clasicismul contribuie la formarea tinarului creator

Am citit comentariile despre subiect si nu este surprinzator ca pentru unii totul a fos rau si vad serviciul militar in negru . Realitatea este ca pentru multi si in special pentru cei proaspati intrati la facultate, armata a fost probabil prima experienta cu lumea adevarata care poate fi destul de potrivnica uneori. Da, in armata unii se descurca altii platesc ponoasele sau platesc pentru greselile altora. Sigur, mancarea nu e grozava, imi amintesc ceaiul cu bromura, dar cat de buna este mancarea de la magazin de multe ori si cate otravuri chimice sunt in ea?. Ca mai toate experientele uneori dificile, armata contribuie la formarea personalitatilor si caracterelor. Este interesant de vazut in momentele grele cine reuseste si cine se tanguieste.
Dan Ghiocel

Domnul Botea spune ca " Imi pare insa rau sa vad ca aveti o parere atat de proasta despre avocati."
Si la agorafoto.com, la discutia incinsa de la http://agorafoto.com/viewtopic.php?t=272 se spune:

"Ceea ce m-a deranjat insa a fost dispretul cu care dl Lazar a vorbit despre avocati in general, punandu-i pe toti intr-o oala, impreuna cu fanii echipei steaua, posesorii de maybach, populatia romaniei si cred ca lista continua. "

De unde reiese ca am eu parere proasta despre avocati, nu stiu. Dimpotriva, am spus ca ei sunt mari dirijori si intorsatori de situatii si asta e viata, un avocat bun trebuie sa demonstreze ca frigul e cald, alba e neagra si stingul e dreptul. Nu vad unde e jignirea; dimpotriva, cred ca pentru a fi avocat bun trebuie sa ai glagorie si charisma.
Ma rog, sigur, fiecare intelege ce vrea din orice text - asta arata ca sunt mult mai multi avocati decit credeam in fiecare din noi.

Domnul Pazvante care spune ca a facut treaba cu situl care a pornit discutia si-a cerut scuze si la agorafoto, dar a fost mazilit; ma rog, pe softpedia se zicea ca are 17 ani, aici zice ca are 20; eu am zis undeva aici mai jos o fraza care a scapat - am zis pupat piata endependenti; si ce se uita, e ca nu m-am adresat dinsului, nu am cerut sa dea jos imaginile, nu l-am chemat la trebonal si nu am cerut daune nici lui si nici maybachului; pur si simplu am deschis o discutie, si lumea s-a angrenat in carusel de nu se mai intelege om cu persoana.
Tot la Agorafoto e un domn care se arata scirbit de faza cu ce-i uram eu tinarului creator, aia cu sa creasca mare si sa ajunga si sa-i moara tatal si sa-si vinda scula ce ami draga sa aiba bani de sicriu si pe urma sa isi mai vada si pozele ciordite pe undeva; pai, aici am descris o scena particulara care mi s-a intimplat mie acum aproape o luna, exact asa, cuvint cu cuvint, si nu vad de ce s-ar ofusca cineva ca ii urez sa traiasca ce traiesc eu - asta ma depaseste.
Am mai intrebat niste domni in dreapta si in stinga despre acest caz - si nu mica mi-a fost mirarea cind am vazut ca ceea ce a spus domnul Stefan corespunde oarecum unei abordari judiciare comune, care spune ca - il citez pe domnul Bogdan Manolea de la legi-internet.ro:
Art. 17. - Infractiunea este fapta care prezintã pericol social, sãvârsitã cu vinovãtie si prevãzutã de legea penalã.
Pericolul social al faptei
Art. 181. - Nu constituie infractiune fapta prevãzutã de legea penalã, dacã prin atingerea minimã adusã uneia din valorile apãrate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsitã în mod vãdit de importantã, nuprezintã gradul de pericol social al unei infractiuni.
Domnul Manolea mai continua apoi, spunind ca : "Si ma indoiesc foarte mult daca un judecator v-ar acorda vreun prejudiciu in ACEST caz.", subliniind ca: Atentie ! Dreptul de autor contine mai multe drepturi pe care le puteti exercita in mod exclusiv ! Dar nu in mod nelimitat !
Asa ca eu spun ca e bine, mai citim, toata lumea nu are decit de invatat, si chiar daca limbajul meu provoaca reactii adverse de genul alergiilor, cred ca toata comunitatea va invata cite ceva si cei ce nu stiau vor fi mult mai atenti cind vor copia cite o poza... si asta este esentialul, la urma urmei.

Intrebarea ta e perfect valabila si voi da un exemplu citit din literatura psihologica.

In loc de homosexualitate sa ne gandim la stangacie (analogia e considerata perfect valabila). Majoritatea lumii foloseste mana dreapta preferential, dat o minoritate de oameni folosesc stanga. In trecut se credea ca a fi stangaci e "un obicei prost care poate fi corectat prin educatie". Deci copiii au fost descurajati sa scrie cu stanga, prin pedepse. Ca urmare, in cazurile cand "tratamentul" era considerat reusit (elevul folosea dreapta la scris), reusitii au ramas tot stangaci in majoritatea lucrurilor cu exceptia scrisului.

Primul lucru care s-a cautat a fost cauza stangaciei, pentru ca ea era exceptia de la regula. Inainte nu exista numele de "dreptaci" care a fost inventat numai prin opozitie cu stangacii.

Dar atata vreme cat un lucru este considerat normal, lumea e inclinata sa nu se intrebe de cauza lui. Nimeni nu se intreaba de cauza heterosexualitatii, pentru ca e considerata norma. Inainte nimeni nu-si punea intrebare privind cauza "dreptacilor", pentru ca ei erau considerati norma.
Daca la inceput stangacia era considerata o problema care trebuia tratata, in momentul cand a existat evidenta ca termenul de normal trebuie extins si la stangaci s-a dat directiva ca toti educatorii sa-i lase in pace pe copii sa scrie cu mana care vor.

Dar in stiinta nu se renunta la cautarea cauzelor, pentru ca asta e natura stiintei. In cauza stangaciei s-a gasit repede o corelatie intre marimea celor doua emisfere cerebrale si raportul stangaci/dreptaci. Daca emisfera stanga e mai dezvoltata, rezulta "dreptaci" Daca cea dreapta e mai dezvoltata, rezulta stangaci.

In cazul orientarii sexuale nu s-au gasit factori absolut concluzivi, dar s-au gasit multe variabile care contribuie la formarea ei, cum ai explicat tu.

Subiectul comentariului meu se indeparteaza oarecum de tema, dar consider ca abordarea lui poate suscita o dezbatere constructiva in cadrul conferintei: "O personalitate care poate servi ca exemplu tinerilor ", deoarece scoala are menirea de a continua procesul educativ inceput de familie la un standard si nivel diferit, bazat pe o anumita programa de studiu si pe organizarea unor ore de dirigentie si educatie morala, in cadrul carora elevii sa fie familiarizati cu valorile moralitatii, valori pornind de la care sa isi formeze propriile sentimente si convingeri morale, "temelii" ale dobandirii unei conduite etice.
Altfel spus, dirigintele are rolul de a coordona sistemul factorilor si mijloacelor de educatie morala, si de a forma oameni de caracter, cu o conduita etica pozitiva.
Dar pentru a putea atinge acest obiectiv, dirigintele trebuie sa intuneasca anumite calitati, pe care din pacate in zilele noastre, foarte putini dascali le mai au sau cauta sa si le cultive ori dezvolte.
Imi amintesc ca pe toata durata scolarizarii mele mi-au lipsit orele de dirigentie. In majoritatea cazurilor desi in orar era trecuta ora de dirigentie, in loc sa ni se prezinte in cadrul acesteia elementele de baza ale educatiei civice, juridice, rutiere etc., noua ni se preda materia la care diriginta era titulara de catedra.
As fi preferat ca in locul acelei materii care de altfel mai tarziu nu mi-a servit la nimic sa ni se fi prezentat elemente de educatie ecologica, fizica si igienico-sanitara, intelectuala, tehnico-practica, estetica, mai ales ca in familia mea importanta acordata acestor elemente era minima si toate cunostiintele dobandite in domeniu le-am achizitionat pentru ca mi-am dorit sa fac asta si pentru ca in cazul meu era esential sa fiu o persoana cu bun simt si cu o cultura cat mai vasta si profunda.
Ar fi fost mult mai bine daca la orele de dirigentie ni s-ar fi deschis apetitul pentru citit- deoarece de exemplu la limba si literatura romana aveam o profesoara care ne dicta comentariile la diferite texte literare, fapt ce pe unii i-a determinat sa nu mai citeasca operele analizate si sa se multumeasca cu ceea ce ne preda dansa- apetitul pentru cunosterea valorilor satului care in cazul unora a fost radacina, taina si temelia existentei ,iar in cazul altora leagan al artei traditionale romanesti, al istoriei si virtutiilor morale, apetitul pentru descoperirea valorilor prieteniei si solidaritatii umane si lista ar putea continua.
Dar ma opresc aici, pentru a-i mai lasa si pe altii sa isi exprime parerea cu privire la organizarea orelor de dirigentie si la calitatiile pe care ar trebui sa le aiba un diriginte care asa cum am spus la inceputul comentariului are menirea ca alaturi de familie si de ceilalti factori educationali sa contribuie la formarea unor "oameni de valoare".

intruder,

m-au mai intrebat si altii si am raspuns deja, citeva posturi mai inainte...

zici: "Eliade nu-i de vina ca occidentul ne respinge...mai degraba muta-ti privirile in istorie si-n aia care ne conduc sau ne-au condus!"

aici ti-ai dat cu firma in cap. cum au aparut cei care ne conduc? poporul i-a ales? ce gluma buna...

au afost alesi de cei care formau elita (elita nu se refera numai la oamenii de cultura ci la toti). poti fi sigur ca oamenii de cultura contribuie la formarea modului de gindire a poporului (deci si a elitei) si deci elita, oricare ar fi ea, este principala vinovata de pozitia noastra in lume (si tot de la ei ne vine speranta de schimbare). dupa cum elita formeaza pe invatatori si profesori depinde in ultima instanta modul nostru de gindire si de comportament. dorinteodor

ti-am spus ce-i reprosez concret lui eliade fara sa-i neg valoarea ca om de cultura.


jeniffer,

religia este o componenta foarte important in identitatea unui popor. religia ne modeleaza gindirea, ne determina modul general de comportament. de la eliade as fi asteptat sa abordeze aceasta problema nu sa-mi arate analogii cu india....dorinteodor

aici ti-ai dat cu firma in cap. cum au aparut cei care ne conduc? poporul i-a ales? ce gluma buna...

nu-i nici o gluma...daca-ti apare un rahat in cale nu calci in el, pentru ca te uiti pe unde mergi, nu?

au afost alesi de cei care formau elita (elita nu se refera numai la oamenii de cultura ci la toti). poti fi sigur ca oamenii de cultura contribuie la formarea modului de gindire a poporului (deci si a elitei) si deci elita, oricare ar fi ea, este principala vinovata de pozitia noastra in lume (si tot de la ei ne vine speranta de schimbare). dupa cum elita formeaza pe invatatori si profesori depinde in ultima instanta modul nostru de gindire si de comportament.

greseala noastra e ca prea ne-am lasat la mana elitelor.
da, elita contribuie la formarea modului de gandire a unui popor dar un popor destept discerne!
ok, Eliade s-a dat cu legionarii dar nu aici e buba...daca as avea ceva de reprosat, este ca s-a dezis ulterior de pete negre, ca a apelat la chirurgie estetica pentru biografia sa. punct lovit, punct ratat!
ca veni vorba de elite, nu prea vad pe panoplia romaneasca multi oameni care sa se fi dat in vant dupa natie.
nu ma omor nici dupa conceptiile lui religioase (put a nationalism) dar Eliade a scris bine si il iau ca atare...

______________________________________
La mort est un état de non-existence. Ce qui n'est pas n'existe pas. Donc la mort n'existe pas.

Cred ca intelegerea fiecarui lucru, gest,simtamint,a fiecarui lucru vazut,citit, contribuie la formarea unei minti educate.Discernamintul, care are un loc de vaza in acest sens, se formeaza tot prin exercitiul intelegerii.
Poti sa nu accepti de exemplu homoxexulismul dar, sa fii convins ca este o boala si sa expui aceasta convingere, dar neaparat subliniind aspectele care te deranjeaza si te fac sa nu-l accepti.
Poti sa fii impotriva avortului dar o anumita situatie sa te faca sa-l accepti.
Cred ca prima calitate a unei minti educate este simplitatea,adica intelegerea unui lucru asa cum este el .
|Fara adaosuri si floricele, fara interpretari care mai de care si mai ales fara speculatii.

Franta - nerabdatoare sa primeasca Romania in familia europeana
articol in exclusivitate pentru Adevarul, semnat de ministrul francez al afacerilor europene, d-na Noelle Lenoir
===========================================

Dupa vizita in Franta a primului-ministru Adrian Nastase, in septembrie 2003, a fost randul presedintelui Romaniei, dl. Ion Iliescu, sa efectueze, in luna noiembrie, o vizita foarte reusita in tara noastra. Am avut placerea sa particip alaturi de domnia sa la intalnirea organizata de Camera de Comert franco-romana, putand astfel sa imi dau seama de extraordinara apropiere dintre francezi si romani. Este adevarat ca legaturile noastre sunt ancestrale: Romania latina si francofona isi aduce aminte de sprijinul acordat atat de adesea de catre francezi in trecut: Quinet, Lamartine si Michelet, aparatori ai poporului roman in timpul ocupatiei otomane, Napoleon al III-lea, care s-a angajat in Unirea principatelor romane si armata franceza care a luptat alaturi de romani in timpul primului razboi mondial. La randul sau, Romania a dat Frantei creatori extraordinari precum Tristan Tzara, Eugen Ionesco sau actrita Elvira Popescu. Actualitatea ne apropie inca si mai mult, pe masura ce procesul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana avanseaza. In acest sens, raportul publicat recent de catre Comisia Europeana recunoaste eforturile importante desfasurate de Romania pe calea aderarii sale. In special, Comisia considera ca Romania poate fi considerata o tara cu o economie de piata functionala daca progresele constatate in prezent sunt continuate cu perseverenta. In acelasi timp, raportul Comisiei subliniaza capacitatea inca nesatisfacatoare a administratiei si a justitiei romane, in ciuda reformelor care au fost deja realizate sau demarate, precum si necesitatea absoluta de a lupta cu mai multa eficienta impotriva coruptiei. Daca raspunde acestui apel, asa cum autoritatile si ansamblul fortelor sale democratice sunt hotarate sa o faca, Romania va reusi. Eu sunt convinsa ca ea va putea, in aceste conditii, sa finalizeze negocierile sale de aderare asa cum doreste in vederea semnarii tratatului de aderare in 2005 si a aderarii efective la Uniunea Europeana la inceputul anului 2007. Franta doreste respectarea acestui calendar, cu atat mai mult cu cat Romania este o tara cu care Franta intretine legaturi de prietenie, si chiar mai mult decat atat, legaturi afective. Sustinerea acordata de catre Franta integrarii europene a Romaniei se materializeaza in cinci directii importante: in plan politic, prin numeroase contacte bilaterale si prin luarile de pozitie in cadrul reuniunilor europene; in plan financiar, prin efortul de solidaritate in crestere realizat de catre Uniunea Europeana - la bugetul careia Franta este cel de-al doilea contribuitor - si prin programele sale bilaterale; in plan tehnic, prin zecile de experti francezi angajati pe principalele santiere ale reformei - si sunt numerosi - in Romania; in plan economic, caci societatile franceze care au investit deja 1,5 miliarde de euro in economia romaneasca contribuie de o maniera semnificativa la modernizarea sa; in planul societatilor noastre civile, in fine, gratie miilor de parteneriate dintre ONG-urile si colectivitatile teritoriale din cele doua tari. As dori sa subliniez, in special, importanta cooperarii noastre in patru domenii: administratie publica, justitie si afaceri interne, agricultura - domeniu in care, din diverse motive, Franta si Romania au multa experienta de impartasit - si cooperare descentralizata. Formarea unei noi generatii de inalti functionari, munca guvernului si coordonarea interministeriala, descentralizarea, dezvoltarea unui corp prefectoral format din profesionisti sunt cateva dintre provocarile decisive ale reformei administratiei publice romanesti la care expertii francezi sunt asociati indeaproape. Primul-ministru are, de altfel, in cadrul cabinetului sau, o consiliera franceza pentru pregatirea tarii in vederea aderarii la UE. Aproximativ 30 de tineri romani urmeaza in prezent cursuri de lunga durata in cadrul Scolii Nationale de Administratie, angajata si ea in proiectul de dezvoltare a Institutului de administratie din Romania. Numirea domnului Pierre Truche, un eminent magistrat francez, fost prim-presedinte al Curtii de Casatie, in functia de consilier al primului-ministru roman, evoca proximitatea traditionala intre dreptul roman si francez. Dar aceasta numire de mare calitate semnifica, in primul rand, angajarea magistratilor francezi in reforma justitiei romane, precum si in lupta impotriva coruptiei si impotriva criminalitatii transfrontaliere. Formarea si recrutarea magistratilor, precum si crearea jurisdictiilor specializate, in special pentru minori, reprezinta exemple importante in aceasta privinta. O comisie mixta de cooperare judecatoreasca si juridica a fost creata in acest an, precum si un grup de legatura operational pentru problematica minorilor romani in dificultate pe pamant francez. Pe de alta parte, politistii francezi si romani au creat la Oradea un centru de coordonare si de control al frontierelor, deschis si altor politisti europeni. Recenta vizita a colegului meu Herve Gaymard si semnarea, cu aceasta ocazie, a unei declaratii politice si a unui protocol de cooperare au confirmat faptul ca Franta si Romania, doua dintre principalele tari agricole din Europa, impartasesc aceeasi conceptie despre Politica Agricola Comuna (PAC). Ele acorda aceeasi importanta dezvoltarii rurale si se arata decise sa-si multiplice actiunile de cooperare in acest domeniu, inclusiv in sectorul securitatii alimentare, care este atat de important pentru consumatorii europeni. Inca si mai fundamentala este cooperarea in domeniul politicii externe si de aparare. Prezenta, in curand, a Romaniei in Consiliul de Securitate a Natiunilor Unite, pentru o perioada de doi ani, va oferi celor doua tari ale noastre ocazia de a-si intari colaborarea in domeniul marilor dosare si de a contribui impreuna la afirmarea identitatii europene in lume, in deplina coerenta cu relatiile transatlantice puternice si de incredere. In fine, vizita in Franta, in septembrie 2003, a primului-ministru Adrian Nastase, care a participat alaturi de mine la incheierea "intalnirilor franco-romane privind colectivitatile locale" in departamentul Aveyron, a permis o noua impulsionare a cooperarii descentralizate, deja foarte dezvoltate, si a intalnirilor dintre cetatenii celor doua tari ale noastre. Francofonia, care este atat de vie in Romania, nu poate decat sa fie si mai favorizata. Ceea ce ma bucura, cu atat mai mult cu cat este important sa consolidam legaturile noastre culturale. Franta a fost alaturi de Romania in momentele dificile ale istoriei ei. Ea doreste sa mentina si sa-si intareasca sprijinul in cursul lunilor si anilor urmatori, pentru a primi in sanul familiei europene, in 2007, o Romanie moderna, care sa poarte o parte importanta a patrimoniului si a devenirii Europei. Un fost prim-ministru al unei tari din Europa centrala a afirmat ca tarile candidate nu doresc un colac de salvare; ele doresc sa urce la bord. Ei bine, Romania aproape a urcat, iar Franta ramane pe pozitii pentru a-i da mana, asteptand sa intre definitiv in familia Uniunii Europene.
======================================================================

Draga JCC,
Cind am venit in USA Reagan era presedinte de 2 ani si deja incepuse politica lui economica ce peste alti 6 ani a finalizat-o aducind tara in stare jalnica.
A introdus ceea ce a numit"trickle down economics"si la fel si o multime de someri si homeless people ce au umplut strazile tarii.
La acest fapt ce a ..creat,a gasit scuza prin a repeta mereu"exista someri si saraci in USA pt. ca acesti oameni sint lenesi si nu vor sa munceasca"!
Pe plan extern era mare aliat cu Saddam pe care l-a sprijinit cu armament,daca-ti aduci aminte faimosul proces al lui Oliver North.
In cele din urma acest actor de duzina care mereu a spus ca ..niciodata in viata lui si-a vopsit parul a fost urmat de V.P lui, Bush Sr.care printre vomari pe la japonezi a continuat sa distruga ce-a mai ramas drept mostenire de la Reagan.
Un foarte indragostit dupa petrol imediat a intors spatele lui Saddam pt. a veni in ajutor Kuweitul asaltat de Irak,o crima impotriva umanitatii,petrolul din Kuweit trebuia salvat,nu?
La un moment dat chiar a atras de partea lui o mare popularitate de salvator al lumii si generalul Schwartzkoff,un f. mare strateg militar la fel a devenit un supererou depasind chiar si faima idolului sau Fieldmarshal Erwin Rommel a carui carte a stat mereu la loc de cinste pe masuta lui oriunde a fost alaturi de biblie desigur.
Cu toate ca razboiul a reusit sa sustraga de la atentia americanilor problemele economice,dupa o vreme ele au revenit si americanii s-au trezit din betia patriotica si imediat au dat de pamint cu Bush Sr. si cu mic cu mare au votat un nou presedinte mai aratos si cu un sarm ce doar JFKennedy l-a avut.Era interesant sa vezi in dezbateri si pe parcursul anilor cum Tinarul Clinton devenea tot mai alb la par in contrast cu Nea Regan,dar important e ca a reusit sa puna tara pe picioare si luptat destul sa repare stricaciunile celor 2 prune uscate de dinaintea lui!Nici tuica n-ai fi putut face din ele.
Economia a inflorit lumea o ducea bine si era multumita de rezultate,Hillary era o First Lady cum n-a avut America niciodata de la betivanca de Lady Bird Johnson,umbla peste tot cind Georgica era pe la vreun MacDonalds si alerga pe strazi sa fie in forma.
Dar tot lipsind de acasa cu treburile ei politice,l-a scapat din vedere pe Georgica care nici el nu era mai prejos decit idolul sau,JFKennedy.Si uite asa
l-a prins ca-si pierduse ..creionul sub biroul din Oval Office si o fetiscana brunetica Monica Lewinsky il cauta de zor folosind nu doar miinile in explorarile ei.
Mare scandal mare si o gramada de minciunele scoase la minut de Georgica.
Astea i-au scazut popularitatea de salvator al tarii si al Bosniei.
Oricum apucase al doilea termen...acum tine conferinte pe sute de mii de dolarasi si Hillary s-a facut ca auitat incidentul rusinos de la birou,concntrindu-se in cariera ei de senator de NY.

Acum insa sa discutam freely despre marele cow boy care conduce tara ca-n vestul salbatic incercind sa mentina vacile ce sintem mereu in tarc,iar daca una o ia razna o si prinde repede cu lasoul.
Baietasul asta este fiul nebunatic al lui tata Bush.Multe ispravi a facut el in tineretea lui,un Ivy League studinte la Yale pe care l-a trecut ca rata prin apa printre grame de cocaina inspirate pe nasuc si clondire de whisky pe gurita,mai tirziu chiar a devenit dezertor din armata un anisor de zile stind acasa la ranch cu taticu si petrolul.
Cu timpul a luat-o chiar bine razna si chiar devenit brain damaged,insa l-a salvat bunul Dumnezeu care i-a artat calea spre lumina si adevar facindu-l BORN AGAIN CHRISTIAN.Hehe he alta viata acum!
Intra puternic pe politica si dupa ce este guvernator al statului sau in care nu s-a nascut,si dupa ce trimite la gazare o gramada de detinuti fie real vinovati fie pedepsiti aiurea si murind de pomana,i se scoal ca trebuie sa fie presidinte
acum.
Si fostul drogat si betiv si dezertor candideaza impotriva moliului de Gore si cu putin ajutor fratesc de la Jeb in Florida si mismasuri pe la masini de vot fixate
reuseste o dublare de voturi miraculoasa de care si Dumnezeu s-a mirat.
Se face deci singur presedinte si incepe sa -si aleaga acolitii lui pe sprinceana,ca intr-un film western gen clasicul My Darling Clementine,doar ca nu exista un Whyatt Earp sa-l sperie la OK Corall si nici Henry Fonda care-i mort demult.
Primul lucru ce-l face e sa distruga TOT ce a facut Georgica,poate din vanitate sau invidie,cine stie cert e ca reuseste din plin si azi are renumele de primul presedinte din istoria tarii care in doar 3 anisori de putere deplina sa faca cele mai mari ravagii in economie si datorii interne cit n-au facut ultimii 11 presedinti la un loc!Apoi asta e real o enorma realizare si tatuca Reagan in semn de mare respect pt. el,are de gind sa-l puna pe moneda de 10 centi si sa-l stearga pe Roosevelt din istorie,sa speram ca NU apuca!!!Altfel cine stie ce nazbitii mai face acest strengar?
Este insa f. ambitios a rezolva anumite probleme pe care Papa Sr.le-a lasat balta,si anume o vendeta e la orizont si folosind cu larghete termeni tipici de cow boy il face pe Nenica Saddam "WANTED,DEAD OR ALIVE"
Ca prin farmec intimplarea nefasta de la TWIN TOWERS,un fel de Pearl Harbour modern,se iveste si uneste tot poporul in jurul lui,acuma toti sintem patrioti mari si fiecare casa,masina ,cladire arboreaza steagul,cu timpul chiar se dovedeste a deveni un simbol nationalst ce parca aduce aminte de neica Hitler si zvastica peste tot chiar si pe cacastor.
Si adunind vacile la un loc noul Georgicaw boy le indeamna spre noi meleaguri alte tarimuri,adica o invazie asupra Irak ului ce trebuie pedepsit exeplar si tiranul Saddam prins cu lasoul,pe Bin laden il pierde din vedere.
Da sfoara in tara cum ca ar avea ceva armament de distrugere in masa,nuclear si plenipotentiar nuclear,si in plus un alt justitiar din Anglia insa se raliaza acestei cauze drepte odata numita de Georgica"cruciada".
Arapul ulterior e prins intr-o gaura de sobolan.Dar unde-i armamentul?Se pare ca CIA e de vina ca a dat informatii false lui Harap Alb!Vorba aia,anul asta sint noi alegeri si Georgicaw boy trebuie sa fac niste scheme noi sa iasa basma curata,altfel Kerry il ingroapa in pamint pina la umeri si ii ia capul!
Deci si-a implinit misiunea de distrugere a Irakului si a Americii si a alocat reconstructia Irakului unor firme de-ale curtii lui regale,deh o mina spala pe alta nu?
Vacile ce sintem am inceput sa ne cam agitam in tarc si sa facem git,sa mugim tare,doar marii baroni si baronasi sint de partea lui John Wayne.
Noi vacile democrate dam ocol lui Kerry si Edwards,dar Kerry e mai experimentat si decorat si real a zburat cu avionul NU IN avion precum Georgicaw boy.
Si uite asa speram sa-i stea in git lui Bush Jr.bine infipt un covrig mai mare sa lesine,ala de acum 2 ani era prea mic,dar tot a lesinat.
In numele petrolului si al Americii va candida din nou,multe giumbuslucuri are el in minte sa faca dar speram sa-l oprim din elanul lui creator,caci daca mai apucam 4 ani cu el...ne luam bocceluta si ne ducem pe alte tarimuri de poveste.
Nu vom mai avea natura si nici economie nici de munca nici pensii nici ajutor medical nici haine de primeneala si bani de cheltuiala,nici punguta cu 2 bani,
deja sint vreo 34 milioane de vaci in tarc ce n-au asigurare medicala de nici o culoare si mai multi someri ca niciodata.
Dinastia din Texas trebuie oprita cit mai e timp asta e parerea mea si a sotiei mele,dar a multor altora.Vom merge la OK Corall si ii vom alunga pe toti si pe acolitii lor.Pe Jeb il dam la aligatori de nici Steve Erwin n-o sa-l poata salva!
Un senator democrat ce a pierdut insa si a iesit din cursa,Dick Gephard a spus un lucru interesant:" Sa fii un adevarat republican e sa devii democrat"
Si cu astea,incalecai pe-o sa si va spusei povestea mea.

LOVE&PEACE,
Ozzy Osbourne

DIAVOLUL: Aşa că tu crezi că eşti singurul vinovat de păcatul de a dori? Dar oare, nu Dumnezeu a lăsat în oameni şi îngeri simţirea, nu el a eliberat sufletul acesta plin de dorinţi şi pasiuni, chiar dacă sufletul îngerilor diferă de cel al oamenilor.
INGERUL: Problema ta este conceptuală, nu cred că viaţa ta nu ţi-a oferit nimic altceva decât o oarecare forţă distructivă, iar înţelepciunea te-a ocolit cu desăvârşire! Ar fi absurd să descopăr că eşti doar viclean şi atât!
DIAVOLUL: Viclenia e o parte consistentă a firii mele, iar despre înţelepciune nu pot spune că m-ar ajuta cu ceva, astfel că nici nu o consider necesară planurilor mele care includ lumea. Departe de mine să gândesc că isteţimea mea poate fi întrecută de înţelepciune. Dar ce vrei să spui cu asta?
INGERUL: Problema sufletului este una de esenţă, sufletul fiind esenţa universală pe care nici măcar Dumnezeu nu a creat-o! Sufletul este o energie independentă pe care Dumnezeu poate doar să o modeleze prin virtutea unor legi universale, însă nu o poate transforma. Insăşi Dumnezeu s-a născut cu sufletul în sine ceea ce demonstrează evident că şi înaintea existenţei Lui sufletul era eternitatea. Până şi Dumnezeu a luat naştere din suflet, asemeni oricărei creaţii lumeşti sau universale! Sufletul fiind baza, restul sunt doar amănunte.
DIAVOLUL: Il consideri pe Dumnezeu doar un amănunt?! Ti l-ai urcat în cap definitiv acum!
INGERUL: Ba nu! Vezi, asta înseamnă lipsa de înţelepciune! Adevărul nu poate fi contestat, iar lupta ta aprigă de secole este o absurditate care s-a născut tocmai din lipsa ta de înţelepciune. Nu poţi fura puterea unei fiinţe asupra unei lumi atâta timp cât nici puterea ei nu este integrală. El nu reprezintă totul pentru întreg universul, ci doar pentru o parte a lui. Universul este o gradare, iar dacă Dumnezeu este puternic peste viaţa pământeană asta nu înseamnă că el deţine întreaga putere universală.
DIAVOLUL: Negi autoritatea divină? Nu mă aşteptam să fii chiar atât de nesăbuit! Ha!Eşti un înger răzvrătit cu adevărat!
INGERUL: Nu, nu contest puterea Lui, afirm doar ceea ce ştiu, faptul că nu este o autoritate universală unica, o forţă care domină întregul în toată masa lui! Te înşeli amarnic crezând de atâtea secole că e doar El şi numai El în tot acest infinit!
DIAVOLUL: Iţi baţi joc de mine?!
INGERUL: Nu. Iţi spun doar ceea ce este universul, lumea şi Dumnezeu. La baza tuturor creaţilor stă sufletul, el reprezintă viaţa apoi urmează Dumnezeu şi restul.
DIAVOLUL: Restul care?!
INGERUL: Restul care participă la procesul creaţiei, la întreţinerea vieţii în toate aspectele ei. Nu este simplu acest proces de naştere, întreţinere şi devenire, apoi, ce să mai spun de transfigurare şi transcendenţă? Crezi că toate astea se întamplă numai datorită Lui? Crezi că miturile esentiale ale umanităţii sunt doar vorbe-n vânt? Doar poveşti scornite la întâmplare de cine ştie ce muritor?
DIAVOLUL: Nu ştiu ce intenţii ai spunându-mi toate aceste inepţii…bazaconii pe care nu pot să le consider decât o insultă la adresa Lui! Ori ţi-ai pierdut într-adevăr minţile!
INGERUL: Nu am nici o intenţie în ceea ce te priveşte, m-ai împins spre dialog, acum suportă consecinţele sau pleacă. Eu nu te pot ţine aici cu forţa, sunt un deţinut. Călăii mei sunt oamenii, nici tu şi nici El!
DIAVOLUL: Dar explică-mi şi mie teoria ta cu privire la universalitate şi conducătorii ei, m-ai surprins. Si, recunosc, departe de mine să cred această teorie! Faptul că Dumnezeu nu este autoritate absolută mă uimeşte cu adevărat.
INGERUL: Este autoritate absolută asupra oamenilor nu asupra întregului univers. Nu există Dumnezeu şi doar atât, legile universale se bazează şi pe alte soiuri de forţe. Dumnezeu este doar o parte din forţa înţelepciunii, iar autoritatea Lui este răspândită asupa spiritului şi sufletului uman, nu asupra vieţii însăşi. De aceea nu El poate schimba lucrurile rele din viaţa oamenilor! Intregul univers este divizat, nu este o unitate în sine, iar asta implică o serie de forţe diferite care stau la baza orânduirii lui.
DIAVOLUL: Nu Dumnezeu a creat lumea?
INGERUL: Nu, dar a luat parte la creaţia ei. Dacă Biblia omenească spune că Dumnezeu a creat lumea în 7 zile asta este doar o latură mitologică prin care omul trebuie să înţeleagă că El este autoritatea cea mai puternică asupra umanităţii. Dar Dumnezeu nu este creatorul universalului, El este implicit o parte a acestuia.
DIAVOLUL: Si-atunci ce rol are El în creaţia umanităţii?
INGERUL: Rolul de părinte ocrotitor al omului pentru că, Dumnezeu a creat omul, nu şi lumea în care există omul! Aici s-a greşit în doctrina religioasă şi faptul acesta l-a determinat pe fizician sau chimist să conteste existenţa lui Dumnezeu şi religia!
DIAVOLUL: Vrei să spui că Dumnezeu a făcut omul, iar restul lumii în care există s-a născut prin puterea altor forţe?
INGERUL: Bineânţeles, este o problema de lege naturală, de energie universală care a contribuit la o creaţie necesară. După cum bine ar trebui să ştii, noi îngerii studiem în şcoală în afara legilor Paradisului, universalităţii şi divinităţii, însăşi doctrinele, mitologiile şi legile umanităţii, pe acelea create de ea însăşi. Este formidabil să vezi evoluţia fiinţei, să vezi când a descoperit existenţa lui Dumnezeu. După câte încercări de a-şi răspunde asupra problemei existenţei sale prin propria-i forţă, a înţeles actul divin al creaţiei! Este fantastică descoperirea organizării lumii datorită înţelepciunii cu care i-a înzestrat Dumnezeu. Inţelepciune care nu este uşor de folosit sau cultivat, şi totuşi oamenii, unii dintre ei, au reuşit să descopere prin puţinul spiritului lor o capodoperă universală cum este creatia lor şi a lumii în care trăiesc!
DIAVOLUL: Nu cred că oamenii au descoperit încă provenienţa lor sau a lumii, la ei totul este o permanentă îndoială, incertitudine. Nu au dobândit încă marile adevăruri despre care îmi spui tu acum!
INGERUL: Ei poartă aceste adevăruri în ei înşişi însă nu înţeleg adevărul, iar dacă cineva anume le-ar revela conştiinţa asupra marilor adevăruri, nu ar ştii să le primească, i-ar speria. Oamenii încă nu pot înţelege totul, şi chiar dacă le-ai da totul, uşurinţa fenomenului le-ar crea mari probleme, fiindcă nu ar ştii să se folosească de ceea ce ştiu. Ei se aşteaptă la cu totul altceva, unii se aşteaptă chiar să descopere faptul că nu există Dumnezeu…încă există multă absurditate în minţile şi încercările lor pentru a fi convins că nu pot suporta adevărul. Nu s-ar mulţumii dacă ar ştii că e doar Dumnezeu, ei încă mai caută alte soluţii pentru că au impresia că ar fi prea simplu să fie aşa. Le place viaţa complicată.
DIAVOLUL: Dar este evident că singura lor soluţie este să creadă ca sunt o creaţie divină!
INGERUL: Da, aşa este, însă fiecare în adâncul sufletului aşteaptă să i se dovedească altceva. Până nu scapă de aceste căutări care nu-i pot focaliza spre singurul adevăr real al existenţei lor, nu se pot linişti. Unii descoperă adevărul, aceia sunt cei înţelepţi, dar întotdeauna pe cei înţelepţi omenirea îi lasă la urmă, căutându-i abia în clipa în care nu mai există. In timpul vieţii lor sunt consideraţi nebuni sau visători, calităţi pe care societatea nu le acceptă. Interesantă firea omenească, păcatul voluptăţii în care cade cu uşurinţă şi cu care e atât de uşor să atragă pe oricine! Vicleniile pe care le cunoaşte de la tine îi stau uneori drept căpătâi al faptelor şi, cu atâta uşurinţă este capabilă să se joace între lumină şi întuneric încât îţi lasă impresia că umanitatea a evoluat mai presus de divinitatea universală. Evident, este doar o impresie înşelătoare, cel care ajunge să creadă în ea, el însuşi e o umbră cu atribut de om. Omul adevărat se ridică spre înţelepciune, cel care aşteaptă de la sinea lucrurilor să o primească se risipeşte spre pieire. După cum bine ştii, nu toţi muritorii văd Paradisul! Deşi Paradisul este o stare naturală. Ei înşişi îl poartă în construcţia lor, însă în felul în care trăiesc pe pământ îi îndepartează de acesta.
DIAVOLUL: Eu cred că ai luat-o razna şi spre amuzamentul meu cred că-L mâniezi tare pe moşulică!
INGERUL: Nici pomeneală! Sunt destul de înţelept să ştiu că ceea ce gândesc e adevărat. Vorbele mele nu sunt o joacă de cuvinte şi doar atât.
DIAVOLUL: De ce crezi că este adevărat, numai pentru faptul că te consideri înţelept? Mie unul mi se pare absurdă teoria ta cu privire la puterea divină.
INGERUL: Nu mă refer la puterea divină, ci la puterea lui Dumnezeu. El este divinitatea pentru oameni, dar alături de el se găsesc şi alte forţe. Esenţa divinităţii nu se opreşte în el. Divinitatea este un fenomen mai amplu pentru universalitate. Nu putem privi infinitul ca finit în Dumnezeu, pentru că El nu este un capăt, o limită. Nu vorbesc din prisma oamenilor, cu ei se întamplă altceva. Bineânţeles că pentru ei ca fiinţe, Dumnezeu reprezintă totul, însă pentru universalitate nu.
DIAVOLUL: Vrei să spui că Dumnezeu are Dumnezeul lui?! E absurd!
INGERUL: Nu. Insă el deopotrivă cu alţii conduce acest univers infinit.Eu, ca înger contribui la viaţa Paradisului, Dumnezeu contribuie la viaţa universului, omul contribuie la viaţa pământeană. Fiecare dintre noi contribuie la un proces de creaţie diferit, dar care se răsfrânge inevitabil asupra tuturor lumilor existente în univers şi, bineânţeles, asupra universalităţii însăşi. Viaţa în toate aspectele ei este cauză şi efect, nimic nu este întâmplător şi totul are un sens. Animalul, insecta, omul, noi, Dumnezeu, planetele, sufletul, chiar şi tu, au rostul lor într-un scop mult mai grandios decât viaţa pământeană sau Paradisul. Ar fi o lume mult prea simplă aşa cum o percep oamenii, o lume redusă la om şi Paradis. Viaţa e doar un pas spre adevărata lume, moartea e doar pasul următor, iar Paradisul la fel. Viaţa nu se opreşte la un nivel, ci însăşi viaţa transcede spre alte forme de viaţă chiar de nu sunt pământene. Există un soi de plafonare în lumea tangibilă, o plafonare care le mişcă oamenilor conştiinţa în asemenea hal încât nu pot percepe că viaţa lor de acolo nu este nimic mai mult decât o impresie. Ei sunt expresii viitoare care în lumea materială capătă doar o vagă intuiţie a ceea ce-i aşteaptă mai târziu. Viaţa lor este o probă pe care trebuie să o treacă până la finele timpului acordat de natură, dacă nu reuşesc se nasc din nou până când descoperă ceea ce au de descoperit.
DIAVOLUL: Asta ştiu şi eu, dar mă frământă gândul că secole de-a rândul însăşi eu l-am privit pe Dumnezeu ca fiind unic. In cazul de faţă pot înţelege de ce, de atâtea ori, aveam impresia că oricât aş încerca să transform lumea Lui în ceea ce vreau eu, alte forţe se războiau cu mine în afara Lui. E un fel de conspiraţie universală care-ţi dă libertatea să te mişti în voie până la un punct, apoi vine şi îţi întoarce toate planurile peste cap. Eu credeam că e El!
INGERUL: Nu întotdeauna, uneori nu-i stă în atribuţii să facă unele lucruri, alteori se sfătuieşte cu restul şi ajung la un plan comun în ceea ce te priveşte, în ceea ce priveşte lumea sau universul. Dumnezeu este o parte a forţei universale chiar dacă viaţa oamenilor este guvernată de el.
DIAVOLUL: Ciudat este faptul că omul cuprinde şi laturi care mă caracterizează, de ce ar fi vrut El să creeze o fiinţă în care să existe şi binele şi răul deopotrivă?
INGERUL: Omul a ales răul singur când nu a ascultat învăţătura Lui.
DIAVOLUL: Omul a căutat cunoaşterea, de ce cunoaşterea ar fi un rău?
INGERUL: Stiu, un om fără cunoaştere e un imbecil, dar El le dăruise atât cât le trebuia pentru a fi fericiţi.
DIAVOLUL: Cu toate astea nu au fost fericiţi. Si tu ai avut totul care să te facă fericit şi, totuşi, eşti aici.
INGERUL: Iţi mai aminteşti cum a luat naştere lumea?
DIAVOLUL: Din plictiseală?
INGERUL: Nu râde, vroiai să vorbim serios.
DIAVOLUL: Te ascult.
INGERUL: Era vorba despre echilibrul universal, îţi aminteşti?
DIAVOLUL: Da, credeau că prin crearea lumii se va forma echilibrul dintre timpuri. Balansul egal pe linia infinitului.
INGERUL: Da. Gândeşte-te la infinit ca la o dreaptă care are situate pe ea punctele A si B,…e!…dreapta asta este străbătută de tot soiul de energii care trec pe deasupra ei cu forţe diferite. Aceşti curenţi ajung, uneori, în punctul B cu mai multă forţă şi atunci dreapta suferă mici transformări. Punctul B se apleacă, iar punctul A trece ca vârf, apoi invers, punctul B trece ca vârf. Diferenţa de gradaţie în timp şi spaţiu este aproape insesizabilă în condiţia în care există A şi B, dar imaginează-ţi ce groaznic ar fi dacă pe dreaptă ar exista un simplu A şi toate aceste forţe s-ar vânzolii doar deasupra lui. Eee!…uite, din acest motiv a fost creată lumea oamenilor. Acesta era echilibrul căutat.
DIAVOLUL: Dar ce rol au oamenii, de ce n-au lăsat doar pământul?
INGERUL: Tu chiar n-ai minte?! Oamenii sunt energia care creaza echilibrul. Pământul e doar un spaţiu în care ei se dezvoltă pentru a contribui cu energia lor la echilibrul universal. Imaginează-ţi că pe dreapta asta sunt mai multe puncte…A,B,C,D,E…şi aşa mai departe, pe lângă astea mai sunt zeci de alte puncte care sunt, de fapt, planete nelocuite, nepopulate cu nici un soi de fiinţă. Toate planetele A,B,C,D,E sunt populate iar în jurul acestora pe o raza de mii de ani lumină nu există viaţă, ci doar alte planete nepopulate. Forţa acestor emisfere, acestor spaţii se transformă într-o forţă unică care alcătuieşte prin sine universalitatea. Să presupunem că pământul s-ar fi aflat în partea dreaptă a dreptei pe care ne-am imaginat-o, în partea stângă sunt zeci de alte planete locuite, iar în partea dreaptă sunt doar 5, de exemplu,…echilibrul nu e perfect. Atunci mai trebuia populată o planetă care să aibă în jurul ei o configuraţie de planete care pot contribui la viaţa finţelor care se vor naşte. Planete nelocuite care prin conjuncţia lor, prin amplasamentul lor să influenţeze viaţa. Fiecare om e născut sub un semn zodiacal, crezi că pământul a fost ales la întâmplare? Nu, bineânţeles, e vorba de o scară ierarhică a energiilor, a planetelor, a influenţei acestora asupra oamenilor. De ce crezi că spaţiul, cerul şi planetele au însemnat din totdeauna pentru ei un punct de reper, tipologiile ca trăsături mari ale umanităţii sunt descifrate prin influenţa planetelor, a spaţiului. Acum înţelegi ce substrat au toate aceste amănunte? Până şi timpul, gândeşte-te la timp care de fiecare dată e altul, pe pământ sau în spaţiu. Creaţia omului nu este un fenomen întâmplător sau un fel de experiment, rolul creaţiei este de o mai adancă complexitate pentru întreg universul.

DIAVOLUL: In concluzie universul se foloseşte de energia oamenilor…păi e corect?! Si ăştia, amărâţii de ei, nu ştiu nimic, le folosiţi energia şi apoi îi omorâţi! HA! E convenabil!
INGERUL: Nu glumii cu asta, ştii prea bine ce se întamplă apoi…cum ştii prea bine de ce mor oamenii.
DIAVOLUL: Da, omul bătrân nu mai posedă aceeaşi energie, dacă moare se transformă în energia iniţială. Vezi că ştiu?
INGERUL: Uneori eşti doar un bufon, ştiai?
DIAVOLUL: După atâta teorie mai trebuie să te amuzi puţin, nu crezi? Dar, ce-ai spus e interesant, recunosc. Eu nu m-aş fi gândit. Dar ce rol are atunci Paradisul?
INGERUL: Eşti îngrozitor! Tu crezi că un spirit care a existat într-o lume materială ca cea de pe pământ se poate obişnui în alta care să nu-i semene? E, Paradisul are calităţile exterioare ale lumii lor, o lume cu care sunt obişnuiţi. Vorbeam despre timp, există atâtea timpuri paralele în univers!…iar unul dintre ele este chiar Paradisul. Imaginează-ţi tot dreapta de mai devreme, pe ea se află planetele care formează echilibrul vieţii în tot ansamblul de puls material, am rezolvat problema echilibrului acesta, dar mai există şi timpul dintre timpuri. Acest timp este paralel cu toate celelalte şi în acesta se află divinitatea în toată măreţia ei. In concluzie, energia care creaza echilibrul vieţii creaza şi echilibrul acestui spaţiu în care nu poţi exista decât ca energie. Spaţiul dintre spaţii, dar pe care îl cuprinde tot infinitul universal. Si, poate te gândeşti că existând atâtea vietăţi în univers s-ar putea strânge prea multă energie în spaţiul dintre spaţii. Ei bine, nu se poate. Dintr-o regulă foarte simplă. Si anume, cum oamenii au Paradisul, fiecare din restul lumilor au spaţile lor care să fie identice cu lumea în care au trăit. Aşa se formează un echilibru superior şi, totodată, ştii că unele energii se reântorc de unde au plecat, revin la viaţă dupa un anumit timp. Ciclul acesta de energie-viaţă se produce în permanenţă, e o rotaţie, o energie vine şi o alta pleacă. Spaţiul dintre spaţii e ca o sursă de reâncărcare după ce fiinţa organică, materială, îşi consumă energia trăind.
DIAVOLUL: Asta ajungi să spui tu despre Dumnezeu! Dacă spui asta şi oamenilor te vor arde pe rug! Eu, te cred, dar în afara mea nu te va mai crede nimeni aici!
INGERUL: Stiu, nici nu voi spune astfel de lucruri…mă gândeam că, poate, acum vei înţelege măcar tu că unele dintre jocurile tale nu se vor realiza niciodată. Nu din cauza Lui, ci din cauza unei puteri mult mai mari din care el este doar o parte.
DIAVOLUL: Si despre restul…ştii ceva anume?
INGERUL: Nu, cărţile acelea nu ne sunt puse la dispoziţie, iar eu sunt doar un înger al Paradisului, nici eu nu pot cunoaşte totul, ci puţin mai mult decât oamenii. Intotdeauna există o limită pentru că numai Dumnezeu şi restul sunt culmea înţelepciunii. Restul, orice ar fi şi oricâţi ar fi cred că au acelaşi fundament, posedând aceeaşi cunoaştere a totului. In mod real nu pot conduce universul decât dacă ar fi egali, în cazul în care unul ar fi mai deştept sau mai puternic, s-ar face o altă ierarhizare, ceea ce nu cred că este şi cazul lor. De fapt, sunt convins de asta.
DIAVOLUL: Ai da toată omenirea peste cap cu teoriile tale! Ai reuşit s-o faci cu mine, dar cu ei?! La cât de înţelept eşti, de ce nu încerci să te salvezi singur?
INGERUL: Pentru că am greşit, sunt în închisoarea oamenilor cu voinţa Lui. Dacă El va considera că voi putea primi iertarea, îmi va da de ştire.
DIAVOLUL: Auzi, ştii care e o altă ciudăţenie?
INGERUL: Nu, spune-mi.
DIAVOLUL: Nu există Iadul de care vorbesc oamenii, eu nu am creat nici unul. Eu exist printre ei şi îi am adepţi cât trăiesc, după ce ei mor…eu caut alţi oameni.
INGERUL: Nu e ciudat, şi ştiu că nu există Iadul, dar trebuia construit în mintea lor pentru a se teme de tine. Stii şi motivul pentru care s-a întâmplat asta!
DIAVOLUL: Oarecum.
INGERUL: Sti bine că atunci când o fiinţa îşi foloseşte energia în mod negativ, distructiv pentru sine sau specie, energia se dizolvă atât de mult încât dispare la un moment dat. Când omul care şi-a folosit energia în mod negativ moare, nu mai posedă minimul de energie care să-l urce spre Paradis. Pur şi simplu omul rău moare pentru că, în final, devine doar materie lipsită de energie. Adevărul e că Iadul e o necesitate, aşa se poate păstra mai multă energie creatoare utilă universalităţii.

uite ca am zis ca ma opresc, dar am uitat un motiv destul important:

barbatii, dom'le, BARBATII!

sunt inca tinara, in curind fac 30 de ani, vreau sa imi intemeiez o familie. si uite ca nu-mi plac barbatii romani. nu-mi plac si gata!

pe motiv ca din punctul de vedere masculin romanesc locul femeii e la coada cratitii si nu trebuie sa-si bage nasul in deciziile importante de familie pe care de rergula le iau barbatii, etc. si daca vrei un altfel de sot atunci trebuie sa cheltuiesti multa energie sa-l cauti sau sa-l re-educi ducind munca de lamurire ca nu tot ce i-a invatat mamica si tatica lor se aplica si ca meriti si tu o mina de ajutor in treburile casei si ca nu e corect ca amindoi sa se duca la serviciu iar cind vin acasa numai femeia sa faca curat, sa gateasca, sa spele...iar barbatul sa fie "servit" si ia destul de mult timp sa convingi ca nevasta isi are locul ei in viata barbatului, mama - locul ei si nu trebuie sa se imparta intre ele si nici sa le invrajbeasca. femeile stiu ca inteleg foarte bine despre ce vorbesc, iar barbatii or sa fie ofuscati. dar n-au decit, asta e realitatea! ((inainte de a ma contrazice vehement, va rog sa va ginditi mai intii daca nu cumva aveti musca pe caciula!)) din cauza asta nu imi plac barbatii romani! or mai fi si exceptii (confirma regula) dar in romania o femeie trebuie sa caute mult si bine, sau sa se multumeasca cu mai putin la capitolul asta. eu nu vreau sa ma multumesc cu mai putin si nici nu vreau sa irosesc ani de zile in cautari intre romani, cind oferta e asa de buna intre barbatii straini (poate nu peste tot in lume, excludem de exemplu arabii, indienii si alte natii macho-iste).

partenerul meu este nascut si crescut aici, in tara mea de adoptie. am fost in vizita la familii de romani si la inceput a fost socat. nu exagerez deloc, chiar a fost socat. si nici acum nu poate concepe cum devine treaba. i se pare deplasat ca barbatul sa stea la televizor sau sa vorbeasca cu musafirii si femeia sa se ocupe singura de pusul mesei. nu intelege de ce femeia stringe farfuriile si barbatul continua sa stea la masa asteptind desertul, de ce dupa masa femeia e cea care spala vasele iar barbatul sta de vorba, soarbe linistit din paharul cu vin. de ce nu duce barbatul roman gunoiul, de ce nu spala rufe, ca nu trebuie decit sa le arunce in masina de spalat si sa apese butonul! de ce nu pune mina pe aspirator. nu intelege lucrurile astea pt ca nu asa a fost crescut si nu astea au fost exemplele pe care le-a avut in familie sau in societate. i se pare normal sa contribuie in relatie nu numai financiar ci si prin impartirea treburilor in casa - dar asta sub nici o forma nu inseamna ca femeia sa faca x si barbatul y, ci pur si simplu facut mai totul impreuna pt ca la urma urmei, amindoi muncim si cistigam la fel de mult si amindoi venim acasa la fel de obositi.
sa nu ma inteleaga nimeni gresit, n-am gasit eu unicatul, ci asta e mentalitatea generala a barbatilor de aici. ma umfla risul cind ii aud pe barbatii romani emigrati de mai multa sau mai putina vreme spunind ca femeile de aici "sunt ale dracului, dom'le! sint afurisite" - de parca un barbat care isi ajuta partenera sau sotia in treburile casnice ori e fraier, nu stie ce inseamna a fi barbat adevarat, ori muierea e a dracului. din socul acesta cultural foarte putini se trezesc si realizeaza ca relatia barbat-femeie aici (spre deosebire de romania), pe linga iubire se bazeaza si pe o adevarata egalitate si respectul fiintei umane. nu mi-e de mirare ca multi marbati romani care au emigrat singuri cauta sotii romance....

de asta nu vreau inapoi in romania (pe linga multe alte motive pe care le-am enumerat in mesajul anterior). si de asta nici nu am incercat sa imi gasesc partener/ sot intre romanii de aici - nu fac decit sa te izoleze in comunitate, cum bine spunea cineva de pe site-ul asta, si sa aduca in relatie bagajul lor de prejudecati din romania. imi voi intemeia o familie aici, iar parintii ii voi aduce si pe ei linga mine daca vor vrea. nunta o avem anul viitor in ianuarie, copiii nu ne dorim inca. ii vom avea peste citiva ani. DECI: pentru care anume motiv ar trebui sa vreau inapoi????

Am avut niste schimburi de opinii cu in legatura cu religia cu CARAPISCUM si cu HYPATIA. In general cei care cred ca singurul creator ar fi Dumnezeu nu accepta si alte variante. I-am intrebat care ar fi fundamentele pe care s-ar putea sprijini atunci cand declara cu siguranta ca numai o entitate spirituala ar fi putut fabrica viata pe Terra si in afara de citate din biblie nu am obtinut nimic. Uneori ma intreb daca credinta asta obsesiva si fara argumente ajunge sa-si influenteze adeptii intr-un anumit fel care sa-i indentifice intr-o societate din ce in ce mai inaintata tehnologic.
Deasemenea am sustinut ideea ca generatiile care vor urma nu vor mai fi nevoite sa duca mai departe povara genetica a parintilor. Este vorba de clonare, prin care se intervine pe harta genomului uman. Se indentifica asfel un anumit "cod" al bolii care are cele mai multe sanse sa fie mostenite, si se elimina inca din conceptie. Din pacate, un asemenea punct de vedere nu a fost acceptat pentru ca, in conceptia acestor sustinatori ai "minunilor divine" toti oamenii trebuie sa-si duca crucea, pentru ca asa e ordin de la Dumnezeu. Nu inteleg de ce exista atata obtuzitate cand progresul tehnologic este atat de evident si nu implica in nici un fel biserica ?
Dar de ce nu am prefera o varianta ? Poate, intr-o buna, zi s-ar putea pune bazele unei noi religii, mult mai moderne, care sa depaseasca conceptiile invechite ale celei vechi si care ar putea sa explice fenomene si istorii ale civilizatiilor, renuntand la sustinerea existentei unor minuni care se pot realiza chiar cu tehnologia de azi. Cred ca tipii m-ar fugari pe strazi din cauza emiterii unor asemenea teorii dar omul modern nu mai aplica de mult linia impusa de o oarecare carte sfanta. Apoi sa nu uitam ca vom ajunge pe alte planete, le vom "terraforma" adica le vom amenaja, daca va fi necesar, pentru a pune bazele dezvoltarii unei civilizatii de tip uman. Sa nu uitam ca in univers ar exista milioane de alte civilizatii care habar n-au de existenta unui Cristos sau Dumnezeu avind alte conceptii care ar putea sa nu atinga latura spirituala. Este o ipoteza pe care ar trebui sa o avem in vedere, pentru ca, chiar pe suprafata planetei noastre exista civilizatii pe care nu le intereseaza Cristos sau Dumnezeu. Sa nu uitam teoria prin care o civilizatie trebuie sa ajunga la deplina maturitate numai daca e pasnica, pentru ca si-a putut directiona, in acest sens, dezvoltarea tehnologica. Mai tarziu ar putea aparea conflicte intre aceste civilizatii datorita extinderii si nevoii unui spatiu vital. Atunci, in istoria unei planete, aceste conflicte vor ramane, in memoria scrisa sau verbala, sub forma unui lupte intre BINE si RAU. Dar civilizatiile se vor succeda, pe aceea planeta, timp de sute de mii sau de milioane de ani. Acea lupta dintre bine si rau va fi preluata de supravietuitori si dusa mai departe dar cu multe alterari, pentru ca totul va trebui luat de la capat dupa o serie de autodistrugeri sau alte cataclisme care au decimat populatia. Dupa mai multe succesiuni o alta civilizatie se apropie de acel echilibru necesar intrarii in randul entitatilor galactice, un pionier la inceput de drum. Ea are acum posibilitatea sa interpreteze descoperiri sau semne ale trecerii sau de succesiune ale altor existente anterioare, pentru ca tehnologia ii permite. Undeva sub muntii de la suprafata, in adancul oceanelor, poate mai exista semne ale trecerii LOR. Unele semne sunt tablite, obiecte( ca cel gasit linga Mures, din aluminiu si vechi de 13 000 de ani si care e expus la Muzeul Tehnic din Sibiu) Din pacate, dominati inca de ridicol si religie se evita sa se dea un raspuns clar de genul: ACEST OBIECT NU APARTINE RASEI UMANE PENTRU CA NU ARE LA BAZA PROCENTUL DE ELEMENTE CUNOSCUT. ACEST OBIECT AR FI PUTUT FACE PARTE DINTR-O STRUCTURA MECANICA DIN CAUZA PRELUCRARII SI ALEZAJELOR ,DOVEDINDU-SE, IN ACEST FEL, PRODUCEREA SI PRELUCRAREA SA CONSTIENT SI INTELIGENT. Fiind pusi in fata unor astfel de situatii majoritatea cercetatorilor vor spune ca oamenii dintr-un trecut atat de indepartat nu ar fi fost in stare, cu tehnologia lor empirica sa-l produca, deci are origine naturala, sau e o minune dumnezeiasca.
DAR TIMPUL SE SCURGE. Se pare ca deja se cunoaste ADEVARUL dar recunoasterea lui publica ar putea sa revolutioneze conceptele care au insotit istoria omenirii si poate ca civilizatia noastra nu e pregatita sa-l primeasca. DEOCAMDATA...
LUCIUS

"De altfel daca exista evolutie nu mai exista un Creator, e un nonsens."

De ce? - De ce nu acceptam ca evolutia a fost creata de Creator?

Adica, Creatorul a dat legile evolutiei si le-a pus in atom si in fortele dintre ei, asa cum a dat si legile societatii si le-a pus in cele zece legi pe care le-a dat lui Moise. Apoi, in a saptea zi, Creatorul s-a uitat peste tot ce a legiuit (Dumnezeu nu a facut lumina, ci a legiuit, a dat ordin: "Sa fie limina!") si a vazut ca e bine (de data asta(?!)) Ce a facut Creatorul de la a saptea zi in coace? Biblia nu prea ne spune. Putem insa banui ca de atunci sta si isi contempla opera care este dinamica - adica evolueaza. Poate mai intervine ici si colo corectand cate un mic defect, sau intoarce evolutia pe cai mai rapide ori corecteaza actele diavolului pe care l-a creat ca sa introduca mai multa variatie in proces...

Evolutia insa - in ori ce forma ar exista, sau am accepta noi ca exista - are de asemenea o baza creationista. Asa cum stiinta actuala accepta ca Big Bang este un eveniment aleator fara cauza si istorie, adica a fost creat arbitrar (De cine?) dar avand in plasma primordiala toate elementele (ecuatiile) necesare pentru ca niste pietre oarecare (planeta noastra) in milioane de ani si in conditii arbitrare (una din sute de milioane) sa poata face ca atomii de carbon, hidrogen etc sa se combine in fantastica molecula de ADN (ARN, enzime etc.) si sa amorseze procesul evolutiei.

A se observa ca procesul evolutiei (asa cum vrem sa-l intelegem, adica producand viata si inteligenta) este aleator. Exista si alte pietre (planete) lasate la intamplare in sistemul solar, pe care Creatorul nu a fortat evolutia. Exista poate insa in Universul infinit alte planete dispuse in conditii favorabile in care viata va fi avut de asemenea sansa sa isi porneasca evolutia... Si este posibil ca ei sa fi venit aici si sa se fi dat canva drept falsi creatori, sau poate chiar sa fi creat ceva sau sa fi scimbat cursul evolutiei, tot asa cum si noi schimbam cursul evolutiei intr-o ferma de gaini sau punand in super-marketuri produse GM...

presupunand ca as avea acel ingredient magic, adica talent (combinatia de intuitie, viziune, feeling, creativitate si rabdare) probabil ca as studia mai intai trecutul ca sa pot sa simt ce va urma. din acest punct poti fi un inovator sau un creator de ceva cu totul nou (cuvantul inventator mi s-a parut prea dur aici). restul e marketing.


hm, da si nu. evident ca e util sa studiezi trecutul, fie si numai ca sa stii ce s-a facut deja. exista indicii incotro o va lua trendul, multe sunt logice: de exemplu iarna asta s-a purtat mult negru si forme destul de sobre, iar vara asta suntem debordati de romantism desuet: dantelute, broderii cu aspect vechi, falduri, stofe diafane, pasteluri. functioneaza legea contrastelor. asta e usor se observat acum, problema e sa prevezi care va fi trendul peste un an jumate - caci acum se lucreaza la colectiile ptr vara lui 2008. iar creatorii de stofe la stofele ptr 2009.

exista o teorie interesanta a "gustului colectiv", care spune ca oamenii care sunt puternic implicati in moda (creatori, modele, fotografi, vanzatori, proprietari de magazine, cumparatori, si toata pleiada de trepadusi activi intr-un fel sau altul in domeniu) interactionand unii cu altii, dezvolta in timp cam aceleasi gusturi si pareri despre "ce-i frumos" la un moment dat. sensul nu-l hotaraste creatorul - ar fi si imposibil sa se puna toti de acord pentru o anumita directie - sensul exista deja, neexprimat, in aer. talentul designerului e sa prinda acest sens deja existent si sa-i dea o forma concreta. si atunci toata lumea, deja in asteptare, percuteaza.

cei mai multi designeri insa lucreza cu trend-watchers :). care n-au alta treaba decat sa prevada trendul si poate uneori chiar sa-l creeze. da-ti seama ca majoritatea marilor case lucreaza cu cateva birouri foarte celebre de trend-watching, care probabil colaboreaza si intre ele :). asa ca pana la urma contribuie si ele foarte mult la formarea trendului. dar nu il determina ele. pana la urma e un mecanism urias, in care fiecare are rolul lui minuscul.

zaraza

S-a scris de multe ori pe acest forum despre faptul ca demersul stiintific este influentat de ideologia omului de stiinta. Ei bine, cine este consecvent metodelor stiintifice inainte de orice, nu ar trebui sa fie victima propriei ideologii. Atitudinea fundamentala in stiinta este indoiala, si chiar daca se porneste initial de la a crede ceva, esential este ca aceasta “credinta” este supusa indoielii si este pasibila sa fie abandonata odata ce se dovedeste falsa.
Exista norme etice in cercetarea stiintifica si unul dintre criteriile cele mai importante ale unui om de stiinta este integritatea, onestitatea sa. El trebuie sa lupte impotriva stiintei de proasta calitate si a pseudo-stiintei. De exemplu, realizind un experiment, trebuie descris nu numai ceea ce investigatorul crede ca sprijina ipoteza sa, dar ceea ce ar putea invalida acea ipoteza. Cind se elaboreaza o teorie, trebuie prezentate toate datele care o sprijina dar si cele care o contrazic. Feynman (pe care l-am ales ca sa ma insoteasca dealungul acestei conferinte, ca model al omului de stiinta onest) spunea:

“In general cautam noi legi prin urmatorul proces: In primul rind le ghicim, apoi comparam consecintele a ceea ce ghicim pentru a vedea ce ar implica faptul ca legea pe care o ghicim este corecta. Apoi comparam rezultatul cu natura, cu experimentul sau cu observatia pentru a vedea daca functioneaza. Daca contrazice experimentul, ideea este gresita. In acesta simpla afirmatie zace esenta stiintei. Nu conteaza cit de frumoasa este o idee, nici cit de inteligenti sintem sau cui i-a venit ideea, sau care este numele sau - daca experimentul nu o confirma, ipoteza este gresita"

Aceeasi idee o transmitea P Medawar (cistigator al Premiului Nobel pentru medicina): in cartea sa (Sfaturi pentru un tinar om de stiinta):
“Nu pot sa dau unui om de stiinta de orice virsta un sfat mai bun ca acesta: intensitatea convingerii ca o ipoteza este adevarata nu are nimic de-a face cu faptul ca ea este adevarata sau nu. Importanta convingerii noastre rezida numai in proportionarea unei puternice motivatii pentru a afla daca ipoteza va face fata unei evaluari critice”.

Aici este clar ca nici ideologia personala nici credinta personala nu sint relevante, pot doar sa influenteze dorinta cu care cautam raspunsuri. Bineinteles, multi se abat de la aceste principii si exista multa lipsa de onestitate in lumea stiintifica. Dar atita timp cit exista si oameni corecti, si atita timp cit stiinta este un proces cumulativ si de domeniul public, minciuna cu timpul iese la iveala. Multe fraude au fost scoase la lumina chiar de specialisti, deci nu conteaza ideologia proprie, ci conteaza modul in care functioneaza stiinta – chiar daca trebuie sa repet: stiinta se autocorecteaza si autoperfectioneaza permanent. In pofida multor defecte pe care le are, este singura forma de cunoastere constructiva si la nivel de specie de care dispunem. Rational rose spune: “revelatia, care este O ALTA CALE DE CUNOASTERE.” De acord, poate fi o forma de cunoastere, dar este utila la nivel personal (desi nu in toate cazurile, si un bolnav mintal poate avea revelatii care ii pot fi daunatoare), nu contribuie cu nimic la nivelul de cunoastere al speciei.

In anii de liceu, una dintre distractiile noastre era sa interpretam lozincile, imaginile si tot ce tinea de ideologia puterii. Limbajul de lemn al lozincilor afisate la tot pasul capata, in reformularea noastra, viata, fiind plin de umor, ironie si rautate. Nu cred ca o faceam atit pentru a ne revolta impotriva sistemului, cit pentru a ne reconstrui o lume in care sa ne simtim bine. Cu totii eram copiii perestroikai.
In anii care au urmat am observat ca discursului si retoricii comuniste i s-a opus un alt gen de discurs, discursul anticomunist. La inceput am crezut ca este vorba despre un discurs esential diferit. Fireste ca m-am inselat. Mult mai tirziu am inteles ca discursul anticomunist este un produs de import care se vinde foarte bine. Oricit de paradoxal ar suna, kremlinologia nu s-a nascut la Kremlin, ci la Casa Alba. Asa ca ori de cite ori veti citi un studiu din acest domeniu veti afla numai cum se vede Moscova de la Washington.
Dar sa trecem mai departe. In aceeasi perioada am mai observat ca vechile lozinci de tipul “Traiasca P.C.U.S.” au fost inlocuite de unele noi care aveau o forma standard: “Casa de schimb valutar”. (Acest lucru este mai putin vizibil intr-o tara precum România, unde trecerea de la comunism la capitalism are loc intr-o perioada foarte scurta de timp si in proportii masive. A fost nevoie de o singura noapte ca sa dispara lozincile si de o singura noapte ca intelectualitatea comunista sa devina anticomunista. Iar cind la primele cursuri din ’90 profesorii români isi incepeau orele cu discursuri disidente si anticomuniste imi aduceam aminte de tezele lui Lenin, care sustinea ca intelectualitatea este “tovaras de drum”, indiferent de ideologie zicem noi, si ca “intelectualitatea este un cacat”.) Aceste lozinci au inlocuit in citiva ani marea parte a lozincilor de care ne distram atit de copios in liceu. As fi crezut orice mi s-ar fi spus despre caderea comunismului, dar faptul ca acest simbol, $, care prin educatie ni se asocia intotdeauna cu moaca de tap a “Unchiului Sam” dusmanul nostru de moarte, va deveni simbolul noii ideologii, nu as fi crezut niciodata. In citiva ani “Unchiul Sam”, a devenit iubit si pretuit, reusind sa-l denigreze in asemenea hal pe scumpul nostru ILICI, cum n-au reusit toti mensevicii, trotkistii, anarhistii, stalinistii si imperialistii la un loc. Prin simpla sa prezenta, dolarul a redus la tacere toate simbolurile sistemului de care ne indepartam tot mai mult. El nu numai ca a inlocuit vechile simboluri, ci a devenit singura unitate de valoare si masura a lucrurilor. Si totusi, dolarul fiind un baiat bine crescut si cu frica de Dumnezeu, le-a mai dat vechilor valori o sansa: sa devina vandabile. Partidul nu a priceput ca nu el este cel care detine adevaratul monopol. Tinarul “utecist”, daca ar fi intrebat pe un tinar capitalist care a jucat “Monopoly”, ar fi primit un raspuns simplu care este trecut pe orice bancnota a jocului: IN GOD WE MONOPOLY.

“Nu vrem sa ne vedem inchisi in societatea deschisa a lui Popper” (Sergio Benvenuto)

Astazi putem spune cu mina la inima ca “societatea inchisa” a fost “deschisa” de cea mai tare arma a “societatii deschise”: Capitalul. Daca in momentul intrarii in comunism intelectualitatea româna a dovedit o capacitate de adaptare si si-a valorificat oportunitatile fara scrupule, contribuind in mod esential la dezvoltarea celui mai hilar sistem totalitar, la iesirea din acest sistem, aceiasi intelectuali au fost primii care au dat tonul noii orinduiri sociale, stringind onorurile. Daca veti spune ca au existat intelectuali care au “rezistat prin cultura”, va vom spune ca ei, dupa parerea noastra, au oferit una dintre cele mai perverse modele posibile. Daca o parte a intelectualitatii si-a oferit aptitudinile pentru a “fauri” si “proslavi” noul sistem, precum si pentru a primi anumite favoruri, gasca celor care au “rezistat prin cultura” a fost utilizata si s-a complacut in nuanta elitista, creind un fals mod de a pune in chestiune realitatea si societatea in care traia.
Daca credeti ca dupa ’89 ceva s-a schimbat, va amagiti in zadar. Noile puteri vor trebui intotdeauna servite cu supunere, asa ca “tovarasii de drum”, scumpii nostri intelectuali, sint prezenti oferindu-si aptitudinile speculative, invatind cu usurinta noul limbaj de lemn predicat la toate conferintele pentru integrare, globalizare, tranzitie etc. Fireste, ceva va pica din chestia aceasta. Elitistii insa, care au rezistat dirz prin cultura sovietizarii, totalitarismului si altor forme de acest gen, propovaduiesc “societatea deschisa” vorbind in acelasi timp si despre riscurile americanizarii, globalizarii etc. Ei ne invata adevarata Cultura, adevarata Arta, adevarata Valoare. Singurul lucru pe care nu ne invata este de a chestiona, de a interoga continuu sistemul in care sintem, indiferent daca este comunist sau capitalist, de dreapta sau de stinga.
Asemenea lui Homer, fiecare generatie este pusa in fata unei ghicitori spuse de copii, careia fie ii va gasi raspunsul, fie va muri de rusine: “Ce putem prinde, omorim si aruncam. Ce nu putem prinde, purtam cu noi”. Raspunsul era: paduchii. In acest sens, ne putem confrunta doar cu ceea ce am inteles. Iar pentru aceasta ar trebui sa facem un continuu proces de interogare, pentru a nu purta cu noi ceva strain de noi.

Citeva povesti cinice

1. Unul dintre cunoscutii mei din generatia “P” (se speculeaza intre Pepsi si Perestroika), Victor Pelevin, devenit intre timp un foarte cunoscut scriitor rus, ne spune o poveste anecdotica cinica, dar reala. Henry Kissinger viziteaza U.R.S.S.-ul. In scopul semnarii unor tratate importante, sovieticii hotarasc sa-i organizeze o vinatoare pentru a-i crea o stare sufleteasca favorabila. Pentru a fi siguri de un vinat reusit, tovarasii au imbracat doi “voluntari” in piele de urs care jucau rol de tinta a invitatului. Incapabil sa-l nimereasca de la mica distanta, Kissinger se napusteste asupra ursului si-l raneste mortal cu un pumnal. In timp ce “ursul” isi da duhul, Kissinger semneaza pe trupul muribundului un acord pentru controlul armamentului. Povesti de acest gen pot fi scrise dupa orice summit. Totul e sa fie cineva care interogheaza si intelege ce se intimpla cu adevarat in spatele aparentelor.

2. La una dintre lansarile de carte, Pelevin este intrebat daca exista o literatura rusa (intrebarea este valabila si pentru cultura). Este o greseala sa se mai creada ca exista o literatura rusa, sustine Pelevin. “Acum traim printre McDonald’s, dolari si masini straine. Ce este rusesc in toate acestea? Clima probabil.”

3. Italienii au o vorba: toate au un pret, dar nu si valoare. Batrinul Benvenuto raspunde foarte bine celor care cred ca americanii domina doar cultura de masa, pe cind europenii pe cea adevarata. Este fals. Asa cum Roma a cucerit Grecia si a preluat modelele ei dezvoltindu-si ulterior propria sa cultura, americanii au dezvoltat ceea ce noi numim cultura europeana. Pe linga domeniul stiintelor exacte si al tehnicii, pe care americanii il controleaza de mai multa vreme, in ultima perioada ei incep sa domine tot mai mult si domenii precum stiintele sociale, filosofia etc., asa-zis europene. Benvenuto are perfecta dreptate cind le raspunde francezilor care se pling ca nu sint tradusi si cunoscuti in Italia. “Pentru a fi tradusi si cunoscuti aici, sustine italianul, incercati sa fiti cunoscuti in S.U.A.” In clipa in care veti fi cunoscuti acolo, veti fi exportati in toate tarile europene cu usurinta. Acest lucru ne spune ca bursa de valori culturale, care ofera girul si pretul valorii, nu se mai afla in batrina Europa, ci in S.U.A.. In momentul in care esti cotat la aceasta bursa de valori, marfa ta va fi cautata si bine platita. Ba mai mult, Noua Roma impune un cu totul alt mecanism de functionare, dinamizare si gestionare a culturii, care este mult mai apropiat de modelul de functionare al Capitalului. Dar despre aceasta, alta data.

This game has no name

Nu stiu cine erau copywriterii sloganurilor comuniste. Tind sa cred ca erau intelectuali si daca s-ar fi lansat astazi in publicitate ar fi cei mai cotati copywriteri ai ideologiei marfii. Ei au facut doar sloganuri pentru idei si nu au crezut ca vor apuca o vreme cind vor putea crea sloganuri pentru marfa.
Marea parte a discursurilor intelectuale dinainte sau de dupa ’89 pot fi reduse la simple lozinci sau sloganuri publicitare. Si cum nu facem o distinctie esentiala intre creatorii de sloganuri ideologice si cei de sloganuri publicitare, observam ca primii, pentru a avea succes, se plasau “pe linie”, iar cea de-a doua categorie e nevoita sa se “pozitioneze”, dupa cum se spune in limbajul de specialitate. Esenta este una pentru ambele – POSITIONING: A BATTLE FOR YOUR MIND. Iar de aici lucrurile decurg de la abordari “tari” precum YOU ALWAYS GET TO THE BASICS (reclama la ceva masina), JUST DO IT (Nike) sau JUST BE (Calvin Klein), pina la abordari “slabe” si smechere de tipul DO IT YOURSELF, MOTHERFUCKER (Reebok) sau IF YOU ARE SO CLEVER SHOW ME YOUR MONEY (nu mai stiu la ce facea reclama acest slogan… probabil la o banca sau la un fond de asigurari).
Tind sa cred ca datoria noastra e sa ne departam tot mai mult de acest gen de discurs intelectual. Nu e de datoria noastra sa fim pro sau contra. Un slogan destept spune: THIS GAME HAS NO NAME. IT WILL NEVER BE THE SAME. Nu e de datoria noastra sa urim sau sa iubim vechea ideologie, nu e de datoria noastra sa iubim sau sa urim noile ideologii. Cred ca datoria noastra, a celor tineri, este de a ne distanta de ele pentru a le putea chestiona cu ironie si cinism.

"Am reuşit, după îndelungate economii, să cumpăr o bucată de pământ în România. Desigur, proprietarul mi-a spus că, începând cu anul viitor, trebuie să plătesc impozit pentru ea – lucru cu care nu sunt de acord."

Din păcate, Taxele şi impozitele se stabilesc prin lege...lege adoptată de Parlament şi Promulgată de Preşedinte, Rege sau Conducător iubit...
Faptul că nu eşti de acord să-ţi plăteşti taxele este o altă problemă pe care o poţi susţine la CEDO

"Doresc să-mi arate Traian Băsescu&Co un contract semnat şi ştampilat între ei şi bunul Dumnezeu, Creatorul planetei, prin care numitul Dumnezeu le-a închiriat terenul numit România;"

Eu cred că Bunul Dumnezeu are mult mai multe de făcut decât să parafeze şi să semneze contracte de cesiune...EL nu este nici zaraf, nici cămătar şi nici telal

"înainte de a plăti acest impozit doresc să mi se explice cadrul legal prin care „statul român” îmi subînchiriază bucata de pământ cumpărată; dacă nu există, să fiu exonerat de la plata acestui impozit."

atâta timp cât recunoşti cetăţenia rămână înseamnă că te supui sau ar trebui să te supui legilor statului numit România, asta ca formă social politică şi economică recunoscută pe plan mondial, altminteri va trebui să te lupţi pentru autonomia "Ţinutului lui Stefan Doru Dăncuş" unde vei putea stabili reguli de convieţuire şi impozitare

"Menţionez că nu am maşină, locuinţă proprietate personală (stau în chirie), venituri ilicite sau afaceri cu „bugetul de stat”. "

menţionarea respectivă este deosebită dar nu ajută cu nimic. Din punct de vedere legal Fiscul este cel mai interesat în acest fel de declaraţii.

"Mai adaug că, în urma articolului „Pleacă tu!”, preluat rapid de mediul virtual, am fost realmente desfiinţat d.p.d.v. media de către mica gaşcă ce vrea aceeaşi subcultură economică la conducerea ţării."

Fiecare om trebuie să-şi asume riscuri şi să fie responsabil pentru ceea ce face sau spune. Nimeni nu este mai presus de lege...iar faptul că aici în România fiecare spune ce vrea, când vrea şi cum vrea (de multe ori fără discernământ, iar tabloidele şi ziarele de scandal sunt pline de astfel de exemple)

"Ca o ultimă intervenţie în folosul câştigului meu de cauză, te anunţ şi pe tine, Traian Băsescu, şi pe guvernul tău care ar trebui revocat de urgenţă, că nu voi plăti acest impozit pe pământul cumpărat cu sacrificii inimaginabile, până când nu voi vedea contractul sus menţionat. Nici prin forţă nu veţi obţine de la mine banii pe pământul meu, nu al vostru."

câştigul de cauză se obţine în faţa unui complet de judecată şi nu în faţa unor colegi de chat.
"Contribuţii financiare ARTICOLUL 56
(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice. (2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. "


"ACCEPT VARIANTE. Ca o soluţie de compromis, sunt de acord ca Traian Băsescu şi viitorii preşedinţi ai României să-mi plătească această inexplicabilă taxă socială."

"Rolul Preşedintelui ARTICOLUL 80
(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. "

"P.S.: Am fost acuzat că mă adresez preşedintelui României cu „tu”. Personal, şi lui Dumnezeu îi spun „Tu, Doamne”. Mă voi adresa imposibililor noştri şefi de ţară cu pronumele personal de politeţe când Dumnezeu va fi subalternul acestora. "

Eu cred că este de datoria fiecăruia să păstreze o doză de intimitate apropo de relaţionarea sa altfel ne mai mirăm că în România toate balcoanele au în loc de flori: cămăşi, chiloţi, maieuri şi orice altceva

o vorba spune: "sătulul nu crede flămândului" dar o alta vine repede din urma "copilul care nu plange nu capătă ţâţă"...dar şi dacă plânge când este singur noaptea în pădure...
eu cred că pentru fiecare necaz pricinuit de oameni este un for îndrituit să judece şi să apere, indiferent dacă este vorba de autorităţi sau simplu cetăşeni...

Tipografia e fascinanta, intr-adevar. Pasionatii vad diverse sensuri si forme in fiecare font, iar creearea si utilizarea lor este o arta. Te intereseaza si istoria si mestesugul creatorilor de caractere?

-- Gabriel Radic

morala crestina nu a fost interpretata,dupa cum spui doar de niste "oameni"(oameni suntem cu totii,nu?!)ci de sfinti!si acestia nu au gandit ei ,de la sine "ce e bun si ce e rau",ci au aratat lumii care e voia lui Dumnezeu,PRIN Dumnezeu(har) de altfel ,sfinti avem (si) pana in ziua de azi,dar e vina noastra daca nu -i cautam sau nu reusim sa-i intelegem pe acestia...timpurile, e adevarat,nu mai sunt aceleasi ,dar oamenii de azi au multe in comun cu cei de ieri(adica aceasta mare deschidere spre pacat ,de care nici nu prea am vrea sa ne aducem aminte,pt. ca ne-ar indemna la o lupta pt."cultivarea pamantului"inimii noastre ...si..."e greu") de aceea toate aceste (multe!)originale,pastrate si traduse, isi pastreaza actualitatea,tocmai pentru ca au o viziune ampla(primita de la Dumnezeu!-prin revelatie si lucrarea Sfantului Duh)si o mare complexitate semantica,(aceste intelesuri se cer de fapt aprofundate,si mai ales interiorizate prin experierea lor) atat compunerea lor cat si traducerea(si-implicit-reinterpretatrea lor)e facuta (in marea majoritate)cu "asistenta"Sfantului Duh ,prin rugaciune tocmai de aceea ,si intelegerea lor necesita nu doar un efort strict intelectual,ci si (multa) rugaciune nu vi s-a intamplat niciodata sa ajungeti sa vedeti cum de fiecare data cand (re)cititi un text(fie el scripturistic,patristic)aflati noi sensuri?aceasta nu depinde neaparat de reinterpretare,ci de puterea personala de intelegere(data in primul rand,de evolutia spirituala personala-care nu e niciodata stagnanta) de altfel aceste cuvinte au fost scrise pentru fiecare dintre noi("care are urechi de auzit"....) de oriunde si de oricand problema e doar a unei interpretari corecte a lor ,care sa concorde intru totul cu viata si traditia Bisericii ,si sa nu devina generatoare de erezii si devieri din credinta parintilor si sfintilor parinti dupa cum se spune si in Noul Testament,desi azi e foarte multa "stiinta",totusi intelegerea omului diminueaza(in ciuda eforturilor sale de a fi cat mai "bine informat"),deoarece puterea lui de intelegere e lasata tot de la Dumnezeu(de Care insa omul se indeparteaza in mod constant ,astazi) "progresul stiintific"de astazi e de fapt un regres spiritual ca si in pedagogie,principiul intelegerii se bazeaza pe o interiorizare a sensului-adica practica lui,exercitiul---(stiati ca sensul cuvantului "asceza",de origine greaca_"askesis"_e de fapt "exercitiu"?) cine nu e de acord cu scrierile pastrate de biserica (ortodoxa,in primul rand)si cu interpretarea lor propovaduita de ea,nici nu(re)cunoaste lucrarea lui Dumnezeu(Sfanta Treime!) deci adevarata problema e in noi(si in rabdarea si dragostea noastra!) e adevarat ca se mai pot inca ,gasi noi intelesuri si "intelegeri"-care sa fie autentificate de biserica_dar acestea apar in urma unor mari eforturi (si suferinte chiar),dupa o asumare constienta a urcusului spiritual PERSONAL nu observati ca cei care se indeparteaza si se rup de biserica mama au parte de o saracire a intelegerii si a metodelor de interpretare?ba chiar de o deviere sistematica de la interpretarea autentica? de la "traditionalisti" pana la "modernisti"e o cale plina de "neascultari"(pacatul pricinuitor de "cadere") si devieri in crestinism persoanele au un statut deosebit,precum si relatiile de comunicare directa intre acestea(dupa cum este si rugaciunea-ca relationare si raportare DIRECTA la Dumnezeu a persoanei umane)azi ,fara Dumnezeu(si nu doar fara UN dumnezeu),persoana umana risca sa devina un simplu individ ,existent in lantul "selectiei naturale" pentru om ,totul se centreaza pe Dumnezeu(de aici hristocentrismul ortodox)"nimic nu puteti face fara Mine"-spune Hristos eu (si,in pinia mea nici ortodoxia)nu pledez pentru "crede si nu cerceta" ci pentru "cauta! adevarul, mereu!" astazi omul ignora faptul ca principala forma de "explorare"si de cunoastere a lumii este...rugaciunea!aceasta minunata convorbire cu Tatal si Creatorul nostru si al intregii lumi insa cunoasterea nu trebuie sa fie asa cum o dorim (facila si exterioara)ci interioara(din interiorul nostru putem ajunge la esenta tuturor"lucrurilor",sub "sfatul"dumnezeiesc) dar despre acestea toate...sa cautam impreuna

Marie Curie este singura personalitate din domeniul stiinei care a cistigat Premiul Nobel de doua ori (1903-in fizica, 1911-in chimie).
A descoperit o serie de elemente radioactive (Poloniu, Radium,Thorium etc.)
A revolutionat gindirea despre radioactivitate si a pus la punct modul de utilizare a acesteia in domenil medical-in forma in care se utilizeaza si azi-Radiografia. De asemenea a fost prima care a utilizat metodele radioactive pentru studii medicale in domeniul regresiei tumorale.

Dorothy Crowfoot Hodgkin
A primit premiul Nobel pentru chimie in 1964 pentru identificarea structrii tridimensionale a unor biomolecule fundamentale, utilizind metode fizice de cristalografie si radiografie cu raze X. Ei i se datoreaza descrierea structurii tridimensionale si cristaline a pepsinei (enzima din sucul gastric care contribuie la digestia proteinelor)-prima proteina descrisa ca cristal(1934). Tot ea a descris pt. prima data structura cristalina si tridimensinala a vitaminei B12, a peniciline, a insulinei si altor biomolecule.

Si lista ar putea continua...