comentarii

cluj naca


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Salut si bine te-am gasit - de (anonim) la: 02/02/2004 14:03:12
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Nu am reusit sa ma introduc ca un utilizator, deaorece netul merge foarte prost la mine, si sincer nu cred ca asta conteaza. Ma numesc Luca Adrian, sant din Iasi, imi place fotografia foarte mult, desenul grafic, peisajistica in general. Problema este ca atunci cand mi-am cumparat primul aparat de fotografiat, adica in urma cu exact 10 ani, nu stiam nimic din cea ce se numeste arta si prelucrarea fotografiei. Primi pasi i-am facut alaturi de un bun profesor in fotografie, nu doresc sa dau un nume, ai sa aflii si de ce. Am invatat mult, am invatat, sa iubesc imaginea, culoarea, esenta, si cea ce face dintr-o fractiune de secunda, arta!
Asta desigur nu cu profesorul, ci singur cu aparatul in mana, in frig, pe ploaie, sau in arsita... este foarte frumos, chiar prin 99 am primit in urma unui interviu la care m-am prezentat cu unul din albumele mele sa ma angajez ca fotograf la un ziar Iesean, dar la un salar mizer, asa ca am renuntat. Am continuat cu fotografia din pasiune, si continui si in prezent. profesorul cu care am inceput sa studiez insa nu stiu daca intentionat sau nu, dar nu m-a incurajat psihic sa zic prea mult. De fapt asta conta pentru mine foarte mult. El era ocupat de expozitiile sale, de fiul sau mare fotograf, care personal cred ca strica filmul degeaba, dar care acum e prin anul 4 in Cluj pe domeniul fotografiei si asa mai departe.
Ce doresc de la dumneavoastra?
As dori sa va trimit trei sau cinci fotografii, cele care pentru mine, mintea si sufletul meu au o valoare, si care pentru multi nu inseamna nimic... Doresc o parere sincera, fara ocolisuri, daca nu deranjez prea mult.

Adresa e-mail
terra7@home.ro

O zi buna si o conversatie placuta in continuare!
te asigur ca dupa nume am vizitat un astfel de site, sau cel putin asa cred!
Hhypatia#8808 - de anita47 la: 03/02/2004 11:38:42
(la: A existat holocaust in Romania?)
Cum a costat "viata ta"???
Si CE GAFA ai facut???
Ai fost ciumva DEPORTATA???
*
Iar sa compari "aruncatul pietrelor de catre copii in fata blocului" cu ce s-a intamplat in Romaia anilor "de pomina"(chiar daca crimele de atunci se numesc sau nu Holocaust!!) este cam...exagerat!
Chiar daca in Romania ar fi avut loc numai incidentul "trenului mortii din Iasi"(si e clar ca NU A FOST numai atat!) si tot comparatia ta mi se pare deplasata!
Tu chiar crezi ca Antonescu nu a avut nici un sprijin,.din partea nimanui?
Si miscarea legionara(care vorbea clar de "puritatea rasei") nu a avut nici ea nici un ecou?
Pana si in armata romana au avut simpatizanti:
++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
Multe opinii exprimate în istoriografie pâna acum au oscilat între doua extreme: una a afirmat ca armata a ramas complet imuna fata de ideologia si activitatea Garzii de fier; a doua, de sorginte legionara, a apreciat ca armata a aderat în buna masura la doctrina si actiunile miscarii, dar ca Ion Antonescu, sprijinit de o serie de generali, a reusit în final sa determine participarea ei la înabusirea rebeliunii.

Apreciem ca ambele sunt simplificatoare si nu reflecta situatia reala. Problema este înca destul de dificila si, dupa opinia noastra, în stadiul actual al cercetarii este greu sa avansam aprecieri si concluzii cât de cât ferme. Totusi, anumite sublinieri se pot face.

Garda de fier nu a avut un program coerent si închegat în toate articulatiile sale fata de institutia militara, diferite segmente si componente ale miscarii venind cu orientari si solutii disparate si chiar contradictorii. Asa cum am precizat, retorica legionara a promovat unele idei ce reflectau nevoi reale ale armatei (îmbunatatirea dotarii, a instruirii, a vietii militarilor, întronarea cinstei, corectitudinii si a competentei profesionale, sporirea capacitatii combative, înlaturarea elementelor corupte si promovarea ofiterilor tineri etc.), altele aveau un caracter "revolutionar", fiind respinse de militari (alegerea comandantilor, "înlaturarea ierarhiei", subordonarea armatei partidului de guvernamânt etc.). De mentionat faptul ca legionarii i-au precedat, într-un fel, pe comunisti, care, dupa al doilea razboi mondial, au militat pentru "o armata a poporului".

Interesant de semnalat este si faptul ca legionarii s-au adresat anumitor categorii de soldati, cu precadere ofiterilor tineri si elevilor din scolile de ofiteri si subofiteri, ofiterilor de rezerva si soldatilor concentrati. In schimb, ofiterii superiori, corpul de comanda în general, erau priviti cu ostilitate, fiind considerati aparatori ai vechilor regimuri si posibili adversari. De altfel, legionarii l-au si acuzat pe Ion Antonescu deoarece a mentinut în activitate unele elementele "compromise", cerând înlaturarea lor din functii si din armata.

In septembrie 1940, armata româna, în stare de mobilizare, numara peste un milion de oameni si, evident, printre ei se gasea si un numar de legionari si simpatizanti ai acestora. Chiar înainte ca miscarea legionara sa ajunga la guvernare, unii ofiteri, în special de rezerva, au aderat sau simpatizat cu ideile ei. Din Senatul legionar, înfiintat la începutul lunii ianuarie 1929, au facut parte de-a lungul anilor un numar de ofiteri de rezerva, dintre care amintim pe generalii Bagulescu, Dona, Trandafirescu, Ghenea, Economu, coloneii Malamuceanu, Polihroniade s.a. Unele cadre militare chiar au candidat pe listele miscarii în alegerile din 1937: colonelul Stefan Zavoianu la Braila si Bucuresti, colonelul Vasile Piperescu la Falciu si Lapusna, capitanul Emil Siancu la Cluj. Fenomenul nu devenise însa foarte îngrijorator, fapt rezultat si din situatiile statistice trimise de organizatia regionala Suceava catre centrala Partidului "Totul pentru tara" (cum se chema Garda de fier din decembrie 1934) în iunie 1937. Potrivit statisticii înaintate, în judet existau 179 cuiburi ce cuprindeau 1 517 legionari si 1 505 simpatizanti, dintre care numai doi erau ofiteri.

O anumita aderenta la miscarea legionara s-a constatat si la unele cadre active, printre cele mai cunoscute nume fiind generalul Dumitru Coroana, colonelul Octav Vorobchievici, capitanul Mircea Tomescu etc.
(itcnet)
++++++
Ca sa nu mai vorbim despre sprijinul care l-a avut maresalul in armata(in fond,armata este si o "oglinda a societatii").
Doar,in final,cu ajutorul armatei a lichidat miscarea legionara!
Ti se par aceste lucruri "o simpla aruncare de pietre in geamurile vecinului"??
anita47



#8819 (raspuns la: #8808) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Roman care a contribuit la salvarea evreilor - de anita47 la: 07/02/2004 12:37:52
(la: A existat holocaust in Romania?)
Roman care a contribuit la salvarea evreilor
*
Sandra Simovici-Atar, consilier al Ambasadei
Israelului, ne vorbeste despre
demersul de a conferi aceasta distinctie celui de-al
50-lea roman care a
contribuit la salvarea evreilor

La Centrul Cultural Comunitar Evreiesc din strada Popa
Soare din Bucuresti va
avea loc astazi o ceremonie de acordare a titlului
"Drept intre Popoare" (Hasid
Umot Haolam) unui cetatean roman: dr. Magdalena Stroe
din Cluj.

"Acest titlu de onoare este decernat de Statul Israel
impreuna cu Yad Vashem
(Institutul de Comemorare a victimelor Holocaustului),
crestinilor care au
salvat evrei in timpul Holocaustului", mi-a declarat
Sandra Simovici-Atar,
consilier al Ambasadei Israelului la Bucuresti. "E
recunostinta israeliana
pentru omenia si curajul lor in anii grei ai
Holocaustului. Desi au existat
atatea jertfe, multi crestini au sarit in ajutorul
nostru. Yad Vashem de la
Ierusalim a recunoscut pana acum 19.707 de barbati si
femei care au fost activi
in actiuni de salvare a evreilor". Din Romania au fost
recunoscuti 49 de
"Drepti intre Popoare", dar exista inca multe dosare
in curs de recunoastere.

Am intrebat-o pe consiliera israeliana cum a
descoperit-o pe Magdalena Stroe.
"De obicei, evreii sunt aceia care atentioneaza
Institutul si Muzeul Yad Vashem
asupra cazurilor de salvatori. In cazul de fata, dr.
Hanna Kende, fosta
Hamburg, s-a adresat la Yad Vashem, relatand povestea
ajutorului primit de la
prietena ei clujeanca Magdalena Stroe in anii
razboiului. Specialistii de la
Yad Vashem au cercetat si au propus-o pe cetateanca
romanca la titlul de "Drept
intre Popoare".

Ce se stie despre faptele savarsite de doamna Stroe?
"Hanna si Magdalena erau
colege si prietene inca de la gimnaziul din Cluj unde
invatau impreuna", ne
spune Sandra Simovici. "In 1944, viata evreilor din
Cluj si din toata
Transilvania de Nord, a devenit ingrozitoare. S-au
infiintat ghetouri, evreii
au fost dusi si arsi in lagarul de exterminare de la
Auschwitz. Din cele ce
marturiseste dr. Hanna Kende, in acele ceasuri de
restriste, prietena ei
Magdalena n-a parasit-o si a ajutat-o cu prietenia ei
neconditionata sa
infrunte primejdia. Mai mult, Magdalena a avut curajul
sa-i dea propriile ei
documente de identitate astfel ca Hanna a putut sa
fuga si sa scape cu viata.
De aceea, cand a aflat Hanna Kende ca Magdalena
traieste, ea a cerut Yad
Vashem-ului sa-i acorde titlul de "Drept intre
Popoare". Israelul are obligatia
morala de a cinsti, in numele poporului evreu, pe
ne-evreii care au salvat
evrei in anii Holocaustului".

Dupa mai bine de jumatate de secol, cele doua prietene
se vor reintalni,
astazi, la aceasta ceremonie de suflet.

Titlul de "Drept intre Popoare" a fost acordat pana
acum unui numar de 49 de
romani, printre acestia numarandu-se Regina Elena,
mama Regelui Mihai I,
carturarul Raoul Sorban, Viorica Agarici, care au
contribuit la salvarea de
vieti evreiesti in anii celui de-al II-lea Razboi
Mondial.

Tesu SOLOMOVICI
(usenet.com)







Bogdanovka - un Auschwitz antonescian - de Filip Antonio la: 09/02/2004 18:28:44
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Istoria comunismului si a Holocaustului (II). Interviu cu Liviu ROTMAN

Lavinia BETEA


Holocaustul ca tema de cercetare

Ce imagine putem avea din arhive despre guvernarea Antonescu?

Da, documentele s-au pastrat. O parte au fost publicate. Recent, la Tel Aviv, la centrul pe care-l conduc, am publicat o voluminoasa lucrare a colegului Jean Ancel, despre Transnistria, atit de voluminoasa ca n-am putut s-o iau cu mine in geamantan. Despre lagarele din Transnistria pentru ca in Transnistria nu era un singur lagar, ci un sistem de lagare. E ceva despre care nimeni n-a stiut nimic. Transnistria se stia poate geografic ce era. Dar din punct de vedere al suferintei evreiesti acest lucru nu s-a stiut pina acum citiva ani. Jean Ancel a facut o munca de Sisif, de unul singur, in arhive din Romania, dar si din fosta Uniune Sovietica, unde exista multe documente romanesti pentru ca armata sovietica a capturat arhivele romanesti. Deci, dupa o cercetare foarte complexa a documentelor din arhivele romanesti si de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice sau care se gasesc la Washington, la Muzeul Holocaustului, a publicat cca 1200 de documente care insumeaza aproximativ 2200 de pagini.

Sintetizate ce ar insemna ?

Sintetizate – demonstratia nu este a mea, este a lui Jean Ancel – ar putea fi prezentate astfel. In primul rind, in Romania a existat o politica de exterminare calificata a evreilor. E adevarat ca intr-o anumita perioada lucrurile s-au schimbat, dar in ’41-’42 a existat o politica sistematica de exterminare a evreilor. Nu au fost niste atrocitati la intimplare, facute de un locotenent sau de un capitan barbar, ci o politica bine pusa la punct de factorul de decizie de la Bucuresti. Factorul de decizie de la Bucuresti fiind in acea etapa Ion Antonescu si cei apropiati lui, pentru ca el a condus impreuna cu un guvern participant la conducere. Nu e vorba de comitetul executiv de pe vremea lui Ceausescu, exista acolo un dialog. Sigur ca a lui era decizia, dar oamenii participau si aprobau deciziile. Fara doar si poate, nu se poate vorbi de o rezistenta in cadrul guvernului, pe problema evreiasca.

O politica intrerupta tot de catre Antonescu...

Tot de catre el. Tot el are meritul, sa spunem asa, el fiind omul care decidea. In septembrie-octombrie 1942, datorita unui complex de factori, el isi schimba politica fata de evrei. Acest complex de factori contine o situatie speciala a Romaniei in 1942. E adevarat, este inainte de Stalingrad, dar se contura deja o modificare a raportului de forte. In al doilea rind, existau niste probleme foarte grave pentru statul roman. Diplomatia germana, in primul rind ministrul de externe Ribbentrop, dar si alte personaje care gravitau in jurul lui Hitler isi consolidau in timpul anului 1942 pozitia promaghiara si considerau ca trebuie mers la un nou arbitraj care sa coboare spre sud granita, deci sa dea cea mai mare parte a Transilvaniei. In paralel, prin organizatiile fasciste ale sasilor, bineinteles sub patronajul serviciilor speciale hitleriste, Reichul punea la cale un plan de autonomie a sasilor. Se pare ca din nou integritatea teritoriala a Romaniei era in pericol si atunci se pare ca s-a gindit ca va trebui sa ia legatura cu Occidentul. Si nu poti sa iei legatura cu Occidentul, in paralel cu deportarea evreilor spre lagarele mortii din Polonia. In afara de asta mai sint si alte elemente. A existat o presiune a anumitor parti ale societatii civile romanesti, nu foarte largi, care au cerut oprirea masurilor antievreiesti. Este vorba de cercul din jurul regelui, de regina mama, de inalti reprezentanti ai clerului si, nu in ultimul rind, de oameni politici, dintre care se detaseaza interventia lui Iuliu Maniu. De asemenea, o serie de elemente ale birocratiei romanesti, se vorbeste de conducerea CFR-ului care a incercat chiar sa saboteze trimiterea garniturilor de tren pentru deportare. Si nu trebuie omisa declaratia extrem de ferma a Secretarului de stat al Statelor Unite, ce ameninta cu grave represalii, in cazul deportarii evreilor. Deci au fost niste factori care au determinat oprirea realizarii planurilor de exterminare... Ceea ce nu exclude insa faptul ca in ’41-’42...

Ce explicatii aveti pentru faptul ca, desi Antonescu a dus aceasta politica de exterminare a evreilor in ’41-’42, nu a dus-o in maniera extrema. Adica nu i-a trimis la Auschwitz, ci in Transnistria. Oare stia ce se intimpla la Auschwitz?

Ca sef de stat aliat sa nu stie ce se intimpla in zona aliata? Pot sa va spun si ca a existat un plan foarte bine pus la punct, plan incheiat si predat, de care fusesera anuntate si autoritatile germane. Plan intocmit de Radu Lecca, personalitate importanta care avea sarcina sa se ocupe de evrei. Radu Lecca intocmeste un plan pe care guvernul si Antonescu personal il aproba, privind deportarea evreilor din Romania in valuri, in etape spre lagarele de la Auschwitz si din Europa Centrala...

In ce an?

In 1942. Neaplicarea acestui plan, dupa ce fusese semnat si transmis Germaniei – intii aminarea lui si apoi neaplicarea lui – a insemnat schimbarea pozitiei lui Antonescu datorita cauzelor pe care le-am pomenit inainte. Faptul ca a existat acest plan este foarte clar. Antonescu a avut propriul plan de exterminare a evreilor, principala cale era Transnistria, si, spre deosebire de alti aliati ai lui Hitler, a evitat cit a putut sa se incadreze in planul german. Explicatiile sint multiple, multe tinind si de structura sa psihica. Dar rezultatul trebuia sa fie acelasi! In al doilea rind, as vrea sa mai adaug ca o vreme nu s-a vorbit deloc de Transnistria. Apoi s-a incercat sa se vorbeasca despre Transnistria ca despre ceva foarte usor si blind, un fel de casa de odihna in care au fost dusi evreii. Transnistria a fost – si cartea pe care a publicat-o Ancel a demonstrat acest lucru – un loc unde evreii erau dusi sa fie exterminati. Sigur ca nu ca la Auschwitz, nu compar, dar exista grade ale crimei.

Cine-ar putea stabili o ierarhie in privinta chinurilor uciderii rapide – prin impuscare, otravire cu gaze sau oroarea Hiroshimei – si a mortilor lente prin infometare si frig din lagarele celuilalt tip de regim totalitar, comunismul?
Toate acestea fac parte din ceea ce numim istorie contemporana, fiind chiar o caracteristica a ei...

Nu trebuie pus semnul egal, dar vorbind despre Transnistria, ideea era exterminarea. In momentul in care evreii ajungeau in Transnistria, li se confiscau buletinele de identitate. Deci acesti oameni se transformau in oameni fara identitate care puteau fi omoriti oricind si oriciti. Puteau fi si pastrati. Dar nu mai aveau apararea pe care o are orice om, in orice parte a lumii. Erau apoi transportati in modul cel mai brutal, mergeau pe jos prin zapada si din timp in timp erau si omoriti, va rog sa consemnati acest amanunt cinic pentru ca incerc sa demonstrez un lucru. Adica nu erau transportati ca niste detinuti, ci ca niste oameni care puteau fi si erau din cind in cind omoriti. Transnistria insasi era un complex de lagare. Unul dintre ele, Bogdanovka, era un loc al mortii la fel ca Auschwitz. Acolo oamenii erau adunati, strinsi intr-un staul de porci si exterminati prin impuscare si ardere. A fost deci o exterminare sistematica. Sigur n-a fost acea „exterminare stiintifica“ ca la Auschwitz. Apropo de aceasta, exista foarte multe proteste germane impotriva omorurilor evreilor folosite de armata romana. Nu din dragoste pentru evrei, ci pentru ca aceste cadavre aruncate puteau produce epidemii periculoase pentru o armata care se indrepta spre front. Din motive de igiena, nemtii voiau o lichidare curata si sistematica, ceea ce nu se intimpla in Transnistria.

Ca orice cetatean matur al Romaniei, in scoala am avut o singura sursa de informare despre cele petrecute in Transnistria – romanul Satra de Zaharia Stancu, care descrie tiganii deportati. Despre ei, despre tiganii de care povestea romanul, de ce nu se mai vorbeste acum?

Se vorbeste. Dar exista o intirziere. Cartea colegului meu Radu Ioanid s-a numit in editia engleza, publicata la Washington, Holocaustul evreilor si al tiganilor. Fireste, e de datoria istoriografiei sa dezvaluie atrocitatile comise de guvernul Antonescu impotriva populatiei rome. E un fapt istoric centralitatea „problemei evreiesti“ in timpul regimului Antonescu. El insusi avea sa spuna, la un moment dat, pentru mine important nu este razboiul impotriva bolsevicilor, pentru mine important este razboiul impotriva evreilor.

Care este sensul corect al acestui cuvint foarte folosit, dar putin cunoscut – Holocaust?

O definitie filologica nu este importanta in istorie. Un fenomen grav in istorie primeste un nume si ramine cu acest nume datorita faptului ca asa a fost. Holocaust inseamna exterminarea sistematica a evreilor in perioada respectiva. Inseamna o politica de exterminare si inseamna lipsirea unor oameni de drepturile de baza. In general aceste doua elemente dau sensul cuvintului. Astazi se incearca ocolirea fondului problemei, prin „retragerea“ in discutii savante filologice. Eu vad in aceasta metoda o incercare de a fugi de esenta problemei.

Cum se defineste, in opinia dv., fenomenul numit Holocaust?

Continutul capitolului romanesc al Holocaustului este dat de urmatoarele fapte: 1. Faptul ca o populatie in integralitatea sa – nu conteaza starea materiala, orientarea politica, religiosi sau laici – este scoasa de sub scutul legii. E vorba de posesori ai cetateniei romane. Deci un singur numitor comun: evreitatea. Acesti oameni, prin legislatia evreiasca a lui Ion Antonescu, sint spoliati economic, li se confisca proprietatile, sint dati afara din casele lor, elevii si studentii sint exclusi din sistemul de invatamint de toate gradele, specialistii: ingineri – printre ei si regretatul meu parinte –, avocati, medici, artisti sint scosi din breslele profesionale – barou, asociatia inginerilor, sindicatul scriitorilor etc. – si sint siliti sa-si cistige piinea prin tot felul de munci ocazionale. Se iau impotriva lor masuri umilitoare, precum confiscarea aparatelor de radio etc. In mare se poate spune ca devin cetateni de rang inferior. O data cu aceasta degradare civica se pot astepta la orice! Viata lor nu mai are aceeasi valoare cu a vecinului neevreu. 2. Au loc pogromuri, la Bucuresti – in perioada guvernarii legionare si apoi in ajunul si imediat dupa inceperea razboiului intr-o serie de centre, din care cel mai important a fost la Iasi, in iunie 1941. 3. Deportarea aproape integrala a populatiei din Basarabia si Bucovina in Transnistria. Incercarea de a se face o deosebire intre cele doua regiuni si restul tarii e un simplu joc, ele erau regiuni romanesti. De altfel au fost deportati si evrei din sudul Bucovinei, regiune ce nu fusese sub ocupatie sovietica in perioada 1940-1941. 4. Atrocitati impotriva populatiei evreiesti din Ucraina. Nu cred ca crimele din Odessa pot fi puse pe seama altora decit a guvernului si a armatei romane. 5. Conceperea planului de deportare – in valuri – incepind cu cei din sudul Transilvaniei si Banat – a tuturor evreilor din Romania. Plan de care am vorbit mai inainte.

Cercetarea Holocaustului este mult mai mediatizata decit, sa spunem, cercetarea…

Perioadei lui Carol cel Mare...

Pentru exteriorul comunitatii istoricilor pare foarte important raspunsul intrebarii la ce foloseste cercetarea Holocaustului? Dv. ce finalitati ii conferiti?

Are o semnificatie foarte importanta. Am incheiat un secol care incepe, in mod figurativ, cu pogromul de la Chisinau in 1930 si se termina cu represiunile grave din fosta Iugoslavie. Deci un secol al lagarelor, un secol al exterminarii fara precedent care este in acelasi timp un secol al dezvoltarii fara precedent a stiintei, a culturii. Un secol in care apare computerul, un secol in care televiziunea se impune ca o putere foarte mare, in care formele de comunicare intre oameni sint revolutionate, in care corespondam si noi prin Internet... Cind l-am incheiat, ne-a fost frica cind am trecut pragul de la un mileniu la altul ca se intimpla ceva cu aceste computere. Daca vine sau nu acel val, si n-a venit. Poate ar trebui acum, dupa ce ne-am linistit, sa ne gindim putin si asupra semnificatiei umane, ce s-a intimplat si unde ne ducem. Sa ne gindim si ca cea mai grava reprimare care a existat a fost la mijlocul secolului trecut si inseamna Holocaust. E fara precedent, dar ca sa fie fara urmare trebuie sa o analizam si sa o cercetam. Asta pe de o parte. Pe de alta parte, multi spun ca Holocaustul, cercetarea Holocaustului este – sa retineti in ghilimele foarte ingrosate – „o afacere evreiasca“. Ii intereseaza pe evrei, e importanta pentru evrei, evreii vor… Intreb: de ce? Sigur ca pentru evrei, care au fost victime principale, Holocaustul a insemnat o trauma enorma, dar inca nu s-a raspuns la toate intrebarile de ordin politic, ideologic, teologic. Apropo de teologic, foarte multi evrei care au scapat au negat existenta lui Dumnezeu. Ceea ce e si firesc poate – daca Dumnezeu a permis sa se intimple ceea ce s-a intimplat, inseamna ca Dumnezeu nu exista. Sau daca exista, nu merita sa-i dam vreo cinstire. Sau dimpotriva, au devenit foarte religiosi. Deci impactul este foarte puternic. Dar mult mai importanta este cercetarea acestei tragedii de catre societatile in mijlocul carora s-a petrecut, trebuie pusa in permanenta intrebarea: „Cum a fost posibil?“. E vorba, in primul rind, despre responsabilitatea tortionarului, dar si a celor care au fost martori tacuti si nepasatori. Din acest punct de vedere mi s-a parut foarte interesant un articol al Magdalenei Boiangiu intitulat Ferestre inchise. Despre indiferenta martorilor la deportarea evreilor, aparut recent intr-o publicatie a Institutului Goethe din Bucuresti.

Secolul incheiat e plin de orori care – sint de acord cu dv. – ridica chestiuni mult mai complexe decit priceperea si munca istoricului. Se pune chestiunea grava a studiului naturii umane si a contextelor care transforma oameni normali in criminali. Citeva date de referinta ale secolului trecut ne-ar putea determina sa-l denumim „secolul crimei in masa“. Redau citeva cifre dintr-o statistica prezentata de Tzvetan Todorov, unul dintre analistii acestor fenomene umane exceptionale. Primul razboi mondial: 8,5 milioane de morti pe fronturi, aproape 10 milioane din rindul populatiei civile, 6 milioane de invalizi. Rusia sovietica – 5 milioane de morti in razboiul civil, 4 milioane de victime ale represiunii, 6 milioane de morti in vremea foametei din 1932-1933. Al doilea razboi mondial – 35 milioane de morti doar in Europa. Statisticile se raporteaza, in general, la Europa. Dar n-a fost doar acesta un continent singeros. In Cambodgia, spre exemplu, in timpul regimului comunist al lui Pol Pot, toti cei care nu sustineau proiectul de creare a omului nou au fost ucisi – unul din sapte cetateni ai tarii... Cum ajung oamenii sa savirseasca asemenea orori? Cercetarile de psihologie demonstreaza ca, in general, tortionarii nu sint niste psihopati, ci apartin categoriei oamenilor obedienti...

Putem in felul acesta reveni la intrebarea de ce e important Holocaustul. Pentru evrei este desigur important, dar eu zic ca este mult mai important pentru celelalte popoare care nu au fost victime, din mijlocul carora s-au ridicat cei care au ordonat asasinatele. In primul rind, Germania. Dar Germania n-a fost singura. Este mult mai important pentru ei. Ca sa inainteze, trebuie asumate niste responsabilitati. Nu poti sa treci intr-o etapa noua fara sa-ti asumi niste responsabilitati. Nu poti sa treci in secolul XXI, pastrind niste clisee din secolul al XIX-lea cum ar fi romantismul acesta „ce bine era intr-o civilizatie rurala...“. Poate era bine, poate nu era bine, dar nu poti sa inaintezi cu acel model in secolul XXI. Germania hitlerista este principala vinovata si Hitler este autorul principal al acestor planuri monstruoase. Dar efectul acestui plan ar fi fost mult mai redus daca n-ar fi existat colaborarea citeodata entuziasta a altor popoare, a oamenilor din politie, din armata, din birocratiile diverselor state. Inclusiv in tari cu grad de civilizatie ridicat si chiar cu traditie democratica. Sa nu uitam de Franta regimului de la Vichy, de unde au fost deportati multi oameni la Auschwitz...

Dv. vorbeati de responsabilitati. Ceea ce s-a intimplat este bine de stiut si trebuie folosit exemplul consecintelor ca mijloc de avertizare in fata nationalismului, populismului sau fanatismului religios. Dar nu poti sa platesti in istorie, cred, nimic. Cum, in fata justitiei, nici fiul nu poate ispasi pedeapsa de criminal a tatalui sau...

Nu e vorba de platit. E vorba de asumare ca sa ne putem feri de o repetitie. Un interes national al popoarelor despre care am vorbit este asumarea acestor raspunderi pentru ca prin asta se despart de o greutate, de o ghiulea.

Intr-un ziar de mare tiraj din Romania – nu intr-o publicatie de specialitate – erati citat, este adevarat, nu de catre gazetarul ce semneaza articolul, ci de catre un alt istoric, ca sustinator al opiniei ca romanii vor trebui sa plateasca despagubiri atunci cind cercetarile istorice vor dovedi consecintele politicilor antievreiesti din timpul guvernarilor de dreapta. Cum comentati informatia aceasta?

Da, cunosc citarea din Evenimentul zilei. Din pacate, afirmatia mea este scoasa din context. Am spus ca, fireste, este necesar sa se plateasca despagubiri tuturor celor care au fost spoliati de totalitarismul de dreapta sau de stinga. Aceasta nu e o problema „evreiasca“, ci una generala. Ideea este ca noua Romanie recunoaste principiul sacrosanct al proprietatii si ii despagubeste pe cei spoliati, fie evrei in perioada Antonescu, fie romani, evrei, unguri, germani in perioada comunista. Asta am spus, dar nu in contextul discutiei despre Holocaust. Regret ca ziarul nu a gasit de cuviinta sa publice lamuririle mele ulterioare. Regret, printre altele, pentru ca apreciez ziarul Evenimentul zilei. In general, incercarea de a prezenta problema asumarii Holocaustului ca pe o problema financiara este inca o cale de a distorsiona discutia autentica, de „a trage trenul pe linie moarta“.

Care este stadiul actual al temei Holocaustului in istoriografia din Romania?

Problema nu e simpla si nu vreau sa ascund ca inca e greu sa fie discutata deschis. Una dintre cauze a fost deja amintita, tacerea indelungata de decenii. Alt grup de cauze este intelegerea diferita a disciplinei istorice. Conceptual, istoricul a fost invatat ca istoria e un instrument al educatiei patriotice, al formarii omului nou. In acest context, cercetatorul istoric a fost invatat sa se solidarizeze cu obiectul cercetarii sale. Nu intimplator se folosesc termeni de „ai nostri“ pentru… armata lui Mihai Viteazu… De aici dificultatea de a discuta un subiect cu inalt grad de dificultate. Deci, pe de-o parte, este o incercare de a „ameti“ subiectul, de a vorbi de el, dar, de fapt, de a nu vorbi. In acelasi timp, in cadrul mai multor universitati din Romania: Universitatea „Babes-Bolyai“ din Cluj sau Universitatea Bucuresti, se aud si alte voci, care vorbesc deschis despre problema Holocaustului. Marea speranta este „cresterea“ si „maturizarea“ tinerei generatii de cercetatori. Am avut multe discutii cu tineri cercetatori, doctoranzi, masteranzi sau tineri profesori din invatamintul preuniversitar si am fost placut surprins de capacitatea lor de a discuta deschis problematica Holocaustului, decrisparea lor. Ca istoric, nu pot sa nu observ avansul pe care il au politologii in aceasta directie. Indrumati de universitari, care inteleg importanta fenomenului Holocaustului, ca George Voicu sau Stelian Tanase, ei i-au depasit pe colegii istorici in abordarea fenomenului. Aceasta prezenta tinara ma umple de optimism si e mult mai importanta decit asertiunile unuia sau altuia dintre politicieni, cu gindul la viitorul sondaj de opinie.

V-ati nascut si ati trait multi ani in Romania. Credeti ca romanii sint mai
antisemiti decit alte popoare?

In general, sint impotriva formularii „popor antisemit“ sau „popor mai antisemit“ ori a ideii de a masura antisemitismul unui popor. Eu nu cred ca exista popoare antisemite. Exista popoare la care a existat educatie antisemita, exista popoare in care a existat antisemitismul la nivel guvernamental, un antisemitism de stat. Nu cred ca se poate vorbi despre popoare antisemite. In contextul acesta, eu nu vorbesc niciodata de poporul roman ca de un popor antisemit. Vorbesc insa de o traditie antisemita in cadrul civilizatiei romanesti, care exista...

In prezent se spune ca in Romania avem „un antisemitism fara evrei“. Asa o fi, oare?

Se aplica aceasta nu numai in Romania, ci in multe alte tari – un antisemitism impotriva unei populatii care practic nu mai exista. Exista o comunitate ai carei membri au virsta ridicata, care nu mai sint activi decit, vorba aceea, numarati pe degete! Multi, inclusiv comunistii, au incercat sa demonstreze ca antisemitismul este produs de evrei. Antisemitismul nu este produs de evrei. Antisemitismul este produs de o serie de cauze sociale, economice s.a.m.d.

Ce v-ar placea sa „scoateti la lumina“ in viitorul apropiat din arhivele romanesti?

De obicei, nu afli ce-ti place. As vrea sa-mi pot continua cercetarile. Chiar daca mi-am scris, de fapt, cartea, cred ca nu voi fi in stare sa ma opresc aici si sa nu ma mai ocup de alte aspecte ale perioadei comuniste. Eu cred ca cercetarea istoriei evreilor in perioada comunista, ca si cercetarea altor minoritati – si alte minoritati au probleme foarte importante in perioada comunista: deportarea germanilor, niste masuri antimaghiare, nivelarea tuturor, inchiderea oricaror scoli confesionale etc. –, se poate face prin cercetarea comunismului ca atare. Mai cred ca exista in Romania si in Estul Europei, in general, o retinere in a studia fenomenul comunist din diverse motive. Exista un leit-motiv, in care eu nu cred, ca-i prea aproape. Ce inseamna prea aproape? Nu avem cu cine, impresiile sint prea apropiate, trairile afective sint prea puternice... Eu cred ca in stiinta nu trebuie sa existe probleme afective. Cercetatorul – spre asta tindem, catre aceasta tind si eu – trebuie sa fie, de fapt, un chirurg care judeca la rece, cu manusi si halat alb curat. Sa nu ia virusii care vin din arhive, sa nu cada prada lor. Sa mentina distanta, nu neaparat in timp, ci sa aiba o distanta ideologica pentru a cerceta.

Ce „ne invata“, in principal, comunismul?

Cred ca cercetarea fenomenului comunist, de exemplu acum, dupa 11 septembrie 2001, cind problema lumii este terorismul, devine foarte importanta. Ar trebui sa ne intoarcem sa-l cercetam pe Lenin, pentru ca eu cred ca primul teoretician sistematic al terorismului este Lenin. El a condus grupul terorist care preia puterea, indiferent daca are sau nu majoritate. Este un grup de oameni hotariti, bine indoctrinati, bine legati intre ei cu legaturi de asemenea structura incit pot face orice. Inclusiv sa atace cu avioanele doua turnuri din centrul celui mai puternic stat. Cercetarea comunismului este importanta pentru foarte multe aspecte si ar trebui facuta. Cu incercarea de a avea distanta nu in timp si nu geografica, ci distanta ideologica pentru a studia formele acestei structuri, problemele, rolul conducator al partidului care insemna de fapt controlul intregii societati, nivelarea intregii societati, ingineria sociala a regimului, formarea unui anumit tip de om... Pe care, in parte, din pacate, l-au format. Noi speram atunci ca e o vorba goala. Toate acestea sint probleme foarte interesante. Si stiu ca sinteti de aceeasi parere. Cred ca ne-am intilnit in pasiunea pentru cercetarea acestei perioade anormale. Cred ca au aparut deja o serie de lucrari importante – printre ele si cartea pe care ati scris-o despre Lucretiu Patrascanu, care este una dintre cele mai bune analize ale perioadei staliniste din Romania si vine sa lumineze acea perioada neagra care este perioada comunista.

http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=9416
Dan, multzam ca mai ai rabda - de SB_one la: 11/02/2004 15:09:53
(la: Tablitele de la Tartaria)
Dan,
multzam ca mai ai rabdare sa raspunzi.

"Manipularea istoriei, mai ales in globalizare, devine arma de distrugere in masa"

Motto: “A nu sti ce s-a intamplat inainte de a te fi nascut este tot aceea ca si cand ai fi necontenit prunc; caci, ce este varsta omului, daca memoria faptelor noastre nu s-ar uni cu veacurile cele mai dinainte.”


"Alexandru GRUIAN

P.S. Toata aceasta polemica are si un substrat. Ma bucur ca azi, în România, se poate discuta liber despre probleme în divergenta. Ma bucur ca exista libertatea cuvîntului, iar Napoleon Savescu îsi poate sustine linistit ideile, pe care istoricii pot sa le combata sau sa le accepte. Sper sa fi apus definitiv politica pumnului în gura.
Am colegi în presa care au îmbratisat una sau alta dintre cauze, nu neaparat istorice. Le respect alegerea si semnatura care le însoteste opinia. Poate sunt idealist, dar opinia semnata este cea care da masura personalitatii autorului. Sub fiecare articol scrie Marcel Bot, sau Daniel Maris, sau Lucian Stanciu, Mircea Lepadatu, Vladimir Brilinsky, indiferent de parerile sustinute si de cauza îmbratisata. Cel putin sa stii pe cine sa înjuri, daca nu vrei sa-i lauzi. Nu pledez pentru o fratie a presei, ci pentru onoarea de a semna ceea ce scrii. Restul e delatiune…"
........................................................

"Ion Irimescu si tablitele de la Tartaria

Maestrul Ion Irimescu a fost solicitat de Primaria Cluj-Napoca sa se implice intr-un proiect care vizeaza amplasarea in oras a unui monument dedicat tablitelor de la Tartaria, considerate a fi purtatoarele celui mai vechi scris din lume.
Primarul Gheorghe Funar a declarat miercuri, intr-o conferinta de presa, ca Ion Irimescu a venit deja cu o sugestie cu privire la cum ar trebui sa arate acesta. „Maestrul s-a gandit la un contur al Romaniei Mari, iar pe fiecare provincie istorica sa fie amplasata o tablita“, a afirmat primarul. La randul sau, prof. univ. dr. Virgil Lazarovici, unul dintre specialistii care s-a aplecat indelung asupra descifrarii scrierii de pe aceste artefacte, a spus ca, in opinia sa, respectivul monument ar trebui sa includa si o placheta comemorativa dedicata arheologului Nicolae Vlasa, cel care a facut celebra descoperire in 1961.
Municipalitatea clujeana considera ca este absolut necesara marcarea, printr-un monument, a descoperirii tablitelor de lut ars de la Tartaria, care sunt depozitate, in conditii de maxima siguranta, in Muzeul de Istorie a Transilvaniei. Aceste tablite sunt considerate a fi purtatoarele celui mai vechi scris din lume, datate in jurul anului 5500 i. Hr., specialisti de pe intreg mapamondul fiind preocupati si la ora actuala de descifrarea lor.
In 1961, cercetatorul clujean N. Vlassa descoperea trei tablite de lut in micuta asezare Tartaria, de pe Muresul transilvan. Tablitele, acoperite cu semne grafice asemanatoare intr-un mod uimitor scrierii pictografice sumeriene de la sfarsitul mileniului IV i.Ch., s-au dovedit a fi, in urma cercetarilor, cu 1000 de ani mai vechi decat primele marturii ale scrierii sumeriene. Ele datand, deci, de acum aproape 7000 de ani."
(http://www.cotidianul.ro/anterioare/2003/cultura/cult1622iun.htm#MONUMENT)




ptr. doritorii de link-uri:

[http://www.typolexikon.de/s/schriftgeschichte.html]

[http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=9188]

[http://www.e-altfel.ro/dacica/Dacia/erau.htm]

[http://www.nouaromanie.ro/redescoperirea%20romaniei_files/TARTARIA%20prima%20resedinta.htm]

[http://www.nouaromanie.ro/redescoperirea%20romaniei_files/Toponimicul%20TARTARIA.htm]

[http://perso.wanadoo.fr/philippelopes/Bios23090TablettesTartaria.htm]

[http://www.dr-savescu.com/tartaria/]

[http://www.proel.org/alfabetos/tartaria.htm]

[http://en.wikipedia.org/wiki/Tartaria_tablets]

[http://en.wikipedia.org/wiki/Old_European_Script]

[http://www.prehistory.it/ftp/arta_populara01.htm]

[http://www.politicienihunedoreni.ro/arh/24.htm]

[http://www.magazin.ro/Arhiva/1997/04dec/stiinta.htm]

[http://www.zamolxis.ro/spiritualitate/mito01.htm]

[http://perso.wanadoo.fr/philippelopes/TablettesTartaria.htm]

[http://www.dacii.ro/modules.php?name=Top]

[http://www.zamolxis.ro/arhaic/ii.htm]

[http://users.cwnet.com/millenia/Sumer-origins.htm]

[http://www.inoan-press.com/ist/default.html]

[http://www.asa3.org/ASA/PSCF/1975/JASA3-75Yamauchi.html]

[http://www.dacia.org/history/sumer-e.html]

[http://www.ournet.md/~geometrical/Geometrical%20revolution.htm]

[http://dacia.8m.net/Continuitatea/continuitatea.html]

[http://rezistence.tripod.com/NRG/pol4.htm]

[http://www.parutions.com/pages/1-10-364-2408.html]






SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#9462 (raspuns la: #9440) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
si eu pastrez legatura, SB_one - de Jimmy_Cecilia la: 17/02/2004 14:16:55
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Sb_one si eu pastrez legatura, nu cu colegii din fac, de la Iasi, ca le era frica saracilor pe vremuri sa raspunda la scrisori sau chiar sa se imprieteneasca cu mine prea tare, eram insemnata cu rosu, in timpul facultatii (dar nu rosul carnetului!), riscau sa fie interogati de securitate..
Curios insa, cu gasca din liceu (Deva), am tinut legatura tot timpul, ii vizitam la Cluj unde ei erau studenti, vacantele in loc sa merg la Timisoara, mergeam la Deva-Simeria, la matuse, unchi, bunici, ca sa fim impreuna in "gasca", am tinut tot timpul legatura, intrerupta din 1972 pana in 1989, apoi reluata.
La fel cu prietenii din elementara la Simeria.
Poate ca si faptul ca-s orase mai mici si am familie pe acolo, m-a ajutat sa le dau repede de urma in 1989.
Corespondenta, ajutoare, medicamente, schimb de poze, am cele de la intalniri, chiar si din 2003, e-mail, fax si telefonez 2 ori pe an:
la intalnirea anuala din iulie si ii am la rand pe toti (se intalnesc la proprietatea unuia) si de Anul Nou, cand telefonez la fiecare...

Ziceam sa organizam o intalnire cu totii cateva zile in Ungaria, dar sunt greu sa se organizeze, sa se hotarasca...am putea sa vizitam Balatonul, as participa la cheltuieli, ca nu toti si-ar putea permite, dar le lipseste cineva care sa ia lucrurile pe loc in mâna.. pacat, mare pacat...
unii sunt intalnire ultima sambata din luna iulie, altii prima sambata din luna august.. poate ca pana la urma vom reusi sa ne intalnim..

Dar sa-ti spun drept, mi-e frica, frica de dezamagirea de a-i gasi schimbati, marcati de viata pe care au trait-o, frica de a nu mai gasi multe lucruri in comun...
#9840 (raspuns la: #9831) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
unguresti...ca ei nu se supara! - de SB_one la: 25/02/2004 12:40:44
(la: Femeia)

Patru unguri si 4 romani pleaca cu trenul de la Cluj la Bucuresti. In gara, ungurii isi iau fiecare bilet, romanii isi iau toti un singur bilet. In tren, cand vine nasu`, ungurii dau biletele, iar romanii se ascund in WC. Bate nasu in usa WC-ului, iese o mana cu biletul, il composteaza nasu` , si pleaca.
La intoarcere, ungurii iau un singur bilet, romanii nici unul. In tren vine nasu`, ungurii se ascund in WC; se aude un ciocanit in usa, iese o mana cu biletul , "nasu`" ia biletul dupa care se aude o voce :
- Hai baieti, c-am facut rost de bilet...



SB
................................................................
Infinitul e foarte mare, mai ales la sfirsit.
(W. Allen)
#10583 (raspuns la: #10563) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
La sedinta Consiliului Loca - de SB_one la: 25/02/2004 12:42:03
(la: Femeia)

La sedinta Consiliului Local Cluj, un consilier propune:
- Eu zic sa mai facem o statuie in orasul nostru.
Imediat vin ideile:
- Sa fie o statuie cu taranul roman !
- Sa fie taranul imbracat in costum national !
- In mana dreapta sa aiba o furca, sa se lupte cu ungurii !
- In mana stanga sa aiba un streang, sa stie ungurii ce-i asteapta !
- Si in streang sa atarne un ungur, sa fie mesajul clar !
Dupa o clipa de tacere vorbeste Funar:
- Bine, dar sa schimbam ungurul in fiecare zi.


SB
................................................................
Infinitul e foarte mare, mai ales la sfirsit.
(W. Allen)
#10585 (raspuns la: #10583) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
de ce am emigrat - de (anonim) la: 15/03/2004 17:59:11
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
am hotarat sa plecam din tara eu impreuna cu prietenul meu acu 3 ani.de ce ?simplu.el a terminat medicina acum 5 ani si castiga 700000 lei.eu eram inca studenta.stateam in camin deoarece nu ne permiteam sa inchiriem nimic la cluj. eu nu peste mult timp urma sa terminn facultatea.femeie fiind nu prea aveam noroc sa ma angajez asa repede. iar din 700000 nu puteam trai doua persoane. acum insa eu castig 800 euro , lucrez la o firma de export produse agricole , iar el este sofer de tir si castiga 3000 euro pe luna. intr-un an am reusit sa ne cumparam un apartement nou ,perfect mobilatsi dotat, o masina noua,iar acum avem speranta sa ne schimbam apartamentul cu o casa.totul in 3 ani.de multe ori nu-mi vine sa cred nici mie.candva numai visam la toate aste. dar prin munca am reusit sa le avem toate cele necesare. dar pe cind in romania parintii mei abia au reusit sa cumpere un apartament toata viata.muncind cinstit pentru ca prin furt unii au realizat multe.si de un lucru sunt sigura .nu-mi pare rau ca am plecat din romania.dimpotriva asta este tot. o romanca din pulpi .almeria
Cetatean, drept, cultura - de Dinu Lazar la: 16/03/2004 08:41:40
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Primim de la Institutul Cervantes:

Conferinta va fi sustinuta de juristul spaniol Beltrán Gambier, directorul revistei Intramuros (dedicata biografiei, autobiografiei si memoriilor), profesor de drept administrativ la diferite universitati argentiniene, presedintele Comitetului de Drept Administrativ al Federatiei Interamericane de Avocati. De asemenea, Beltrán Gambier este fondatorul Asociatiei pentru Autobiografie si Protectia Patrimoniului Autobiografic din Spania.
Conferinta va fi urmata de o masa rotunda cu acelasi titlu moderata de arh. Mariana Celac la care vor participa: Nicolae Lascu (arhitect, profesor la Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu din Bucuresti) si Elisabeta Stanciulescu, sociolog, profesor la Universitatea din Cluj.

În aceeasi seara, la Laptaria lui Enache (ora 21.00) va avea loc un Concert de jazz

Interpreteaza: Irina Sârbu (voce) si Andrei Tudor (pian), cu participarea speciala a Dlui. Miguel Jorge Nougues (pian), Însarcinat cu afaceri a.i.. al Ambasadei Argentina la Bucuresti.

Pentru informatii suplimentare si dosare de presa, va rugam sa contactati Biroul de Presa al Institutului Cervantes la tel. 230 13 54 sau vizitati pagina noastra web http: //bucarest.cervantes.es.
#12170 (raspuns la: #12164) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eugeniu Coseriu-un geniu romanesc inca putin cunoscut - de ema word la: 25/03/2004 07:01:09
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
Am avut placerea sa/l intilnesc pe marele savant la un colocviu international de stiinte ale limbajului. Venise insotit de nepoata sa de la Cluj si de un colectiv de universitari clujeni condus de prof. Borcila. El este primul care a condus o mare opra de cultivare in Romania a scolii si operei lingvistice coseriene, in timp ce Bucurestiul l/a evitat multa vreme pe Coseriu. De notat ca abia dupa moartea sa Coseriu a fost evocat in revista Academica, in timp ce numel mut mai mici decit al sau sint periate frecvent acolo. Dar, sa nu mai insist, caci as putea sa nedreptatesc pe cineva.
Va voi relata , insa , un episod despre omul Coseriu, un episod care mi/a intart ideea ca avem de/a face cu un geniu. In cadrul acelui simpozion international, trebuia organizat si momentul contactului savantului cu presa. Erau patru zile in total. Iar Coseriu, sa nu uitam, era deja un om foarte batrin si destul de bolnav deja. Cu toate ca prezenta sa in tara ar fi trebuit sa fie un eveniment, Televiziunea Romana, radio Romania Cultural, nu mai vorbesc de radiourile si televiziunile comerciale nu au onorat invitatia. A venit in schimb Radio Iasi, au venit citeva ziare din Moldova si...desi foarte saraci(aveau cu ei numai un sac cu pesmeti, in anul 1999! si o canistra de benzina), redactori de la sectia cultura de la televiziunea Chisinau (care au filmat si inregistarat tot ce a insemnat Coseriu, tot ce am luat si noi ca interviuri separate). Coseriu ne/a progamat pe toti redactorii de cultura de la presa pe durata unei zile. Auzind ca era un program esalonat intre orrele 8 dimineata si 18 seara, am crezut ca cei programati pentru dupa masa vor avea parte de un Coseriu obosit, terminat. Cumplit ne/am inselat ! De la 8 dimineata pin ala 18 sera, cu o pauza de masa la prinz) Domnul Coseriu a fost intr/o forma teribila, vorbea cu aplomb, era prezent in tot felul de digresiuni ai comentarii, abatindu/se cu stralucire cind si cind de la filonul pur lingvistic, pentru intruziuni de discurs din sfere din cele mai diverse: arta, politica, Basarabia, Peru, Grecia, scoala sa de la Tubingen s.a. In tot acest timp, a fumat, a facut si glume si, iertata/mi fie comparatia, desi spatiul de discutii era unul foarte larg si deschis, in prezenta universitarilor romani si straini, desi totul se derula in cele citeva limbi de circulatie pe care maestrul le stapinea la perfectie, mereu se initia cite un "duel" de opinii intre cei prezenti, moderatori si Domnul Coseriu, in urma caruia el cistiga mereu fara dubii, privind apoi, plin de rivna in jur, parca stapinind un perpetuum mobile al demonstrativitatii si rigorii imbatabile.Parca ar fi spus, cu umor inteligent: cine vine la rind? ca un pugilist al ideilor si discursului impecabil academic. Ei bine, forta acestui om ce nu mai era de mult tinar, uriasa lui capacitate de sinteza, usurinta cu care se plimba prin toate domeniile vaste ale culturii omenesti, dublata de deschiderea extraordinara fata de problemele mari ale Romaniei, ale Basarabiei, ale Europei, ale planetei, mi/a atras atentia asupra supradotarii , a genialitatii omului din fata mea. Si acum, credeti/ma, ascult casetele cu acele interviuri si ma cutremur. Era bine sa aiba si radioul Bucuresti asa ceva, si televiziunea. Dar altele le sint lor idealurile...


Cordial,

Ema Word
#12800 (raspuns la: #12798) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Imagini dezolante nu lipsesc ... - de desdemona la: 01/04/2004 08:19:18
(la: Imaginea Romaniei: un nou scandal in Franta.)
... nici in Franta nici in Anglia, nici in Italia, etc. Ca sa le descoperi nu iti trebuie ani de zile, ci de multe ori un pas separat de obisnuitul traseu turistic. Saracie si mizerie exista si in Occindent, insa nimeni nu pune pe o selectie de imagini cu aceasta tema un titlu general. Macar de-ar fi precizat ca sunt ASPECTE ce pot fi intalnite in Romania. Insa un titlu general anunta ceva reprezentativ, si asta e o greseala, pentru asta merita sa protestam impotriva acestei intitulari. E drept ca exista astfel de imagini dar nu sunt reprezentative pentru toata tara. Oricine isi face o astfel de idee, va avea nevoie de-un curaj invecinat cu eroismul ca sa viziteze Romania.

Aici (in Franta) se cauta imagini cu tigani din Romania pentru aspectul lor 'exotic' si impresionant pentru cei ce traiesc aici, care (in marea lor majoritate) au un trai decent.

Din cauza unor astfel de 'ambasadori' ai Romaniei, am avut de luptat cu prejudecati in familia sotului meu (din Bretagne) despre nivelul de dezvoltare al Romaniei, si despre confortul de viata pe care il poti avea. Cat de elocventi au fost cei 6 francezi (destul de eroici sa vina in Romania in ciuda celor ce le-a spus medicul), dupa ce au vazut Clujul, incercand sa-si convinga prietenii ca totusi in Romania e 'ca la noi'. Si spre a-si satisface setea de exotic si curiozitati, au facut poze cu palatele tiganilor din Huedin si Turda.

Si va rog, nu uitati ca in Franta mai exista si alte localitati decat Parisul.

O zi buna

Desde
multumesc de raspuns - de desdemona la: 02/04/2004 05:42:16
(la: Ce se intampla cu romanii, cu voi?)
Ma bucur sa va citesc parerea mai pe larg. E adevarat, nu locuiesc in Baicoi (sunt nascuta la Cluj, acum locuiesc in Rouen, iar in ultimii 4 ani am locuit in Anglia) si nu am nici 18 ani, desi nu voi marturisi exact cat, fiindca nu vreau sa fiu judecata dupa varsta ci mai degraba dupa ceea ce scriu.
Motivul pentru care am interevenit este ca nu imi plac comentariile care se leaga de persoana mai mult decat de opinia exprimata. De asemenea, consider ca toti ne datoram respect unul altuia si (mai ales) tinerii trebuie incurajati. Poate partial ma identific si cu opinia exprimata de arcturus si cu persoana lui, insa ma deranjeaza graba de-a-i judeca si eticheta pe altii. Un astfel de inceput de dialog pune in pericol 'democratia' parerilor. Oricine se poate insela, suntem cu totii supusi erorii, dar e mai bine sa o aflam cand ne inselam.
Sunt de parerea ca o atitudine pozitiva, echilibrata si deschisa este preferabila daca dorim sa obtinem rezultate in urma unor discutii, de aceea criticile meschine (din care am vazut cateva in unele discutii din acest sit) sunt nelalocul lor. Nu agreez nici atitudinile extrem de negative (dezgust si negarea oricaror aspecte pozitive despre Romania), le consider rezultatul unei perceptii distorsionate emotional.
Sunt de acord ca nu era necesar sa spuna ca are 18 ani si e de bani gata (aceste amanunte arata ca vrea sa se laude si ca are ceva 'texte', ceea ce se mai intampla la acea varsta).

Cam astea sunt motivatiile mele, iar comentariul (cred) prea vehement e rezultatul tendintei de-a pune prea multa patima in exprimare, asa sunt eu :-)

Va doresc in continuare o zi buna :-)
#13177 (raspuns la: #13134) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ei vedeti? Acum a iesit adev - de relu la: 16/04/2004 20:45:50
(la: Steagul romanesc pus in discutie)
Ei vedeti? Acum a iesit adevarul la iveala. De fapt Chad-ul e singura colonie a Romaniei. Cum a devenit o colonie nu conteaza. Chad-enii sint de fapt romani; mai negri, e adevarat, dar multi si-au facut facultatea la Timisoara, Cluj, si Bucuresti. Si cu asta basta. Nici o problema.

Un alt fel de a remedia situatia. Iliescu ar trebui sa le spuna celor din ONU: "Steagul nostru nu e la fel. Se poate ca avem aceleasi culori, dar al nostru e de doua ori mai mare. Si cind Chad-enii isi maresc steagul, il marim si noi si mai mult."

Ca ceva mai bun n-am de zis... :)
Catedrala si altele - de (anonim) la: 19/04/2004 05:12:07
(la: Catedrala Mantuirii Neamului: dezbatere si vot pe internet)
Catedrala, ca si concept, este semnul existentei unui episcop/arhiepiscop/mitropolit/patriarh, un simbol al autocefaliei unei Biserici. Orasele mari au avut intotdeauna catedrale. Si in Romania exista catedrale impunatoare la Timisoara, Cluj, Sibiu etc. Acolo se pare ca nu a protestat nimeni la amplasarea si ridicare lor.
Se face atata caz de domeniul public, dar ce este "domeniul public
si oare, intr-o tara majoritar ortodoxa, asadar cu un public ortodox, B.O.R. nu poate sa-si ridice o catedrala reprezentativa pe domeniul public?!?
Daca s-ar face referendum, desi nu e cazul, sunt sigur ca s-ar vota construirea Catedralei oriunde, inclusiv in Parcul Carol.
Nu este vorba de mantuire en-gros, asa cum s-a exprimat un domn, ci este vorba de un simbol. Daca va sperie megalomania, mergeti in Vestul pe care asa de mult il iubiti si-l luati ca etalon si veti vedea in fiecare oras european nu una, ci cel putin doua catedrale impunatoare. Daca vredti, este un semn de maturitate sociala, un semn de coeziune sufleteasca, un semn de civilizatie. Un astfel de edificiu ar trebui sa unifice, nu sa dezbine. Este vorba despre casa lui Dumnezeu, iar nu despre vreo fabrica sau, cum spunea un om de radio, despre o centrala nucleara.
Referitor la problema intretinerii preotilor de catre comunitate. Intr-adevar, Sf. Ap. Pavel muncea pentru ca sa-si castige existenta, dar tot el spune ca cel care propovaduieste evanghelia sa traiasca din propovaduire. Acum un secol preotii nu aveau salarii decat din fondurile proprii adica din incasarile Bisericilor unde slujeau, deci erau intretinuti de comunitate. Este un drept fundamentat in Scriptura foarte bine pentru a mai fi pus in discutie.
#14095 (raspuns la: #13831) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
TE INSELI DOMNISOARA !!!! - de (anonim) la: 22/04/2004 16:42:35
(la: Neocrestinii)
altzii nu vad numa pe altzii !! domnishoara care ai scris parerea ta despre pocaitzi...nu crezi ca vezi partile rele??? ce ar fi sa ma apuc aucma sa iti inshir rele pe care le facetzi voi...daca vecinii tai miroseaua...oare cum miroase totzi betzivii din autobuze?? totzi fumatorii si nespalatzii??? totzi care se pisha pe sub ganguri??? si cat despre aia care beau...nu ii baga in categoria pocaitzi...aia is pocaitzi cu numele..si atata!!! si aia vor da socoteala in fatza lui Dumnezeu...asa cum o sa dai si tu...fie ca vrei ca nu vrei...ziua aceea o sa vina...si totzi o sa fim judecatzi!!! asa ca daca Dumnezeu judeca oamenii dupa moarte...tu de ce ii judeci inainte??? imi place ca vezi ce pacate au altzii...uitate in viatza ta...meri la biserica si pocaiestete de pacatele tale...pt ca sigur nu esti sfanta...atata timp cat stii ca exista Dumnezeu...si stii ce asteapta el de la tine ! meri la biserica si fa ceea ce trebe...sa nu te intereseze ce fac altzii...pt ca singura o sa dai socoteala in fatza Lui...si Dumnezeu nu o sa te judece dupa ce au facut altzii...ci dupa ce ai facut tu ! Ce ushor ii sa ii judecam pe altzii...si sa vb urat de pocaitzi !! Am mai auzit o faza in ultima vreme despre pocaitzi...ca nu se stiu distra...foarte buna gluma...daca noi nu ne dinstram nu stiu cine o face.....aaaaa...ca nu mergem la preteceri si ne imbatam ca porcii...pe care ii intrebi dupa 2 zile cum o fost la chef...si iti raspuns: "Apoi nu mai stiu ca am fost beat"...cred ca ala so` distrat super tare...iti dai seama...nu mai stie ce o facut...super distractiv !! Daca in viatza nu il ai pe Domnu tot timpu o sa ai un gol in inima...si is sigur ca si tu il simtzi....cu Domnu nu te simtiz niciodata singur si simtzi tot timpu ca cineva ii langa tine si iti vecheaza pasii ["Suntem mai siguri cu Dumnezeu intr-o furtuna, decat in oricare alt loc fara El." (Jeremy Taylor) ]. Sfatul meu ii sa te gandesti serios sa il cautzi pe Domnezeu (lasa mandria si nu te gandi ca.."vai cum o sa fac io asta?"...nu trebe sa mergi la pocaitzi la biserica...pt ca nu pocaitzi te mantuie...) ...si nu mai ii judeca pe altii...pt ca fiecare pacatuim...nu este om care sa nu pacatuiasca ["Inainte de cadere omul putea sa nu pacatuiasca, dupa cadere omul nu poate sa nu pacatuiasca." (Augustin)]. Ziceai parca despre pocaitzi ca is niste incultzi...nu vb fara sa stii...nu da mai departe ce auzi de la altzii ca is niste vb in vant...sa stii ca pocaitzii fac scoala..si invatza !!!ca si altzii...si paote mai multzi ca altzii...+ ca sunt o gramada care fac muzica...si is ff buni...anu asta unu din cluj o luat locul unu pe tzara la violoncel...si mai sunt de astia la clape si etc...

Domnu` sa fie cu tine si sa te ajute sa iti schimbi atitudinea fatza de viatza ! sa ne vedem in ceruri ! aaa...iti recomand sa vizionezi Patimile lui Hristos!!!

"Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentruca oricine crede in EL, sa nu piara, si sa aiba viatza veshnica" (Ioan 3:16)


#14364 (raspuns la: #11604) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
blazarea - de desdemona la: 30/04/2004 05:48:17
(la: Despre blazare)
Am deschis ochii de timpuriu, m-au mirat schimbarile prin care treceau cativa dintre prietenii mei.
Cand aveam vreo 14 ani, aveam un grup de prieteni cu care mergeam in expeditii arheologice in fiecare vara, altfel, desi eram din acelasi oras (Cluj), nu prea ne vedeam (cu scoli diferite, cu prieteni diferiti). Dar o relatie ca aceea ce-o aveam noi 7 inca nu gasisem. Eram camarazi, eram amici (ne mai si iubeam in secret cateodata, asa, printre gene). Ce mai, tineam unii la altii cum poti sa tii la primii prieteni din adolescenta.
Dupa inca vreo 5 ani, drumurile ni s-au separat mai mult, desi cativa din noi mai mergeau in expeditii arheologice vara, apartineam unori medii diferite, care cu facultatea, care cu serviciul; ambitii, sperante, probleme diferite. Si atunci am vazut ca se petrecuse ceva cu unii din ei. Nu le mai juca aceeasi luminita in adancul ochilor, zambeau mai rar, oftau mai des si mai adanc. Ca sa-i faci sa rada trebuia un efort mai mare, la fel pentru ca sa le trezesti interesul si sa ii scoti din 'ale lor'. Incepeau sa isi piarda interesul pentru ceea ce nu intra strict in sfera lor de existenta, pareau obositi si invinsi. Mi-a fost teama ca mi se va intampla si mie acelasi lucru dupa 2-3 ani. Mi-am promis atunci sa lupt din rasputeri sa pastrez interesul si flacara vie. Si cu toate ca incet-incet ma amageste lenea, inactivitatea, comoditatea, ma scutur de ele din cand in cand.
Cred ca a fi blazat ar inseamna a fi mort, sau poate o hibernare perena.
___________
"Sa fii tu insuti schimbarea ce o doresti in lume".
Expozitia-concurs "Photo Graphie" - de Dragos Bora la: 30/04/2004 11:35:49
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Casa de Cultura a Studentilor din CJ in colaborare cu Univers
"T" SA, Fotoclubul UNIVERSITATEA si Centrul experimental de
fotografie din Prato - Italia organizeaza expozitia-concurs de
fotografie editia a V-a Photo Graphie.
Concursul este organizat in 3 sectiuni cu tematica libera:
*A.fotografie alb-negru
*B.fotografie color
*C.fotografie digitala si tehnici mixte
Regulament de participare:
- numarul maxim de fotografii de autor si de sectiune este 4
lucrari
-nu sunt acceptate lucrari care au fost expuse la editiile
anterioare
-formatul fotografiilor trebuie sa fie minim 18/24, maxim 20/30
-pe verso se va mentiona titlul, autorul si sectiunea
-fotografiile nu se monteaza pe nici un fel de suport
-lucrarile se primesc pana in data de 16 Mai la secretariatul
Casei de Cultura a Studentilor din Cluj (P-ta Lucian Blaga, nr.
1-3)
Premiile in cupe si bani vor fi oferite de Centrul experimental
de fotografie din Prato - Italia si Fotoclubul Universitatea.
Vernisajul si premierea lucrarilor la Univers "T" (Casa
Tineretului) 31 Mai 2004 (ora 18)
BOMBA!!! - de (anonim) la: 05/05/2004 08:08:35
(la: Tehnologie ADSL: Se da liber la bucla locala!)
Am auzit ca in vara asta va aparea o firma in Cluj, "VIANET" parca, care va oferi internet broadband la 128 K GARANTAT cu NUMAI 19 EURO pe luna pentru inceput! Ce parere aveti?
#15007 (raspuns la: #764) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Prima editie a concursului national "Fotografia-document etnogra - de Dragos Bora la: 06/05/2004 01:56:55
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
In perioada 23 iulie - 10 august 2004, Centrul
Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii
Traditionale Cluj organizeaza prima editie a
concursului national "Fotografia-document etnografic",
concurs national de fotografie alb-negru si color. Se
admit fotografii document cu caracter etnografic din
domeniul culturii traditionale (obiecte, detalii de
obiecte, costum popular, portret, obiceiuri
traditionale, arhitectura traditionala, industrie
casnica). Se vor acorda doua premii pentru cele doua
sectiuni(color si alb-negru). Informatii privind
conditiile de participare pot fi obtinute la telefonul
CJCPCT Cluj: 0264/597781 sau la adresa de mail:
ccp@cluj.astral.ro. Persoana de contact - Consuela Jucan



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...