comentarii

cit ai clipi din ochi


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Jaques Prevert - de Ingrid la: 13/10/2003 13:41:24
(la: Cele mai frumoase poezii)
Lectia de Arte Frumoase

Dintr-un cos de paie impletite
Tatal alese un mic cocolos de hartie
Si il arunca
In chiuveta
In fata copiilor mirati
Rasari atunci
Multicolora
O floare mare japoneza
Un nufar instantaneu
Iar copiii tacura
Fermecati
Niciodata in mintea lor
Aceasta floare nu se va vesteji
Aceasta floare subita
Facuta pentru ei
Intr-o clipa
Sub ochii lor.

Traducere de Sanda Ungureanu
draga Cassandra - de wp la: 13/11/2005 11:00:20
(la: Ce credeti despre yoga)
Sa ma ierti, dar nu pot fi de acord sa punem semnul egalitatii intre Brahma si Dumnezeu. Zeul Brahma este unul dintre multitudinea de zei hindusi si nici nu este vesnic, pentru ca spun ei, hindusi, viata lui este o clipire de ochi a zeului suprem Visnu.
Dumnezeu este "Cel ce este si Cel ce era si Cel ce va sa vina" si despre care se spune "Demult ai intemeiat tu pamantul si cerurile sunt lucrul mainilor Tale. Acestea vor trece, iar Tu vei ramane: toate ca o haina se vor invechi si ca pe un vesmant le vei schimba si schimbate vor fi. Iar tu acelasi esti si anii Tai nu se vor sfarsi."
Despre ceea ce se "munceste": se vorbeste in yoga ca si in crestinism de abstinenta - yama, respectarea regulilor-nyama, postul-asana, concentrarea-dharana etc., dar este o diferenta fundamentala intre ele.
Crestinul face cele de mai sus si se roaga crezand in mila lui Dumnezeu care S-a intrupat, S-a rastignit si a inviat pentru a ne da posibilitatea de a deveni dumnezei, iar yoghinul, crede in eficienta initiatica a diferitelor tehnici si in eforturile sale, care sunt suficiente in a-l face sa devina Dumnezeu. Aparent poate, nu este nici o deosebire. In primul caz este vorba de smerenie, fara care, orice efort sau tehnica nu da roade, iar in cazul yoghinului este vorba de egocentrism/mandrie, cauza caderi si aici vorbesc despre crestinism.
Vorbesti despre mari mistici medievali, insa nu vorbesti de loc de parintii biserici primare si de lucrarile lor.
Iti dau dreptate, cand afirmi ca, exista o influenta orientala in mistica occidentala. Insa, o comparatie intre ce insemna meditatie si contemplare in mistica occidentala si cea orientala vs. ce inseamna ea in ortodoxie scoate la suprafata diferentele, care tin de fond. Nu sunt acelasi lucru si ceea ce doresc sa subliniez, pentru ca ai facut o remarca referitoare la contemplatie, este ca in ortodoxie contemplatia si nu numai, sunt exclusiv un dar de la Dumnezeu si nu rodul unor eforturi personale. Poate ceea ce spun, pare banal si nesemnificativ insa acestea fac diferenta.

Slava lui Dumnezeu, ca inca mai exista mari traitori ai ortodoxiei atat la noi in tara cat si in Muntele Athos. Poate si in alte locuri, dar ma limitez la ceea ce stiu.
Referitori la revelatiile misticilor crestini si de primirea lor de catre istorie ar fi multe de spus, insa nu este foarte important ce anume a fost bine primit de istorie, ci ceea ce este bine placut in fata lui Dumnezeu.
Cel putin pentru unii...

Paul
#87129 (raspuns la: #87093) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cassandra - de wp la: 18/11/2005 17:30:40
(la: Ce credeti despre yoga)
Imi ceri ceva, nu tocmai usor. Am sa incerc totusi. Cred eu insa, ca ar trebui sa plecam de la Scriptura si apoi sa ajungem la Sfinti Parinti pentru ca in tot ceea ce au spus ei, au incercat sa ramana in cadrul oferit de aceasta.
Astfel in Epistola intai catre Corinteni a Sf. Apostol Pavel capitolul 12 se numeste "Despre darurile duhovnicesti si dreapta lor intrebuintare". Iata cateva fragmente, zic eu, relevante:
1.Iar cât priveşte darurile duhovniceşti nu vreau, fraţilor, să fiţi în necunoştinţă....
4. Darurile sunt felurite, dar acelaşi Duh.
5. Şi felurite slujiri sunt, dar acelaşi Domn.
6. Şi lucrările sunt felurite, dar este acelaşi Dumnezeu, care lucrează toate în toţi.
7. Şi fiecăruia se dă arătarea Duhului spre folos.
8. Că unuia i se dă prin Duhul Sfânt cuvânt de înţelepciune, iar altuia, după acelaşi Duh, cuvântul cunoştinţei.
9. Şi unuia i se dă întru acelaşi Duh credinţă, iar altuia, darurile vindecărilor, întru acelaşi Duh;
10. Unuia faceri de minuni, iar altuia proorocie; unuia deosebirea duhurilor, iar altuia feluri de limbi şi altuia tălmăcirea limbilor.
11. Şi toate acestea le lucrează unul şi acelaşi Duh, împărţind fiecăruia deosebi, după cum voieşte.

Cred ca, acest pasaj din Scriptura este suficient de relevant referitor la faptul ca in crestinism atingerea celor mai inalte experiente mistice sunt un dar si ca ele nu se pot dobandi prin tehnici.
Oameni induhovniciti au diferite daruri sau mai multe daruri, insa nu le au pe toate. In diferite scrieri duhovnicesti si patristice poti vedea ca marii traitori, nu isi alegeau darurile primite si nici nu exista vreo tehnica de a dobandi vreun dar anume. Nimeni nu se putea stradui printr-o tehnica anume sa dobandeasca, de exemplu, darul vindecari sau al inaintevederi.

Din filocalii, pentru moment, am gasit un pasaj care, consider eu, este suficient de relevant:
"Si nimeni nu este pricinuitorul pierzaniei sale, decat voia sa. Iar al mantuirii este Dumnezeu, Care a daruit dupa existenta fericita, cunostinta si puterea, pe care nu le poate avea omul in afara de harul lui Dumnezeu." Asta spune Sf. Petru Damaschin in filocalia 5.
Probabil ca mai sunt si alte citate, insa imi este greu sa le caut acuma.

Spui ca, gasesti exemple contrarii la faptul ca experienta mistica in ortodoxie este un dar si nu ceva dobandit ca urmare a exersarii unei tehnici.
Nu stiu cum ai citit si cat, din scrierile Sf. Parinti sau alte scrieri relevante din ortodoxie sau daca, ai incercat sa faci ceva din ceea ce sfatuiau acestia sa facem. Insa daca te apleci cu staruinta asupra acestei probleme, vei vedea ca nu exista tehnica, ci eventual sfaturi, despre cum se poate omul despatimi. De altfel, asa si scrie la inceputul filocaliilor; “Filocalia sau culegere din scrierile Sfintilor Parinti care arata cum se poate omul curati, lumina si desavarsi.”
Nu exista o cale, metoda, tehnica care sa spuna ce anume sa faci foarte exact ca sa obti ceva anume. Tot ceea ce se afirma in diverse scrieri si in Scriptura ca tel concret si final este mantuirea, insa si aceasta este din mila lui Dumnezeu si nu datorita stradaniilor personale.

Daca imi ingadui, as sugera, pentru cazul in care, doresti o lamurire obiectiva asupra acestui subiect, fara sa citesti 12 volume, sa citesti cartea parintelui profesor Dumitru Staniloae „Ascetica si Mistica bisericii ortodoxe”. Daca nu ma insel o gasesti la editura Humanitas, sau daca nu o gasesti, pot sa o primesti de la mine.

Legat de Brahma. In explicarea ciclurilor cosmice din perspectiva hindu se vorbeste despre „o zi a lui Brahma” care este numita o perioada cosmica – kalpa, iar viata lui este doar o clipire de ochi a zeului suprem Visnu. Cei drept, se afirma ca, sfarsitul lui Brahma inseamna distrugerea universului....
De aceea spuneam ca, eu, nu vad un concept clar despre divinitate in hinduism.

Paul
#88656 (raspuns la: #88319) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Continuare Maria versiunea 2 - de Sibipot la: 06/12/2005 16:35:19
(la: sa facem un film!)
Trec anii si sunt neiertatori si haini. Ce n-ar da sa fie iar ca acum douzeci de ani. Si pe Mihai l-ar vrea la fel. Dar ceasul nu poate fi dat inapoi....

Nu stia ce sa mai spuna. Ar fi dorit sa-l certe pentru disparitia fara nici un avertisment. Stia ca totul a fost calculat, pentru ca altfel nu propunea aceasta intalnire. Privi spre Mihai si deodata il vazu ca ceva il macina. Freca fara rost un pahar iar privirea statea tinta pe acel pahar. Ceva in sufletul lui se sbatea, poate ca il chinuia groaznic pentru ca pe chipul lui se citea suferinta. Ce sa mai lungim vorba, el acum cauta modalitatea de a se justifica pentru "fuga " rusinoasa de acum douzeci de ani. Privi la pendula de langa usa de la intrare.
-Peste o ora am sa ies din tura. Maria, cate am sa-ti spun?...
-Si eu , Mihai...
O ora se spune ca nu-i prea mult. Mariei aceasta ora parea sa fie o vesnicie. Tot la cateva secunde privea la pendula si parca acele se oprise, doar pendului se misca ceva mai lent iar ticaitul era inervant de rar si tare. O loveau ca un traznet pe creier.
Masa din colt s-a eliberat. Cei doi au plecat incatusati in imbratisarea lor de parca erau un singur trup. Maria le ura in gand fericire si nimic sa nu-i desparta, ca despartirea este tare grea. O stie pe propia ei piele. Atatia ani a asteptat. De multe ori se intreba daca merita. Mihai o parasise ca un las fara nici o vorba. E drept ca la ultima lor intalnire avea un comportament ciudat. Era trist si putin nervos. Atunci i-a venit ideia propunerii sa se intalneasca peste douzeci de ani. Ce oare ce il facuse, ce resort interior porni aceasta propunere? Maria atunci nu a stiut.
In sfarsit a trecut ora si colegul a luat in primire inventarul cu toata repeziciunea. Mihai imbracat la costum, cu trandafir ros la butoniera, sprijinind-o de mana a invitat-o la masa lor din colt. Abia acum Maria a vazut ca masa din colt avea o placuta:REZERVAT.
S-a asezat pe canapeaua pe colt capitonata cu piele si deoadata s-a simtit ca atunci. N-o mai interesa minic. In sfarsit s-a intalnit cu omul iubit. Au incercat multi dar niciunul nu i-a cucerit inima, ea fiind deja data. E drept asteptarea fost grea si de multe ori se hotarase sa sfarseasca odata si primul care o va cere va fi acceptat. Dar cand venea momentul se razgandea si iar era singura cu gandurile, speranteledar mai ales chinurile ei. Pana la urma era si ea femeie si nu un bot de siga fara suflet. In tranvai un mos o pipaia pe fundulet. Prima isbucnire a fost sa-l plesneasca si sa-l ocarasca. Pentru moment si-ainchiăpuit ca-i Mihai, el o mangaie tandru si in visarea ei se trezi ca ceva placut o moleseste. O senzatie pe care nu a avut-o niciodata si care-i invaluia tot corpul, toata fiinta ei. Utase de tot ce-i in jurul ei, ea plutea in alte sfere, pe alte meleaguri unde nuexista decat fericire si placere. Vatmanul o trezi din visare spunandu-i ca a ajuns la cap de linie. Ea tinea bara in mana iar mosul disparuse. A coborat fara sa stie incotro s-o ia. S-a urcat in primul tranvai care pleca si a coborat la statia Rebreanu.
-Mihai cum ai putut...
Intentia a fost sa-l certe dar intalnindu-i privirea s-a oprit. Acesti ochi cereau iertare si indurare.
-Stiu ca esti suparata pe mine dar cred ca venind azi aici, inseamna ca ai puterea sa ma ierti. Maria sa stii ca nu am fugit de tine. In noaptea despartirii noastre nu am pus geana in geana. As fi vrut sa vin la tine si sa-ti spun adevarul. Dar ceva ma retinea. Nu ca nu as fi avut incredere in tine ci pentru ca vroiam sa te feresc de o suferinta si mai mare, o suferinta aproape mortala.
Mihai ii mangaia mainele peste masa. Ar fi vrut sa o tina in brate, asa ca la ultima lor intalnire.
-Maria, atunci nu de tine fugeam ci de securitate. Planuisem cu un prieten sa plec, mai ales ca imi aranjase ceva la Paris. A doua zi am fugit si dupa multe peripetii am ajuns la Parisul mult visat. Tot timpul ma gandeam daca securitatea stia de legatura noastra si daca nu ai fost cumva arestata. Speram sa nu fie asa. La Paris nu a fost asa cum ma asteptam si dupa circa doua luni, printr-un prieten de nadejde ti-am trimis o scrisoare. Mi-a spus ca adresa nu mai exista ca acea casa era demolata. Nu stiam unde sa te mai caut. Am incercat la liceul tau dar deja dasusesi bacalauratul si nu mai avem cum sa te gasesc. Negasindu-mi mai nimic de lucru am acceptat sa ma inrolez in legiunea straina cu contract pe zece ani. Vai de viata mea prin cate am trecut, mai bine nu-ti povestesc. Dupa ce treburile s-ai schimbat aici m-am intors. Am fost tare fericit sa gasesc acest local in picioare. Ma rugam la Dumnezeu sa nu fie demolat si iaca Dumneze, Dumnezeul nostru al iubitilor, mi-a ascultat ruga si-i aduc multumiri. Am facut tot posibilul sa ma anagajez aici si sa te astept. Iaca acum asteptarea mi-a fost rasplatita. Te am alaturi si pot sa te strang la pieptul meu.
Mihai o cuprinse cu bratul si o stranse la piept cu un usor tremur de emotie. Cat de mult asteptase aceasta clipa ca nici nu mai spera. Mereu o vedea pe Maria cu o droaie de copii in jur si cu un sot bardahanos si cu o moaca de betiv. Acum era alaturi de el si nici nu indraznea s-o intrebe despre viata ei, despre trecerea acestor ani...
-Mihai, hai sa plecam de aici...
-Da iubitra mea, mergem unde vrei tu...
-Hai la tine, ca eu stau intr-un apartament cu parintii. Ai dreptate atunci eram pe mutate. Casa a fost demolata iar asta l-a afectat enorm pe tatal meu care o facuse cu mainele lui si numai el stie cat de greu i-a fost.
-Numai ca eu stau intr-o camaruta cat un chibrit.
-N-are importanta, o masa si doua scaune unde sa taifasuim si sunt deajuns.
Pe drum Mihai a cumparat ceva dea le guri, o sticla de sampanie dar si una de lichior de cacao.
Camaruta era mica undeva pe Carol la ultimul etaj al unui bloc. Abia te puteai misca intre micul pat, masa din colt si chiveta de dupa usa. Mihai a asezat masa punand la mijloc un sfestnic din argint cu doua brate in care a infipt doua lumanari; una alba si una roz. Cat ai clipi din ochi a aranjat un platou cu ceva mezel, branzeturi si rosii, a pus sticlele pe masa si pahare adecvate pentru fiecare bautura in derptul fiecarui tacam.
-Zic sa inchinam in cinstea reantalnirii noastre. Ce doresti?..
-Normal ca sampanie...
Dopul pleca din sticla cu zgomot ce o facu pe Maria sa scoata un usor tipat si sa-si prinda capul intre maini. Apoi se lipi de Mihai care turna in pahare. Lua paharu si-l privi in lumina becului. Bule mici se ridicau incet la suprafata. Atinci isi imagina, o clipa ca acele bule sunt incarcate cu fericire si-i veni sa le soarba pe toate. Sa nu scape niciuna. Duse paharul la gura si bau dintr-o suflare tot continutul de lichid ce o pisca placut in ceru gurii. Dintrodata devni vesela.
-Mihai canta-mi ceva, ce stii tu mai bine, parafraza vechiul cantec.
Mihai isi drese glasul si incepu sa cante abia soptit La casuta cu zorele.
Maria s-a asezat pe scaun invitandu-l sa ia loc pe celalalt scaun.
-Sa gustam ceva, a propus Maria, nestiind ce sa faca mai intai. Mihai printre imbucaturi mai recita cate o poezie sau canta franturi din vechi cantece. Nu le uitase dovada ca le repetase mereu.
Timpul trecea acum cu repeziciune. Afara inceuse sa apuna soarele. In camaruta se facuse zaduf iar Mihai a dat sa deschida fereastra.
-Nu Mihai, nu deschide, ca mie mi-au ingetat picioarele. Mai bine ma urc in pat.
Mai sa fie, sa-i inghete picioarel acum in miez de vara, in luna lui cuptor? Mihai a inteles mesajul.
-Urca daca vrei si fa-te comodă.
-Nu vreu sa sifonez rochia sper ca nu te superi daca o scot.. si incepu sa se dezbrace de rochia, pe care acum Mihai vazu ca-i roz, culoarea lui preferata.
Miaria se urca in pat si ii facu si lui loc.
-Scuze, am sa vin si eu langa tine ca azi am stat numai in picioare si ma doare groajnic mijlocul.
-Vino alaturi iubite...
Lui Mihai intrecu prin cap versurile lui Minlescu:
"Si-asa, tacuti
Ca doua umbre, trintiti pe maldarul de flori
Sa-ncepem slujba-n miez de noapte
si miine s-o sfirsim in zori!"
Maria s-a cuibarit la pieptul lui. Un usor tremur facea sa-i vibreze tot corpul. Mihai o tine strans in brate simtindu-i repiratie calda pe pieptul desgolit, pe care mana catifelata a Mariei il mangaia usor...

Si maine este o zi... poate mai buna!
#93279 (raspuns la: #93203) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ioi - de Belle la: 25/05/2006 16:05:33
(la: Trancaneala Aristocrata "9")
probabil ca vreo 40%.... ai pus-o! ;)))
la inaltimea ta nu e exagerat de mult (desi daca te duci in romania o sa se spuna "ai vazut ce s-a ingrasat ca porcul" hehehehe) dar ti-ar sta mai bine la 180 si te-ai simti mai bine. iti spun ca am simtit diferenta pe pielea mea dupa ce dadusem jos cele 30lbs si m-am lasat de fumat, le-am pus la loc cat ai clipi din ochi si ma simteam de parca aveam nevoie de-o roaba sa ma care altii de colo-colo. inchipuie-ti ca e ca si cum ai avea niste saculeti cu nisip legati in jurul corpului si pe care trebuie sa-i cari dupa tine peste tot, nu-ti vine sa faci greva foamei?????
#124256 (raspuns la: #124255) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de andrushca la: 15/08/2007 13:18:32
(la: Recunoasteti replica? )
Cu sange tanar pulsand in talpi obraznicite pornesc. Drumul se deschide serpuitor, marginit de visul de mai al salcamilor infloriti.

Ca o melodie in ritmuri din ce in ce mai indracite, o larma de joc se afunda in soaptele padurii.

Senin de cer in mijlocul innorarii ce zvacneste a verde la mangaierea vantului. Se iveste o pauza de soapte.

Voci tinere rad trecerii in fata. Contexte de cantec se improvizeaza. Trupuri tinere isi intind mainile parca pentru a da jos stele inca nerasarite. In valsul cuvintelor zdrobite in zambete clipa deschide ochii larg.


#227285 (raspuns la: #227284) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Guinevere - de Valix la: 09/11/2007 00:04:05
(la: Cuvinte de cenuşă)
Clipesc din ochi si nu-mi vine sa cred ce soare imens mi-ai ridicat in fata:frumusete neterminata!Am sa ma duc pe poteca acestei idei.Chiar daca nu sunt Vania si n-am scris scrisori Liei!
#253809 (raspuns la: #252598) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
honey - de Horia D la: 10/02/2008 01:59:33 Modificat la: 10/02/2008 02:00:43
(la: Piercing-urile la babuini sau cum se pot rezolva conflictele in cafenea)
pai tocmai asta e problema:))
iepurasul nu are destula piele pe el:))
de fiecare data cand inchide ochii, beleste p#$a:))
si de-aia ei se masturbeaza clipind din ochi.
Deci daca-s moti, si inchid ochii, au un zambet de nu incape in nici o poza:))
#284227 (raspuns la: #284223) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
r3sp3ct - de Intruder la: 26/05/2008 17:44:55
(la: Iubirea ! Un sentiment ciudat ...)
ne dorim o persoana care sa ne inteleaga , sa ne fie alaturi mai tot timpu , sa fie acolo sa ne imbratiseze cand simtim nevoia plus restu acestor "doruri" , pentru ca unii/unele ducem lipsa .

ce zici 'mneatale nu-i iubire, e inghetata de capsune, d-aia la cornet care ti se preliiii-iiinge pe desh'te, pe barbie si pe urechi.
cand ai sa-ntalnesti o persoana pe care ai s-o intelegi la prima clipire de ochi...cand ai sa-ti doresti ca acea persoana sa fie una cu tine si sa te confunzi cu ea...cand o sa-ti fie dor de acea persoana si 5 minute cat cumpara o paine...cand n-o sa concepi nicicum sa te mai desprinzi din bratele ei si cand nevoia de acea persoana e ca nevoia de aer...sa mai faci o confa. :D
ai sa vezi atunci ca fluturasii (la stomac?) e o expresie idioata si cine a inventat-o nici macar nu le-a avut cu anatomia...cred ca se gandea la emotiile de examen!
nu sunt "fluturasi" ci shenile de tanc, tropait de Brachiosaurus, seism de gradul 8 pe scara Richter (nu te gandi la orgasm, care e bomba atomica! :D)
aaaa...si nu la stomac, ci mai jos, in pelvis.

acei fiori la primul sarut cu o fata ...
pfffft...ala a fost sarut? imi pocneau sireturile de emotie...prost!

in viata amoroasa de curand inceputa :)
... Ce Vremuri :X

mda. la mine, a fost un fiasco - prima data (...chiar si a doua, a treia...daca stau sa ma gandesc) dar mi-am dat seama mai tarziu. mai bine...
ea...acea persoana a fost prea doamna sa mi-o zica de la obraz, sau i-a fost mila de mine cand m-a vazut cu pantalonii in vine, sau...naiba stie ce-o fi fost in capu' ei.

subiectul nu e special, e fumat demult si epuizat pana la filtru.

Legenda cainelui-legenda populara romaneasca - de Areal la: 14/09/2008 14:34:09
(la: BASME si POVESTI)
A fost odata, demult, demult, un cioban care-si pastea turma lui de oi intr-o poiana frumoasa, din apropierea unei paduri; iar colo mai departe, spre rasarit, isi avea ciobanul stana. Dar tare greu ii era bietului om sa umble, cand avea nevoie, la agonisita lui... si stiti de ce?
N-apuca sa se departeze oleaca si, cat ai clipi din ochi, iesea din padure nasul oilor, un lup, care-i hartapanea pe toata ziua cate-o oaie. Ca n-avea omul pe nimeni altul sa-i fie pazitor al turmulitei lui.
Azi asa, maine asa... s-a luat ciobanul de ganduri, ca nu putea sa se dedulceasca in voie de munculita lui; iar daca se dedulcea, pierdea oile. Da asta pana intr-o zi, cand uite ca nimereste la turma un oaches batran, cu barba alba colilie si parul pana-n calcaie. Ba avea si niste chei la brau.
-Buna ziua, mai ciobane.
-Multumim dumitale. Da incotro?
-Pana aici, mosicule. Rogu-te, fie-ti mila si da-mi olecuta de cas, ca sunt calator si de foame ma abatui pe aici. Crede-ma, tata, ca de foame nu vaz inaintea ochilor.
-He, mosule, zise ciobanul, ti-as da cu draga inima, da nu pot, pacatele mele.
-De ce?
-Apoi, cum ma departez, vine un lup din padurea ceea si-mi hartapane o oaie; ba-mi mursica si din celelalte.
-Asa? Apoi du-te fara grija, daca e numai p-atata, ca pazesc eu in locu-ti.
-Bine, ma duc.
Si a plecat ciobanul. Dar lupul, atunci atat i-a fost. Cand se uita unchiasul, il vede venind cu limba scoasa dinspre padure si... gadina da figa la turma...
Da atunci ce sa vezi dumneata? Unchiasul odata scoate din san doua mere si le arunca inaintea lui, asa ca se dau de-a dura pe langa turma... S-apoi, minune... S-au facut din cele doua mere doua lighioi, amandoua la fel cu lupul, dar ceva mai mici; lighioi care pana atunci nu mai fusesera pe pamant.
Si lighioile acelea, in graba au inceput sa se crete furca cu lupul, sa latre la el si inainte de a-si apuca lupul tainul, sa-l goneasca spre padure.
Asa! Si mosul se uita cu bucurie la fapturile zidite de el; iar oitele pasteau in liniste.
Atunci soseste si ciobanul cu casul si vede minunea. Pricepe ca e la mijloc putere dumnezeiasca; cade in genunchi inaintea unchiasului si incepe sa intrebe:
-Doamne, Doamne! Spune-mi! Cine esti de-mi facusi atata bine?
-Eu sunt Petre! Si ti-am facut binele asta, drept rasplata ca ai avut si tu inima buna cu mine.
-Asa? graieste ciobanul si incepe sa se inchine. Iarta-ma dar, Sfinte Petre ca nu am stiut de la inceput cu cine graiesc.
-Nu-i nimic, omule! Mai bine scoala si asculta aici. Vei sti ca lighioaia aia cea mai haidosa e caine, iar cealalta e catea. Din ele are sa se traga d-aici inainte neamul cainilor, care or apara in toata vremea turmele si toate vitele de lupi.
Si dupa ce vorbi astea, cainii se intoarsera de la padure si incepura sa se apropie de om, sa se milcosesca, sa se dagarteze pe langa el si sa-l linga pe haine.
Iar unchiasul, dupa ce facu cateva semne spre oi si spre caini, semn de binecuvantare, incepu sa se indeparteze incet, incet, pana pieri intr-o lumina orbitoare!
-Mare e puterea ta, Doamne! Zise iarasi ciobanul, cand mai vazu si asta si iarasi cazu in genunchi si multumi Sfantuletului.
Si asa, vezi? Din merele alea se trag cainii de astazi. D-aia cainele nu e spurcat. El saracul, e cel mai credincios prieten al omului si in toata vremea se roaga asa Celui de-Sus si lui Sfantu Petre, ziditorul lui:
-Doamne, Doamne! Sa traiasca stapanii mei si sa faca noua feciori; sa traiasca apoi feciorii, ca sa iasa fiecare cu cate-o imbucatura in mana, sa-mi dea, sa ma satur si eu.
Nu zice ca pisica:
- Doamne, Doamne! Sa moara toti din casa; sa ramana doar o baba si sa fie si aia oarba, ca sa-i pot lua eu din mana, orice-mbucatura.

monte - de alex andra la: 14/12/2008 20:40:03
(la: jurnal de bord (41))
Cat ai clipi din ochi:)
#372611 (raspuns la: #372610) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sandale minune de sex - de thebrightside la: 02/02/2009 10:21:58
(la: Spatiu pentru tavalit de ras)

Un cuplu era in vacanþa în Pakistan.
La un moment dat, fiind la cumparãturi, au intrat într-un mic magazin de sandale.
Din interior au auzit pe cineva cu accent pakistanez zicând:
- Am niste sandale speciale de care voi doi sunt sigur ca aþi fi interesaþi. Cu ele se poate face sex salbatic, cum face o mare camilã a deºertului.
Sotia era fascinatã de relatarea pakistanezului, dar soþul ei simþea cã nu are nevoie neaparatã de ele, considerându-se un maestru al sexului.
- Cum ar putea niºte sandale sã îmi mãreasca potenþa ?
Pakistanezul a replicat :
- De ce nu le incerci ºi vezi de unul singur ?
Imediat ce ºi le-a pus în picioare, privirea lui a devenit sãlbaticã. Era ceva ce sotia lui nu mai vãzuse de mulþi ani - putere sexualã purã. Cât ai clipi din ochi, soþul l-a împins pe pakistanez, l-a aruncat pe masã ºi a început sã traga cu nerãbdare de pantalonii tipului.
În tot acest timp pakistanezul zbiera, cât îl þinea gura :
- LE-AI PUS INVERS !! LE-AI PUS INVERS !!
*** - de proletaru la: 27/03/2009 10:08:45
(la: Spatiu pentru tavalit de ras)
Un cuplu era in vacanta in orient .
La un moment dat, fiind la cumparaturi, au intrat intr-un mic magazin de sandale.
Din interior au auzit pe cineva cu accent pakistanez zicand:
- Strainilor! Va rog, intrati! Poftiti in umila mea pravalie! Cei doi au ascultat indemnul.
Pakistanezul le spuse:
- Am niste sandale speciale de care voi doi sunt sigur ca ati fi interesati. Cu ele se poate face sex salbatic, cum face o mare camila a desertului. Sotia era fascinata de relatarea pakistanezului, dar sotul
ei simtea ca nu are nevoie neaparata de ele, considerandu-se un maestru al sexului, asa incat il intreaba pe vanzator:
- Cum ar putea niste sandale sa imi mareasca potenta ?
Pakistanezul a replicat :
- De ce nu le incerci si vezi de unul singur ?
Ei bine,sotul, dupa ce s-a consultat un pic cu sotia lui, s-a hotarat in cele din urma sa le incerce. Imediat ce si le-a pus in picioare,privirea lui a devenit salbatica. Era ceva ce sotia lui nu mai vazuse de
multi ani - putere sexuala pura. Cat ai clipi din ochi, sotul l-a impins pe pakistanez, l-a aruncat pe masa si a inceput sa traga cu nerabdare de pantalonii tipului.
In tot acest timp pakistanezul zbiera, cat il tinea gura :
- LE-AI PUS INVERS !! LE-AI PUS INVERS !!

AnAmica..whatever..:) - de monte_oro la: 05/06/2009 19:35:33
(la: Dialogurile acvilei)
Pai... hai sa-ti imaginezi asa... dupa ce ii spune ca o sa plece... da???.:) ea...concluzioneaza..intrebatoare...deci, nu stai...Si-acum...stai o clipa cu ochii inchisi...si incearca sa vezi...Da...el va pleca... insa, de fapt, ramane acolo... partea aceea esentiala a sufletului sau dupa cum va fi fost mereu acolo. So...e o plecare doar aparenta...a trupului dus de haine...o plecare..”la vedere”... doar... Deci...”sunt”..:) Hmmm...de mult n-am mai explicat asa...vreun cuvant....de-al meu...:) Sper sa fi fost cu folos...
Socul nu mi-a fost provocat de o secventa tare pentru ca am citit si vazut destule, mult mai dure, ci de momentul aparitiei frazei in conditiile in care tipul vorbeste toata cartea despre iubita sa pe care o idolatrizeaza, despre fiecare gest al ei care oricat de banal ar parea la altcineva facut de ea e dumnezeiesc. Pana la momentul relatat de mine ( si dupa el) femeia prezentata de iubitul sau era intruchiparea perfectiunii din punctul sau de vedere. Pana in acel moment nici eu nu i-am gasit cusur. Eram indragostit de ea la fel. Dar fraza aia m-a dezumflat. Socul a constat in surpriza aparitiei frazei si naturaletea cu care el vorbea despre asta, de parca ea isi trecea mana prin par sau clipea din ochi iar el o privea topit de iubire. Cand citesti o carte plina cu picanterii, cu scene grotesti sau erotice, scarboase ori violente, nu esti surprins de una mai altfel, mai dura decat celelalte dar cand vezi un film romantic ce pana la jumatate iti stoarce lacrimi si apoi intr-o clipa o da in hard porn esti chiar socat.
Homo Stultus - de latu la: 14/11/2010 18:18:56 Modificat la: 14/11/2010 18:21:47
(la: Confa alex andrei si-a lui latu)
Ma bucur mult ca esti iara sanatos!
Stiu ca esti, pentru ca un om chinuit de gripa, guturai sau simple dureri de cap, n-ar fi injghebat asa-ntrebare/tema...:)

ok.
Mi-ar placea sa stiu a trece suveran peste caldaramul alunecos, fara a pierde vreo clipa din ochi albastrul zarii si din suflet incredintarea intalnirii cu orizontul.
Mi-ar placea sa am taria sa-mi inalt gandul in taramuri cu soare vesnic, sa astern vreo doua ganduri pe memorie, respirand aer curat cat cuprinde si revenind apoi la masa de birou inconjurata de apasari.
Mi-ar placea sa fi vazut jumatate din ceea ce ochii mintii ei stiu sa vada, sa compuna, sa viseze si sa transpuna, pentru ca mi-ar placea sa ma pot bucura asa cum puteam odata si ea inca poate, vazand un mugur la prima-i intalnire cu primavara.
Sunt doar cateva schitze, dar ar intregi imaginea idealizata pe care ea a prezentat-o si din care am dedus cam care ar trebui sa fie tzelul dezvoltarii mele, in cazul in care as deveni un highlander.
Sigur ca ar trebui pentru a atinge tzelul, sa renunt la o gramada de insusiri, asupra carora n-as vrea sa insist pentru a nu depasi cele 5000 de caractere admise si a caror prezentare, pe de alta parte, nu poate fi trunchiata.
*** - de cuminte la: 23/12/2010 15:16:51
(la: Alt eu alta viata?)
"Deci in aceasta ordine de idei privind trecutul cuiva... aproape ca poti sa-i prezici viitorul...NU?"


Nu. E adevărat că noi argăţim la poarta Universului şi ne luăm lefurile-n dupaci ori în pitaci graşi - în funcţie de fapte şi intenţii -, însă Dumnezeu e cel care ne poate scoate din această cauzalitate cât ai clipi din ochi.
N-o fi de ajuns o geană necăită şi n-o fi primit prinosul lacrimilor nerugătoare (sau da, că or fi taine), dar e clar că Dumnezeu e cel care-l desprinde pe muritor de trecutul său şi-l îmbăiază într-un prezent nou nouţ, pregătindu-i haine viitoriceşti curate.
doar o clipa e de ajuns... - de (anonim) la: 31/08/2003 06:49:02
(la: Poveste din liceu, in cheie nostalgica.)
citind blogul tau despre o poveste din liceu, mi se confirma ipoteza mea cum ca in viata trebuie sa fim tot timpul cu ochii deschisi si sa anticipam clipa ce ne-ar putea schimba destinul: CLIPA DE NEATENTIE!
sunt convinsa ca fata despre care ai scris si-a avut visele sale de adolescenta, a crezut ca le va putea transforma in realitate,iar in increderea ei in ea insasi s-a lasat dusa de valul succesului temporar avut in liceu, uitand sa lupte in continuare pentru idealurilel sale si sa se pazeasca de aceea clipa ce i-ar putea schimba cursul vietii.doar o clipa de neatentie este de ajuns si totul ia forma opusului ce l-am dorit!
Ai ochii verzi?! - de One_Last_Dance la: 08/04/2007 14:11:02
(la: Poveste)
Am scapat... traiesc,pentru o clipa, din poezie.
Sunt fericita. E o fericire care m-a absorbit sau pe care am asimilat-o,indentificandu-ma cu poezia TA...
Frumos.
Traiesti cu adevarat.

TU...
"Ai ochii verzi?!"
Eu...
Am zambetul cu genele plecate.
- Iarta-ma ! Nu mai fac ! zise melcoiu dracului cu ochii iesiti din orbite si... - de Gaza la: 25/09/2007 18:38:20
(la: joc: ''Completeaza fraza'' )
...isi linse buzele pofticios la vederea unei frunze fragede de cucuta.
Unul dintre ochi clipea inaintea celuilalt...
#237015 (raspuns la: #236986) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...