comentarii

cluj naca


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
:))))) - de dumbo la: 20/03/2014 20:56:18 - de om la: 21/03/2014 16:15:45
(la: Un medic nigerian care lucreaza in Romania)
...avem si turci care profeseaza medicina la noi, mare chirurg pe vene...si mi se pare ca am auzit si de un afgan undeva in cluj... = la chirurgi nu ne bagam ;)

ce sa zic?intotdeauna se spera la mai bine.moldoveanu cu siguranta traieste mai bine ca in moldova lui, sedintele de trat au fost dintotdeauna scumpe... = io-te la sholdovean, include si taxa de turist in onorariu ;)

...e inutil sa critici un lucru facut si imposibil de schimbat. = se numeste malpractice ;)

;) e buna si vodca sau altceva mai fin, dar nu ca metoda de tratament. = mda, o dama fina incalzeste mai tare ca votca, bashca masajul;)

esti precum vulpea din povestea cu strugurii, stii? :))) = nope! nu am nevoie de cascaval, poate peste 100 de ani ;)
#651429 (raspuns la: #651411) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de zaraza sc la: 26/09/2014 10:48:20
(la: O plimbare prin Dej)
continuare
"La mijlocul secolului al XVI-lea, în timpul deselor schimbări de confesiuni din timpul reformei, biserica era la rând în proprietatea confesiunii cu cei mai mulţi membri, dar nu este exclus că era şi în folosinţă comună în anumite perioade. În 1554 după moartea ultimului pleban, biserica a devenit luterană, din 1558 este calvină, iar din 1568 unitariană. În 1556 capelele bisericii au fost demolate sau au fost folosite ca şi magazie. În 1569 principele Ioan Sigismund a confirmat donaţia lui Matia Corvinul. În 1588 au avut loc reparaţii la biserică, pe baza inscripţiei de pe peretele vestic. În 1591 un incendiu devastator a mistuit biserica şi aproape tot oraşul, şi în urma acesteia ca ajutor Sigismund Báthory (1581–1602) a renunţat la impozitul de trei ani al oraşului. În 1602 mercenarii generalului Basta au măcelărit mulţi locuitori ai oraşului Dej. În 1612, în perioada principelui Gabriel Báthory (1608–1613) dejenii au extins fortificaţia din jurul bisericii. Biserica „veche şi nefolosită” a fost obţinută de reformaţi prin ordonanţa principelui Gabriel Bethlen (1613–1629) în 1622, confirmată de Gheorghe Rákóczi I. (1630–1648) în 1638. Ultimul a sprijinit şi reabilitarea lăcaşului de cult: în 1634 a comandat renovarea, iar după marele incendiu din 1642 (când probabil s-au prăbuşit bolţile din turn, navă şi cor), finanţase realizarea noului tavan de către meşterul Ioan Ács – renovarea era contemporană cu reparaţiile de mare anvergură ale bisericilor reformate din Cluj şi Turda Veche. Câteva grinzi pictate ale acestui tavan se mai păstrează in situ în podul bisericii, sub care se pot desluşi şi urmele frizei pictate de pe coronamentul peretelui. Intervenţia a fost una de mare anvergură, fiindcă la Dej apar la rând şi principalii meşterii constructori ai principelui: în 1643 Emeric Fundáló Sárdi, iar în 1647 italianul Agostino Serena. Pe baza a două inscripţii se poate afirma, că lucrările au fost finalizate în 1650. În 1678 principele Acaţiu Barcsay a donat 200 de blocuri de sare pentru preotul secund. În 1690 toate donaţiile vechi ale bisericii au fost revocate de puterea habsburgică, care tocmai se instalase în Transilvania. În 1697 şi în 1707 au avut loc noi incendii, în care s-au distrus tavanele din timpul lui Gheorghe Rákóczi I. În 1706 soldaţii imperiali ai generalului Tiege au devastat sfântul lăcaş, şi prin trădare au obţinut şi tezaurul bisericesc îngropat în sacristie. Inscripţia peretelui vestic menţionează unele reparaţii în 1712, şi faptul că au fost repartizate locurile enoriaşilor în biserică. În 1720 Sigismund Petki Nagy a finanţat ridicarea tribunei vestice, iar în 1726 construirea noului tavan. În 1754 şi 1760 catolicii au încercat în zadar ocuparea bisericii. În 1765 Laurentius Umling construise o tribună la est şi una de-a lungul peretelui nordic, casetele acestor tribune (între care şi cele inscripţionate) au fost reutilizate în tribuna vestică actuală de concepţie istoricizantă. Pe baza inscripţiilor comanditarii acestor lucrări au fost Ioan Farkas de Frata şi soţia lui. Din această perioadă datează epitaful de stil rococo al curatorului bisericii, Ladislau Mósa (1710–1775), notarul, apoi judele comitatului Solnocul Interior, dar şi un renumit traducător al mai multor opere literare. În 1776 s-a construit bolta corului, utilizându-se consolele medievale. Tavanul casetat, de culoare albastru închis s-a construit în 1779 cu finanţarea lui Petru Csernátoni şi Adam Szacsvai, iar coronamentul amvonului din comanda lui Gheorghe Mihály şi Susana Nagy. Tâmplarii şi pictorii care au realizat aceste opere au fost aduşi din Cluj, ei au pictat şi parapetul amvonului de piatră din 1752, respectiv au cioplit Masa Domnului. În această perioadă au avut loc şi lucrări de zidărie, respectiv au fost reparate ferestrele. La finele anilor 1880, din motive urbanistice s-a demolat zidul medieval de incintă din jurul bisericii, fiind înlocuit cu construcţia istoricizantă, pe baza proiectelor lui Endre Ferenczi şi Balázs Debreczeni. Mai târziu Ferenczi şi Károly Kádár au restaurat biserica, profesionalismul lucrărilor însă lăsa mult de dorit şi în concepţia contemporanilor. În acelaşi perioadă s-a realizat, din fragmentele refolosite ale tribunelor şi băncilor din secolul al XVIII-lea, mobilierul bisericesc de astăzi. În 1902 tencuiala exterioară a fost decapată, şi probabil atunci s-a lăcuit şi mobilierul bisericii. În anii 1960 faţadele exterioare ale bisericii au fost restaurate din nou."

http://referinte.transindex.ro/enciclopedie/monument.php?id=364
Muzeu viu in comuna Feldru - de zaraza sc la: 10/02/2015 12:24:34
(la: Muzee vii)
Comuna e la 15 km de Nasaud.
Stirea suna bombastic, stil de provincie... cica cetatenii comunei au propus... :D Pai casa este a acelui profesor universitar, pot ei sa propuna pana nu mai pot, ca tot proprietarul a fost cu ideea. Si dupa cum spunea la radio, casa intai a fost renovata cu materiale traditionale. Abia apoi s-a putut denumi "muzeu viu", "casa ethnos". Stirea de la radio era mult mai bine construita, cu multe informatii si logica.

"Feldrihanii nu-si uita zestrea culturala si traditiile locale, marturie in acest sens stand transformarea unei case intr-un muzeu al satului. La initiativa cetatenilor comunei, sub coordonarea conferentiarului dr. Alexandru Uiuiu de la Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, a luat fiinta muzeul satesc amenajat chiar in casa parinteasca a universitarului. In “Casa Ethnos”, cum a fost numit muzeul, sunt expuse diferite obiecte donate de localnici: carti vechi, ceramica, obiecte de uz casnic, tesaturi si covoare. Tot aici se gasesc monografii ale satului, colectia revistei “Zestrea” si multe fotografii ce ilustreaza sugestiv atmosfera patriarhala a satului nasaudean de altadata. Din patrimoniul muzeului satesc din Feldru mai fac parte costume populare traditionale, create de un grup de femei sustinute in demersul lor de Primarie si de Grupul Scolar - in speta Scoala Profesionala de Arte si Meserii. Etalarea culturii populare a zonei s-a facut si printr-o colaborare cu postul de televiziune TVR Cluj. Frumusetea traditiilor feldrihane din Casa Ethnos a fost admirata atat de romani, cat si de vizitatori din Spania, Irlanda, Franta, Italia, SUA, Austria, Olanda ori Belgia."

http://www.mesagerul.ro/2008/01/22/casa-ethnos-din-feldru
păianjenul, - de proud la: 24/05/2015 03:47:42
(la: Mai cunoastem drumul inapoi...?)
apropos de invingator si invins indiferent daca e bun sau rau...

MARE-I GRADINA TA, DOAMNE!

Cu omul neşcolit şi prost
Nu lupt că n-are nici un rost,
Dar duc o luptă infernală
Cu prostul care are şcoală.

(Eugen Albu, Cluj-Napoca, n. 1940, Geoagiu de Sus)

sau in versiune anonima

"Cu omul prost şi neşcolit
Te lupţi un pic şi ai răzbit
Dar duci o luptă colosală
Cu prostul care are şcoală!"



#653357 (raspuns la: #653354) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de INSULA ALTUIA la: 25/03/2016 22:03:17
(la: Spatiu pentru tavalit de ras)
Aeroportul din Cluj. Pilotul:
- Alo, turnul de control? Am ieșit de pe pistă!
- No binie, vedeți că-i radar la ieșirea din Someșeni spre Apahida!
*** - de zaraza sc la: 17/05/2016 21:36:42
(la: care,cum si ce mai faceti,)
Bine si eu, s-au mai adunat niste ani, nu stiu daca si minte, dar suflet da. S-au adunat si patru kilograme, deja imi apartin, nu mai vor sa plece. Dar, sa vedem... sa nu zicem niciodata, niciodata. Devreme acasa nu prea sunt, e mai important sa ma simt eu bine. Asta nu inseamna ca pierd noptile, inseamna doar ca nu mai tin cont de parerea altora. Daca simt ca am nevoie, parerea altora nu mai conteaza. Fac versuri, cand imi vine cheful. Fac proza, tot asa... Nu sunt pe drumuri ca tine, dar fac drumuri pentru ca serviciul s-a mutat o data cu noul sediu, cu inca doi kilometri. Copiii (fata de fapt) nu au copii inca, asa ca... Atunci voi fi mai mult pe drumuri, presupun, dar numai pana la Cluj, daca evident nu intervin schimbari. Dar inca nu se intrevede nimic.

#654478 (raspuns la: #654473) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: