comentarii

cojoc


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Parintii mei nu mi-au cerut n - de (anonim) la: 04/04/2004 04:01:16
(la: Cu ce/cat va ajutati parintii pensionari)
Parintii mei nu mi-au cerut nimic niciodata. Au impreuna cam 8 milioane pensie, stau in patru camere pentru care platesc in jur de 2,5 mil. pe luna plus curentul electric, TV, etc. Medicamentele sunt scumpe si nu primesc intotdeaua retete compensate, asa ca platesc cateodata si 1 mil. pe luna pentru asta. Daca mai au nevoie si de ceva consultatii particulare, le ramane prea putin ca sa isi poata permite din cand in cand ceva de imbracat(chiar si la doctorii si asistentele din spitale nu le e jena sa ia bani, mai ales daca intr-un oras mic se stie ca respectivii au copii in strainatate). Masina alor mei asteapta cu gatul uscat cei doi litri de benzina pe luna pe care ii alimenteaza pentru eventuale urgente medicale si pentru a se deplasa la cumparaturi, daca sunt prea grele, gen sticle de ulei, etc. Eu le trimit cam de doua ori pe an bani, din proprie initiativa. O data la sfarsitul toamnei, pentru provizii si costurile crescute la incalzire (sau pentru ca venim noi acasa si atunci suntem 4 la masa) si o data inainte de a pleca in concediu la tratament, pentru ca in statiune trebuie sa mai plateasca in plus pentru anumit tratamante si chiar pantru mancare, daca nu vor sa traiasca numai cu cartofi si ceai trei saptamani. Evit aceste transferuri de bani, deoareca banca incaseaza enorm. La o suma de 300 EUR am platit 50 comisionul bancii, din care 25 a retinut banca romaneasca (din ce motiv, nu stiu).
Pensionarul roman trabuie sa fie un bun finantist ca sa nu infometeze si ca sa-si asigure minimul de vitamine si proteine. Mai bine le las bani cand merg acasa.

Din mesajul tau inteleg ca relatia ta cu parintii nu e cea mai buna. Tu te-ai indepartat de realitatile romanesti, ei nu stiu cum e in strainatate si si- ar dori si ei sa aiba o data bani destui. Te miri ca nu-ti spun de ce au nevoie concret: eu cred ca au nevoie de prea multe dupa 14 ani in care cu siguranta mai poarta paltonul sau cojocul care si l-au cumparat la 50 de ani. Banii se duc usor in Romania, motiv pentru care pentru multi e un lux sa bea o cana de lapte pe zi. Drept sa spun le-as da toti banii de pe lume numai sa-i stiu sanatosi fara griji de genul asta, dar sunt inca studenta si traiesc din banii sotului.

Insa cred ca cel mai bine ar fi sa ai o discutie sincera cu parintii tai, prea am impresia ca intre voi nu a mai ramas nimic decat obligatia de sange. Tu crezi ca vor numai sa te stoarca de bani si asta e grav. Daca e chiar asa, atunci poti sa impui o limita sau chiar sa renunti la ajutor, oricat de crud suna.

Mi

Marele savant NiKola Tesla a fost roman - de SB_one la: 05/05/2004 12:03:18
(la: Jos palaria!)
Marele savant NiKola Tesla a fost roman
>Era istro-roman de origine si il chema Nicolae Teslea
>Marele savant si inventator Nicolae Teslea (Nikola Tesla) s-a nascut in noaptea de 9 spre 10 iulie 1856, ca fiu al preotului ortodox Milutin Teslea si al Gicai Mandici. Familia tatalui era de
>graniceri antiotomani, in fostul imperiu austro-ungar.
>Numele initial de familie era Draghici, dar el a fost inlocuit in timp, prin porecla de Teslea, dupa meseria transmisa in familie, de dulgher (teslari). Tatal lui Nicu Teslea (Tesla) a mai avut un
>frate, Iosif, militar de cariera, care dupa absolvirea scolii de ofiteri a predat matematica in diferite scoli militare, ca pana la urma sa ajunga profesor la Academia de Razboi din Viena. Tatal lui
>Teslea, initial, si el elev la scoala militara, si-a schimbat repede profesia, trecand la seminarul teologic, devenind preot ortodox in 1845, cand s-a insurat cu Gica. Biserica in care a slujit
>initial parintele Teslea se gasea in comuna Similian, la poalele muntilor Velebiti, acoperiti de paduri de stejar, fag si corn, in provincia Lica, cu centrul la Gospici, unde a fost transferat si
>parintele.
>Henri Coanda il prezinta pe marele inventator Tesla ca roman banatean din Banatul sarbesc, dar realitatea era ca prietenul sau Nicolae era istro-roman din Croatia. Provincia Lica era locuita compact
>de istro-romanii morlaci, inca din sec. XV-XVI. Gospici se afla la cativa kilometri de tarmurile Marii Adriatice, iar satul Similian la 12 km de Gospici, satul fiind patria lui Tesla, Teslea, Tesla.
>Preotul, om cult, se interesa cu precadere de literatura, filosofie, stiinte naturale si matematica. Incercarea de desnationalizare i-a adunat pe morlaci sub stindardul bisericii ortodoxe.
>Mama lui Teslea, Gica Mandici, romanca si ea dupa nume, a ramas - copila fiind - orfana, si a trebuit sa se ocupe de cei sase frati mai mici. Tatal sau a refuzat s-o trimita la o scoala in limba
>straina, dar ca autodidacta si-a completat cultura ca eleva a sotului ei. In casa preotului se stransese, cum am vazut mai sus, o vasta biblioteca din felurite domenii, mai mult stiintifice. Gica era
>vestita datorita frumoaselor broderii pe care le facea.
>Teslea a mai avut un frate, Dan, mort tanar intr-un accident, si trei surori: Anghelina, Milica si Marita, mezina pe care a iubit-o cel mai mult.
>Despre familia Teslea s-ar putea povesti mult.
>Nicolae, inventatorul, si-a facut studiile la Karlovat si la Politehnica din Graz (1875-1881). Isi incepe celebrele descoperiri si inventii inca din 1881-1882 la Graz, la Budapesta, la Paris, in
>cadrul Companiei Edison (1882), Strasbourg (1884), dupa care porneste in vajnica odisee americana.
>Cand zici Nicolae Teslea (1856-1943), te gandesti la istro-romanul devenit cetatean american, omul de stiinta si inventatorul prolific in domeniul electro si radiotehnicii, descoperitorul campului
>magnetic invartitor (simultan cu italianul Galileo Ferraris, 1847-1897). Tot el a inventat si sistemul bifazat de curent electric alternativ si a studiat curentul de inalta frecventa. El a construit
>primele motoare asincrone bifazate, generatoarele electrice, transformatorul electric de inalta frecventa etc. In atomistica, a cercetat fisiunea nucleelor atomice, cu ajutorul generatorului
>electrostatic de inalta tensiune. Noi, romanii, am uitat sa-l comemoram la 140 de ani de la nastere, cand Tesla a fost pomenit doar, intr-o scurta comunicare de 15 minute la Academie, de prof. N.
>Leonachescu.
>Inventia fenomenului "camp electric invartitor" se naste in 1882 la Budapesta, dar imediat, in baza unei recomandari, Teslea pleaca la Paris, unde este angajat la "Compania continentala Edison". Aici,
>modifica dinamo-masina Edison. In cadrul aceleiasi companii, construieste centrala electrica Strasbourg. Desi i se promisesera 25.000 dolari la incheierea dificilei lucrari, a fost frustrat de
>gratificatii. Unul din asistentii lui Edison, Charles Bechelore, ii propune sa emigreze in America si ii da o scrisoare de recomandare pentru Edison personal (1884). Dupa unele peripetii (i s-au furat
>banii in gara Le Havre), se adreseaza proprietarului vasului, care ii intelege situatia (biletul si locul ii apartineau, fiind nominalizat), si pe baza documentului de bord este primit si astfel, fara
>bilet, ajunge la New-York, unde se prezinta la Edison. Este primit cu dificultati si raceala, dar in baza recomandarii scrise, este angajat in atelierele companiei, ca inginer-electrician pentru
>repararea motoa-relor si generatoarelor de curent continuu Edison.
>O situatie neprevazuta il face sa se remarce in mod deosebit (1885). Transatlanticul Oregon, dotat cu generator Edison, care se defectase, trebuia sa plece spre Europa la data fixa; avea toate
>locurile vandute si intarzierea le-ar fi adus armatorilor mari pagube. Firma lui Edison il insarcineaza pe Teslea sa repare scurt-circuitul generatorului, cauza pe care o descopera in spirele
>infasurarii bobinei si o remediaza, rebobinand-o in 20 de ore. Edison ii promisese un premiu de 50.000 dolari daca defectiunea este indepartata in timp util plecarii vasului la data prenotata. Nava
>pleaca la timp, dar promisiunea premiului se transforma in explicatii: fusese o gluma. Nici alte gratificatii promise, de exemplu pentru perfectionarea generatoarelor si motoarelor electrice Edison in
>24 de variante, inzestrate cu un regulator si un nou tip de intrerupator, nu i se acorda. Edificat asupra conduitei lui Edison, Teslea va lucra de acum inainte pe cont propriu si va realiza
>definitivarea sistemului sau original, bazat pe curenti alternativi polifazati. Trecerea timpului ii da dreptate lui Teslea in competitia sa cu Edison si treptat, teza sa privind curentul alternativ
>se impune.
>Din primavara lui 1885, mandrul Teslea refuza sa mai colaboreze cu Edison si lucreaza independent, infiintandu-si propria firma, "Tesla Arc Light Company".
>Intr-o discutie cu Henri Coanda, inregistrata pe magnetofon, marele savant mi-a declarat personal ca il cunoscuse pe Teslea: "Eu l-am cunoscut pe Teslea, cand eram tanar de tot, prin tatal meu
>(Generalul Constantin Coanda - n.n.), care a fost intotdeauna langa mine. Nicolae Teslea, care este inventatorul curentului electric alternativ, era roman din Banat (era aroman - n.n.); e banatean, si
>felul lui de a gandi si de a vedea, m-a frapat enorm de mult. El era cu patru luni mai tanar fata de tatal meu, dar nu pot sa spun ca nu am fost influentat si de el, pentru ca felul lui de a vorbi si
>de a prezenta lucrurile erau asa de extraordinare incat, desi eram copil, n-am uitat. Vezi, unul din romanii foarte importanti, care a schimbat poate toata viata omenirii, e un banatean!...". Daca
>acum, sa zicem 150 de ani, s-ar fi spus, ar fi venit cineva sa ne spuna cum spunea Teslea Nicolae, Teslea, romanul din Banat: "Voi face lumina electrica, adica lumina, voi face asta miscand o bucata
>de fier in fata unui fir de arama", lumea l-ar fi inchis ca nebun. Intalnirea lui Coanda cu Teslea s-a petrecut in 1893, cand Teslea se afla in tara, datorita mortii mamei sale. Era deja celebru in
>lumea intreaga, in Romania insa mai putin.
>In noiembrie 1933, recent emigrat in SUA, Albert Einstein afla de cercetarile lui Tesla asupra fisiunii nucleare si cauta sa-l cunoasca. Apropierea se face cu ajutorul unui tanar reporter stiintific,
>Kenneth Sweasy, care se prezinta la Tesla cu o scrisoare de recomandare din partea lui Einstein. Teslea avea 75 de ani, in 1931, cand primeste scrisoarea lui Einstein. Cu prilejul sarbatoririi
>aniversarii sale, el marturiseste ca lucra la o noua sursa de energie, informatie care-l incita pe Einstein spre a-l cunoaste.
>Teslea se ocupa de campurile gravitationale (asemenea celui electromagnetic). Einstein ia cunostinta de articolul savantului roman din "Scientific American", bazat pe experientele efectuate la
>instalatia sa de la Institutul Tehnologic din Massachussetts (1934), pentru obtinerea tensiunilor inalte, cu ajutorul unui generator Van den Graaf, destinat cercetarii nucleului atomic.
>La 13 martie 1885, un incendiu distruge laboratorul lui Teslea din New York. Flacarile mistuie toate instalatiile de telegrafie si intreaga aparatura pentru obtinerea curentilor de inalta frecventa.
>Catastrofa il lasa sarac la batranete pe Teslea, fara mijloace financiare, dar savantul isi recompenseaza secretarele care-l parasesc, taind in doua medalia de aur Edison pe care o primise. Dupa ce
>incendiul laboratorului l-a lasat in strada (nefiind asigurat), Teslea s-a mutat intr-o modesta camera de hotel. Dar si in aceste conditii precare el isi continua cercetarile.
>In primavara lui 1898, Teslea demonstreaza public dirijarea prin radio, la mare distanta, a unui vas fara echipaj. Experientele au fost efectuate in largul marii, in apropiere de New York.
>In 1899, Teslea construieste la Colorado un mare post de radio, cu o putere de 200 kw, si realizeaza transmisii prin telegrafie fara fir, de peste 1000 km, face sa se aprinda lampile orasului de la
>distanta, obtine tensiuni de 12 milioane de volti.
>Edison si Teslea au fost propusi impreuna sa imparta premiul Nobel pentru fizica pe 1915, ca unii ce-si inchinasera viata pentru descoperiri si realizari tehnice utile omenirii. Teslea a refuzat
>premiul, din cauza animozitatilor din trecut. Dar era in 1916, si premiul pe acel an nu a mai fost acordat, din cauza razboiului mondial...
>Nicolae Teslea moare la New York, in noaptea de 7-8 ianuarie 1943 si este inmormantat la 12 ianuarie. O covarsitoare personalitate care a marcat doua secole prin geniul sau.
>Prof. univ. asoc. dr. ing.
>DINU-STEFAN T. MORARU,
>membru titular al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania
>P.S. Imi permit sa atrag atentia ca in vreme ce lui Teslea, guvernul iugoslav i-a acordat o pensie viagera lunara pentru meritele sale, de 7500 dolari, desi lucra la "Massachussetts Institute of
>Tehnology", nu cunosc vreun om de stiinta roman care sa fi primit vreo pensie viagera de merit, din partea statului. In aceeasi serie de nedreptati, amintesc si faptul ca in vreme ce la Belgrad exista
>un mare muzeu tehnic "Nikola Tesla", la noi, fostul "Muzeu Coanda" din casa parinteasca a savantului a fost desfiintat, din dispozitia Elenei Ceausescu.
>Cine are urechi de auzit?
>
>
>
>Mia Cojocea
>PDS MLPRO/MUNIS
>*Tel: 201 557-2586
>Fax: 201 557-2123
>
>



SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#15010 (raspuns la: #14841) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Voturi din Florida doamnei Lia de la romani pentru Romania - de (anonim) la: 25/05/2004 11:11:38
(la: Lia Roberts candidata la presedintie)
Doamna Mely si doamna Lia Roberts,

Am plecat din tara in 2001 si am tot sperat ca revolutia va aduce ceva mai bun in viata mea. In afara de libertatea cuvantului (nu a presei) am tot rabdat de foame de la Revolutie incoace sperand in mai bine. Aveam 16 ani si imi doream o rochita mai buna, pantofi pentru mama si cojoc pentru bunicul de la tara. Bunicul s-a prapadit inainte ca eu sa am un salariu cat de cat rezonabil. Aveti dreptate, ca si mama care inca plateste cheltuielile fundamentale fara sa mai calculeze bacsiul obligatoriu de la piata sau mancarea dintr-o amarata de pensie insuficienta dupa 51 ani de munca (a lucrat in mediu cu noxe), sunt milioane de romani. Mai deunazi citeam despre un amarat de la tara care avea pensie 10 lei. Romanii care n-au rude in strainatate, fac foamea si au cate doua-trei slujbe prost platite, intinzand de putinii bani ca de guma de mestecat. Batranii isi lungesc ciorba de la o zi la alta. Dureros...
Vin strainii la noi si pleaca cu gust amar, fie ca n-au gasit o toaleta publica, fie ca au fost jefuiti fara vreo rezolutie pozitiva.

VA ADMIR CA VENITI CU OPERATIUNI AMERICANE IN ROMANIA, INCLUSIV PENTRU FAPTUL CA VA SPONSORIZATI SINGURA CAMPANIA ELECTORALA fata de contra-canditatii prezenti care nu mai stiu cat de adanc sa isi infunde mana in buzunarul public.

Aveti deja voturi de la romani din Florida. Preferam sa mergem pana in Washington decat peste ocean, desi n-ar fi o idee rea ca in statele americane care au comunitati romanesti sa existe un birou pentru voturi prezidentiale care sa urmeze filiera legala prin Ambasada Romaniei la Washington.

Bafta multa, doamna Roberts!

Antonia, H. si Parker D.
#15838 (raspuns la: #15684) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Tesla - de (anonim) la: 11/10/2004 03:00:36
(la: Jos palaria!)
Buna, Mia Cojocea..Interesant articolul si urmatoarele despre originea-descendenta lui Tesla..Discutii si aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Talk:Nikola_Tesla (Vlach stuff )
http://en.wikipedia.org/wiki/User:Irismeister
http://en.wikipedia.org/wiki/Talk:Nikola_Tesla#Tesla_msg.3F
De fapt Tesla avea parul foarte negru. Nici un slav nu are asa parul, chestie genetica..Inclusiv figura, fizionomia nu este de slav nici pe departe, ci perfect de pe la noi..
Numele "vlach" (~cioban-nomad-necivilizat) este folosit si peiorativ in Balkani, poate de aceea Tesla s-a dat drept sarb..Alta denumire este de morlakian (morlac-morlakies-morlak-morlach-morlacci-mavrolachians, proveniti din traco-iliri, populatia cea mai veche a acestei regiuni dalmatiene, coplesita, invinsa si asimilata partial de slavi.(canalul morlac-morlacca channel-morlacki kanal) ( http://www.vlachophiles.net/istria.htm ).
Sarbii au facut tot ce au putut pentru a-l convinge pe Tesla sa se declare numai si numai sarb, chiar mare patriot..Dar chiar a tinut foarte mult la sarbi si croati, a militat pt unirea Jugoslaviei..Sarbii au distrus insa toate urmele care ar fi putut aminti de originea sa vlaha..Tatal sau provenea din Montenegro, majoritar -traco-illir-devenit vlach, iar mama in nici un caz croata, ci morlaka.. http://www.crwflags.com/fotw/flags/fyr-morl.html
Ing-prof Dinu Stefan Moraru, (autorul articolului, cu care am si vorbit) detine o caseta inregistrata in 1972 cu glasul lui Henri Coanda despre Tesla..Spune ca in 1892 dupa ce a venit urgent in Croatia (de la Paris) pt mama sa, s-a hotarat sa treaca prin Romania-Bucuresti in drum spre Petersburg, unde era invitat si programat sa tina conferinte..A locuit chiar in casa lui Constantin Coanda, Henri avea vreo 6 ani si isi aminteste ca Tesla vorbea ceva romaneste..Dar pt ca s-a imbolnavit, nu si-a mai continuat calatoria si a revenit la Belgrad, apoi s-a retras spre USA. A stat in Balcani peste trei luni, timp in care nu se stie prea multe ce a facut, sarbii au sters multe episoade..
In romaneste este o carte foarte buna, tradusa din ruseste: Nikola Tesla de B. Rjonsnitkii..Se aminteste despre faptul ca trebuia sa ajunga si in Rusia. In ultimul timp despre Tesla se scrie enorm si a crescut interesul tuturor..
Nikola Tesla a descoperit ceva extrem de important si valoros, din punct de vedere economic si militar, care trebuie tinut ultra secret..De aceea a fost atata timp cenzurat, aparent ignorat..In 2006 se implinesc 150 de ani de la nastere..Pana atunci vrem sa-l facem foarte cunoscut printre romani, poate scriem si o carte foarte valoroasa, cat mai completa..Daca dorita sa tinem lagatura, va rugam anuntati-ne:
fratea2000@yahoo.com
respectuos, Cornel Fratea
#24653 (raspuns la: #15010) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lupul - de giocondel la: 23/04/2005 02:40:58
(la: Proverbe si Zicale romanesti de ieri si de azi)
isi schimba blana, dar naravul ba!

rade ciob de oala sparta

Cand trei insi spun ca esti beat,du-te de te culca.

Fiecare pasare pe limba ei piere

Am eu ac de cojocul tau

Bate calul sa priceapa seaua

Bogatul nu crede niciodata celui sarac si nici satulul celui flamand

Calul de dar nu se cauta la dinti

Da Doamne numai sarbatori si doar o zi de lucru si atunci sa fie nunta.

Nu da pasarea din mana pe vrabia de pe gard

taie frunze la catel,freaca menta...

gata, ca nu ma mai opresc....

de bine!






"To merit the madness of love, man must abound in sanity"
-The Seven Valleys-

giocondel - de carapiscum la: 23/04/2005 10:40:58
(la: Proverbe si Zicale romanesti de ieri si de azi)
proverbul cu cojocul il stiam cam asa: "fiecare cojoc isi are/gaseste acul sau".
la urmatorul mi-ai amintit de un indemn formulat ca si zicala: "bate fierul cat e cald."
referitor la discrepantele sociale, intotdeauna am in minte un proverb auzit de la o femeie batrana: "la cel sarac nici boii nu trag, dar la cel bogat ii leagana dracul copiii degeaba"!!! si cred ca se incadreaza la acelasi capitol cu "te faci frate cu dracul pana treci podul". si ca sa continuam cu cele...necurate, adaug urmatorul: "banul e ochiul dracului".
ultimele doua nu prea suna a proverbe dar, ma rog, au si ele un soi de talc.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#45084 (raspuns la: #45060) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Stai asa - de RSI la: 25/04/2005 01:18:56
(la: Automobilele erei comuniste)
neicusorule ca am "link" de cojocul lui Pobeda, ba chiar si a lui Volga, si daca vrei de lux (adica ciordeala ruseasca dupa Volvo- Ceaika, Zil, Zim) iata: http://www.gaz.ru/eng/ist/history/newedge.htm


==============
"- Cum putem face imposibilul?"
"- Cu entuziasm!"
Paulo Coelho-Al 5-lea Munte
#45357 (raspuns la: #45332) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Un alt mafiot PD:primarul Brasovului,George Scripcaru - de antonie victor la: 23/05/2005 19:54:59
(la: Vadim ar putea s-o incurce...)
Brasov - Consilierii locali, in vizorul MAI

La Ministerul Administratiei si Internelor (MAI) au fost depuse in ultimul timp mai multe sesizari privind activitatea unor consilieri din cadrul Consiliului Local Brasov si a primarului George Scripcaru.

Sesizarile privesc mai multe nereguli ce ar fi fost savarsite de consilierii Sorin Grigorescu (PNL) si Paul Gontea (PD), precum si de arhitectul-sef Marilena Manolache, cea care coordoneaza Biroul Unic de Autorizare din cadrul Primariei Brasov. Acuzatiile vizeaza fapte de coruptie si abuz in serviciu. Despre consilierul Paul Gontea au circulat de-a lungul timpului numeroase informatii privind averea personala, care depaseste cu mult pragul unor justificari legale. Aspectele sunt cunoscute si la nivelul Parchetului Brasov, care, din pacate, nu a trimis nici o informare Parchetului National Anticoruptie (PNA) pentru a verifica aspectele neconcordante din declaratiile de avere ale unor consilieri locali din Brasov. Interesele financiare au directa legatura cu sicanarea unor investitori si cu efortul de a-i impiedica pe acestia sa puna mana legal, prin licitatie, pe terenuri sau obiective turistice importante din Brasov.

[ Edit| Delete ]




Brasov - Consilierii locali, in vizorul MAI | 1 comentariu




Un alt mafiot PD: primarul Brasovului, George Scripcaru Cristina Scheib conduce, de mai bine de 10 ani, societatea comerciala “Hyatt” SRL, avind ca obiect de activitate difuzarea de presa, carte si alte tiparituri. In tot acest timp, activitatea societatii s-a desfasurat in conditii de deplina legalitate si de maxima seriozitate in relatiile cu furnizorii. Produsele erau difuzate prin 2 librarii, 5 chioscuri si 14 tonete, amplasate pe raza Municipiului Brasov. Totul a mers bine pina la mijlocul anului 2004, cind edil-sef al Brasovului a fost adus, cu votul a cam un sfert dintre locuitorii cu drept de vot ai urbei, numitul George Scripcaru. Campania proaspatului primar fusese puternic finantata de superiorul sau pe linie politica, Paul Gontea, presedintele organizatiei judetene a Partidului Democrat. Acesta este si actionarul majoritar al unei firme de difuzare presa, SC “Prescom” SA, si i-a fixat drept sarcina primarului subaltern eliminarea, prin orice mijloace, a concurentei de pe piata de profil a orasului. Si a inceput sirul de ilegalitati. La inceput, anularea licitatiei cistigate de SC “Hyatt” SRL pentru spatiile de pe domeniul public, in care avea dreptul sa amplaseze chioscurile si tonetele. Apoi, refuzul functionarilor Primariei de a primi documentatia necesara innoirii autorizatiei, in conformitate cu noul regulament aprobat de Consiliul Local, din care cu onor face parte si dl. Paul Gontea. Sefii Serviciilor de resort din Primarie invocau, jenati, ordinul primarului Scripcaru! in octombrie 2004, directoarea Cristina Scheib reuseste sa obtina o audienta la primar, de la care a primit un raspuns stupefiant: “Dl. Gontea este un cetatean onorabil al Brasovului si numai dinsul are dreptul sa ocupe domeniul public! Dumneata vinzi ziare furate de la Bucuresti”. Afirmatia primarului a fost facuta in fata mai multor persoane, atit angajati ai Primariei, cit si ai societatii SC “Hyatt” SRL. Gratie spiritului de prevedere al d-nei Scheib, insulta a fost si inregistrata cu ajutorul unui reportofon. inregistrarea va servi ca proba in dosarul penal instrumentat de Parchetul de pe linga Curtea de Apel Brasov, pentru savirsirea infractiunii de abuz in serviciu contra interesului persoanei, in dosarul de calomnie aflat pe rolul Judecatoriei Brasov, in sustinerea sesizarii pe care Cristina Scheib a inaintat-o Comisiei de Abuzuri a Camerei Deputatilor. Activitatea infractionala a primarului George Scripcaru nu s-a oprit aici. in ajunul Craciunului din anul 2004, mai precis in noaptea de 24 spre 25 decembrie, acesta a actionat nu ca o autoritate a Statului Român, ci ca un gangster veritabil: a ridicat, fara somatie, tonetele firmei SC “Hyatt” SRL, in care se afla marfa in valoare de aproape 400 de milioane de lei. Acestea, cu marfa cu tot, au fost depozitate in parcarea societatii comerciale brasovene “Vectra”, unde “onorabilul” primar detine un pachet de actiuni! in mod normal, Justitia este cea care trebuie sa aiba ac de cojocul acestor derbedei cu gulere albe, dar aceasta se misca incet, iar existenta unei societati care asigura piinea cea de toate zilele la peste 50 de familii brasovene este amenintata. in data de 17 ianuarie 2005, directoarea Cristina Scheib a declarat greva foamei in fata Palatului Cotroceni, protestind fata de refuzul liderilor Partidului Democrat de a interveni pentru a-i potoli pe reprezentantii lor din judetul Brasov. Protestul are menirea de a-i reaminti presedintelui României, Traian Basescu, de promisiunile facute in campania electorala. Prezumarea bunei-credinte a unei persoane este atit un principiu de drept, cit si unul, foarte sanatos, de viata. Traian Basescu are acum ocazia sa o demonstreze, incepind “curatenia” chiar cu “turma” pe care a pastorit-o pina de curind.





#50740 (raspuns la: #25288) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hihihihi - de irma la: 16/07/2005 13:16:35
(la: De ce simt femeile nevoia sa fie sexy?)
Anisia, nici pomeneala de consens ;) Doar ca am avut alte treburi. Cum ar fi sa am grija de domnul irmao si sa nu ajunga si el ca cico:))

"Ok, de 2 stele e bine? Pat sa aibe. Chiar si-o scindura nu-i rau :))"

Pai bine, mai cico :))! Eu credeam despre tine ca esti domn stilat nu asa. Da' daca ma gandesc mai bine, daca poti si pe scandura, inseamna ca esti tinerel :)).

Gigi s-ar putea sa ai dreptate cu orgoliul masculin. Dar gasim noi ac de cojocul lor, surioara :))
un vers de toamna aurie... - de anisia la: 23/08/2005 23:27:04
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
in toamna s-a-ntamplat sorocul
cand pe-asta lume am venit
si-n toamna mi-am gasit norocul
în car cu fân proaspat cosit,

un ac am cautat în dânsul
sa-l prind la mijloc pe cojoc
sa uit de lacrima si plânsul
ce gândul îmi tineau pe loc.

în toamna prima litera citit-ai
când strugurii dadeau în pârg
si toamna aleile batut-ai
în centrul gri din micul tâg,

un dor pierdut-ai tot in toamna
ce aurie o credeam
cu ea, o cusurgie doamna
in suflet singur ma schimbam.

acum astept o toamna noua
cu versuri oda îi aduc,
sa-mparta lumea sa în doua
la drumul ce curând l-apuc...


#67521 (raspuns la: #67268) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce este palindromia? raspuns - de Intruder la: 17/11/2005 11:13:04
(la: joc)
ce este palindromia?
raspuns: Ana, cuc, cojoc...de un' citesti, acelasi joc...:)

intrebare: ce-i un suparete?



















#88236 (raspuns la: #88203) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
in fond, daniela, - de Jimmy_Cecilia la: 07/12/2005 20:15:12
(la: In curând Craciunul..)
cred ca in suflet, ramanem copii toata viata si traditia imbracarii in mos craciun
tot ne bucura...
sa vezi ce palmier o sa impodobesc anul acesta de craciun,
si trebuie sa fie neaparat si un mos craciun, chiar daca n-o sa-si ia
cojocul, c-o sa moara de caldura... :))

va invidiez pe cei care au brad.. dar cum nu potzi avea de toate la
un loc, prefer caldura, insulele si marea......:))
#93711 (raspuns la: #92229) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Otilia Cazimir - Mos Craciun - de Intruder la: 16/12/2005 11:12:33
(la: Cele mai frumoase poezii)

Eu l-am-vazut pe Mos-Craciun: e un mosneag
Cu barba alba, cu cojoc si cu toiag,
Ca toti mosnegii care trec pe drum.

Departe, într-o tara fermecata
În care nimeni n-a ajuns vreodata,
Sta singur cuc într-un bordei de fum.

Si trage mosul, trage din lulea...
Si zilele se duc, si iarna vine,
Si prin casute-ncep a-l astepta
Baieti cuminti si fete mici ca tine.

Si într-o sara, Dumnezeu-cel-Sfânt
Întinde mâna-i buna spre pamânt
Si-anina-n cer, de-un fir de borangic,
Un pui de stea pentru Isus cel mic...

Atunci pe nevazute cararui,
Porneste Mos-Craciun cu sacul lui,
Si când adoarme zvonul de colinda,
El bate-ncet Ia usa de la tinda...

A fosit, mosneagul bun, si-acum un an,
Dar tu erai prea mica si nu stii:
Ti-a pus sub perinuta jucarii
Si-un cercelus cu piatra de margean.

Iar când a fost sa iasa din iatac,
Maicuta l-a pândit de dupa usa,
Sa nu te vâre din gresala-n sac,
Ca pe-o papusa!

___________________________________
semper idem...
lenesoi si lenesoaice are ba - de cosmacpan la: 05/02/2006 11:30:38
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
lenesoi si lenesoaice
are baba trei cojoace
are si ac de cojoc
stai sa vezi cum il intorc
umbli noaptea-n discoteci?
la ibitza pe poteci?
da, da, stiu, ai fost la munca
si-ai mancat ceapa cu sunca
arz-o focul salopeta
ca-i scrobita, cu manseta
si cravata asortata
te astept s-o facem lata
#104116 (raspuns la: #104113) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Buna seara, dragutilor - de alex andra la: 27/07/2006 18:23:14
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A DOUA)
Seara vine-ncet pe Tranca,
Intuneric nu e inca,
Soarele atarna-n vest.
Are-un pic si vine-n est:)
Iute trece ziua buna,
Greu numai atunci cand tuna
Peste sufletu-ti nauc
De nauc singurel cuc.
Atarnat intr-un hamac,
Mancand cozonac cu mac,
Si band suc de pastarnac
S-ar putea sa gasesti ac
De cojocul relelor,
Sa faci jocul ielelor
Si s-aduni cei dragi in jur
Pentru-o clipa si-nc-un tur
De jucat prin cafenea,
Ca ni-i tare drag de ea:)

Lost without music in a world of noises
#135987 (raspuns la: #135943) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
blog - de Florin Cojoc la: 23/11/2006 20:06:58
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
buna ziua tuturor, urmaresc de mult cafeneau si pana la urma mi-am facut curaj sa ma prezint.ma numesc Florin Cojoc si acestea sunt cateva incercari de fotografie:
http://www.florincojoc.blogspot.com/
Ura - de Florin Constantinescu la: 23/11/2006 21:46:09
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Domnu' Birdu sfatul meu este sa lasi trebunalele, procesele si alte prostii din astea.

Solutia cea buna pentru astfel de cazuri, intr-o tara precum Romanica,
se construieste la un mod mult mai subtil si delicat. Pe baza unui algoritm
gandit la modul serios, asezat, calm. Cu creier domne, ce dracu!

Deci ia mata si noteaza ca te invat de bine.
Te duci dimineata pi la ora 7 in targ si cumperi una bucata bila de brad
cu un diametru de minim douaj'de centimetrii la baza si lunga de fro 3
metrii. Dupe aia achizitionezi o barda bine ascutita.
Ajuns acasa, pui mana si ascuti lemnoiu. Da sa ai grija ca varful sa il
slefuiesti bine. Dupa aia (la fro 20 de centimetrii de varf) poti lasa niste
aschii de lemn, ca sa se agate mai bine.

Dupa aia, te sui in Raba si bagi o goneta pana la Iasi.

Cand ajungi in fata teatrului cu pricina, dai un telefon directorului si ii
spui sa iasa in fata cladirii ca a venit ministru' inculturii in vizita.
Stimatu' ala de domn, va iesi, ca doar trebe sa dea limbile de rigoare.

Cand il vezi ca apare, bagi viteza cu tepusa in fata si te infigi cu ea
direct in oole acestuia. Dupa aia ii soptesti la ureche usor: "Hai sa facem
sex! " (ca asa se cheama si marea opera, nu?) si completezi suav, clipind
candid din gene: "Daca mai ai cu ce!"

Asa trebe procedat, ca sa ai castig de cauza. Cu delicatete si subtilitate.
Apropos, poti infige in paru ala si niste cuie ruginite. Da' mai mici asa.

La conu' Florin Cojoc niste fotografii, bine de vazut. Unele sunt frumoase foc. Mai multe la adresa de pe photo.net

Toate cele bune,
Florin
sau www.crosslight.ro , www.clubuldefotografie.ro .
? - de maan la: 20/12/2006 15:41:23
(la: PROVOCARE)
maan, come on... si?
si ma duc si io sa ma dau cu capu-n zidul alexandrei, in mod public sa-mi fac avtocritica, fiindca de-un an incoace al meu n-a fost de-ncredere.
si daca-l vezi pe 'fenomenul' ala de mai jos zi-i atata, nu!, canta-i asa:

"Dintr-atatia frati mai mari:
Unii morti,
Altii plugari;
Dintr-atatia frati mai mici:
Prunci de treabã,
Uzi, peltici,
Numai eu rãsad mai rãu
(Mai nãuc, mai nãtãrãu).
Dintr-atatia (prin ce har?),
Mã brodisem un hoinar.

Eram mult mai prost pe-atunci…

Cînd Pãresimii, prin lunci,
Rãspîndeau pietris de-albine,
Ne pãrea la toti mai bine:
tanci ursuzi,
Desculti si uzi,
Fetiscane
(Cozi plãvane),
Înfãsate-n lungi zãvelci,
O porneau în turmã bleagã,
Sã culeagã
Ierburi noi, crãite, melci…

Era umed în bordei…
si tuleam si eu cu ei

...sa nu-l lasi sa respire, chiar daca vezi ca nu mai poate si se-mpotriveste!

deci:

Tot asa o datã, iar,
La un sfant prin Fãurar,
(ce nu-i prins in ....calindar)
Ori la Sfintii Mucenici,
Tarla noastrã de pitici
Odihnea pe creastã, sus.
Eu voinic prea tare nu-s.
si din fugã,
Subt o glugã
De-alunis, pe-o buturugã
Odihnii
si eu curînd…

Vezi, atunci mi-a dat prin gînd
Cã, tot stînd si alegand
Jos, în vraful de foi ude,
Prin lãstari si vrejuri crude,
S-ar putea sã dau de el :
...

de-aci-ncolo-l lasi maricel, ca poate singur.
daca am noroc si se prinde vraja iar tu esti suficient de pura (io cred ca esti) ai sa vezi o lighioaie de om nitel incercanata da' superba si vei intelege de ce-o iubesc.
lighioana nu pricepe romaneste si n-ar s-accepte ca n-am io insami descantat-o.
explica-i in limba greierilor.

in estimp timp dau o fuga la petrecere la m_a_x care m-o invitat la o balacareala, fiindca m-am saturat sa sed singura supt vasc, fiindca mi s-o lasat cocu' si fiindca-n loc de tradari si tamaie, el vorgheste boiericeste despre nazbatii cu aroma de tabac unde inema n-are ce cauta si unde-am sa-nvat ce-i ala joint.

ps. ai grija ca nici mie nu-mi iese de fiecare data iar vraja-i instabila.
daca te trezesti cu vreun morocanila, furios si gata de-a te lua de par si de-a matura fara motiv podeaua cu tine, sa stii ca si ala-i cat se poate de real!
daca nu te descurci striga-ma, c-am ac si de cojocul lui!
iar de nu reusesc, il omoram si gata!
#164369 (raspuns la: #164351) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alex andra - de picky la: 27/12/2006 11:22:47
(la: FRICA DE OGLINDA)
Adrian Fuchs :

Actiunea linistita si incertitudinile aburinde.

Vroiam doar sa spun ca linistea daca e a ta, nu anihileaza incertitudinea altuia. Pe cale de consecinta, incertitudinea ta nu aduce liniste altuia.
Sahul de liniste si incertitudine, nu e un joc de societate. Nici macar nu e un joc. Chiar daca uneori e pe post de ... cojoc.
#165362 (raspuns la: #165246) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De cine ride Borat? - de Stella la: 20/01/2007 01:46:49
(la: Sunt "corect politic"?)
"Sacha Baron Cohen, actorul din filmul Borat, e un comic evreu britanic cu un serial de succes pe HBO-ul american. În serial, Cohen, care nu apare niciodată altfel decît în pielea unui personaj, supune oamenii unui interviu bizar la care singura reacţie normală a intervievatului ar fi să sune la Salvare. El pune întrebări jenante, într-o engleză stîlcită, şi apoi păstrează o mimică firească, suficient pentru a obţine un răspuns. De exemplu, economistul Schultze e întrebat insistent care e cel mai bun cod personal secret, iar cînd Schultze acceptă să spună numere aleatoare, Cohen le notează frenetic. Astronautul Aldrin e întrebat de ce nu se merge pe Soare iarna, cînd nu e cald. Pat Buchanan, un fost candidat la preşedinţie, dezbate îndelung nu dacă Saddam are sau nu arme de distrugere în masă (WMDs), ci BLTs, adică sandwichuri cu roşii, salată şi slănină. Unii refuză interviul: Andy Rooney, un jurnalist de televiziune, a renunţat după o luptă futilă cu gramatica lui Cohen, care îi punea întrebări gen "Ce este ştirile?" şi îi respingea corecţiile pentru că engleza britanică e diferită.

Majoritatea oamenilor acceptă însă să fie intervievaţi de Cohen, care apare fie ca Ali G., un alb care pretinde că e negru, fie ca Borat, un jurnalist antisemit şi misogin de la televiziunea kazahă, fie ca Bruno, un "fabulos" homosexual austriac. Dacă Sacha Baron Cohen şi-ar prezenta adevărata persoană, interviurile nu ar dura, dar în faţa acestor personaje, intervievaţii acceptă să continue mult după ce farsa ar trebui să devină evidentă.

Şi exact asta e gluma sau o parte din ea. Talentul lui Cohen e de a plasa o oglindă în faţa oamenilor şi a ridiculiza apoi faţa care se reflectă. Cînd îl tratează pe Ali G. sau pe Borat altfel decît pe Cohen, americanii cei mai liberali şi deschişi la minte se dovedesc a fi rasişti şi xenofobi. Ei nu manifestă rasismul agresiv al membrilor Ku Klux Klanului, ci pe cel confortabil al "aşteptărilor limitate" din partea străinilor sau a celor defavorizaţi. Cînd ia de bune relatările absurde ale lui Borat despre Kazahstan, americanul mediu dovedeşte o incultură geografică greu de imaginat. Pentru că nu schiţează un gest de protest cînd Borat întreabă care e arma cea mai bună pentru a împuşca ţigani sau cum poate să se apere de coarnele evreului, americanul de rînd se dovedeşte periculos de tolerant cu rasismul sau antisemitismul.

Unii susţin că ţinta umorului lui Cohen e cea directă: Kazahstanul, ţiganii, femeile, negrii sau evreii. Greu de crezut. Cînd modele celebre răspund afirmativ la întrebările lui Bruno dacă Osama Bin Laden e cel mai bine îmbrăcat şi cel mai cool om din lume, dacă ar trebui să îi trimitem cu trenul în lagăre pe toţi cei care se îmbracă fără gust, sau dacă moda a salvat mai mulţi oameni decît doctorii, probabil Cohen nu rîde de doctori, Bin Laden sau evrei. Într-o secvenţă memorabilă, Borat încurajează audienţa unui bar cu muzică country din Arizona să cînte împreună piesa "Ţara mea are o problemă". După menţionarea transportului, Borat trece la problema presantă a Kazahstanului: evreul. Acesta e prezentat stereotip, ca în revista România Mare, cu coarne şi gheare, luînd banii tuturor. Parte din audienţă îl acompaniază cu entuziasm pe Borat, care propune soluţia aruncării evreilor în fîntîni. E clar că ţinta farsei nu sînt evreii, ci audienţa. Ca membrii PRM din Constanţa, care îi urăsc pe unguri, deşi nu au întîlnit vreunul vreodată, audienţa din Arizona e entuziasmată de pogromul propus de Cohen, dar nu ar fi în stare să recunoască un evreu nici dacă acesta ar apărea în faţa lor şi i-ar instiga să participe într-un karaoke antisemit. Cum se întîmplă cu o parte a umorului american şi britanic (South Park, Sarah Silverman, The Office), dacă cuiva nu i se pare gluma lui Cohen amuzantă, probabil că o să i se pară jignitoare. Guvernul Kazahstanului a găsit supărătoare poveştile despre Kazahstan pe care Cohen le serveşte americanilor creduli şi l-a dat în judecată pentru defăimarea ţării şi a interzis folosirea extensiei naţionale.kz pentru website-ul fals al lui Borat. În aceste condiţii, Cohen a trebuit să filmeze într-o altă ţară filmul său cu un titlu care ar putea fi tradus în română, dar ar fi păcat: Borat: Cultural Learnings of America for Make Benefit Glorious Nation of Kazakhstan.

Cohen a ales România pentru a turna secvenţele din ţara lui Borat. Cum era de aşteptat, majoritatea românilor nu au înţeles că Borat îl ridiculizează pe americanul credul. Dincolo de indignare, reacţia românilor a fost foarte instructivă. Ziarele i-au ridiculizat pe americanii care i-au luat pe românii din Glod drept kazahi, în articole în care invariabil kazahii, popor din Asia Centrală, erau confundaţi cu cazacii, populaţie europeană. Primarul comunei s-a întrebat cine i-a dat autorizaţie lui Cohen pentru a filma, ca şi cum în România contemporană artiştii ar mai avea nevoie de autorizaţii de filmare. Într-o declaraţie cît un editorial despre respectul legii în România, un consilier local a presupus că "un oficial de la Bucureşti le-a dat voie" artiştilor, pentru că "au venit cu gărzi de corp şi cu maşini scumpe". Ţăranii din Glod îl dau în judecată pe Cohen pentru că le-a ştirbit reputaţia în rîndul americanilor care îi cunosc şi iau filmul pe bune. Dar nu Cohen e vinovat pentru multe din lucrurile ridicole arătate pe peliculă: nu e vinovat pentru sărăcia din satul cu case dărăpănate şi drumuri desfundate, sau pentru designul nefericit al Daciei, care primeşte în sălile din America o porţie de rîs şi înainte de a se arăta că e trasă de cai, sau pentru situaţia economică care îi face pe ţăranii din Glod să accepte să fie filmaţi pentru 3 dolari pe zi.

Alegerea României pentru ilustrarea Kazahstanului fictiv al lui Borat e din păcate potrivită. Kazahstanul lui Borat e o ţară săracă, ca şi satul Glod. Populaţia din Kazahstanul lui Borat e antisemită; la români partidul şi revista România Mare au în continuare succes. De curînd ei au votat un conducător acuzat de pogrom, între cei mai mari zece români; un sondaj de opinie recent arată că o mare parte a populaţiei e xenofobă şi antisemită. Kazahstanul lui Borat, ca şi cel real, are un regim dictatorial în care libertatea presei e ameninţată; autorităţile române invocă autorizaţii de filmare care, dacă nu sînt relicve ale regimului trecut, ar trebui să fie. Borat e dat în judecată în Kazahstan pentru defăimarea ţării; românii au decriminalizat abia de curînd defăimarea aleşilor în funcţii publice. Cum face de obicei, Cohen a pus o oglindă în faţa societăţii româneşti. Nu e vina lui dacă faţa reflectată nu a fost plăcută."
Doru Cojoc



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: