comentarii

coace


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
EMPANADAS - de Coralie la: 08/10/2003 01:09:01
(la: ANTREURI)
un fel de pateuri cu carne (espaniol, mexican)
EMPANADAS

se face aluatul din 500 gr faina, sare, 100 ml de ulei masline si 100 ml apa, se da la rece in frigider o ora

umplutura : intr-o tigaie cu putin ulei se prajeste 5 minute o ceapa taiata, 100 gr carne de porc si 200 gr carne de steaK (macinate), se adauga 3 rosii taiate mic, dupa cateva minute (aprox 5-6 minute) se adauga patranjel taiat si 50-60 gr de fistic sfaramat, sare, piper
se amesteca, se ia de pe foc, se adauga un galbenus

Aluatul se intinde se taie in patrate de 10 cm, se pune umplutura, se indoaie si se fac triunghiuri, impunse deasupra cu furculita; se ung cu ou batut

se coace in cuptor, foc mijlociu, 30 minute

Prajitura de malai - de JCC la: 23/10/2003 08:50:14
(la: DESERT si DULCIURI)
Prajitura de malai

1 kg de malai, 2 pahare faina grâu, 5-6 oua, 2 litrii lapte, 1 lingura unt pt uns tava,
4 linguri de unt, 4 linguri ulei masline, 2- 3 linguri de smântâna, drojdie, un pic de sare, zahar dupa gust

Malaiul presarat cu putina sare se opareste cu laptele clocotit, atat cat cuprinde malaiul ; se lasa sa se raceasca.
Intre timp se face o maia din drojdie proaspata (cat 2 nuci), 1 lingura de zahar si putin lapte caldut, care se amesteca si se lasa sa creasca.
Cand malaiul s-a racit se amesteca cu drojdia preparata mai sus, ouale, untul topit, faina, uleiul, smântâna si zaharul dupa gust (1, 2 sau 3 pahare)

Se toarna in tava unsa bine, se coace la foc potrivit
Se taie in patrate, se presara cu zahar pudra, se serveste caldut, dar bun si rece..

TORTA de LAMAIE - de JCC la: 23/10/2003 08:51:47
(la: DESERT si DULCIURI)
Torta de lamâie

1. Aluatul
6 oua, 1 sau 2 lamâi (dupa gust), 4 linguri faina, 6 linguri zahar, unt si faina pt tapitat tava (rotunda de preferinta)
se freaca bine zaharul cu 6 galbenusuri, se adauga faina, coaja rasa de la o lamaie, spuma foarte bine batuta de 6 albusuri , zeama de jumatate sau o lamâie, se incorporeaza usor cu o lingura de lemn
Se coace intr-o forma de tort unsa si bine tapitata, foc mijlociu, apoi se pastreaza la rece

2. Alta reteta de aluat

70 gr de unt se freaca bine la spumos, apoi se adauga 1 ou intreg, 500 gr de zahar, 500 gr de migdale sau alune curatite si macinate (se oparesc si se prajesc), 100 gr faina, zeama si coaja unei lamai, se freaca totul bine.
Se coace intr-o forma bine unsa si se pastreaza la rece

3. Crema

200 ml de lapte, 1 lingura cu vârf faina , 4 linguri de zahar, 140 gr de unt, 2 pachetele de zahar vanilat,

se face o coca din faina cu laptele si se fierbe tare cu zaharulk si cu zeama deo jumatate sau o lamâie (dupa gust si ulcer J)
se mesteca tot timpul sa nu faca cocoloase, sa nu se prinda de fund.
Cand este rece se adauga si untul frecat bine (spumos), se adauga 2 linguri de rom

Se umple torta ; aluatul de torta taiat orizontal in 2 sau 3 parti, partea de jos se insiropeaza
Siropul (apa calda, zahar, rom)
Se pune crema, a doua parte aluat copt, se insiropeaza leger. La sfarsit se imbraca tot tortul cu crema, jur imporejur, se da la rece


Sara pe deal ...tot a lui Paunescu - de Ingrid la: 22/11/2003 11:09:02
(la: Cele mai frumoase poezii)
Sara pe deal
Iese amurg dintr-o bataie de clopot
caii culeg iarba din ultimul tropot,
pasari adorm daca amurgul le-atinge,
sus la izvor, sus la obirsie, ninge.

Case cuprind sufletul zilnicei fringeri,
oamenii sint umbre tacute de ingeri,
nimeni aici legea cereasca n-o calca,
sufletu-n plop, trupul se-apleaca in salca.

S-a auzit de peste uliti o veste,
un nou nascut viu intr-o iesle mai este,
lemne de foc, oarbe carute mai cara,
ultim sarut, ca o pecete de ceara.

Misticul sat luneca in rugaciune,
nimeni nimic, inspre pamant nu mai spune,
toate se-ntorc ireductibil spre ceruri,
florile tin sipete de adevaruri.

Iarasi amurg, dangatul parca revarsa,
cucii dispar langa clopotnita arsa,
cade-n fintini ziua sa urce iar, miine,
in amintiri satul miroase a piine.

In cimitir, oile nu mai pasc iarba,
mieii o pasc, pofta din ei este oarba,
nevinovati, anii se-ncarca de vina
cum ne-ating, fiintele cum le declina.

Sara pe deal seamana cel mai ades cu
sara pe deal cum o scria Eminescu
sara pe deal e si-aici cum si-ntr-insul,
sara pe deal, fetisizindu-ne plinsul.

Sara pe deal, parte din noaptea eterna,
sara pe deal, capul se-apleaca pe perna,
sara pe deal, totul deodata invie,
sara pe deal, muzica din poezie.

Caii in apus pasc magnetismul chindiei,
omului bun, casa puternica fie-i,
noi intre noi sa mai gustam cat se poate
sara pe deal, cea mai de pret dintre toate.

Si sa privim cerul cu tragice stele,
care mai ia forma poruncilor grele,
oamenii trec, nici nu vom sti unde pleaca,
iar dupa ei se mai aude o toaca.

Urmele lor sint sau copiii sau munca,
intr-un temei lasa intreaga porunca,
sara pe deal nu e dacat un amestic
de fabulos, de nebunesc si domestic.

Ziua s-a stins, zeama de zarzara cruda,
tipa guzgani, cine-are timp sa-i auda,
carii batrini de-o vesnicie lucreaza,
printre copii zgomotul lor isca groaza.

Daca intinzi mana cu-o mica lumina
ai sa si simti vrejuri crescind in gradina,
niste pindari, haulituri isi arunca,
fetele mari grup se intorc de la lunca.

Poarta in sini dorul de-o mana barbata,
cei cautati mult mai tarziu se arata,
podul pe rau scirtie si se indoaie,
mustele bat, semn de-nnorare si ploaie.

Lina-n fuior in turbioane se leaga,
creste-n dovleci dor de saminta intreaga,
parca de ieri luna rasare-nspre miine,
plange-un copil, sau parca latra un caine.

Plaurii morti, cresc dintr-o apa uitata,
sfinti intelepti celor cuminti li se-arata,
sara pe deal, uite un minz care moare,
suflet din el, ca si o seara apare.

Dulce-albastrui cauta suflet de iapa,
ea nu mai e, alta va sti sa-l inceapa,
ultimi copii striga pe ulita noastra,
blinde bunici ii insotesc din fereastra.

Sara pe deal, cumpana sinea nu-si strica,
sara pe deal e ca un duh de bunica,
fruct zemuit imprastiat pe tot locul,
coacem porumb, unde ai nostri fac focul.

Sara pe deal, dulce vinare de vara,
azi nici un om nu are dreptul sa moara,
sara pe deal, fum doborit dintr-un sfesnic,
cade pe om, parca-ntrupindu-si-l vesnic.

Sara pe deal, cinepa fumega bice,
cei pedepsiti, nu au curajul s-o strice,
toate ramin, precum au fost in natura,
starea de om trece spre starea cea pura.

Sara pe deal, spune ca asta ni-i rostul,
sa o numim suflet din sufletul nostru,
sara pe deal, sufletul mare al lumii,
sara pe deal, ochii in lacrimi ai mumii.

Iar cand noi toti vom murmura ce ne doare,
tu sa ne dai o crestineasca iertare,
sara pe deal, nu a murit idealul,
sintem aici: Oamenii..Sara..Si Dealul.


Colindul gutuii - de Ingrid la: 27/11/2003 10:06:24
(la: Cele mai frumoase poezii)
Dulce galbena gutuie cum si eu balai eram
Mi-a pus mama o gutuie ce se coace-ncet la geam
As musca-o ,dar ma doare, ma cuprinde-un fel de jind
Iar acum ca trece anul parc-o vad imbatranind.

Galbena gutuie dulce amaruie,
Lampa la fereastra toata iarna noastra.

Mama mea n-avea nici globuri, nici beteala si nici stea
Sarbatorile de iarna cu gutui le-mpodobea.
Mi-a pus mama o gutuie la fereastra dinspre drum
Si o vad cum lumineaza, n-am putere s-o consum.

Galbena gutuie dulce amaruie,
Lampa la fereastra toata iarna noastra.

Parca are-n ea ceasornic si al mamei planset sfant
Lumineaza si se stinge o gutuie pe pamant.
Luxul mamei cel mai mare cand copii ne mai simteam
Era painea de pe masa si gutuia de la geam.

Galbena gutuie dulce amaruie,
Lampa la fereastra toata viata noastra.


Vorbesc in MARE cunostinta de - de SB_one la: 04/12/2003 12:42:30
(la: Exodul medicilor romani in strainatate, drama nationala)
Vorbesc in MARE cunostinta de cauza!

asta-i firea romanului: sa creada ca daca nu da nu "are" destul! Medicul, ca multi dintre noi- ba chiar mai mult- a invatat, a invatat, a invatat ....si ca sa fie bun trebuie sa invetze pana da ortul popi, sa-si cumpere cartzi scumpe( din ce?)in timp ce noi sedeam la o berica sau mai stiu eu unde. Si in timp ce ( de care perioada sa vorbim, de di-nainte sau de pew urma?) medicului asta-i chioraie matzele de foame(...mai sint si cazuri) sau ramane cu ochii in vitrina(...gijaba!)...noi tot la o berica...si pe urma ne plingem ca-n coace si-ncolo.

Eu stiu multi medici de toata isprava si si unii( multi, putzini?)care nu-si merita pozitzia( nici profesional si nici ca om) Dar sa generalizam in halul asta...mi se pare nepotrivit.

In final , fiecare cu experienta lui( si cu durerile lui) dar...cine poate ridica primul Piatra?


Exodul medicilor?
nu gasesc nimic rau in asta! Cind tzara nu te vrea sau nu te poate folosi... Chiar si un medic nu a jurat nimic fata de tzara. Si el trebuie sa-si faca viatza acolo unde i se potriveste mai bine. Multzi medici din Germania pleaca pentru aceleasi motive. Greu de crezut dar si aici medicii dau faliment( nu ptr. ca nu sint buni) si trebuie sa lucreze ca taximetristi. ( cred ca stiu un caz; si e neamtz getbeget!)
#6000 (raspuns la: #5978) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cora - de Belle la: 18/06/2004 21:11:47
(la: Cosmetologie... dar nu pentru trolli..)
vesti bune :) ma bucur s-aud ca totul e "sub control"
eu nu ma dau cu barca da' incerc sa prind un pic de soare de cate ori am ocazia, desi sambata trecuta am cam exagerat, mi-era dor de soare si am vrut sa-l iau pe tot intr-o zi ... n-are rost sa-ti povestesc consecintele ;)
in rest, eu n-am "la tara" fiindca unde stau e ca un fel de valea prahovei asa ca eu zic ca stau la tara, iar de capsuni si alte trufandale in gradina proprie nici nu vine vorba fiindca le mananca caprioarele si ratonii inainte sa se coaca
spune-i lui jimmy c-o invidiez, intotdeauna mi-am dorit sa vad egyptul....
un sfarsit de saptamana placut la amandoua, mai palavragim saptamana viitoare :)
#16393 (raspuns la: #16367) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lumea zilelor nostre pare pri - de carmentopa la: 05/08/2004 14:23:39
(la: De ce simt femeile nevoia sa fie sexy?)
Lumea zilelor nostre pare prinsa de mirajul imaginii! Totul e imagine!
Din vremuri biblice...femeia a fost creeata pentru ca "omul" (barbatul) sa nu fie singur! La o atenta analiza se poate remarca faptul ca menirea femeii e sa procreeze si barbatul sa...creeze! El are grija de familie, de cetate, duce razboaie, vaneaza, in fine...el are alte griji!
Pentru ca femeia sa-si poata atinge menirea, ea trebuie sa atraga, deci sa se faca observata! Pana aici este povestea primara a "sexapilului"
Pana la Revolutia franceza lucrurile au mai mers cum au mai mers dar de atunci in coace...ceva a scapat de sub control!
Nu vreau sa mai intru in analize care , poate, cer timp si dispozitie pentru a fi analizate! Doresc insa sa-mi exprim compasiunea pentru barbati! Da! Ii compatimesc!
Femeile au patruns definitiv si iremediabil in spatiul lor fara sa renunte la atributul atragerii , al atractiei! Problema e insa grava caci la o asa "expunere" ce mistere mai putem, noi femeile, sa dezvaluim?
Totul e la vedere!
O femeie adevarata nu e necesar sa umble pe strada aproape goala ca sa fie remarcata, cum nu e necesar sa ai pete pe rochie si sa mirosi a ceapa pt. ca sa fii o buna gospodina! mergand mai departe...nu trebuie sa gemi ca sa inebunesti un barbat! Sunt taine ale instincului cu care Dumnezeu a ceeat-o pe Eva pentru ca omenirea sa nu-si piarda farmecul! Barbatul e facut pentru razboi! Cucerirea unei femei e si ea un razboi! Lasa-ti , doamnelor, domnisoarelor, barbatilor bucuria sa fiti cucerite, sa fiti descoperite in spatii intime, nu pe strada! Concurenta e mare si s-ar putea ca in lupta asta...sa ajungeti sa fiti comparate cu "profesionestele"
Consider ca drumul pe care se merge azi e unul gresit! Orice femeie are ceva de la Dumnezeu pt. a fi remarcata! Orice femeie are frumusetea ei!
Pe vremuri gleznele femeilor au iscat razboaie si au curs tone de cerneala scriindu-se poezii si romane!
Azi...daca se merge tot asa...sa fim multumite daca ne mai alegem cu ceva in afara de fluieratul a paguba!
Le doresc barbatilor puterea de a nu-si pierde interesul pentru apropierea de femeie caci asta e pericolul ce ne paste!
lemecico - de Belle la: 01/09/2004 20:50:46
(la: Casuta Postala A Lui LMC)
buna ideea cu pasatul legumelor din ciorba, de regula le scoteam de tot si puneam doar sosul de faina cu smantana (o tona nu doar putina) si o alta tona de usturoi c-asa le place baietilor mei, asa ca mersi de idee, o sa-ncerc si asta. din fericire burta pe-aici e super-curatata, doar o spal de cateva ori in apa rece si e buna de aruncat in oala (in romania trebuie frecata cu sare si bicarbonat pana faceai febra musculara).

cat despre sarmale, eu le fac numai din porc (soacra-mea face niste sarmale de post de cazi in **) si mai arunc cate-un ciolan afumat pe fundul oalei iar la umplutura adaug slanina. un amic ardelean m-a invatat sa adaug si boia iute (de regula pun doar piper) si tin sa-ti spun ca ies mortale. singurul inconvenient e ca nu gasesc varza acra intreaga si-atunci ma descurc cum pot cu varza dulce pentru foi (oparita bine mai intai ca sa se poata rula) si varza acra shredded printre. da' sa stii ca nici nu se cunoaste varza dulce fiindca pe-aici sauer kraut-ul e super acru asa ca se compenseaza una pe alta.

dobosul e unul din favoritele mele, dar n-am avut niciodata rabdare sa coc foile, mai ales ca daca nu esti atenta se pot rupe cand le scoti de pe tava, asa ca asta e specialitatea maica-mi. amandine din pacate mananc foarte rar, pentru asta trebuie sa merg la new york, e o cofetarie romaneasca acolo care face numai bunatati asa cum le stim noi, nu ca asa-zisele prajituri de-aici care sunt doar un strat de coca cu niste frosting deasupra. din pacate n-am mai copt nimic dulce de multa vreme ca s-a paradit cuptorul si nu mai coace cum trebuie si n-am avut suficienta rabdare sa vad ce are. pe vremea cand mergea cum trebuie insa, specialitatea mea erau cozonacii (maica-mea a zis ca-i fac de o mie de ori mai buni ca ea) si mai imi place mult sa fac un tort cu foi din albus si nuca, stafide si rahat iar crema pe baza de galbenus cu ness si cacao, e bestial ce mai, in viata ta n-ai mancat ceva mai delicios.

aoleo ca daca o dam pe mancare si retete nu ne mai oprim si iar incep sa mananc desi abia am avut lunch........

asa ca schimb macazul pe subiectul finutul meu ... eu nu stiu cum e cu iepurii dar mi-am inchipuit c-o sa-i placa scarpinat dupa urechi, motanul meu e innebunit dupa asa ceva. ma gandeam mai devreme ca ai avut curaj sa-l lasi afara tu nefiind acasa, mie mi-ar fi fost teama....

spune-i ca-s mandra de el ca e asa cumintel :)
#20803 (raspuns la: #20795) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Destin- unde ati mai auzit??? - de carapiscum la: 06/09/2004 06:59:34
(la: America si puterea petrolului)
Mda, si ce-i cu asta? Ar trebui sa-mi platesti drepturi de autor! Daca ai de spus ceva la subiect, spune; daca nu, du-te invartindu-te. N-am nevoie de comentarii literare. Promit ca de acum inainte am sa te ignor cu desavarsire. "Soacra, soacra, poama acra / De te-ai coace-un an si-o vara / Tot esti acra si amara!"
Cine se teme de adevar...vorbeste cu teama despre el!!!!!!!
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#21151 (raspuns la: #21145) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
m-am documentat, Belle - de dinisor la: 09/09/2004 01:46:24
(la: Barbatul roman din diaspora)
Ce m-as fi facut eu fara tine, nu stiu. As fi fost in continuare intr-o ceatza totala, precum Londra in septembrie...
Hai ca ma documentai si ma linistii. DESTIN-ul n-are nici o sansa....

Dar unde e el acum, ca iar e liniste? crezi ca ne coace ceva?
_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!
#21442 (raspuns la: #21439) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
evident ca o "coace" - de Belle la: 09/09/2004 01:50:51
(la: Barbatul roman din diaspora)
ca de obicei a dat-o cotita si s-a mutat pe alt subiect la deruta ... go figure!

bai ce ploua..... noroc ca am acoperis la casa ca mai cresteam doi centimetri de azi dimineata de cand ne uda.
#21444 (raspuns la: #21442) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Imi iau angajamentul...made carapiscum, - de DESTIN la: 09/09/2004 05:00:55
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
"Destin- unde ati mai auzit???
#21151, de carapiscum la Mon, 06/09/2004 - 06:59


Mda, si ce-i cu asta? Ar trebui sa-mi platesti drepturi de autor! Daca ai de spus ceva la subiect, spune; daca nu, du-te invartindu-te. N-am nevoie de comentarii literare. Promit ca de acum inainte am sa te ignor cu desavarsire. "Soacra, soacra, poama acra / De te-ai coace-un an si-o vara / Tot esti acra si amara!"
Cine se teme de adevar...vorbeste cu teama despre el!!!!!!!"

Printre altele ce mai zici tu:

"Promit ca de acum inainte am sa te ignor cu desavarsire."

NU TE TII DE PROMISIUNE!!!


Cu bine,


Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#21505 (raspuns la: #21309) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Vine valul - de andrei p la: 13/09/2004 13:22:31
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Pe 28 septembrie se deschide Targul Photokina la Koln.
Firmele mari se pregatesc de un an de zile. Pentru toate aparatele digitale, senzorul este foarte important. Dar nu numai acesta. Progresele unui senzor nou dau probleme in productia in serie. De regula acestea intarzie cu luni de zile aparitia noului model.
A aparut prima revizie cu Fuji S3 pro, pe www.dpreview.com . Acesta are noul senzor, la 6Mpx cu dinamica extinsa, sau 12Mpx normal, care (se pare) va fi folosit si de Nikon.
Superioritatea Pro a Canon 1 Ds are zilele numarate. Dupa Photo-Kina, aproape sigur altul va fi numarul 1 mondial. Si Nikon – si Canon – pot anunta noutati la inalt nivel.
Dar sunt de asteptat zeci (daca nu sute) de surprize importante.
Cum PhotoKina este in Germania odata la 2 ani, surprize adevarate ar trebui asteptate si din Europa. Daca Rollei a fost jalnic la PMA in februarie, va arata acum macar un prototip. Va scoate Leitz la iveala Leicaflex-Imacon digital back ? Sau mai mult? Finlandezii de la Nokia au in pregatire telefoane cu 6Mpx, Suedezii de la Hasselblad s-au unit cu danezii de la Imacon. Ar putea coace si ei ceva inca de acum.
In Statele Unite, fotografia pe captor digital a obtinut deja 50% din imaginea de reclama, doar 36% in Europa.
Si se asteapta progrese spre 50% in 2 ani. Nu mai e timp de stat pe ganduri. Ori iei trenul digital din zbor, ori te matura valul.

La B&H, Nikon 8.700 de 8Mpx, aparea initial cu 1000$. Acum, impreuna cu cartela CF de 1Gb Lexar, este anuntat la 740$.
Cum proprietarii B&H sunt chiar importatorii in State, acesta este un semn sigur ca Nikon schimba modelul, iar exemplarele din modelul vechi trebuie urgent vandute.
Pentru fotografia digitala, pe masura ce calitatea de referinta creste, preturile scad. Cam cu 25% la fiecare 9 luni.
Aceasta perioada de boom digital duce la dezechilibrarea pietei de fotografie. Nechemati prezenti la locul actiunii pot face imagini, care pot fi recunoscute, chiar daca sunt proaste si jalnic compuse.
Lipsa de cultura a imaginii si capitalismul salbatic local, cu firmele care doresc beneficii peste 50%, preseaza plata fotografiei la noi catre cifre ridicol de mici. Partea proasta este ca din „turma de fotografi romani incapabili sa se adune si sa discute cum devine cazul cu supravietuirea si sa puna piciorul in prag,”
fac parte tocmai cei mai nepregatiti pentru a face fotografii de calitate, pe care sa le ofere eventual la alt pret, unor beneficiari mai elevati.
Asemenea lucruri se vor echilibra doar cu economia de piata reala. Peste cativa ani, cand proaspetii imbogatiti s-ar putea reduce spectaculos la numar, neputandu-se adapta la o concurenta reala.
Numai bine, Andrei
#22005 (raspuns la: #21994) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sanctuarul neolitic de la Parta - de desdemona la: 24/09/2004 17:56:05
(la: Afla despre Trecut!!!)
Un fragment gasit in agenda.ro (www.agenda.ro/2002/10-02-a.htm)

"... Aşezările neolitice în ceea ce astăzi numim Banat erau numeroase şi, unele dintre ele, vaste: la Dudeştii Vechi, Sânnicolau Mare, Foeni, Uivar, Hodoni, Sânandrei, Chişoda Veche, Parţa, Zorlenţu Mare, Liubcova şi Gornea... Cei mai importanţi arheologi ai Banatului românesc de astăzi, sunt Gheorghe Lazarovici şi Florin Draşovean. Altfel spus, piloţii campioni ai curselor în secolele neoliticului:
6 000-3 500 î.Hr. Când profesorul Lazarovici relua, în 1978, săpăturile la ceea ce avea să fie (până de curând) cea mai importantă aşezare neolitică din sud-estul Europei, Parţa, Florin Draşovean era student. Exact 20 de ani mai târziu, mai bogat cu Premiul Academiei pentru cercetarea Culturii Vinča şi cu 20 de ani de şantiere arheologice în spate, dr. Draşovean avea să descopere la Uivar ceea ce se conturează a fi astăzi cea mai mare aşezare de neolitic din Europa. Vara anului 2002 va fi vara adevărului.

Metropola Uivar
După ce a... dat târcoale vreo 8-9 ani locului, făcând prospecţiuni împreună cu profesorul Wolfram Schier (Germania), după ce a convins Universitatea din Würzburg că merită să investească masiv în această cercetare, dr. Florin Draşovean a început, în 1999, săpăturile la ceea ce avea să devină descoperirea vieţii sale: Uivar, cea mai mare aşezare neolitică din sud-estul Europei. S-au dezvelit până acum poarta de intrare în fortificaţia de la Uivar, unul dintre cele 5 şanţuri de apărare, o locuinţă neolitică integrală. Cum însă la Uivar trăiau în urmă cu 6 000 de ani peste 400 de oameni, mai sunt de descoperit minuni ale trecutului încă 20 de ani încoace. Cel mai important lucru e însă altul: prospecţiuni magnetometrice, cu tehnică de ultimă oră din Germania, au arătat că într-un anume loc se află îngropată o clădire atipică, de 20 m. Un sanctuar mare, este convins dr. Florin Draşovean. Primul din lume de acest fel. Încă nedescoperit

În urmă cu 6 000 de ani, pe locul numit astăzi Banat, trăiau oameni civilizaţi. La Timişoara s-au descoperit vestigii neolitice în Freidorf, Calea Torontalului, Chişoda, Fratelia. În ultimii 20 de ani însă, descoperirile de senzaţie au făcut din Banat un Eldorado al neoliticienilor, întrecând cu mult tot ce s-a scos la lumină în România şi Europa Centrală. Cea mai importantă descoperire rămâne, deocamdată, sanctuarul de la Parţa, singurul sanctuar neolitic complet restaurat. Descoperit de profesorul Lazarovici, sanctuarul poate fi văzut şi astăzi în Muzeul Banatului. Unicat absolut în Europa şi chiar în lume, sanctuarul este o dovadă irefutabilă a civilizaţiei neolitice. El avea două încăperi cu podele suspendate: altarul, cu celebrele sculpturi monumentale - cap de taur, şi odaia de vest. Veneau aici să se închine zeilor oameni din mai multe comunităţi mari şi mici, la ceremonii majore. Aportul de civilizaţie venea din Orient, pe traseul Anatolia-Grecia-Europa de Est-Occident. Din triburile de vânători paleolitici apar în neoliticul timpuriu comunităţi care îşi schimbă modul de viaţă: găsesc graminee sălbatice, le păzesc de animale, apoi le culeg. Încep apoi să cultive pământul, să-l ude, să-l îngraşe, descoperă rotaţia culturilor. Aşa iau naştere marile aşezări dezvoltate, precum Parţa, unde trăiau peste 200 de oameni: adevărată metropolă a epocii. De la bordeie, neoliticii au ajuns la "vile" cu etaj. Exista o organizare socială obştească, militară, economică, exista autoritate, dar existau şi pericole. Oamenii au dislocat mii de metri cubi de pământ, pentru şanţurile de apărare ale fortificaţiei. Erau oameni a căror meserie era să facă bile de praştie din lut ars în cuptoare mari. Aşezare de neolitic mijlociu, Parţa avea reguli clare şi relaţii cu lumea largă. Existau drumuri şi legături de schimb comercial. Se disloca piatra în locul pe care azi îl numim Budapesta şi aici, la Parţa, se făceau unelte; tot aşa se aducea sticlă vulcanică din Slovacia, scoica spondalis din Mediterana. Oameni avuţi, neoliticii găteau rafinat. Kostalena Mikelaki de la Michigan University a făcut, în America, analiza unor cioburi neolitice din vase în care, cu 6 000 de ani în urmă, vreo gospodină arsese mâncarea. Concluzia: oamenii epocii pietrei şlefuite mâncau tocane de porc, specialităţi complicate de vânat cu legume, păsări sălbatice, vite şi... câini... La Parţa s-au găsit tăvi speciale pentru coacerea lipiilor, pentru topirea grăsimilor, prăjirea ouălor şi tăvi cu forme speciale pentru coacerea peştilor. Aveau vase speciale pentru depozitarea grânelor. Tăierea animalelor nu se făcea în devălmăşie, ci după reguli şi ceremonii clare şi se aduceau jertfe, cel mai des invocaţi fiind Marea Zeiţă Mamă şi Taurul. Se practica libatio (obiceiul de a bea sau a vărsa înainte de a bea câteva picături dintr-un lichid sfânt sau nu, sfinte fiind considerate, spre pildă, sângele şi sperma), oblatio (ofrande de carne, fructe, pâine, obiecte) şi fumigatio (ofrande prin ardere). O cutremurătoare statuie-vas e bocitoarea: un vas cu două guri, una reprezentând o figură care urlă şi purtând semnul masculin W. Se pare că vasul era folosit la stropirea ogorului cu spermă (lichid sfânt) ca să rodească. Spermă de taur. Sau... La ritualuri, oamenii ardeau ierburi halucinogene şi vorbeau cu zeii. În case, aveau poliţe de vase, obiecte de artă şi altare. Războaiele de ţesut erau înguste, aşa încât hainele erau croite din fâşii, foarte elegante, cu modele rafinate şi variate. Femeile (mai ales) purtau podoabe (cele bogate, de alabastru) şi amulete magice. Casele aveau curţi interioare, etaj, dormitoare, terase.
S-au descoperit chiar blocuri de locuinţe cu şase încăperi. Când un bărbat se însura, pleca din casa mamei, în cea a nevestei. El îşi păstra totemul până la moarte (identitatea, semnul şarpelui, de pildă), dar copiii lui purtau totemul mamei lor. Era matriarhat. Capul familiei era femeia cea mai în vârstă din casă. Despre înmormântări se ştie foarte puţin, pentru că s-au găsit extraordinar de rar morminte. Nici la Parţa nu a fost găsit cimitirul. Florin Draşovean a descoperit totuşi, acolo, un mormânt şi unul la Foeni: despre cel din urmă, medicul legist Marius Munteanu susţine că este primul caz de poliomielită din istoria medicinei. Se crede că morţii erau puşi pe o plută şi, după un ceremonial complicat, li se dădea drumul pe apă. Sau că - în zone sacre - teritoriile morţilor, - erau puşi pe estacade de pari şi lăsaţi să putrezească. Cine încălca teritoriile morţilor, era la rându-i omorât. Dacă totuşi erau îngropaţi, oamenii neolitici erau puşi în pământ chirciţi, legaţi: în poziţia fătului. Lângă ei erau îngropate vase cu ofrande, arme, unelte. Când cineva trebuia pedepsit, magia neagră era o metodă bună. Unica sculptură monumentală de la sanctuarul din Parţa avea un rafinament plastic incredibil: când ardea focul, din zid se reflectau ochi aprinşi, nevăzuţi până atunci. Se pare că populaţia războinică de la Foeni a distrus, prin incendiere, aşezările de la Chişoda, Parţa, Uivar. "Foenii" purtau la brâu maxilarul inferior al duşmanului ucis. Cert e că după expansiunea războinicilor, Banatul rămâne depopulat vreo 200 de ani, până în eneolitic. Cauza este încă un mister.

Unicate, rarităţi
Străfundurile Banatului au fost darnice cu arheologii. S-au dezgropat aici piese unice în Europa, vestigii unice în lume, primate absolute. Între acestea: l statueta-unicat de la Liubcova, cu masca pe umăr şi vasul în mână, descoperită de profesorul Ion Drăguşin l sculpturile monumentale din sanctuarul de la Parţa, descoperite de prof. Lazarovici l bocitoarea de la Parţa, descoperită de prof. Marius Moga l masca de zeu de la Uivar, unicat mondial, descoperită de dr. Florin Draşovean. "


Desdemonovici
RETETA DE SAVARINA!!!!!! URAAAAAAAA!!! - de LMC la: 09/10/2004 00:12:07
(la: Trancaneala Aristocrata)
Savarina

5 linguri zahar pudra
5 oua
5 linguri pesmet fin
coaja rasa de la o lamiie
zeama de la o lamiie
frisca

Siropul

150g zahar
1 pahar apa
1 lingura rom

Se freaca zaharul cu galbenusurile pina se obtine o crema, se adauga apoi, amestecind mereu, coaja de lamiie si pesmetul, la urma albusurile batute spuma (se incorporeaza amestecind foarte usor sa ramina pufos). Se pune compozitia in forma de savarina (forma rotunda cu gaura la mijloc sau orice forma mica si rotunda ca pentru cupcakes). Se coace la foc potrivit, apoi se siropeaza cu un sirop de zahar, apa si rom. Dupa ce se raceste se umple golul din mijloc cu frisca (daca folosesti forma de cupcakes atunci faci tu o gaura mica cu o lingurita) (se poate garnisi punind peste frisca citeva visine sau alte fructe din dulceata).

Eu folosesc tava din aia de cupcakes si in fiecare gaura pun o forma de hirtie care nu lasa ca savarina sa se prinda de tava. Este foarte bine sa folosesti hirtia pentru ca atunci cind insiropezi savarina trebuie sa stea siropul in savarina nu sa curga pe margine. De asemenea este foarte practic la servire, fiecare isi ia savarina cu mina o pune in farfurie si maninca cu lingurita.

Daca vrei sa dublezi portia cantitatilor de mai sus este indicat sa le faci de doua ori, deci nu pune 10 oua odata. Eu am facut asta si de multe ori albusurile au lasat un lichid apos care nu mentine savarina pufoasa.

Pesmetul se poate face din piine alba (not sourdough). In America cea mai ieftina piine este perfecta. Se pun feliile de piine la 150F , sau un foc mic in cuptor si se lasa sa se usuce. Cind o parte este uscata se intoarce pe cealalta parte si se lasa pina sau uscat de tot. Se poate pisa marunt cu un Food Processor, sau cu masina de macinat cafea. Pesmetul trebuie sa fie fin de tot la savarine.

Folositi un rom bun. Eu de multe ori pun mult mai mult rom la sirop decit scrie in reteta. Fiecare cu gustul lui.

Pofta Buna!
icr si ingredientele ce-i lipsesc! - de dinisor la: 09/10/2004 21:58:12
(la: despre barbati ... fara suparare :))
relatia reusita

ingrediente:

o tona de rabdare
infinit respect
comunicare fara limite
daruire reciproca
simtzul umorului

modul de preparare:

se amesteca toate aceste ingrediente usor pana cand compozitia devine omogena. si se pune frumos la dospit in forma inimii. se coace la foc molcom, avand grija sa nu se arda...





_________________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit de la prima pana la ultima clipa!
#24578 (raspuns la: #24333) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ehe lemecico - de Belle la: 19/10/2004 19:22:04
(la: Trancaneala Aristocrata)
ce vreau eu nu e asa ieftin ca trebuie sa-l iau si cu partea de stove si model cu sticla deasupra nu prea am gasit la pretul care-l vreau eu. in plus, il iau mai ieftin din alta parte nu de la sears (nu pot sa-ti spun aici cum).

chestia e ca banuiesc ca ceva nu sta "lipit" cum trebuie dar n-am avut inca rabdare sa-mi bag nasul ca sa vad ce-si-cum... nu e stricat complet, doar ca nu coace ca lumea si ii ia o vesnicie sa se incalzeasca, am impresia ca partea de jos nu primeste suficient curent fiindca partea de deasupra coace cum trebuie.

mersi de idee anyway, sunt cu ochii pe problema cum s-ar zice, poate de craciun sa-mi fac cadou un aragaz nou si un alt televizor penrtu living room.

p.s. la mine e electric, n-am vrut cu gaz.
#25581 (raspuns la: #25576) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pai zi asa fefelino... - de LMC la: 22/10/2004 00:11:20
(la: Trancaneala Aristocrata)
Cu toata placerea fefe, si daca mai ai intrebari spune ca de-aia sintem aici la trancaneala, sa ne sfatuim, sa ne intrebam... Deci, cine are vre-o intrebare referitor la gospodaria casei, sa deschida gurita ca numa asa mai invatam si noi. Ce stii tu nu stiu eu, ce stiu eu spun si la altii si asa mai departe.

Am mai auzit eu de cite una sau alta care cica nu-si spunea secretele gospodariei pentru nimic in lume. Si daca o intrebai cum o facut o mincarica sau o prajiturica iti dadea reteta gresit numa sa nu-ti iasa si tie la fel de buna ca a ei. Eu, fefelinelor, ce stiu spun la toata lumea, ca daca ma duc in vizita macar sa maninc si eu ceva bun la voi, nu? Ma bucur cind pot sa ajut pe cineva, si-o fac cu toata inima.

Odata insa mi sa intimplat ca cineva, nu spun cine ca mie rusine sa spun, s-a suparat pe mine pentru ca am invatat-o cum sa faca ceva la bucatarie. Era la mine acasa si se apucase ea sa faca ceva supa de pui, dar ea in loc ca puna la fiert mai intii puiul in apa cu un pic de sare, ea a bagat toate vegetalele odata cu puiul. Cind am venit acasa si m-am uitat in oala, toata supa era tulbure si urita. Am intrebat-o daca nu cumva a uitat sa curete spuma de deasupra cind a fiert puiul. Mare nevoie mare, sare la mine ca ea de cind e, tot asa a facut supa si ca de ce o invat eu pe ea ce sa faca. N-am mai zis nimic pentru ca am vazut ca nu aveam cu cine sta de vorba. Alta data cumparasem eu niste vinete superbe, grasalane si frumoase de numa numa. Si se-apuca ea intr-o zi sa le coaca si sa faca salata de vinete. Cind am venit acasa incepe sa mi se plinga ca nu stie de ce i-au iesit vinetele amare. Cind dau sa gust vinetele sa mor de amaraciune nu altceva. Am intrebat-o daca le-a lasat sa se scurga. Binenteles, ca ea iara zice, ca ea nu le scurgea niciodata in Romania, ca vinetele de-aici nu sint bune, ca asa, ca pe dincolo. Am lasat-o din nou in pace sa-si manince salata ea singura. Deci, daca vre-una din voi fefelinelor se supara ca va spun cum sa faceti una sau alta, tineti pentru voi, ca eu ce spun este de fapt bine intemeiat din propria mea experienta, culese din cite am citit prin faimoasele carti de bucate, sau pur si simplu invatate de la mamica mea.
#25887 (raspuns la: #25876) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru DESTIN - de ueit la: 26/10/2004 12:24:38
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Intrebari ce-si ashteapta raspunsul:

Potzi sa exemplifici? Care sunt acei "multzi" oameni de stiinta? Astept un raspuns insotzit de citate din care sa reiasa ce zici tu, shi anume ca:

"sunt CONVINSI ca proiectul vizibil in lumea vie indica IN MOD LOGIC existenta unui Creator"

"ca noi semenii nu intelegem anumite aspecte ale vietii,este o alta problema insa nu ne da dreptul de a face asemenea declaratii."

Care sunt acele "anumite aspecte ale vietii"?

Exemple de " complexitate ireductibila".

Nu ti-ai exprimat punctul de vedere in legatura cu formele intermediare. Te-ai uitat la adresa pe care ti-am dat-o?

Raspunsurile mele:

""-pamantul e plat."


Nu raspund, intrand in polemica cu tine, ai argumentat in lipsa totala de cunostinte despre Religie, despre Biblie...despre..."

Ca de obicei, straw man.

Am spus ca "mintea luminata de credinta" a tras concluzia ca pamantul e plat, nu ca Biblia spune ca pamantul e plat. Conteshti poate faptul ca biserica creshtina a sustzinut mai bine de 1000 de ani, bazandu-se pe Biblie, ca pamantul e plat?

"Iti spun asa sa cunosti mai bine mai tarziu decat niciodata,in Biblie de cel putin doua ori se spune ca pamantul este "rotund"."

Eshti dragutz sa aratzi shi altora care sunt acele doua locuri? Cum sa te conving sa shi argumentezi afirmatziile pe care le faci? Sau poate vrei sa te cred pe cuvant?

"Se pare ca shi "nimicul" poate "crea"."made ueit,

Deci explica-te:

Creatie si apoi Evolutie...ma aprobi?"

1) Probabil nu ai observa ghilimelele in care am incadrat verbul a crea.

2) Daca acceptzi ca aceasta "creatzie" ca pe un proces pur natural shi nu rezultatul actziunii unei entitatzi supranaturale atunci te aprob. Daca dimpotriva sustzii ca Dumnezeu este creatorul te indemn sa-mi spui ce te-a facut sa ajungi la aceasta concluzie.

Numai bine.

Un pic de umor:

Iezechiel 4:12

"Painile le vei gati ca turtele de orz si le vei coace inaintea ochilor lor cu necuratenie de om". "

#26250 (raspuns la: #26219) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...