comentarii

codin


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
si mai am, daca mai vrei... - de M a o la: 04/02/2006 12:17:04
(la: Cele mai minunate nume proprii)
Abel
Abelar
Acachi
Achila
Adalbe
Adam
Adami
Adamu
Adamu
Adelm
Adin
Adisor
Adrian
Afrodi
Agachi
Agamemno
Agapie
Agapio
Agapit
Agaton
Agaton
Aladar
Aladin
Alda
Aldo
Alecsandru
Alecu
Alex
Alexie
Alger
Algernon
Alin
Alipie
Amadeus
Amfian
Amilian
Anatolie
Andon
Andrei
Andreina
Andrica
Andries
Andronic
Andru
Angel
Anghel
Antiohie
Antipa
Anton
Antonel
Antonie
Antonius
Antuan
Antul
Apolinar
Apollo
Apostol
Arcadie
Aristarh
Aristide
Aristocleu
Armin
Arsenie
Arsenio
Aser
Aster
Atanasie
Augustin
Augustus
Aurel
Aurelian
Aureliu
Avraam
Avram
Baraba
Barbu
Barnaba
Bartolomeu
Bazil
Belzebut
Benedict
Beniamin
Benignus
Bernard
Bertold
Bogdan
Bogumil
Bonifaciu
Boris
Bradut
Bruno
Brutu
Călin
Caius
Calin
Calinic
Caliope
Caliopie
Calipso
Calist
Calistrat
Calistratie
Calota
Camil
Carl
Carol
Cârstea
Casian
Cãtãlin
Catalin
Cazimir
Celestin
Celestiu
Cesar
Cezar
Chesarie
Chesariu
Chilian
Chiprian
Chiriachi
Chiril
Cicero
Ciprian
Claudian
Claudie
Claudiu
Clement
Clementin
Cleopa
Codin
Codrat
Codrin
Codrut
Columban
Conrad
Constant
ConstantinCoriolan
Cornel
Corneliu
Corvin
Cosma
Cosmat
Cosmin
Costache
Costea
Costel
Costin
Craciun
Crescent
Cristache
Cristian
Cristofor
Culai
Cusmin
Dacian
Damian
Damin
Dan
Dani
Daniel
Daniil
Darian
Darie
Darius
David
Decebal
Demian
Desideriu
Dezideriu
Dima
Dimian
Dimitrie
Dinica
Dinu
Diodor
Dionis
Dionisie
Dioscur
Doma
Dominic
Domitian
Donald
Dorel
Dorian
Dorin
Dorotei
Doru
Dragomir
Dragos
Dumitras
Dumitru
Ed
Edmund
Eduard
Efraim
Eftimie
Egmont
Elefterie
Eliade
Elie
Elies
Emanuel
Emeric
Emil
Emilian
Enache
Ene
Eric
Erman
Ermanu
Ermentiu
Ernest
Esaia
Estebiu
Etan
Eterie
Etian
Etien
Eufrasie
Eufrosin
Eugen
Eugeniu
Eusebie
Eusebiu
Eustatiu
Eustratie
Evghenie
Ezechiel
etc...

___________________________
Ei sunt crestini pentru orez!
(Mao Tze-Dung)
daca lumea-i terminata n-are - de cosmacpan la: 03/03/2006 23:57:28
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
daca lumea-i terminata
n-are cine sa ma bata
asa ca bat eu la usa
ca s-o sperii pe matusa
sa ma treaca-n testament
ca e bine repetent.
(repetent la cafenea
ca scoala nu se punea,
nu se pune nici s-o tai
cu slanina sa o dai
si un pic de usturoi
sa-i alunge pe strigoi)

asadar si prin urmare
avem mare sarbatoare:
printzul cu cercel
tras printr-un inel
la hangitza-n vis
e ca si promis.
asa ca, inchid un ochi
si descant de deochi:

Ţuţulină – lină
pasăre codina,
în coadă streina
pe la altzi trimisa
scrii cu peana lisa
biletzel de voie
sa gasesti pe dat
prunc nevinovat (nu),
tânăr luminat (da),
la fată de măritat
cu numele strecurat.

da-i tu leac uşor,
coborât în zbor
si din gura mea
greetings or cadea
şi-apoi mai vârtos
marcam banu' jos
iar de nunta nu-i cu dar
le-om lua din soba jar
sa pornim gratarele
cand dau ton tzambalele.

de acelasi autor - de Intruder la: 24/01/2009 11:42:11
(la: Alte cutii cu litere - ''Cu Caprile'')
Pi la oraş, la copii

"- Venişi omule?
- Venii fă muiere, venii!
- Ei, cum fu, ce fac copii ăia?
- Stăi o ţâră sa-mi trag sufletu’ ca-ţ’ spun tot!
Nea Codin şezu pe-un totoreac la umbra nucului din faţa căşii.
- Ia adă-m’ ulcioru’ ăla că nu măi poci de sete!
Doda Frusâna-i dădu ulcioru’ mare, pântecos iar nea Codin beu cu sete pe ţâţa a mică, înghiţîturi mari de apă proaspătă din fântană. Apoi, scoasă tabachera lui veiche din alpaca şi scoasă o ţâgare “Naţională”, o frecă o ţâră între deşte, o bătu cu un capat de tabacheră, apoi o aprinsă încet cu cribitu’. Trasă doo fumuri adânc în piept, firişoare repez’ de fum albăstrui să sparsără de musteaţa albă, stufoasă şi fleoştită a bătrânului.

- Cum fu omule?
- Cum să fie Frusâna, ie bine! Păi fiu-tu-i boier fă la oras, acolo-şa la blocu’ ăla un s-a mutat!
- Maichea, omule!
- Ascultă-mă pe mine,‘i boier! Le-a dat uzina doo odăi într-un bloc nalt-nalt, tomna sus, la etaju’ al patrulea.
- I-auz’, să minună baba Frusâna.
- Ce vorbeşti fă, mi s-au taiat picioarele din genunchi pănă am ajuns la uşa lu’ fiu-tu, am hodinit de trei ori. Aia-i rău la iei!
- Păi ai ştiut cum să ajungi la iei?
- Am ştiut pe dracu’, am tot întrebat lumea da’ nu stia nima, noroc cu un poştaş, că ăla ştia şi un’e şede Costic-al nost! Cum urci, la etaju’ al patrulea, prima uşe din stânga. Am urcat sângur, poştaşu n-a urcat că scrisorile le pune-n cutii, nu vine la fiecare la uşe!

Am ciocănit în uşe şi mi-a deşchis noru-mea. Să n-o mai cunosc, auz’ tu?
- Păi cum?
- I s-a mai mărit acu’ burta, ‘i-n luna a patra da’ nu-i asta! S-a tuns şi şi-a făcut păru’ cârcior şi ierea îmbrăcată cu un capod de-ăla, ca cocoanele de oraş p’in casă! M-a pupat, s-a bucurat că mă vede că ştii că io m-am îngăduit bine cu ia… şi m-a chemat în cas’! Am intrat pe-un colidor îngust şi măi lung şi am intrat într-o odaiţa, aşa, ca un fel de cunie şi m-a poftit să şed pe-un scaun la masă.
- Costic-al nost ierea acas’?
- Nu ierea, trebuia să să-ntoarcă, cică plecasă să ia cate ceva de-ale gurii di pi la prăvăliile elea ale lor din oraş. Sâmţam gura uscată de-atâta suit la scări şi i-am cerut apă noru-tii, şi să vez’ drăcia-dracului: lo o cana de marmoră şi suci de-o rotiţă di la o ţava din perete şi-ncepu să cure apă rece şi limpede ca vioreaua într-un fel de lighean prins în perete… Cum ‘i zâcea dom’le…Aha, ghivetă, da ghivetă!

- Din perete?
- Da fă, inchipuie-ţ’, din perete! Nici n-apucai să beau toată cana, că veni şi Costică!
- Mânca-l-ar mama de băiat, cum arăta?
- Bine fă, bine, parcă s-a mai spălat la faţă, s-a măi înciocălat, nu măi ie aşa slăbănog! Ba şi-a lăsat şi o ţâră de musteaţă! M-a pupat, ce măi, s-a bucurat că m-a văzut!
- Ce-au zâs cân’ au văzut ce le-ai adus?
- Ce să zâcă, noru-ta a scos oauăle, brânza, gâsca tăiată şi funia de usturoi şi le-a pus într-un fel de dulap, aşa… cum dracu-i zâcea… aha, bufet!
- Si ce-au mai zâs omule copii?
- Ce sa zâcă fă, au tot întrebat de tine, că de ieşti sânătoasă, că ce măi faci, aia!

- Maichea omule, mă-ntreb şi ieu ca proasta: la blocu’ ăla al lor, cum or face săracii cân’ să duc pe-afară, ca omu’ de, coboară iei atâta amar de scări pănă la privată, în curtea blocului?

- Fă Frusână, să ştii că mă întrebam şi ieu un’ s-or duce!
- Aşa, şi să duc tomna jos pi lângă bloc?
- Nu să duc fă nicăieri, fac în casă, zîsă nea Codin râzând.
- Cum dracu-n casă mă, nebunule, la… ţucal?
- În casă fă, că mi-a venit tomna la iei, de nu ştiam un’ să măi apuc! M-a dus fiu-tu-ntr-o odaiţă măi mică un’e ierea un fel de albie mare zămăltuita de fac baie-n ia, şi un fel de colac năltuţ, alb, pe care m-a pus fiu-miu să mă aşez. “Pe urma să tragi de sârma asta tată” mi-a zâs iel, şi-a ieşit. Dracu’ ştie, nu prea-mi venea să fac acolo în cas’ da’ pân’ la urmă… am făcut ce-am făcut!
- Dracu’ a mai pomenit, şi?
- Păi am tras de sârma aia de-a zâs iel şi să vez’ lucru’ dracu’: pe-o ţava, tot din perete, a-nceput să năvăleasca apa frate, de zâceam că uite-acuş-acuş să umple colacu’ ăla, de înnec toate elea ale copiilor prin casă! Booodeaproste că s-a oprit sângurâ!

- Alelante odăi le văzuşi, ce şi-au măi loat? Ie frumos la iei?
- Ie frumos fă, ie frumos! Au un pat nou, mare, o masă mare cu scaune cu spatare, au un gardilop, cu un preş mare pe jos şi pe perete au o carpetă mare, frumoasă, cu unii călare de fură o fată… ce măi, la iei, ca la oraş!
- Da’… ce-au zâs mă, iei cân’ măi vin pi la noi?
- Muiere, io ţ’-o zâc pe-a dreaptă: ăstia de aia nu măi vin aşa des pi la noi!
- Di ce mă?
- Pai o duc bine fă, apa le cură din păreţ’, căldura la fel, nu măi umblă ca noi în fundu’ grădinii să stea cu curu’ gol p’in ger, că iei fac după uşe-n casă. Cum să măi vină! Ha?"

http://www.neacostache.com/2009/01/22/pi-la-oras-la-copii/





Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...