luisa a luat-o pe Matilde de umeri si a indreptat-o catre masina.
-Matilde te rog sa ma ierti ca am avut un astfel de comportament; am facut pariu cu Roxana si Alexandru pe 5000 de euro. Ei au spus ca nu sunt in stare sa fac ceva socant nici daca imi dau 5000 de euro, bani pe care ii aveau de la tata ca sa puna la punct niste treburi de-ale firmei.Atunci le-am spus ce am de gand sa fac si au tinut pariul.
In timp ce Luiza vorbea cu Matilde, barbatul s-a apropiat de Roxana si i-a inmanat poseta Luizei, hartiile si geanta diplomat. Aceasta i-a multumit si s-a urcat in masina alaturi de Luiza ,Matilde si Alexandru, spunandu-i soferului:,, la vila , te rog”.
Masina a pornit, lasandu-i pe cei de langa refugiu fara grai. Barbatul s-a asezat ingandurat pe banca, biciclistul a plecat mormaind ceva , dupa care a ales o melodie si a fuierat-o pana ce a ocolit rondul din intersectie. Bunica si-a luat nepotul de mana, a facut un semn catre barbat ca si cum multi nebuni pe lumea asta si s-a indepartat incet pana cand barbatul nu a mai auzit intrebarile surescitate ale baiatului si raspunsurile pline de indignare ale bunicii.
Se apropia autobuzul, asa ca s-a ridicat de pe banca cand privirea i-a fost atrasa de un obiect aflat la picioarele sale.Era ceva alb, calcat in picioare. S-a indreptat catre autobuz, care mai avea putin si oprea in statie, dar un gand l-a facut sa se opreasca.Oare ce o fi biletelul acela?O mare curiozitate nu ii dadea pace si cu toate ca nu avea in obicei sa ridice de pe strada obiecte care nu ii apartineau, s-a hotarat sa o faca. S-a aplecat, a ridicat obiectul care de fapt era o carte de vizita.A sters-o de pulpa pantalonului si a citit: Matilde Bazavan, manager tel:0212275100; 0746000050.
Cand a ridicat privirea autobuzul era in statie si a grabit pasul ca sa il prinda.
cartea de vizita - de Nanina la: 24/09/2007 19:08:29
(la: Chef de joaca)

Daca era personaj de desene animate i-ar fi sarit ochii din cochiliile lor, cu arcurile intinse pana sub barbie si globii atarnand caraghiosi la capete.
Femeia cu care impartea banca rece si ingusta de metal din statia de autobuz se dezbraca lent, dar metodic, dand drumul hainelor cumva amuzata pe betonul de sub picioarele lor. Intai isi scosese pantofii albi, prafuiti, apoi isi lasase geanta sa-i alunece de pe umar, urmata de jacheta crem, iar acum isi descheia nasturii rotunzi ai camasii de matase.
Barbatul isi trecu cu un gest nervos mana prin parul tuns unu si dadu sa se ridice - nu putea sa ramana langa ea, nu?! Sau sa incerce sa-i vorbeasca... femeia avea o problema la mansarda, era clar. Din stanga refugiului se precipita catre ei o femeie tanara, eleganta, tinand in maini o gramada de hartii fluturande si o geanta diplomat. Le tranti jos, langa banca si se repezi sa incheie nasturii de peste sanii femeii.
- Oh, Dumnezeule mare, Luiza, ce faci ?!...
Luiza o privea zambind cald, fara o vorba, un gest.
-Matilde, Matilde ! Se auzi de pe trotuarul de vis –a vis.Las-o!!
Matilde intoarse capul si il vazu pe Alexandru –varul Luizei.
Acesta, agitat, gesticula si cantarea din priviri distanta dintre el si masina care venea pe banda marginita de trotuar.Intr-un moment prielnic a traversat in graba si s-a indreptat spre grupul de la refugiu;grup la care s-a adaugat un baiat cam la vreo 12 ani insotit de bunica lui si un biciclist intre doua varste.
In acest rastimp, Luiza, profitand de faptul ca toata atentia era indreptaat catre Alexandru, a continuat foarte preocupata si cu un usor tremur sa scape de camasa de pe ea si cu miscari precise si-a desfacut fermuarul de la fusta, tragand-o spre glezne.
Barbatul ramase in picioare uimit peste masura de ce se intampla; nici nu a inteles ce l-a intrebat biciclistul si cand doamna a incercat sa spuna ceva , a ridicat o privire nauca. El se uita la Luiza care ramasese intr-un corset de culoarea piersicii coapte, ce ii sublinia bustul intr-un mod ispititor, iar capul era acoperit de palarie.
Pana cand sa se desmeticeasca lumea se auzi un zgomot provocat de o masina care venea cu viteza dinspre centru ; a franat brusc, s-a deschis portiera si a coborat o femeie insotita de un sofer;femeia aducea cu personajul care a uimit trecatorii- cu Luiza-, dar era ceva mai tanara, cu o fata pe care se citea entuziasmul si in ai carui ochi se vedeau sclipiri al unui amuzament pe cale sa se transforme in ras. Soferul politicos tinea pe brat un balonzaid si inainta spre Luiza facandu-si loc printre cei care erau pe trotuar.
Matilde, vazand-o pe Roxana-sora Luizei, s-a repezit catre ea incercand sa ii explice acesteia cum a gasit-o pe Luiza. Roxana razand, i-a spus sa nu isi faca griji si s-a dus la Luiza care avea deja balonzaidul pe ea.
-Draga, nu credeam ca vei avea curajul; ai castigat pariul.L-am trimis pe Alexandru sa vada cum te descurci si eventual sa te apere daca era cazul.Acum stai de vorba cu Matilde care este total nelamurita si contrariata.
Luisa a luat-o pe Matilde de umeri si a indreptat-o catre masina.
-Matilde te rog sa ma ierti ca am avut un astfel de comportament; am facut pariu cu Roxana si Alexandru pe 5000 de euro. Ei au spus ca nu sunt in stare sa fac ceva socant nici daca imi dau 5000 de euro, bani pe care ii aveau de la tata ca sa puna la punct niste treburi de-ale firmei.Atunci le-am spus ce am de gand sa fac si au tinut pariul.
In timp ce Luiza vorbea cu Matilde, barbatul s-a apropiat de Roxana si i-a inmanat poseta Luizei, hartiile si geanta diplomat. Aceasta i-a multumit si s-a urcat in masina alaturi de Luiza ,Matilde si Alexandru, spunandu-i soferului:,, la vila , te rog”.
Masina a pornit, lasandu-i pe cei de langa refugiu fara grai. Barbatul s-a asezat ingandurat pe banca, biciclistul a plecat mormaind ceva , dupa care a ales o melodie si a fuierat-o pana ce a ocolit rondul din intersectie. Bunica si-a luat nepotul de mana, a facut un semn catre barbat ca si cum multi nebuni pe lumea asta si s-a indepartat incet pana cand barbatul nu a mai auzit intrebarile surescitate ale baiatului si raspunsurile pline de indignare ale bunicii.
Se apropia autobuzul, asa ca s-a ridicat de pe banca cand privirea i-a fost atrasa de un obiect aflat la picioarele sale.Era ceva alb, calcat in picioare. S-a indreptat catre autobuz, care mai avea putin si oprea in statie, dar un gand l-a facut sa se opreasca.Oare ce o fi biletelul acela?O mare curiozitate nu ii dadea pace si cu toate ca nu avea in obicei sa ridice de pe strada obiecte care nu ii apartineau, s-a hotarat sa o faca. S-a aplecat, a ridicat obiectul care de fapt era o carte de vizita.A sters-o de pulpa pantalonului si a citit: Matilde Bazavan, manager tel:0212275100; 0746000050.
Cand a ridicat privirea autobuzul era in statie si a grabit pasul ca sa il prinda.
"cateodata fur carti de la tata din biblioteca" - de cosmacpan la: 15/06/2008 13:58:20
(la: 15 iunie)
Intrusule, esti cel mai al naibi hot, caruia eu i-as da un premiu. Fie ca tot mai multi fii sa aiba dorinta de a fura carti si fie ca ei sa si aiba de unde.

Premiu

Trebuiau să poarte un nume

Eminescu n-a existat.

A existat numai o tara frumoasa
La o margine de mare
Unde valurile fac noduri albe.
Ca o barba nepieptanata de crai.
Si niste ape ca niste copaci curgatori
În care luna îsi avea cuibar rotit.

Si, mai ales, au existat niste oameni simpli
Pe care-i chema : Mircea cel Batrîn,
Stefan cel Mare,
Sau mai simplu : ciobani si plugari,
Carora le placea să spuna
Seara în jurul focului poezii -
"Miorita" si "Luceafarul" si "Scrisoarea a III-a".

Dar fiindca auzeau mereu
Latrînd la stîna lor cîinii,
Plecau să se bata cu tatarii
Si cu avarii si cu hunii si cu lesii
Si cu turcii.

În timpul care le ramînea liber
Între doua primejdii,
Acesti oameni faceau din fluierele lor
Jgheaburi
Pentru lacrimile pietrelor înduiosate,
De curgeau doinele la vale
Pe toti muntii Moldovei si ai Munteniei
Si ai Tarii Bîrsei si ai Tariii Vrancei
Si ai altor tari românesti.

Au mai existat si niste codri adînci
Si un tînar care vorbea cu ei,
Întrebîndu-i ce se tot leagana fără vînt ?

Acest tînar cu ochi mari,
Cît istoria noastra,
Trecea batut de gînduri
Din cartea cirilica în cartea vietii,
Tot numarînd plopii luminii, ai dreptatii,
ai iubirii,
Care îi ieseau mereu fără sot.

Au mai existat si niste tei,
Si cei doi îndragostiti
Care stiau să le troieneasca toata floarea
Într-un sarut.

Si niste pasari ori niste nouri
Care tot colindau pe deasupra lor
Ca lungi si miscatoare sesuri.

Si pentru ca toate acestea
Trebuiau să poarte un nume,
Un singur nume,
Li s-a spus
Eminescu.

sa nu spui ca-i patriotism de doi lei ca-ti iau premiul inapoi
#318108 (raspuns la: #318100) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Scrisoare carte tara mea(3) - de Tot Areal la: 30/03/2010 13:24:56
(la: Scrisoare catre tara mea)
Mă obosesc emisiunile care-mi promit că vor dezbate soluţiile anti-criză şi în care invitaţi şi moderatori ajung să vorbească despre beregate, prostănaci, caraghioşi, şobolani rozalii, lupta dintre fata preşedintelui şi intelectuali, despre insinuările cutărui senator,despre sforăitul din Parlament al nu ştiu cărui deputat, despre nepoate de senatoare care sînt de fapt amante de miniştri. Am oboist să văd feţe lungi de jurnalişti care anunţă, cu acelaşi ton grav, de început de apocalipsă, şi că se măresc facturile, şi că s-a dus dracului rapiţa în Alexandria ,şi că Mutu are tendonul rupt. Sau că nu-l mai are deloc. Am obosit să aud de mitică-de-la-ligă, naşu-sandu, meme-stoica, galactici, jucători titraţi, distracţ ie-pe- cinste.

Am obosit să ştiu că din atîtea cazuri de malpraxis în medicină, un singur doctor a fost condamnat pentru viol. Mă oboseşte Mihaela Rădulescu, şi cei care o combat, şi cei care o apără.Mă oboseşte oricine comentează un film, o carte, un spectacol, mai departe de rude, prieteni sau părinţi, fără să poată arăta vreun act, o diplomă, care să-i confere acest drept.Am obosit să mă tot întreb cine este cel sau cea care apare pe prima pagină a tuturor ziarelor, fără să reuşesc să-mi amintesc vreo ispravă, bună, rea, dar în orice caz extraordinară, care să merite măcar efortul scanării fotografiei lor.
Am obosit să văd că patroni de firme de salubrizare îşi dau cu părerea despre expoziţii de artă, că pe Wikipedia Mircea Badea este actor român, că Monica Tatoiu are răspuns pentru orice - de la încălzirea globală, la cum nu trebuie să renunţi la speranţa de a avea orgasm. Am obosit ca, la douăzeci de ani de la Revoluţie, să-i înjur tot pe Iliescu, Năstase, Văcăroiu, Şerban Mihăilescu, Viorel Hrebenciuc, Talpeş, Mitrea, Vadim Tudor, Voiculescu, Adrian Păunescu etc. Am obosit, de fapt, să nu am încredere în nimic şi nimeni.
Am obosit să scriu acest protest. Nu va folosi la nimic. M-am gîndit, la un moment dat, să le cer oamenilor obosiţi ca şi mine să iasă în stradă. Dar am în faţa ochilor imaginile filmate la diferite proteste: pancarte şi lozinci analfabete, revendicări haotice şi isterice, feţe tîmpe în fundal care transmit salutări familiei, sindicalişti mîngîiaţi pe frunte de opoziţie, trecători plictisiţi şi amintiri duioase despre concediile la mare din vremea fraţilor Petreuş şi a Daciilor în rate.

Am obosit de ţara în care nu se întîmplă nimic. De ţara care m-a făcut să privesc cu lehamite drepturi la care am tînjit ani mulţi şi grei în comunism. Mie, omului simplu de pe stradă, mi-e lehamite de dreptul meu de a vota. De dreptul de a fi informat. De dreptul de a protesta. De dreptul şi obligaţia de a-mi apăra ţara. De dreptul de a mă asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere. De dreptul de a avea acces la tratamente corecte în spitale.
De dreptul de a fi egal cu ceilalţi români în faţa justiţiei.

De aceea spun că nu-mi iubesc ţara .Mi-a mai rămas,totuşi, un singur drept: acela de a circula liber în străinătate. De a emigra. Poate c-a venit timpul să-l folosesc.Ştiu bine că nici acolo nu umblă cîinii cu covrigi în coadă. Sper doar ca acolo, într-o limbă străină şi pe străzi curate, să am timp să mi se facă dor de ţara mea. "

Acest articol reprezintă într-o formă concisă şi condensată exact lucrurile pe care le gândim toţi cei dezamăgiţi, declară invitatul Alexandru Tocilescu, care a mai adăugat că media românescă e vinovată pentru genocid cultural.
#533579 (raspuns la: #533578) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...