comentarii

ciresarii vol 1 cap 1 rezumat


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Libertatea constiintei si intolranta - de (anonim) la: 16/11/2004 14:58:13
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Sunt Adela. Un ultim mesaj pentru Manuela-Hipatia.

“Constat cu surprindere ca undeva intre noi e o bariera de comunicare. Ma acuzati de idei preconcepute, dar ma tratati exact din prisma unor idei preconcepute. Cel mai simplu era sa verificati la conferinta "Cine conduce lumea?" - iata un link: www.cafeneaua.com/node/view/2274 si v-ati fi convins de faptul ca va spun adevarul. Daca un lucru atat de simplu de verificat nu va este credibil, ce sa mai spun despre natura discutiei noastre, scumpa doamna?”

Eşti confuză. Ce să verific la acea adresă. În ce chestiune ai spus adevărul? Care-i sensul frazei “dacă un lucru atât de simplu de verificat nu vă este credibil”? UN LUCRU SAU ESTE CREDIBIL, SAU NU. Ce are asta cu mine personal sau cu oricine altcineva? Dar fiindcă a fost ultimul tău mesaj, adresat mie, nu insist să-mi răspunzi. Între noi într-adevăr există o barieră de comunicare, cum aexistat întotdeauna între omul, care vrea să creadă cu dinadinsul în ceva (tu ai spus într-un mesaj: “…minte-mă frumos”), pe de o parte, şi omul, care nu acceptă minciuna sub nici o formă, oricât de consolatoare, romantică şi frumoasă, care nu acceptă să fie manipulat, ci doreşte să înţeleagă până la capăt raţiunile unui îndemn din afară, de a proceda aşa sau altfel, verificându-le cu propriile principii morale şi propriile raţionamente. Ceea ce tu consideri, că este un afront, un comportament periculos şi antisocial.

“Ati spus ca ratiune constienta este o tautologie, atunci inseamna ca Descartes facea aceeasi greseala cu mine cand cauta sa puna in evidenta legatura dintre constiinta de sine si ratiune: "Dubito, cogito, cogito, ergo sum".”

Fraza lui Descartes a fost înţeleasă greşit de tine. Eu o interpretez altfel, şi cred că această interpretare este mai aproape de ceea ce a vrut el să spună. Semnele de punctuaţie sunt cam limitate în posibilităţile lor, pentru a reda nuanţele unui gând atât de profund, de aceea îmi permit să folosesc unele simboluri matematice, pentru a transcrie această frază astfel, ca să fie mai aproape de sensul, pe care i l-a dat Descartes:
“Dubito -> cogito, cogito => ergo sum”
Adică din faptul că mă îndoiesc rezultă că cuget (raţionez), iar faptul că cuget (raţionez) este egal cu aceea că exist (sunt conştient de existenţa mea), iar semnul > indică o oarecare relativitate a egalităţii dintre raţiune şi conştiinţă. Anume: din faptul că cuget reiese cu certitudine, că eu exist (am conştiinţa de sine). Ceea ce ne sugerează următoarele:
- noţiunea de “conştiinţă” îi este anterioară noţiunii de “raţiune
- este mai amplă, decât noţiunea de “raţiune” şi o conţine în interiorul său.
Iată de ce am spus, că expresia “raţiune conştientă” este o tautologie. Raţiunea este într-atât de conştientă, încât nici nu face să vorbim despre aceasta. Este cam acelaşi lucru ca “raţiunea raţională”.

Acum, si din ceea ce scrieti iese un adevar,caci protestantii au interpretat fiecare cum o vrut Biblia si momentan sunt in jur de 5000 de congregatii / confesiuni crestine. Gasiti ca e bun acest lucru?

“Acum, si din ceea ce scrieti iese un adevar,caci protestantii au interpretat fiecare cum o vrut Biblia si momentan sunt in jur de 5000 de congregatii / confesiuni crestine. Gasiti ca e bun acest lucru?”
Odată ce sunt ateu, problemele interne ale bisericii îmi sunt total indiferente. Dar din câte ştiu eu, şi în sânul bisericii ortodoxe au luat naştere şi continuă să existe mai multe secte, în special în Rusia, unde încercările lui Petru I de a reforma biserica ortodoxă rusă, apropiind-o de contemporaneitate au generat o amplă răzvrătire religioasă. “Tradiţionaliştii” erau exilaţi în Siberia sau fugeau de persecuţii înspre hotarele statului rus –astfel au apărut în Basarabia, Bucovina şi în delta Dunării “lipovanii”, purtătorii unei ortodoxii de modă veche –“starover”.
În afară de aceasta, mai erau şi alte secte, dintre care îmi amintesc cu certitudine de secta “scopeţilor”, ceea ce în traducere înseamnă “castraţi”. Aceştea se castrau într-adevăr, pentru a deveni “puri” şi “sfinţi” – uite o aducere la absurd a ideilor creştine despre păcatul de a întreţine relaţii sexuale. După cum vă daţi seama, această sectă nu era sortită să prospere, odată ce sectanţii nu puteau să aibă copii. În România de asemenea există ortodoxie “de stil vechi” şi “de stil nou”.
În general, consider diversificarea opiniilor un lucru normal şi natural, de aceea consider că apariţia sectelor este un rezultat al evoluţiei religiilor – cum se poate observa, acest termen este aplicabil şi aici. E vorba de principiul universal al dezvoltării (de la simplu la complex), care generează procese evolutive nu numai în lumea fizică, dar şi în sfera spirituală.

“Intr-o carte de-a dreptul atee, care se doreste monografie despre viata lui Giordano Bruno, se arata foarte clar ca moartea i s-a tras de la "paturile bogate" care l-au dat in mana Inchizitiei. Sigur ca s-au facut abuzuri si ca multi oameni au cazut victima Inchizitiei, dar nu din cauza stiintei, ci din cauza implicarii politice a oamenior de stiinta din acele vremuri.”

Am subliniat acest pasaj ca să-ţi atrag atenţia, cât eşti de subiectivă – dacă o carte este atee, îi refuzi dreptul de a fi corectă din punct de vedere ştiinţific. De ce adică, “nu din cauza ştiinţei”?
Toţi acei, care au căzut victime ale Inchiziţiei, au fost denunţaţi, pârăţi, denigraţi de cineva, în cele mai multe cazuri, de oameni cu influenţă, adică aproape sigur “din păturile bogate”. E clar, că denunţurile nu erau “construite” pe motivaţii personale, ci pe considerente ideologice (religioase). Erau învinuiţi de erezie, de ocupaţii “oculte”, care de multe ori erau ocupaţii ştiinţifice (chimie, fizică, medicină), de afirmaţii nerespectuoase faţă de cler etc, etc. Nu văd de cum faptul că erau pârâţi ar putea să justifice religia (instituţia ei judiciară – Inchiziţia).

“…trebuie sa stiti ca cel mai dotat observator astronomic in sec. XVI-XVII era cel de la Vatican. Dovada sta indreptarea calendarului, ceruta de astronomii de la Vatican papei Grigore.”
Ştiu. Norocul acestor astronomi, că l-au găsit în duţi buni şi nu l-au dat pe mâna inchiziţiei. Datorită acestui observator Giordano Bruno a putut să-şi facă descoperirle, dar el a avut mai puţin noroc.
“Copernic era canonic si si-a scos cartea sub pseudonim etc. “
Şi de Copernic ştiu. Mulţi călugări aveau posibilitatea să facă ample cercetări astronomice, să se ocupe studii în alte domenii ale ştiinţei. Cei mai valoroşi dintre ei aveau şi cele mai multe probleme, de îndată ce studiile lor ieşeau din sfera mult prea strâmtă a religiei în sfera cunoştinţelor general umane, dacă îmi permiţi să le zic aşa. De obicei, mai întâi li se făcea din deget, iar dacă nu se supuneau, până la urmă ajungeau să fie persecutaţi.
“Hypatia, doamna mea, a fost omorata nu pentru ca era om de stiinta, ci pentru ca era aparatoarea paganismului. Personal, regret foarte mult gestul facut de cel care a instigat pe crestini la omorarea Hypatiei…”
Hipatia nu era “apărătoarea păgânismului”. Era păgână în sensul direct al cuvântului, adică nu era creştină, dar nu se ocupa de politică şi nu promova decât ştiinţele cu care se ocupa. În special, preda matematica şi astronomia. De asemenea, era liderul şcolii de filosofie din Alexandria şi adeptul filosofiei platonice, acel Platon, care mai târşiu a intrat în graţiile bisericii creştine, deşi post mortem. Îţi înţeleg rezerva în privinţa celui care a instigat mulţimea să o omoare – de ce nu spui, că acel cineva era chiar arhiepiscopul Alexandriei Chiril, canonizat ulterior şi cunoscut sub numele de “Sfântul Chiril”. (Poate ar trebui să scriu cu K, dacă am greşit, îmi cer scuze, dar numai pentru aceasta!). Motivele, în general erau politice. Arhiepiscopul dorea să fie el unicul, care să aibă putere şi influenţă asupra spiritelor, nimeni nu trebuia să strălucească şi să-l eclipseze, pentru binele bisericii şi al religiei creştine, bineînţeles. Dar oficial i s-a imputat anume faptul, că predă matematica, care se considera o parte a filosofiei. Şi anume datorită inteligenăei neordinare şi a ştiinţelor sale s-a pomenit Hzpatia de-a curmezişul căilor prea sfinţiei sale. Dacă te interesează cu adevărat acest subiect, caută pe Internet articolele filosoafei din Grecia Kristina Voco. Dânsa e precaută, nu-şi afişează convingerile personale, ci a făcut studii ample la acest subiect şi le expune cu destulă rigurozitate ştiinţifică.
“…tocmai de aceea mi-am luat acest pseudonim, caci vreau ca peste veacuri, omenirea sa inteleaga un lucru simplu: multa stiinta apropie pe om de Dumnezeu, iar putina stiinta il indeparteaza.”

Nu crezi că ţi-ai luat o sarcină peste puterile tale? Nu e prea tare spus? După cum am subliniat mai sus, anume acei savanţi, care ne-au lăsat descoperiri importante în ştiinţă, adică aveau multă ştiinţă, se îndepărtau de Dumnezeu… şi erau îndepărtaţi de biserică. Iar cei mai aproape de Dumnezeu, după cum a spus Isus Christos, sunt “cei săraci cu duhul”, adică acei care au mai puţină ştiinţă.

“Iata ceva si pentru Adela:
Pentru că sufletul este nemuritor, iată ce ne spune Avva Antonie (sec. III-IV), în “Filocalia”, Vol.1, 1946, Sibiu, p.13 şi p.22:
“Cei umpluţi de răutate şi ameţiţi de neştiinţă nu cunosc pe Dumnezeu şi n-au trezvia sufletului.Căci Dumnezeu nu poate fi văzut, ci numai înţeles cu mintea, fiind cât se poate de învederat în cele văzute, aşa ca sufletul în trup. Pentru că, precum trupul nu poate fiinţa, fără suflet, aşa toate cele ce se văd şi sunt nu pot fiinţa fără Dumnezeu.”

“Cea mai mare boală a sufletului, ruina şi pierzarea lui este să nu cunoască pe Dumnezeu care a făcut toate pentru om ş i-a dăruit lui mintea şi cuvântul prin care zburând sus omul se uneşte cu Dumnezeu, înţelegând şi preamărind pe Dumnezeu.”

“Raţiunea ne face vrednici să ne numim oameni. Iar de nu o avem pe aceasta, numai glasul şi forma mădularelor ne deosebim de dobitoace. Să recunoască omul cu mintea întreagă că este nemuritor şi va urî toată pofta cea păcătoasă, care ne face între oameni pricină de moarte.”

Hypatia

P.S. Ia ce scriu ca parerea mea si nu intentia de a ma lansa intr-o dezbatere. Consider ca a face o dezbatere pe o astfel de tema, este un atentat la dreptul de libera constiinta a celuilalt. “

Acest pasaj, evidenţiat de mine prin caractere italice, este luat în întregime dintr-un mesaj, adresat altei persoane, dar care mă priveşte pe mine. Aşadar, în afara ultimului tău mesaj ai hotărât să mă împroşti din nou cu “umpluţi de răutate”, “ameţiţi de neştiinţă”, n-au trezvia sufletului“, “cea mai mare boală a sufletului”, “să recunoască omul cu mintea întreagă că este nemuritor”, “pofta cea păcătoasă” , folosindu-te de ajutorul sfinţilor părinţi, ca să nu fii învinuită de atac la persoană. Bun şiretlic. Dar observ, că propriul tău stil nu se prea deosebeşte de acest stil “teologic”, în care frazele sunt construite nu conform logicii, ci într-un fel sucit, căci premisele şi deducţiile se confundă şi deduc unele din altele, iar argumentele, de cele mai multe ori, lipsesc cu desăvârşire. Dacă un astfel de proces mintal-verbal poate fi numit “cugetare”, I’m sorry! Mai slăbeşte-mă cu asemenea soi de înţelepciune, în care ocara, blestemul şi afurisirea ţin loc de argumente şi care pot convinge doar pe cei slabi cu duhul.
Şi însfârşit, în post scriptum-ul tău iarăşi lansezi flamura intoleranţei, încercând să interzici altora să discute pe anumite teme. Sau le interzici să discute doar atunci, când vezi că nu ai câştig de cauză? Atunci declari senin, că cineva atentează la drepturile tale la liberatatea conştiinţei, şi gata! Dar este numai o discuţie! Fiecare îşi expune liber opinia şi nu constrânge pe nimeni să-i fie acceptată. Dimpotrivă, încercarea de a interzice cuiva să-şi expună opinia este un atentat la drepturile lui. Nu văd în judecăţile tale acea “trezvie a minţii” care vrei s-o impui tuturor, dar în special mie, odată ce secvenţele respective sunt “pentru Adela”.
În încheiere, vreau să-mi iau rămas bun de la tine, odată ce ne-am trimis deja “ultimele mesaje”, în continuare mă voi adresa altor persoane, sau tutror acelor, care vizitează acest site.
Adio, Manuela
#28868 (raspuns la: #28797) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Omenireeeee;)))) - de maimuta - de om la: 25/07/2008 18:45:22 Modificat la: 25/07/2008 18:48:48
(la: joc-mim-test)
scuze, dar eram SOCAT pt ca
BUBU mi-a dat cuvantul si eu am pus hinturile...vad ca tot bubu ghiceste !!!
Zau ca nu mai inteleg nimic!
Oare ce ghiceste bubu?
Sa fi pus eu hinturile asa de aiurea? Am inteles ca erau hinturi pilot...dar chiar sa fie si bubu pacalita???


BUBU ce-mi faci.... ma doare capul, ajutoooor :)))

- rezumat:
Cuvatul este format din 2 hinturi care trebuiesc alaturate:
-Hintul 1: simt, anatomie ...sunt corecti cei care au spus: miros, olfactiv si ...NAS (bravo bubu ;). NAS este inceputul cuvantului de mimat :)

-Hintul 2: am pus link-ul de la o confa. In acea confa este al-II-lea cuvant care alipit la NAS determina (90%) cuvantul de mimant dat de BUBU (bubu te rog sa nu ghicesti cuvantul)

Ati inteles???


Acum pun un hint 3 (metoda clasica , un hint un cuvant de mimat) care reprezinta TOT cuvantul mimat: a coase !
#328902 (raspuns la: #328887) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
judecata si intentia - de pr Iulian Nistea la: 09/03/2004 11:54:13
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)

1. As incepe cu Judecata, pentru ca vad aci un punct nevralgic, in viziunea noastra crestina in general, care apoi se reflecta asupra multor altor probleme.

Mi se pare ca prea mult ne cantonam intr-o viziune "medievala" a judecatii, in care omul sta perplex in fata unui judecator perfect contabil.

Dar din Evanghelii si din Noul Testament transpare o alta viziune, cred eu:

  • Mântuitorul nostru Iisus Hristos spune ca Tatal nu judeca, ci toata judecata a dat-o Fiului (Ioan 5, 22).
  • In alt loc (iertare, ca nu am gasit referinta), zice ca nu El ne judeca, ci constiinta noastra.

Cheia acestei dileme mi se pare a fi in cuvintele "Iar aceasta este judecata, că Lumina a venit în lume şi oamenii au iubit întunericul mai mult decât Lumina. Căci faptele lor erau rele." (Ioan 3, 19).

Judecata este deci intalnirea constiintei noastre cu Lumina, care pune toate in evidenta: toate omul si le va vedea clar, deslusit, dar mai ales, fiind de fatza la toate ale sale, va lua o atitudine si aici este de fapt judecata !! -- unii se vor opune ("Nu, nu am facut asa!") sau isi vor cauta scuze ("Bine, dar cutare persoana sau cutare lucru m-a impins sa fac asta"), altii se vor smeri si se vor umili si vor zice: "Dumnezeule, milostiv fi mie, pacatosului". Si acesti din urma sunt ceea ce numim "sfintii", la diferite masuri...

2. Ca sa vin la "buna-intentie" si la "buna-credinta" trebuie ca mai inainte sa reamintesc cuvantul: "daca omul are o singura patima, aceea umple locul la toate celelalte". Asta vrea sa spuna ca lucrurile merg impreuna, ca lupta, desi mai accentuata undeva, se da pe toate planurile.

Astfel, buna-intentie si buna-credinta nu sunt scuze daca omul se lasa obrit de bunavoie, daca omul nu e smerit sa asculte un sfat, daca omul sta in ignoranta cu placere...

"Drumul spre iad e pavat cu intentii bune" devine astfel doar o butada, utila uneori, in contextul in care in spatele bunelor intentii se ascund lucruri ca cele enumerate mai sus.

Asadar lucrurile trebuie discernute in profunzimea lor. In acest sens, Sfantul Marcu Ascetul zice:

"33. Sunt fapte ce sunt implinite sub pretextul aparent ca sunt bune, dar scopul urmarit de cel ce le implineste nu este bun; sunt alte fapte care ne apar ca rele, dar scopul urmarit de cel ce le implineste este bun.

"34. Dar la unii nu numai lucrarile/faptele, ci si cuvintele/discursurile pe care le spun sunt de felul de mai sus. Unii, asadar, astfel isi incarca faptele din nestiinta si din neiscusinta, altii cu un scop viclean, iar altii dintr-o intentie evlavioasa.

"35. Cela ce sub masca/vesmântul laudei ascunde clevetirea/calomnia, nu este usor de descoperit celor mai simpli. Asemenea acestuia e si cel ce sub masca/vesmântul smereniei ascunde slava desarta.

"36. Cei care prin multe vorbe transforma minciuna in adevar, mai târziu, dupa plecarea lor, vor fi dati pe fatza de faptele lor.

"37. Se intampla uneori ca facem ceva ce pare bun la aratare, dar care raneste pe aproapele, dupa cum se intampla si ca, nefacand acel lucru bun la aratare, ne folosim sufleteste, pentru intentia/gandul buna."

(Sfantul Marcu Ascetul, Despre legea Duhovniceasca - in Filocalia româneasca, vol. 1 - dar traducerea de aci e adaptata de mine, ca nu am avut textul parintelui Staniloae la-ndemana)

Iata deci un exemplu de analiza a "bunei-intentii".

Toate cele bune.

pr_iulian

#11694 (raspuns la: #11646) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
harul, implinirea poruncilor si iubirea - de pr Iulian Nistea la: 25/07/2004 21:11:02
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Ioan 14 :
15. De Mă iubiţi, păziţi poruncile Mele.
16. Şi Eu voi ruga pe Tatăl şi alt Mângâietor vă va da vouă ca să fie cu voi în veac,
17. Duhul Adevărului, pe Care lumea nu poate să-L primească, pentru că nu-L vede, nici nu-L cunoaşte; voi Îl cunoaşteţi, că rămâne la voi şi în voi va fi!
18. Nu vă voi lăsa orfani: voi veni la voi.
19. Încă puţin timp şi lumea nu Mă va mai vedea; voi însă Mă veţi vedea, pentru că Eu sunt viu şi voi veţi fi vii.
20. În ziua aceea veţi cunoaşte că Eu sunt întru Tatăl Meu şi voi în Mine şi Eu în voi.
21. Cel ce are poruncile Mele şi le păzeşte, acela este care Mă iubeşte; iar cel ce Mă iubeşte pe Mine va fi iubit de Tatăl Meu şi-l voi iubi şi Eu şi Mă voi arăta lui.
22. I-a zis Iuda, nu Iscarioteanul: Doamne, ce este că ai să Te arăţi nouă, şi nu lumii?
23. Iisus a răspuns şi i-a zis: Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi, şi vom veni la el şi vom face locaş la el.


Acestea sunt cuvintele Domnului catre ucenicii Sai, scrise de Sfantul Apostol si Evanghelist Ioan, care mai apoi adauga in intaia sa Epistola, capitolul 3 :

24. Cel ce păzeşte poruncile Lui rămâne în Dumnezeu şi Dumnezeu în el; şi prin aceasta cunoaştem că El rămâne în noi, din Duhul pe care ni L-a dat.

Intr-adevar, Domnul ne-a dat "arvuna Duhului" (2 Corinteni) in inima noastra, ne-a dat ca sa gustam deja Imparatia lui Dumnezeu in viata de aici. Ea incet-incet intra si "invadeaza" viata noastra, pe masura implinirii poruncilor. Spune Sfantul Marcu Ascetul (Despre legea duhovniceasca, in Filocalia, vol.1):

190. Domnul e ascuns in poruncile Sale. Si cei ce-L cauta pe El, il gasesc pe masura implinirii lor.
191. Nu zice: Am implinit poruncile si n-am aflat pe Domnul. Caci ai aflat adeseori cunostinta impreuna cu dreptate, cum zice Scriptura. Iar cei ce-L cauta cum se cuvine, vor afla pace.
192. Pacea este izbavirea de patimi. Dar ea nu poate fi aflata fara lucrarea Duhului Sfant.
193. Altceva e implinirea poruncii si altceva virtutea, chiar daca acestea se prilejuiesc una pe alta.
194. Implinirea poruncii sta in a implini ceea ce s-a poruncit, iar virtutea, in a placea adevarului ceea ce s-a facut.


Despre aceste "trepte" in implinirea poruncilor vorbeste si Sfantul Maxim Marturisitorul (Mistagogia XXIV), foarte clarificator:

Iar credinciosi (I), virtuosi (II) si contemplativi (III) a numit pe începãtori (I), înaintati (II) si desãvârsiti (III), care pot fi numiti si robi (I), lucrãtori cu plata (II) si fii (III), ca cele trei cete ale celor ce se mântuiesc.
(I.) Robi sau credinciosi sunt cei care împlinesc poruncile de frica amenintãrilor stãpânului si lucreazã cu bunãvointa cele încredintate.
(II.) Lucrãtori cu plata sunt cei ce poartã, de dorul bunãtãtilor fãgãduite, greutatea si arsita zilei, adicã necazul legat de viata aceasta din osânda protopãrintelui si ispitele care, din cauza ei, trebuie suportate pentru virtute. Acestia schimbã întelepteste, prin hotãrâre de bunã voie, viatã cu viatã, cea prezentã pentru cea viitoare.
(III.) Iar fii sunt cei care nici de teama amenintãrilor, nici de dorul celor fãgãduite, ci în temeiul unui mai statornic si al unei deprinderi în înclinarea si dispozitia voluntarã a sufletului spre bine, nu se despart niciodatã de Dumnezeu, ca acel fiu, cãtre care s-a zis: « Fiule, tu totdeauna esti cu mine si ale mele cu ale tale sunt » (Lc. 15, 31).
Acestia sunt prin afirmare voluntarã si prin îndumnezeire în har, atâta cât le este îngãduit oamenilor, aceea ce este si e crezut Dumnezeu dupã fire si cauzã.


Iar poruncile, le stie fiecare: "Sa va iubiti unii pe altii, precum Eu v-am iubit pe voi", adica atentia la aproapele si cele ce-i sunt legate, cum spuneam mai demult intr-un mesaj aci : http://www.cafeneaua.com/node/view/574&comment_page=2?mode=2&order=1&threshold=7&comments_per_page=90#4848 (mesajul #4848, daca linkul nu se afiseaza bine).

Toate cele bune.
Iarta lungimea raspunsului.

pr_iulian

- http://www.nistea.com (Nistea's Page)
- http://www.egliseroumaine.com (Biserica Ortodoxa Româna "Sfintii Arhangheli" din Paris)
- http://www.orthodoxesaparis.org (un site des orthodoxes de toute juridiction canonique en France)
#18370 (raspuns la: #18219) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ueit, - de Hypatia la: 15/11/2004 09:51:02
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Daca ar fi asa precum spui, Hristos nu ar mai fi spus Cercetati Scripturile, caci ele vorbesc despre Mine, dar daca asta vrei tu sa crezi, problema ta.
Iata ceva pentru tine si Adela:

Pentru că sufletul este nemuritor, iată ce ne spune Avva Antonie (sec. III-IV), în “Filocalia”, Vol.1, 1946, Sibiu, p.13 şi p.22:
“Cei umpluţi de răutate şi ameţiţi de neştiinţă nu cunosc pe Dumnezeu şi n-au trezvia sufletului.Căci Dumnezeu nu poate fi văzut, ci numai înţeles cu mintea, fiind cât se poate de învederat în cele văzute, aşa ca sufletul în trup. Pentru că, precum trupul nu poate fiinţa, fără suflet, aşa toate cele ce se văd şi sunt nu pot fiinţa fără Dumnezeu.”

“Cea mai mare boală a sufletului, ruina şi pierzarea lui este să nu cunoască pe Dumnezeu care a făcut toate pentru om ş i-a dăruit lui mintea şi cuvântul prin care zburând sus omul se uneşte cu Dumnezeu, înţelegând şi preamărind pe Dumnezeu.”

“Raţiunea ne face vrednici să ne numim oameni. Iar de nu o avem pe aceasta, numai glasul şi forma mădularelor ne deosebim de dobitoace. Să recunoască omul cu mintea întreagă că este nemuritor şi va urî toată pofta cea păcătoasă, care ne face între oameni pricină de moarte.”

Hypatia

P.S. Ia ce scriu ca parerea mea si nu intentia de a ma lansa intr-o dezbatere. Consider ca a face o dezbatere pe o astfel de tema, este un atentat la dreptul de libera constiinta a celuilalt.
#28742 (raspuns la: #28611) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt destin - de (anonim) la: 21/11/2004 17:33:30
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Ai grija cu nemurirea sufletului la iudei si cu credinta evreiasca. La fel ca si crestinismul, mozaismul a suferit multe adaugituri si peticeli a caror introducere in religia propriu-zisa a avut sustinatori sau opozanti (in special clerul) dar care sau asimilat cu timpul in credinta intr-o forma mai mult sau mai putin alterata. Unul dintre aceste noi principii este la evrei credinta in nemurirea sufletului introdusa in Evul Mediu si total respinsa initial de preotii si profetii evrei. Una dintre numeroasele dovezi care demonstreaza lipsa acestei credinte la evrei este inexistenta in epoca preistorica (in perioda de formare a poporului israelian) a unui cult al mortilor.
Pt. lamuriri suplimentare vezi "Istoria culturii si civilizatiei" vol 1 de Ovidiu Drimba capitolul "Civilizatia ebraica"
HomoStultus - de ce nu a fost inclus acest text în NT? - de Muresh la: 22/04/2006 07:29:57
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
"Sa asteptam sa-si spuna parerea oamenii in masura si apoi ne putem da cu presupusul"
De acord.
Aş adăuga:
www.earlychristianwritings.com/gospeljudas.html
The Gospel of Judas a fost scris cam în acelasi timp cu Evangheliile - sunt, totusi, perfect constient ca noi copiem DUPĂ net şi că diferentele dintre noi provin din diferentele de păreri ale oamenilor de specialitate.
1. Gospel of Judas
Estimated Range of Dating: 130-170 C.E.
2. Gospel of Matthew
Estimated Range of Dating: 80 - 100 C.E.
3. Gospel of John
Estimated Range of Dating: 90 - 120 C.E.
4. Gospel of Peter
Estimated Range of Dating: 70 - 160 C.E.
5. Gospel of Mark
Estimated Range of Dating: 65 - 80 C.E.
6. The 12 Patriarchs
Estimated Range of Dating: 70 - 200 C.E.
Deci scriitorul textului a fost contemporan cu cei de mai sus.
H.-C. Puech and Beate Blatz write (New Testament Apocrypha, vol. 1, p. 387):
Dating: the Gospel of Judas was of course composed before 180, the date at which it is mentioned for the first time by Irenaeus ÎN adv. Haer.

Şi iarăşi întrebarea: de ce acest text atît de important nu a fost inclus în NT?
#118453 (raspuns la: #117974) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sami_paris74 - de cher la: 03/11/2009 17:44:36
(la: Comoara lui Barbu Smenaru.VOL 2)
Sa urmaresc serialul povestii! Uite nu vazusem ca era un vol.1
La muzeu, cred ca Antipa, am vazut odata niste smaralde galben-portocaliu. O gramajoara de cristale lasate asa cum au fost scoase dintr-o mina, extraordinar de frumoase si banuiesc rare.
Amari - de sami_paris74 la: 28/11/2009 15:21:27
(la: Mafia 3)
Multumesc pentru fidelitate si pentru dolari.
Cafeaua o bem la lansarea vol 2.
Daca nu ai cartea "tiganii ,aurul si diamantele" vol 1,trimite adresa ta pe MP.
multa sanatate si fericire.
Fidel ami.
Sami.
#502900 (raspuns la: #502852) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. Latu şi Nyx - de Stefan Doru Dancus la: 15/10/2010 20:48:36
(la: Nopţile lui Prometeu (III))
Să dăie Dumnezău să fiţi la fel ca amu. Las' că nu moare nime dacă mai scot o carte, (nu chestia cu Nopţie..., ci Bărbatul la 40 de ani, vol 1), apropo, Nyx, SCRUM e deja la librăria le lângă Muzeul Lit. Bucureşti.
Ţin mult la voi,
Dăncuş
#574824 (raspuns la: #574819) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
explicatia - de RSI la: 15/02/2012 15:38:41 Modificat la: 15/02/2012 15:42:38
(la: Lumina sfântă?)
este cunoscuta de foarte multa vreme si nu se bazeaza pe "chimie":

"Porfirie era un arhimandrit ortodox rus și un om de știință trimis în misiune oficială de cercetare bisericească la Ierusalim și în alte locuri (Egipt, Muntele Athos).[8] În timpul șederii în Ierusalim a fondat misiunea rusească de acolo.[9] Mai târziu, după reîntoarcerea în Imperiul Rus, a fost făcut episcop în dioceza Kievului.[10]

Porfirie și-a înregistrat impresiile în jurnalele lui, publicate ca Kniga bytija moego (Cartea ființei mele) în 9 volume din 1894 până în 1901.[11] În primul volum, Porfirie scrie: „Un ierodiacon care a intrat în altarul Mormântului atunci când, după cum crede toată lumea, focul sfânt coboară, a văzut oripilat că focul este aprins de la o simplă lampă de icoană care nu se stinge niciodată, și astfel focul sfânt nu este o minune. El însuși mi-a spus despre asta azi” (Kniga bytija moego, vol. 1 (anii 1841-1844), p. 671[12]). Nu se spune cum s-ar putea ca această flacără perpetuă să fie păstrată aprinsă.

Porfirie relatează mai târziu o poveste spusă lui de către un mitropolit din Ierusalim. Conform acesteia, când Pașa Ibrahim al Egiptului a fost acolo a dorit să verifice autenticitatea minunii, deci le-a spus slujitorilor patriarhului să-l lase înăuntru în altar în timpul ritualului. Dacă minunea era autentică, el urma să doneze o sumă mare de bani, dar dacă era o fraudă urma să confiște toți banii dați de pelerini și să dezvăluie frauda în toate ziarele europene."


Tot articolul la:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Lumina_Sf%C3%A2nt%C4%83
partea a doua - de zaraza sc la: 27/06/2014 11:08:49
(la: Dezbatere )
"Concluzia va fi, sunt sigură, că suntem mai proști decât cei din Occident și că profesorii sunt slab pregătiți, că nu știu să-i învețe, dar nu-mi spuneți că nu știți copii care, în orice parte a Europei s-ar fi dus, nu s-au înscris într-o clasă superioară celei din România. Avem, de fapt, probleme cu marea cantitate de informații, cu subfinanțarea învățământului, nu cu deșteptăciunea copiilor noștri. Eu cred că guvernanții noștri ne spun „proști” pentru că așa suntem mai ușor manipulabili.

Așadar, copiilor li s-a dat să-și spună părerea despre mesajul unui text liric, la prima vedere – Rânduri pentru Anul Nou, de Minulescu. Textul era mult peste nivelul de vârstă și capacitatea de înțelegere a unui copil de 14 ani, iar eu am în programă o singură oră pe an în care îi învăț să-și exprime opinia în legătură cu o temă oarecare. Cei care fac asemenea subiecte nu știu asta? Textul nu avea prea multe figuri de stil, ca să le poată comenta, lucru pe care copiii l-au învățat. Așadar, viața mea depinde de înțelegerea unui text al unui poet simbolist. De-aș fi avut un pastel, măcar o poezie de dragoste, ceva ce pot „vedea”, înțelege…

Apoi, li s-au dat sinonime… pentru „fiindcă”, copilul a scris „deoarece”, dar și „pentru că”. Numai că această expresie nu apărea în barem și multe profesoare nu au luat răspunsul în considerare, „pentru că e locuțiune”.

Baremul ar trebui să epuizeze toate variantele de răspuns, nu să lase profesorul să aleagă. Eu le-am dat punctele, alții nu. La fel, pentru „cer”: în barem apăreau „solicit”, „pretind”, dar, judecând contextual – „Ai auzit ce-ți cer?” –, copilul a scris „vreau”, „te rog”, cum mi se pare și firesc. În fond, nu soliciți de la Anul Nou să fie neprihănit… A rămas, din nou, ca profesorul să aleagă. Eu am dat punctele, alții nu.

Următorul exercițiu le cerea să prezinte rolul virgulei, iar explicația era că apărea „o construcție în cazul vocativ”. Dar mulți copii au scris „construcție incidentă”. N-au luat cele 6 puncte, deși, conform Gramaticii Academiei, pe care cei care fac subiectele n-o consultă, construcția incidentă cuprinde vocative! Se scrie asta, negru pe alb, la pagina 741, vol. 2.

Al treilea item se referea la măsura versurilor. Dacă n-ai numărat corect silabele o dată în viața ta, ai pierdut 6 puncte, mai mult decât valorează singurul exercițiu de morfologie, pe care o studiem 8 ani, în sute de ore…
Și, dacă tot veni vorba, dacă n-ai scris un adjectiv propriu-zis, nu iei nimic, pentru că nu știi să le diferențiezi pe acestea de cele provenite din participiu. Dar, în aceeași Gramatică mi se spune, la pagina 141, vol. 1, că adjectivele propriu-zise includ și participiile și gerunziile adjectivizate. Ce facem!? Mie mi se pare important ca un copil știe să recunoască adjectivul, prepoziția, dar eu nu pot să-i dau nimic, nici măcar amărâtul ăla de punct, dacă n-a scris „prepoziție simplă”!

1. se dau: copil. bolnav de - de maan la: 17/12/2005 21:21:51
(la: Pentru orice problema exista o solutie)
1.
se dau: copil. bolnav de cancer. al meu.
ma preocupa moartea iminenta a copilului, sau cum se trateaza boala?

ai sa zici din prima ca problema-i cancerul si ca rezolvand boala il scapi de moarte.
am sa zic ca problema mea-i de fapt ca odrasla mi-e pe moarte.

2.
se dau: eu. bolnav de sida. copilul meu.
problema-i sida sau moartea ce-mi va lasa copilul orfan si fara sprijin in viata?


Daca in conditiile astea voi reusi sa privesc moartea ca pe un “dat” si sa afirm ca problema-i de fapt mortalitatea atunci voi fi depasit cu mult modul meu actual de-a-ntelege lumea si voi vietui deja in sfere superioare, fiindca daca azi odrasla mea s-ar confrunta cu moartea, numai la “numarul de decese cauzate de cancer intr-o anume perioada de timp” (=mortalitate) nu-mi va sta capul!

Asta ar fi, conceptual, problema medicilor si-a omenirii din care atunci nu-mi voi permite sa fac parte, intrucat in ochii acestei omeniri eu si copilul meu nu suntem decat un numar de dupa virgula, dintr-un tabel cu statstici.

In “rezume”, o fi Moartea ‘un dat’ dar iute devine necaz atunci cand ma priveste-n ochi.
#95700 (raspuns la: #95681) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Capul nevazut al lui Dumnezeu! partea 1 - de Polo Sten la: 07/07/2006 14:46:36
(la: de ce credeti in dumnezeu?)


Exista Dumnezeu sau nu?
Simplu :
1) Daca exista nu stim dar daca il acceptam ca exista atunci trebuie doar sa-l mai intelegem. Daca nu-l acceptam iar el exista . Imaginativa ca cineva va ajuta dar voi nu stiti ca a facut-o acel cineva.Credeti orice dar nu ganditi ,banuiti sau simtiti ca fost "mana cuiva".Sa gandesti ca totul ti se datoreaza in ast caz=gandesti slabut,sa banuiesti ca altcineva decat Autorul a inlesnit ajutorul =balbaiesti,sa nu simti cine e autorul=nu ai simt mai mult sau mai putin.Concluzia Nu ai luat "marele premiu"E clar ca Dumnezeu nu se arata asa cum am vrea noi.Daca sar arata am crede mai mult in El? Da? Fals Uitativa la un film in care capul actiunii e nevazut. Nu numai ca la toti le e frica mai mult de el doar ca sta in umbra dar tie ca si telespectator iti"impune " o curiozitate care face placerea de doua trei ori mai mare chiar daca ai vrea sa-l vezi odata.Dupa ce-l vezi ....tragi concluzii si te culci.Dumnezeu nu vrea sa ne culcam prea repede asa ca intarzie aparitia pana vrea El. In acelasi timp poate sa vada si cine gandeste ,simte sau banuieste mai bine. Concluzie Nu o sa stiti prea curand adevarul pipaibil spre satisfactia noastra si a vietii.
Deci nestiind cine e autorul poate nu e vina noastra ,da-mi vina pe creatie mama,tata,ajungand la Dumnezeu.Ei nu ne-au dat destula minte ,simt...insa nici nu sunt obligati sa defileze cu noi in frunte. Mai repara la noi ,ne mai schimba,mai o bataie, poate iese ceva pana la urma. Apropo ati vazut vreun conducator sau vreun om instarit care sa declare canu creada in Dumnnezeu? Oare de ce ...stie el e baiat istet. Fac o paranteza aici Cati dintre voi stiti a tine un secret chiar cu scopul ruperii unei maini. hahahaha o sa-mi spuneti depinde de secret. Vraja. Cand ajungeti a stii sa tineti un secret (cat de mic ar fi el) dar care dezvaluit ar face probleme "lumii nevinovate" atunci inseamna ca gandesti si esti puternic. Dar ce vorbim noi de a fi puternic. Era vorba de a intelege Nu?
Concluzie: Il accepti Este bine .De ce il accepti? Tu sti. Cel mai bine ar fi sa-l si simti zic eu.Comunicare. Sa-l intelegi ...si mai simplu.Uitati-va in jurul vostru la oameni si o sa intelegeti ce vrea El.Daca nu intelegeti inca,cum spuneam va mai repara va mai "bate" aveti destul timp sa muriti atotstiutori. Nu degeaba se spune sa-ti iei un batran daca inca nu ai. Insa cu toti vrem sa stim astazi.nu? asta depinde doar de voi.........nu Il faceti sa ajunga la bataie....la unii chiar nu se mai opreste
Va urma?..!!!






























































1-"si luna de ar stinge dorul - de (anonim) la: 07/07/2004 15:00:28
(la: O iubire neomodernista)
1-"si luna de ar stinge dorul parfumurilor doar in gand
tu ai pleca cu ei in rand"
2-"si sufletul in piatra de ti s-ar transforma acum
tu ai uita ca m-ai iubit candva"
1-"doar" nu isi are rostul in acest vers,apare ca un cuvant inutil de umplutura ce da impresia de muzicalitate versului insa nu este justificat, iar muzicalitatea este doar la nivel auditiv si nu cognitiv.Este un cuvant ce falsifica versul.
-cine sunt "ei"?In toata poezia nu ne oferi nici un indiciu.Oricat de neomodernista si plina de semnificatii vrei sa para ea trebuie sa aiba un fundament logic.Indiciul trebuie sa existe pentru a restrange sfera de simboluri.Nu trebuie sa ne lasi pe noi cititorii sa il gasim in orice ne vine noua prin cap.Tu esti un ghid al poeziei tale si trebuie sa ne deschizi un orizont de tine bine delimitat pentru a ne face sa intelegem mesajul pe care vrei sa ni-l transmiti .Ca mesaje si indicii putem noi sa gasim si fara sa citim poezia ta.Valoarea poeziei tale consta tocmai in faptul ca ne indrepti pe noi spre o sfera de idei mai mica decat generalul,ca altfel transformi poezia in eseu filozofic si isi pierde calitatea ei de poezie.
2-aceste doua versuri au logica impreuna insa contrazic tot ce ne-ai povestit tu pana acum in poezie.Daca lumea ar deveni mai sensibila,acesta este mesajul pe care ni l-ai expus pana la ultimele versuri,s-ar transforma in piatra sufletul lui.Ajungem aici la o contradictie logica.Efectul asteptat este cel de sensibilizare.Trebuie sa-ti organizezi sub alta forma ideile.Unele metafore mi se par bune in poezia ta insa alaturarea lor ar trebui sa fie alta.Iti dau o alta sugestie-incearca sa spui partea cu sufletul de piatra sub alta forma pentru ca expresia mi se pare foarte uzata.Reinventeaza ideea.Asa creezi ceva original.Nu te mai chinui ca "rand" sa rimeze cu "gand" si renunta la unele conjunctii care se repeta de prea multe ori,organizeaza-le altfel pentru ca in loc sa dea muzicalitate si sa valorifice procedeul repetitie aluneca in plictiseala.
-"acum" deasemenea nu isi gaseste rostul mai ales in contradictia pe care ti-am subliniat-o mai sus.
Raspuns pentru (1)si(2) - de Hypatia la: 11/10/2004 20:43:08
(la: Cine conduce lumea?)
Ma asteptam ca mai devreme sau mai tarziu sa fiu sanctionata pentru tentinte filosofice, dar stiu in Cafenea filosofi autentici, asa ca nu tine chestia cu filosofia.
Despre matematica rimaniana, sunt suficient de multi cafegii care pot face mai bine explicatiile si legatura dintre matematica si sociologie. Nu-i in dreptul meu sa dau explicatii matematice, caci nu vreau sa scriu vreo inexactitate.
Eu voiam sa spun ca preocuparea noastra pentru cine conduce lumea nu e una fireasca pentru omul de rand, care traieste in societatea de consum,adica euclidian. Ci mai degraba tine de iesitul din rand, de constientizarea locului nostru in lume, ceea tine mai degraba de lumea lui Socrate, Platon, dar si a lui Hristos.
Cel mai interesant e sa comparam cu contemporanii lui Hristos. Ei stiau cine conduce lumea dar nu acceptau. Stiti la cine ma refer:))))
Si cand a venit Hristos, propunandu-le altceva, o alta imparatie, ei -euclidieni fiind la minte, nu pricepeau nici in ruptul capului ce vrea sa zica Hristos, pentru ca era rimanian: "Imparatia Mea nu e din lumea aceasta."! Drept pentru care, stiti ce a facut cu El.
Asa si noi acum: cuminte si euclidian e sa nu ne mai punem atatea intrebari, sa nu mai suparam atat de multa lume, ci sa inghitim ce ne ofera ei prin presa.:)))
Ca si asa e prea mult! Vrei sa iesi din rand? Pui intrebari? Comentezi???? A, pai gandesti rimanian. Devine periculos:))
Mi-aduc aminte de o lectie in care le spuneam copiilor ca nu totdeauna 1+1=2, cu explicatiile pe care le-am gasit eu la indemana. Invatatoare era in clasa, pe picior de razboi, asteptand sa-mi termin explicatiile. La care n-a avut replica: sunt atatea familii care au fie 2 copii, dupa regula, dar sunt foarte multe familii care fie nu au nici un copil, fie au un copil, fie trei sau chiar mai multi. Deci, 1+1 nu fac totdeauna 2!
Priceput? :))
Hypatia
#24740 (raspuns la: #24719) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
1. Care este cuvantul favorit - de maimuta la: 04/05/2005 18:30:56
(la: Chestionarul Bernard Pivot)
1. Care este cuvantul favorit
Sinceritate
2. Care este cuvantul cel mai putin favorit
Tradare
3. Ce va face placere in mod deosebit
Sa fiu alintata si apreciata
4. Ce va displace cel mai mult
Oamenii perversi
5. Care este injuratura favorita
Iti f.. directia
6. Ce sunet va place
Pianul si natura cand se trezeste
7. Ce sunet/zgomot va displace
Plansul
8. Ce alta profesie v-ar place sa practicati
Actoria
9. Ce alta profesie nu ati practica nici in ruptul capului
Economist
10. Daca Raiul exista, ce ati dori sa va spuna Domnul cand ajungeti la Portile Raiului.
"Intra si nu pune intrebari"
1. Care este cuvantul favorit - de ivory la: 05/05/2005 16:17:37
(la: Chestionarul Bernard Pivot)
1. Care este cuvantul favorit
onoare
2. Care este cuvantul cel mai putin favorit
ipocrizie
3. Ce va face placere in mod deosebit
dragostea implinita
4. Ce va displace cel mai mult
Cruzimea si sadismul oamenilor
5. Care este injuratura favorita
pushca mea
6. Ce sunet va place
cantecul greierilor in noptile de vara
7. Ce sunet/zgomot va displace
soneria de la intrare duminica dimineata
8. Ce alta profesie v-ar place sa practicati
psiholog
9. Ce alta profesie nu ati practica nici in ruptul capului
administrator de retea :)
10. Daca Raiul exista, ce ati dori sa va spuna Domnul cand ajungeti la Portile Raiului.
“iti mai dam o sansa :)”
1. Care este cuvantul favorit - de Micul print la: 05/05/2005 22:43:17
(la: Chestionarul Bernard Pivot)
1. Care este cuvantul favorit
"Papanas"
2. Care este cuvantul cel mai putin favorit
"Bafta"
3. Ce va face placere in mod deosebit
Sa fac baie intr-o cada mare, pe muzica de jazz!
4. Ce va displace cel mai mult
Prostia si ipocrizia
5. Care este injuratura favorita
"O, cacat!"
6. Ce sunet va place
Cel produs de violoncel
7. Ce sunet/zgomot va displace
Claxonul masinilor
8. Ce alta profesie v-ar place sa practicati?
Spion
9. Ce alta profesie nu ati practica nici in ruptul capului
Guvernant
10. Daca Raiul exista, ce ati dori sa va spuna Domnul cand ajungeti la Portile Raiului.
Ma bucur ca ai crezut!
1. Care este cuvantul favorit - de Cassandra la: 07/05/2005 00:29:23
(la: Chestionarul Bernard Pivot)
1. Care este cuvantul favorit
Dimineata
2. Care este cuvantul cel mai putin favorit
Ipoteca
3. Ce va face placere in mod deosebit
Vacanta cu ai mei
4. Ce va displace cel mai mult
Obtuzitaea mentala
5. Care este injuratura favorita
Eat my shorts
6. Ce sunet va place
Crepitatia zapezii proaspete sub bocanci
7. Ce sunet/zgomot va displace
Scartzaitul cu tacamurile in farfuria goala
8. Ce alta profesie v-ar place sa practicati
Editor literar
9. Ce alta profesie nu ati practica nici in ruptul capului
Popa
10. Daca Raiul exista, ce ati dori sa va spuna Domnul cand ajungeti la Portile Raiului.
Sint Domnul Goe, vrei ciucalata?



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: