comentarii

colectia 12 lei


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
CJI lanseaza o noua sesiune de cursuri - de Dinu Lazar la: 03/03/2004 14:57:54
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
CJI lanseaza o noua sesiune de cursuri



Centrul pentru Jurnalism Independent anunta lansarea unei noi serii de cursuri, deschise jurnalistilor, studentilor la Jurnalism si la facultati cu specific apropiat (Stiinte politice, Comunicare, etc).

Noua oferta cuprinde urmatoarele cursuri:

Redactare de stiri; Trainer: Ferenc Vasas, Televiziunea Romana;
Jurnalism politic; Trainer: Claudiu Saftoiu, analist;
Jurnalism de investigatie; Trainer: Liviu Avram, Adevarul
DTP, Prepress si elemente de prelucrare a imaginii (curs pentru avansati); Trainer: Vlad Enache, NEXT Advertising;
Fotografie de presa; Trainer: Bogdan Cristel, Reuters;
EReporter (Jurnalism online); Trainer: Claudiu Cobilanschi, Radio Mix FM;
Programe radio; Trainer: Cristina Stanciulescu, Radio Total;


Cursurile, in majoritate lor, se vor desfasura in sedinte saptaminale de cite 2 ore fiecare, incepand cu 23 martie a.c. Durata cursurilor este de 6 - 12 saptamini. Taxa de participare variaza intre 600.000 si 1.200.000 lei, functie de curs. Studentii beneficiaza de o reducere de 50%.

Inscrierile se fac cu CV si Scrisoare de intentie (pentru fiecare curs ales) la sediul CJI, din Str. Bibescu Voda nr. 18, et. 2, interfon 4 (P-ta Unirii – blocul Ager), prin fax la 335.62.97 sau e-mail: carmen@cji.ro

Termenul limita de depunere a inscrierilor este 15 martie a.c.

Detalii suplimentare la tel. 335.62.00 si 335.62.25.

Persoana de contact: Carmen Macavei, asistent executiv.

#11252 (raspuns la: #11227) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Inaintarea frontierei NATO si UE si criza din Republica Moldova - de belazur la: 24/03/2004 19:01:54
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
În statul multinational al Imperiului sovietic, tendinta ruseasca în directia statului centralizat a intrat în coliziune cu renasterea constiintei nationale a mai mult de o suta de minoritati din republicile autonome. În cazul Republicii Moldovenesti, raportul dintre crearea statului si crearea natiunii era chiar mai complex, deoarece atât identitatea nationala, cât si cea statala, erau creatii artificiale. Natiunea moldoveneasca fusese inventata de rusi pentru a preveni (re)nasterea unei constiinte nationale românesti la populatia basarabeana. Statul moldovean fusese creat în Imperiul sovietic în 1924.”
Wilhelmus Petrus Van Meurs,1
„Ideea ca moldoveni sunt o natiune distincta, în sensul obisnuit al cuvântului, e problematica astazi. Limba pe care o vorbesc ei este româna, chiar daca a fost numita mult timp moldoveneasca de locuitorii din zonele rurale si este în continuare numita astfel în constitutia republicii post-sovietice. Istoria Moldovei moderne este o parte ce nu poate fi ignorata a istoriei mai largi a latinitatii rasaritene, regiune ce se întinde de la padurile Transilvaniei si dealurile Bucovinei, în nord, pâna la Câmpia Dunarii si Marea Neagra, în sud, si pâna la dealurile rotunde si stepele ce se întind de-a lungul Nistrului, în est. Toate aceste regiuni, incluzând teritoriul de astazi al Republicii Moldova, au apartinut României Mari aparute dupa primul razboi mondial si distruse de cel de-al doilea. Moldovenii de astazi nu au reusit sa se afle în acelasi stat cu românii mai mult de câteva decenii, dar cultura, limba si traditiile folclorice provin incontestabil din aceleasi radacini. Eroii nationali si marile personalitati dintr-o regiune sunt, cu siguranta, recunoscute si în cealalta. În acest sens, din punct de vedere cultural, sunt astazi doua state 'românesti’ în Europa de Est, chiar daca ambele adapostesc si multe alte minoritati etnice – unguri, ucraineni, rusi, romi si turci.”
Charles King 2

„Cei care încearca sa dezvolte o constiinta moldoveneasca ar putea sa revina, astfel, la interpretarile sovietice de alta data privitoare la istoria si cultura Basarabiei. Prin urmare, putem fi martorii unei renasteri a unor pareri comuniste cu privire la trecutul Moldovei si ai unei reactii concomitent a românilor fata de ele.”
Denis Deletant3

Preambul. Republica Moldova – spatiu de frontiera euro-atlantica

Acest text va vorbi despre asa numita Conceptie a politicii nationale de stat a R. Moldova si Dictionarul moldovenesc-românesc a lui Vasile Stati încercând sa le aseze pe fundalul geopolitic adecvat. Nu doar informatia legata de aceste chestiuni lipseste astazi în România, dar si cadrul geopolitic just în care aceste evolutii sa fie plasate si citite. Caci, dincolo de amprenta locala pe care aceste evenimente o au neîndoielnic, ele sunt parte a unor evolutii politice si geopolitice mai ample care nu pot fi ignorate în nici o analiza. De prea multe ori aspectele legate de Republica Moldova sunt abordate într-o grila provinciala, în care actorii principali sunt personajele politice de la Chisinau iar evenimentele majore - alegerile locale sau parlamentare (vag, este pomenita si Rusia). În realitate, toate evenimentele de la Chisinau poarta, mai mult sau mai putin, amprenta unor evolutii geopolitice globale. Mai concret, ele sunt determinate de înaintarea frontierei NATO si UE spre Republica Moldova, de decizia acestor institutii de a fixa granita pe Prut si de reactia pe care aceste evolutii le genereaza.4

Frontiera ar însemna, în cadrul teoretic utilizat aici, aspectul dinamic al unei evolutii geopolitice, respectiv totalitatea proceselor prin care se manifesta o expansiune istorica, un popor, o civilizatie sau un imperiu etc. Frontiera, ca aspect dinamic, declanseaza si întretine o gama larga de procese spirituale sau institutionale, pe care le denumim procese ale frontierei. Granita este aspectul static, stabil (stabilit) al înaintarii unei frontiere. Înaintarea unei frontiere se fixeaza (este fixata) undeva, pe o granita. Dar asta nu înseamna, automat, ca, o data fixata granita, dinamica procesului de înaintare a frontierei dispare sau ca este suspendata. Dimpotriva. Atunci când avem de a face cu o fixare artificiala (politica, geo-strategica) a unei granite vom asista la perpetuarea manifestarilor de frontiera, iar spatiul în care asemenea evolutii se petrec îl numim spatiu de frontiera 5 . Aceste spatii de frontiera6 sunt, geopolitic vorbind, de multe ori, spatii de criza, de turbulenta geopolitica, care nu pot fi decriptate sau întelese just fara a lua în considerare aceste aspecte7.

Un asemenea spatiu de frontiera este astazi Republica Moldova. Nimic nu se poate întelege acolo daca se ignora înaintarea frontierei euro-atlantice si consecintele pe care aceasta înaintare – si, mai ales, fixarea granitei artificiale pe Prut - le genereaza. Republica Moldova este astazi un spatiu de frontiera euro-atlantic. Decizia politica (geo-strategica) de a fixa granita înaintarii frontierei euro-atlantice pe Prut, cuplata cu refuzul majoritatii populatiei din Republica Moldova de a accepta aceasta decizie sunt responsabile de evenimentele care au loc acolo. Razboiul din Transnistria, refuzul Moscovei de a retrage armata si armamentul de acolo, proiectul de federalizare, manifestarile din Piata Marii Adunari Nationale sau din fata Ambasadei Ruse, Conceptia presedintelui Voronin, chiar si Dictionarul lui Stati etc. sunt consecinte directe sau indirecte ale acestei decizii8.

Acesta este cadrul în care momentele punctate mai jos trebuie citite si percepute.

„Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova”

„Proiectul Conceptiei politicii nationale de stat a R. Moldova, inclus pe agenda de lucru a parlamentului R. Moldova, este un document politic, în esenta provocator, ce îsi propune, în ansamblul sau, sa anuleze Declaratia de Independenta din 27 august 1991, ca act juridic de nastere a celui de al doilea stat românesc, si sa-i confere R. Moldova o noua identitate etno-culturala, istorica, lingvistica si politico-juridica. El reprezinta suma tentativelor ideologice privind crearea unei doctrine nationale de stat si ideologizarea fortata a întregii societati. Axul respectivei doctrine îl constituie preceptele false din punct de vedere stiintific, cultural si istoric al existentei unui asa-numit popor moldovenesc si a unei limbi moldovenesti, camuflate inabil si de o maniera totalitara cu notiuni la moda, precum ‘multiculturalismul’, ‘multilingvismul’, ‘polietnicismul’ - toate amalgamate si ambalate sub drapelul tolerantei’, ‘pacii interetnice’ si ‘concordiei civice’”.9

Într-o ancheta a publicatiei Contrafort pe tema asa-zisului Dictionar moldovenesc-românesc, academicianul Mihai Cimpoi facea urmatoarea constatare: „Ma întristeaza atât aparitia, sustinuta oficial, a Dictionarului cât si atentia extraordinara pe care i-o acorda posturile TV din România (o ora la Pro TV, doua ore la Realitatea) fapt care nu s-a întâmplat cu nici o carte a vreunui scriitor basarabean” 10.

Naduful reputatului academician trebuie înteles corect: nu doar dezamagire fata de liderii de opinie din România care se întrec în a neglija si uita performantele culturale autentice ale carturarilor de peste Prut (supararea ar fi fost justificata fie si numai din aceasta pricina!), dar si deceptie fata de cecitatea vadita a acelorasi personaje care, lipsite de perspectiva si viziune, au transformat un eveniment minor, totusi, în eveniment de presa ignorând vinovat ca gestul ridicol al lui Stati – „renumit criminal al culturii noastre, plastograf si plagiator de cea mai joasa speta” cum numeste academicianul pe autorul acestei „monstruozitati” – este numai vârful de aisberg, expresia rizibila a unei evolutii politice mai profunde care se petrece în Republica Moldova si care, ea, ar fi trebuit sa se afle în colimatorul presei sau a societatii civile de la Bucuresti. O evolutie politica si geopolitica inedita, ale carei expresii reale si consistente sunt, pe de-o parte, asa numita Conceptie a politicii nationale a Republicii Moldova – document programatic complet ignorat, cu rarisime exceptii, în România! - si, pe de alta, dezbatere în jurul problemei federalizarii (incluzând aici chestiunea transnistreana). Aparitia Dictionarului lui Stati nu este decât partea cea mai putin consistenta a acestor evolutii ce se desfasoara astazi si despre care asa zisa „societatea civila” din România (analistii, jurnalistii si „purtatorii ei de cuvânt”) sau politicienii de la Bucuresti se încapatâneaza sa nu vorbeasca sau sa nu stie nimic. Ciudata reactie a celor chemati sa ghidoneze opinia publica a unei societati care sta sa se integreze în NATO si UE, adica institutiile a caror granita viitoare va fi, într-o prima instanta, tocmai Prutul...

Proiectul legii numit Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova a fost publicat pe 25 iulie în oficialul guvernamental, Moldova Suverana. Este un proiect de lege initiat de presedintele Voronin. Cum se va vedea mai departe, exista o legatura evidenta între aceasta conceptie si Dictionarul moldovenesc-românesc al lui V. Stati, publicat, în aceeasi zi, în ziarul partidului de guvernamânt, Comunistul. Validarea lui de catre guvernul de la Chisinau s-a facut recent, fara a stârni, nici de data asta, o discutie atât de necesara la Bucuresti.

Textul este aproape necunoscut publicului din România, astfel ca remarcile si comentariile vor fi flancate de ample apeluri la text .11

Axul definitoriu al documentului este indicat în deschidere: „Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova, denumita în continuare conceptia, reprezinta totalitatea principiilor, obiectivelor si sarcinilor prioritare privind integrarea si consolidarea poporului unic multicultural si multilingv al Republicii Moldova prin armonizarea intereselor nationale generale cu interesele tuturor comunitatilor etnice si lingvistice din tara”. Baza juridica este si ea sugerata din plecare: „Conceptia se bazeaza pe prevederile Constitutiei Republicii Moldova, pe normele legislatiei nationale si ale dreptului international, inclusiv ale: Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, Pactului International cu privire la drepturile civile si politice, Pactului International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ale altor acte internationale referitoare la drepturile omului si ale persoanelor apartinând comunitatilor etnice si lingvistice la care a aderat Moldova”. Temeiul elaborarii proiectului este acesta: „Actualitatea elaborarii si adoptarii conceptiei este determinata de necesitatea de a stabili principiile si sarcinile politicii nationale de stat, orientata spre consolidarea independentei si suveranitatii tarii noastre, crearea unor conditii favorabile pentru dezvoltarea libera a tuturor comunitatilor etnice si lingvistice, spre integrarea lor în poporul unic al Republicii Moldova”. Despre importanta textului vorbeste limpede un paragraf întreg: „Conceptia este documentul de baza pentru autoritatile publice la promovarea politicilor social-economice si culturale în domeniul dezvoltarii si consolidarii independentei si suveranitatii tarii, a poporului multietnic, multicultural si multilingv al Moldovei. Tot de aceste principii trebuie sa se conduca organele de stat ale Republicii Moldova în activitatea de sustinere a eforturilor de edificare a unei societati civile”.

Urmeaza apoi cinci sectiuni care cuprind: I. Dispozitii generale; II. Principiile politice nationale de stat; III. Scopurile politicii nationale de stat; IV. Sarcinile politicii nationale de stat; V. Asigurarea politicii nationale de stat.

Sa vedem însa ce spune, în detaliu, acest text, dincolo de protocolarele declaratii de intentii.

O declaratie explicita de politica interna si externa

Atmosfera textului este data deja de paragrafele citate. Înainte de a intra însa în substanta (!) lui, sa sesizam contextul în care se lanseaza documentul: momentul aparitiei proiectului coincide, practic, pe plan intern, cu demararea campaniei electorale în Republica Moldova (este vorba de alegerile parlamentare din primavara lui 2005), proiectul servind, implicit, drept platforma electorala pentru Partidul Comunistilor aflat la guvernare. Cel putin al acelei factiuni din acest partid care va merge neconditionat cu actualul presedinte, Vladimir Voronin, chiar daca, pentru asta, va fi necesara o scindare a partidului între linia dura si cea „moderata”, capabila sa faca o alianta cu partide necomuniste de genul Partidului Democrat al lui Diacov. Proiectul initiat de presedintele Voronin este un semnal clar si o conditie explicita pentru viitorii sai suporteri.

Pe plan extern, aparitia proiectului vine în consonanta cu presiunile pe care Rusia le face din ce în ce mai insistent asupra republicii, presiune „stimulata” tot mai mult de dorintele exprimate insistent în ultima vreme de catre UE de implicare a acestui organism în solutionarea conflictului din Transnistria, deci într-o chestiune care afecteaza direct interesul Rusiei în zona. Proiectul este, din acest punct de vedere, o declaratie de politica externa, cel putin prin atentia si grija deosebite care se acorda limbii ruse în document sau încapatânarii de a ignora organismele europene în care Moldova ar putea nazui sa fie parte12 .

Un text nul din punct de vedere academic

Conceptia este în primul rând un text politic, dar „argumentatia” sa deriva însa dintr-o perspectiva ce se vrea „stiintifica” asupra proceselor de formare si dezvoltare a natiunilor.

În primul rând, textul este parte a unui proces mai amplu de „nation building” (demarat însa în Basarabia de ocupantul sovietic si continuat astazi de Partidul Comunistilor). Ideea care fundamenteaza argumentatia este una de tipar modernist (inventionist, instrumentalism etc.) dupa care natiunile se nasc prin proiect (by design), ca o creatie de sus în jos si în care un rol crucial trebuie sa revina statului si institutiilor acestuia. Agresivitatea cu care este promovata o asemenea perspectiva în document este cel putin stranie, mai cu seama ca este vorba despre un teritoriu care, vreme de mai bine de 60 de ani a fost supus de catre puterea sovietica, cu sistem si încrâncenare, unui proces de nation building (asta este, în esenta, moldovenismul), respectiv de creare a unei Republici Moldovenesti de limba, traditie si istorie rusesti. Procesul a esuat, dupa cum evenimentele de la 1989 au demonstrat-o cu prisosinta. Acest esec trebuie sa faca pe cei care pariaza fara rest pe asemenea abordari mult mai circumspecti.

Cert este însa ca perspectiva constructivista a demersului – „Am creat Moldova, acum sa-i cream pe moldoveni...” –, lipsita de minimale precautii sau spirit critic, sfideaza ridicolul când încearca sa justifice tentativa.

În al doilea rând, frapeaza în text confuzia (voita sau nu) si inconstienta cu care autorii textului se joaca cu vorbele si conceptele. Un text care nu urmareste decât sa „legitimeze” un stat, o limba si o etnie nu gaseste de cuviinta decât sa.... vitupereze „nationalismul”. Iata o mostra inclusa în „Expunerea de motive la proiectul Conceptiei politici nationale de stat a Republicii Moldova”: „Însa evenimentele de la sfârsitul anilor ‘80 si începutul anilor ‘90 ai secolului trecut, inspirate, în republica de fortele politice radicale de orientare nationalista, au dus le dezintegrarea statului si societatii moldovenesti, la confruntarea interetnica si la scindarea teritoriala a tarii, scindare care mai persista. Din aceiasi perioada dateaza tentativele, care continua si astazi, de a nega existenta natiunii moldovenesti si a limbii moldovenesti, de a discredita istoria Moldovei - bazele politico-juridice si national culturale ale statului moldovenesc”13.

Prin urmare, tot ce s-a petrecut în perioada indicata este manifestarea fortelor „de orientare nationalista” împotriva carora Conceptia îsi propune sa lupte. Sofismul este aici la ele acasa: caci Conceptia, care îsi propune, cum spuneam, explicit, sa impuna un stat, o limba, o etnie, o limba etc. reprezinta, dupa toate normele sociologiei natiunii si nationalismului, chintesenta unui proiect sau program nationalist, în ciuda lipsei de consistenta si a falsului pe care se bazeaza argumentatia. Pentru autorii conceptiei, a fi nationalist moldovean nu e nationalism, dar a sustine limba, natiunea si etnia româna... da! Utilizarea atributului cu conotatii negative - nationalist – doar pentru ceea ce înseamna „românesc” nu este, în fond, decât o tehnica de propaganda sau proba unei confuzii majore care fundamenteaza acest document.

În al treilea rând, documentul se bazeaza pe o manipulare grosolana a textelor si conceptiilor europene privind drepturile omului sau ale comunitatilor etnice. În pofida filosofiei de la care pretinde ca se revendica, Conceptia nu face decât sa impuna de sus o carcasa identitara unei comunitati (populatia Republicii Moldova), ignorând nepermis dreptul individual la optiune al fiecarui cetatean. Altminteri spus, în loc sa plece de la drepturile omului pentru a ajunge la drepturile colective (multiculturalismul), textul le decreteaza pe cele din urma neglijându-le sistematic pe cele dintâi! În ciuda retoricii, este exact invers decât traseul european pe care documentul îl invoca cu obstinatie. Cum bine a sesizat un comentator de la Chisinau: „...atât actele privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului, cât si actele referitor la drepturile minoritatilor etnice si nationale, vizeaza doar individul si autonomia sa ireductibila. Drepturile culturale si lingvistice sunt considerate drepturi individuale, dar care se exercita în mod colectiv. Ceea ce înseamna ca unui grup etnocultural i se acorda drepturi nu pentru a pastra si perpetua cu orice pret existenta acestui grup, indiferent de optiunile membrilor grupului. Dimpotriva, grupului i se acorda drepturi deoarece pentru persoanele respective apartenenta la acest grup este plina de sens si importanta pentru exercitarea libertatii lor”. În opozitie, cum sugeram deja, Conceptia, dimpotriva, propune o viziune si un sistem de valori care ar trebui împartasite de catre toti cetatenii. Autorii Conceptiei considera drept scop strategic: "afirmarea unui sistem de valori nationale la baza carora se afla constientizarea de catre toti cetatenii tarii noastre a apartenentei lor la poporul unic al Republicii Moldova" (partea IV, Sarcinile politicii nationale de stat)”14.

În esenta, este vorba despre „un proiect totalitar”, cum îl numea academicianul Cimpoi, care nazuieste sa impuna, de sus în jos, o unica identitate tuturor cetatenilor Republicii moldova, indiferent de optiunile sau dorintele lor. Indiferent, adica, de ceea ce comunitatea internationala numeste „drepturile omului”...

Mitul „fondator” al Republicii Moldova: moldovenismul

Axul principal al textului este ideologia modovenismului. Documentul vizeaza, în esenta, impunerea „moldovenismului” ca ideologie de stat. Cu vorbele unor reprezentanti ai societatii civile de la Chisinau: „Moldovenismul ca doctrina a asa-zisului specific national al ‘poporului moldovenesc’, cu istorie, cultura si limba diferite de cele ale poporului român, este, precum se stie, o fabricatie a regimului tarist de ocupatie si, în special, a ideologiei sovietice staliniste, menita sa justifice anexarea provinciei românesti Basarabia de catre Rusia tarista si, ulterior, prin aplicarea prevederilor Protocolului aditional secret la Tratatul sovieto-german din 23 august 1939 (Pactul Ribbentrop-Molotov) de catre Uniunea Sovietica”15.

Nu avem spatiu suficient pentru a descrie evolutia acestei ideologii relativ la teritoriul dintre Prut si Nistru (dar nu numai). Genealogia aceste idei indica limpede emitentul: Moscova si Kominternul, iar aparitiile ei pe scena istoriei – dupa cum sugereaza un comentator de la Chisinau - nu este lipsita de semnificatii: „De fapt, aceasta teza conceptie cominternista a mai fost formulata în aceiasi termeni si în noiembrie 1988, când au aparut faimoasele teze ale Comitetului Centra al PCM si cuvântarea lui N. Bondarciuc, la acea vreme secretar al CC al PCM, azi fruntas al aceluiasi partid, care se încheia cu celebrul ‘niet, niet I niet’. Anume acele teze au catalizat miscarea de emancipare nationala a românilor basarabeni si procesul de acordare a limbii române a statutului de limba de stat si de revenire la alfabetul latin”16.

Fenomenul moldovenismului a fost resuscitat în Republica Moldova mai ales dupa venirea la putere a Partidului Comunist, dar el nu este, în nici un caz, apanajul acestei formatiuni politice, caci versiunile în care acesta este livrat pe piata sunt diferite (cazul Partidului Democrat Agrar si a reuniunii acestora din 1994 – „Casa Noastra – Republica Moldova” – este primul care vine în minte). Recent, fenomenul a beneficiat de o analiza pertinenta sub forma unei teze de doctorat si care merita tata atentia. Una dintre concluziile lucrarii merita reluata: „ ... moldovenismul nu este ‘minciuna întreaga’, ci o semiminciuna. De aceea, demontarea acesteia nu este un lucru usor: a afirma ca basarabenii nu sunt moldoveni ar fi la fel de gresit cu a afirma ca ei nu sunt români. Într-o eventuala disputa privind tezele moldoveniste, este foarte important a nu se ataca partea asa-zis pozitiva a moldovenismului – faptul de a fi moldovean nefiind o contradictie cu a fi român. Pe de alta parte, faptul existentei statului Republica Moldova implica recunoasterea politonomului ‘moldovean’, care nu este o emanatie a moldovenismului, ci o realitate geopolitica. În calitatea lor de cetateni ai Republicii Moldova, si românii basarabeni si minoritarii sunt moldoveni. Speculând însa pe chestiunea identitara, moldovenistii comit în mod deliberat tot felul de confuzii, mizând pe deruta si ignoranta. (...) Astfel, moldovenismul se prezinta ca o manifestare a crizei identitare în Republica Moldova (urmare a politicilor de rusesti de deznationalizare si rusificare), dar si ca o continuare a acestor politici”17.

Miturile fondatoare ale Republicii Moldovenesti (2)

Proiectul de constructie se bazeaza pe câteva „axiome” repetate obsesiv. „Republica Moldova constituie continuarea politico-juridica a procesului multisecular de statalitate continua a poporului moldovenesc. Moldovenii - nationalitatea fondatoare a statului, împreuna cu reprezentantii altor etnii: ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, românii, belorusii, tiganii (romii), polonezii si altii constituie poporul Moldovei, pentru care Republica Moldova este Patria lor comuna”.

Textul este uluitor. În primul rând, prin acreditarea ideii ca actuala Republica Moldova ar fi succesoarea de drept a Principatului Moldova, principat al Tarilor Române care a participat la fondarea României moderne în 1859. Mai mult, acreditarea unui „proces secular de statalitate” este rizibila când implica un teritoriu (actual Republica Moldova) care nu a participat, de fapt, nici la unirea din 1958 (se afla atunci sub ocupatia Imperiului Rus). A doua chestiune, contradictorie, se refera la compozitia etnica a populatiei: acreditarea unui „melanj etnic” într-o republica care are, conform recensamântului în vigoare, o majoritate clara de circa doua treimi, nu face decât sa reia o ideea mai veche, de sorginte cominternista, referitoare la acest spatiu.

Românii ca „minoritate etnica”

O alta intentie clara a autoritatilor de la Chisinau este transformarea românilor într-o minoritate etnica. Plasarea „românilor” undeva între evrei si belorusi în textul Conceptiei sugereaza clar unul dintre obiectivele strategice ale Chisinaului. Unul dintre instrumentele cu care se va realiza acest obiectiv este recensamântul din 2004, unde confuzia etnie/cetatenie – se spera – va transforma „românii” într-o minoritate etnica, covârsita de... „moldoveni”. Textul Rezolutiei este relevant la acest punct: „Beneficiarii respectivei conceptii vor fi Rusia si diaspora rusa din R. Moldova: Rusia îsi va asigura astfel, pentru decenii înainte, dominatia sa în regiune si realizarea intereselor geostrategice în raport cu Uniunea Europeana si NATO. Pentru mentinerea statutului de mare putere în afacerile europene, Rusia impune R. Moldova, prin intermediul actualilor guvernanti comunisti de la Chisinau, un plan de deznationalizare definitiva a românilor basarabeni, de creare a unui "popor unic" în care elementul românesc majoritar va fi "dizolvat" în asemenea masura încât va putea fi ignorat. Diaspora rusa, care are la ora actuala suprematia economica si mediatica, va dobândi oficial si suprematia cultural-lingvistica si îsi va prezerva toate drepturile politice necesare pentru realizarea scopurilor geopolitice ale Rusiei. Astfel, R. Moldova i se pregateste, prin aceasta conceptie funesta si prin tentativa de federalizare, statutul de enclava rusa la frontiera Uniunii Europene si NATO, dupa modelul regiunii Kaliningrad”.

Aceasta idee ca românii sunt o minoritate etnica nu este noua în Republic Moldova, dar, odata cu recensamântul, va capata o confirmare „stiintifica”. Cu voie sau fara, aceasta ideea a mai fost invocata la Chisinau chiar de gazetari aflati în tabara democratica . Cea mai importanta „contributie” la impunerea acestui sofism periculos apartine însa lui Renate Weber, Valentin Stan si Gabriel Andreescu cei care, în studiul „Relatia României cu Republica Moldova”19 sustineau acelasi lucru: optiunile cetatenilor care se declara români sau a celor care se declara moldoveni trebuie respectate deopotriva etc., etc. Nu e de mirare ca textul a fost republicat rapid de catre publicatiile guvernamentale de la Chisinau!

Consecintele unei asemenea evolutii sunt extrem de grave si periculoase, pe termen scurt, iar pe termen lung insolubile. Pe termen scurt va exista atunci „baza legala” pentru impunerea limbii ruse ca a doua limba de stat – limba româna va deveni a limba a minoritatilor – a eliminarii cursului de „istoria românilor” sau chiar a... etnicizarii Mitropoliei Basarabiei prin transformarea ei într-o biserica româneasca, deci minoritara. Pe termen lung, însa, acest multiculturalism extrem – caci pulverizeaza bazele consensuale ale oricarui stat - nu are nici o solutie, pentru ca intra într-o serie de contradictii din care nu se mai poate iesi. Inutil sa spunem ca acest mod de gândire nu este acreditat de nici un document european si, mai ales, nu este practicat (caci este imposibil!) de nici un stat de pe continent20.

Multiculturalismul sau noul „marxism-leninism”

Socheaza aproape, în textul Conceptiei, abundenta termenului „multiculturalism”, „multicultural”, „multilingv”. În primul rând, e ciudata aceasta strategie pentru un text care vrea sa promoveze unitatea unui stat si a unei „natiuni”. Se vadeste însa în acest document – veritabila struto-camila din acest punct de vedere – dorinta de a pune cap la cap tezele mai vechi si mai noi ale internationalismului proletar, pe de-o parte ideologia moldovenismului, pe de alta, cea a multiculturalismului. Dupa cum comenta un ziarist de la Chisinau: „Daca în perioada sovietica politica de deznationalizare si rusificare a popoarelor ocupate se desfasura sub acoperirea ideologica a internationalismului proletar, iar temelia doctrinara o asigurau Marx, Engels si Lenin, astazi politica de asimilare, promovata de Rusia prin intermediul comunistilor, utilizeaza terminologia împrumutata din limbajul occidental despre societatea civila multinationala, stat polietnic, popor multicultural si multilingv”21.

Este limpede însa ca aceasta incoerenta doctrinara nu poate pretinde pretentii de document fondator.

O limba, doua limbi...

O alta contradictie ce brazdeaza textul se refera la limba. Iata textele: „Limba moldoveneasca, având statutul de limba de stat, se foloseste în toate sferele vietii politice, economice, sociale si culturale. Una din prioritatile nationale ale Republicii Moldova este asigurarea însusirii limbii moldovenesti”. Dar si: „Limba rusa care, în conformitate cu legislatia în vigoare, are statutul de limba de comunicare interetnica, se aplica si ea în toate sferele vietii statului si societatii. Pentru Moldova este caracteristic bilingvismul moldo-rus si ruso-moldovenesc statornicit istoriceste, care, în actualele conditii, este necesar sa fie dezvoltat si perfectionat”. Pe de-o parte: „crearea neîntârziata a conditiilor necesare pentru însusirea limbii moldovenesti de catre o parte a populatiei Moldovei”, pe de alta: „neadmiterea restrângerii sferei de folosire a limbii ruse în toate domeniile vietii statului si societatii” si „asigurarea de conditii pentru pastrarea si dezvoltarea în continuare a functiilor oficiale ale limbii ruse”22.

Textul este cel putin ambiguu. Pe de-o parte, daca, programatic, „limba moldoveneasca” va deveni o „prioritate nationala”, ce sens mai are acordarea unui statut egal limbii ruse? Care este, în mod real, intentia celor care au lansat documentul? Publicatia Flux, ziarul de limba româna cu cel mai mare tiraj, încearca sa raspunda: „autorii acestui plan cauta sa mentina, în mod artificial, situatia când majoritatea româneasca si toate minoritatile, cu exceptia celei ruse, vor cunoaste si vor vorbi obligatoriu limba rusa, în timp ce minoritarii reprezentând fosta natiune dominanta a imperiului sovietic vor cunoaste doar limba rusa. Prin urmare, avem de-a face cu un asa zis bilingvism cu totul distorsionat, care ar trebui numit mai corect aparhaid, adica dominatia discriminatorie a unei minoritati asupra majoritatii. Sa nu uitam ca aceasta majoritate include atât majoritatea româneasca cât si minoritatile ruse” .

O conceptie represiva a unui regim represiv

Chestiunea cea mai grava, probabil, si care ridica semne serioase de întrebare asupra acestui demers, este maniera în care acesta va fi implementat în societatea moldoveneasca. Indiferent de parerea pe care o avem fata de tezele documentului, o discutie sau dezbatere democratica pe aceasta tema nu are, în principiu, a dauna. În fond, democratia presupune si dreptul la eroare: poti gresi, te poti însela, dar pentru asta nu poti fi eliminat din spatiul discursului public.

Alta este însa problema grava – apropo de democratie – care apare relativ la acest document. Ea tine de maniera în care puterea politica propune si vrea sa impuna acest proiect. O discutie reala lipeste si, mai mult, textul stipuleaza explicit pedepse pentru cei care se vor opune. Acesta este principalul motiv pentru care academicianul Cimpoi o definea, la conferinta deja invocata, „cu caracter totalitar”: „Conceptia pusa în discutie este, de fapt, o anticonceptie, deoarece ignoreaza adevarul stiintific despre românii moldoveni si limba româna. Este construita pe un temei de nisip, o utopie ce nu tine cont de realitate. Ea nu are nici o sansa de a fi transpusa în practica, fiindca nu se tine cont de parerea intelectualitatii. Asa-zisul dialog fructuos între autoritatile publice si societatea civila s-a dovedit a fi o farsa mincinoasa. Aceasta conceptie nu respecta drepturile fundamentale si principiile democratice recunoscute pe plan european si international, libertatea de gândire si exprimare, valorile democratiei, drepturile omului etc. Este o conceptie cu caracter totalitar”23.

Textul contine, explicit, avertismente limpezi si deloc linistitoare în legatura cu viitorul Republicii Moldova. Astfel, documentul sustine orientarea politicii de stat catre: „neutralizarea juridica si politica a necontenitelor tentative de demoldovenizare, de negare a existentei natiunii moldovenesti si a statalitatii moldovenesti, de discreditare a istoriei moldovenesti, de negare a etnonimului „moldoveni” si glotonimului „limba moldoveneasca””. social-economica a tuturor regiunilor Republicii Moldova. Dupa cum s-a exprimat presa democratica de la Chisinau, „într-o singura propozitie avem concentrata dorinta expresa a comunistilor de a neutraliza, din punct de vedere juridic si politic, pe toti cei care vor îndrazni sa împartaseasca o alta opinie. Însusi faptul ca Voronin urmareste neutralizarea juridica si politica a celor pe care îi considera indezirabili, arata, fara putinta de tagada, adevarata fata a regimului comunist de la Chisinau. Acesta a ramas fidel traditiilor marxist-leniniste si staliniste de practicare a terorii ca norma politica si a violentei ca mijloc de anihilare a oponentilor. Aceste rânduri sinistre trebuie privite în contextul tuturor ajustarilor legislative operate de comunisti în ultimii doi ani, prin care sunt distruse în mod premeditat si metodic institutiile democratice si suprimate drepturile fundamentale ale omului”24.

Aceste planuri apar si mai periculoase daca ne gândim la initiativa comunista de modificare a Constitutiei care urmareste introducerea unui regim de functionare a unor legi speciale si extraordinare, ce ar anula, de fapt, principiile constitutionale democratice si ar distruge statul de drept, ca si prin Legea privind combaterea activitatii extremiste. Dupa prognoza aceluiasi ziarist: „Ar fi de asteptat ca dupa intrarea în vigoare a acestui document monstruos sa urmeze modificarea Codului Penal si a altor legi care sa permita lichidarea Opozitiei si a presei incomode”.

Dictionarul moldovenesc-românesc

„A promova sub orice forma o limba moldoveneasca deosebita de limba româna este, din punct de vedere lingvistic, ori o greseala naiva, ori o frauda stiintifica; din punct de vedere istoric si practic, o absurditate si o utopie; din punct de vedere politic, e o anulare a identitatii etnice si culturale a unui popor si, deci, un act de genocid etnico-cultural”
Eugen Cosariu25

Vineri, 25 iulie, în Partidului Comunistilor din Moldova Comunistul se putea citi o prezentare oficiala a straniului Dictionar moldovenesc-românesc. Evident, textul este scris de „neobositul detractor al culturii românesti V. Stati” (cum îl numeste presa de la Chisinau), tot el autor al dictionarului. Textul este plasat la rubrica „raftul de carti” si poarta supratitlul „Senzational! Prima data în istorie! A aparut dictionarul moldovenesc-românesc!” Nu e nici o coincidenta ca si Dictionarul si i au fost tiparite, practic, concomitent. Cum am scris deja, Dictionarul este parte organica a Conceptiei si cine nu îl percepe asa este în teribila eroare.

Un jurnalist de la Chisinau comenta astfel aparitia lui: „În fata unei tiparituri de acest fel, am înteles în sfârsit cum se descifreaza sigla comunistilor de azi, în care pe lânga secera si ciocan, mai e plasata si o carte deschisa. Negresit, cartea din sigla bolsevica, monument al prostiei si deopotriva al arogantei si agresivitatii împotriva bunului simt, este dictionarul lui Stati (...) Într-adevar o astfel de scriitura de sorginte stalinista apare în premiera si împinge dincolo de limitele absurdului vechea teorie comunista prin care se neaga unitatea etnolingvistica si culturala a românilor. Noi, românii de dincoace de Prut, am suportat din plin efectele nefaste ale politicii expansioniste rusesti, care si-a acoperit dintotdeauna invaziile din 1812, 1940 si 1944 cu „misiunea eliberatoare” a armatei de ocupatie, care salva „moldovenii” de ocupantii români”26.

Cartea presupune, practic, mai multe etaje de lectura, inclusive. În primul rând, volumul a fost o provocare organizata tocmai în acel moment (si) cu scopul de a stârni reactia oficialitatilor de la Bucuresti în preajma întâlnirii între Iliescu si Voronin27 . Pe lânga aberatiile inserate acolo sau strofele inepte semnate de acelasi V. Stati28 sunt inserate în prefata jigniri la adresa României sau a primului-ministru, România fiind, de fapt, ortografiata „Rromânia”.

Dincolo de mitocanie si provocare se afla al doilea nivel e lectura. Acesta justetea justetea, în sine, a întreprinderi. Care e, fireste, nula. Cel putin la acest capitol. Daca nu la altele, unanimitatea intelectualilor români de dincolo de Prut e clara si fara echivoc. Alaturi de textele din publicatii precum Flux29 sau Timpul30, grupajul realizat de publicatia Contrafort31 da radiografia reactiei intelectualilor de la Chisinau. Vasile Gîrnet scrie despre „... Vasile Stati, personaj grotesc, mândru purtator al unei prostii flamboiante, dublate de o impertinenta pe masura, care produce periodic diversiuni în mediul cultural si politic de la Chisinau”; Nicolae Negru spune ca „e rodul unei crize de schizofrenie antiromâneasca (cu foarte posibile radacini kaghebiste) combinate cu complexul lui Herostrat”; Mihai Cimpoi comenteaza: „Asa numitul Dictionar moldovenesc-românesc al lui Vasile Stati, renumit criminal al culturii noastre, plastograf si plagiator de cea mai josnica speta, este o monstruozitate care nu ar merita nici o atentie daca nu ar reprezenta o mentalitate ce tine de moldovenismul primitiv si nu ar avea sustinere oficiala”; Eugen Lunga avertizeaza ca „efectul stiintific al acestui op este nul”, dar ca „dictionarul semnaleaza... întoarcerea la era troglodita, când cutuma politica si ideologica scârnavea adevarul istoric si stiintific”; Vasile Romanciuc îl numeste „un certificat al prostiei ajunsa la paroxism”; Leo Butnaru scrie despre „sfertodoctul cu sistem” si despre dictionar ca „un mod de a scotoci în pubelele de gunoi ale ideologiei comunist-tariste”; Lidia Codreanca argumenteaza despre „fobia glotonimica”, aceasta „pecingine veche pe trupul Moldovei dintre Prut si Nistru, al Basarabiei noastre”; Constantin Cheianu îl numeste, simplu, „o escrocherie”; Andrei Burac scrie ca „V. Stati este o persoana care a sfidat deseori istoria, a scuipat în fata unui întreg neam din care face si el parte”; Iuria Colesnis afirma ca „nici chiar comunisti ortodocsi sovietici n-au îndraznit sa faca o asemenea mojicie sau ceva similar”; Ion Ciocanu scrie ca „în loc sa combata rusismele care s-au latit asemenea unei pecinegi pe corpul limbii noastre stramosesti, autorul „dictionarului” le considera piloni ai unei limbi distincte – „moldovenesti””; Nicolae Rusu crede ca „acest dictionar este o aberatie atât de evidenta, încât, probabil, nici autorul nu crede cu adevarat în „teoria” pe care, de mai multe decenii, o promoveaza cu atâta tupeu”; Grigore Chiper afirma ca „în noile conditii, când la putere au acces radicalii comunisti, pro-rusi si românofobi declarati, ideea moldovenismului a devenit doctrina de stat. În acest sens, V. Stati este expresia a ceea ce s-ar numi comanda politica”; Iurie Bodrug scrie ca „Antiromânismul veninos al celor care au pus la cale acest kitsch monstruos i-a impus sa scoata pe piata un asemenea produs cu o denumire atât de bizara”; Nicolae Spataru considera ca „sa le oferi basarabenilor un asemenea dictionar înseamna sa-ti bati joc de ei în modul cel mai mojicesc, sa nesocotesti în mod criminal soarta lor vitrega si faptul ca mai bine de jumatate de secol au fost îndobitociti, batjocoriti, umiliti si deznationalizati”; iar Iulia Ciocan crede ca „este în natura lucrurilor sa apara ineptii într-un stat în care domneste dezmatul, sa existe românofobie într-o republica condusa de fostii nomenclaturisti”. Alte comentarii sunt, cu siguranta, inutile... Vom încheia aceasta sectiune cu un pasaj din articolul directorului publicatiei Timpul, Constantin Tanase, deja citat: „Aparitie Dictionarului moldovenesc-românesc m-a facut sa-mi schimb parerea despre V. Stati. Dupa mine, Stati merita cu prisosinta un loc de cinste în Aleea Clasicilor din Chisinau. Stati, editând mult blamatul dictionar, a facut pentru clarificarea definitiva a problemei limbii române în R. Moldova mai mult decât academiile de la Chisinau si de la Bucuresti. Prin acest dictionar, Stati demonstreaza cp asa-zisa „limba moldoveneasca”, diferita de cea român, NU EXISTA! Si punctum, aplicând astfel o lovitura mortala (sa speram, ultima) moldovenismului primitiv anti-românesc”.

Al treilea nivel de lectura a dictionarului lui Stati este cel al semnificatiei lui dincolo de provocare si fals. Iar semnificatiile ultime sunt de esenta geopolitica. Nu doar în sensul ca este parte si expresia a proiectului numit Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova, ci ca ilustreaza întreaga fobie occidentala pe care un regim de extractie comunista înca o încarneaza si ilustreaza. România este pentru Republica Moldova, geopolitic vorbind, Uniunea Europeana si NATO. Un gazetar de la Chisinau a surprins excelent ideea ca atacul regimului comunist de la Chisinau nu este doar asupra României, ci asupra Occidentului pe care, în raport cu R. Moldova, România îl ilustreaza: „Dupa ce s-au tot facut glume pe seama inexistentei unui dictionar moldo-român, iata ca provocatorul de serviciu Stati ajunge sa materializeze un banc, care, devenind realitate, înceteaza sa fie comic si devine sinistru. V. Stati îsi bate joc cu nerusinare de România, îi prezinta pe români ca pe niste tigani si îl insulta mitocaneste pe premierul Adrian Nastase. Cliseul batjocoritor este cunoscut. Întreaga propaganda sovietica împotriva Occidentului se facea dupa acelasi tipar, acesta fiind un element de baza al „razboiului rece” dintre URSS si lumea libera. Denigrarea si insulta porcoasa erau procedeele predilecte ale propagandistilor sovietici. Asa cum R. Moldova de azi a devenit un URSS în miniatura, România este identificata cu Occidentul, prin urmare devine tinta unor atacuri sordide. Prin aceasta scriitura abominabila, puterea de ocupatie a Federatiei Ruse, exercitata de catre un partid de ocupatie, cel comunist, urmareste si testarea capacitatii de reactie a societatii” 32.

Razboiul regimului comunist nu este doar cu România, ci cu valorile euro-atlantice pe care (si) aceasta le reprezinta si semnifica. Aceasta este explicatia ca, în Piata Marii Adunari nationale sau în fata Ambasadei se pot auzi si cântece românesti, si drapele NATO sau ale Uniunii Europene...

Concluzii. Ce se întâmpla acolo? Dar ce se întâmpla aici...

“Desi pare convenabila, trebuie sa recunoastem ca este falsa sau cel putin incompleta ideea ca în Basarabia de azi discutiile despre glotonimul ‘limba româna’ si etnonomul ‘popor român’ ar purta doar un caracter stiintific… Aici, în Basarabia, afirmatia ca esti român constituie un act politic… La noi poti fi foarte bine orice, dar daca te îndaratnicesti sa fii ceea ce esti, adica român, exasperezi toata tagma de artizani ai unei noi natiuni”
Tara, 1995

Doua concluzii, redate succint, vor încheia acest material si vor tine deschis un dosar care este departe de a fi epuizat:

Criza identitara a Republicii Moldova

Recentele decizii ale autoritatilor comuniste sunt doar expresia unui razboi mai adânc care se petrece peste Prut. Genealogia conflictului si radacinile crizei trebuie cautate mult mai departe. Batalia aceasta culturala la care asistam – sa ne reamintim ca una dintre putinele, daca nu unica, miscare de protest care a pornit de la explicite revendicari culturale s-a petrecut anul acesta la Chisinau – a început demult în Basarabia si s-a acutizat odata cu aparitia statului Republica Moldova. Nu e cazul sa insist aici asupra unei istorii, în general, stiute33 .

Care este, de fapt, esenta chestiunii? Citatele au sugerat deja: una identitara. Întrebarea “Cine sunt eu?” ramâne una dintre mizele cruciale ale oricarui pariu existential. Nu vom intra aici în complicate chestiuni de sociologia natiunii si nationalismului sau de geopolitica, dar merita reamintit – apropo de statul moldovean - ca unul dintre elementele constitutive ale unei asemenea entitati este cel pe care Anthony Smith îl numea “etno-istorie” (etno-history). Intra aici suma tuturor elementelor – mituri, memorie comuna, simbolistica etnica, legatura cu teritoriul, asumarea trecutului etc. – care constituie si configureaza legitimitatea implicita a statului în cauza (pe care se bizuie, apoi, prestatia lui politica, culturala, economica etc.). Este vorba despre aceea parte necontractuala a contractului despre care vorbea clasicul sociolog francez Emile Durkheim si care constituie, în esenta, orice proiect comunitar (national), respectiv fixeaza bazele acelui consens care nu este – nu poate fi – doar de natura rationala. De aceea nu poate fi inventat rational, de sus în jos. În lipsa unui asemenea fond sau a neasumarii celui “oficial” (promovat de sus de o putere politica), criza este perpetua sau, în orice caz, recurenta. Acesta este cel putin verdictul lui Anthony Smith si a celora din scoala lui. Mai mult: în conditiile unor discursuri identitare paralele si/sau concurentiale – mai cu seama când unul dintre ele ale girul statului – ne aflam în situatia numita de geopoliticieni “tara sfâsiata” (torn-country). Instabilitatea, în asemenea conditii, este endemica, iar criza perpetua, în ciuda unor momente de aparenta stabilitate. Pe de o parte, oricând pot aparea noi generatii care sa urce pe scena publica si sa revendice sau sa impuna un alt discurs identitar, sau, pe de alta parte, niciodata discursul identitar forjat de oficialitate nu va reusi sa se impuna cu adevarat. Criza normalitatii se transforma în asemenea situatii în normalitatea crizei. Pe acest fundal se joaca, mai mult sau mai putin coerent, celelalte evolutii (Republica Moldova nu e în nici un caz unicat: nici Macedonia – FYROM sau Bosnia-Hertegovina, printre altele, nu o duc mai bine…)

Într-o asemenea situatie pare sa se gaseasca astazi Republica Moldova si de aici precaritatea statului de peste Prut. Conflictul la care asistam este de esenta identitara. Razboiul cultural si identitar este nu doar concomitent, ci sinonim cu Republica Moldova.

Momentele descrise aici sunt parte a acelei crize profunde34...

Integrarea euro-atlantica si obligatiile României

Ce e de facut? Paradoxal – doar pentru cei are gândesc raportul problematicii cu integrarea europeana ca incompatibil - extrem de mult. Si tocmai acum ceva e de facut, pentru ca trebuie sa fie facut! Altminteri spus, tocmai apropierea României de structurile euro-atlantice aduce, intempestiv, chestiunea Republicii Moldova în prim plan.

Din doua motive. Pe de-o parte, ca formula de angajare europeana. Integrarea în structurile institutionale europene nu aduce numai beneficii, dar si obligatii. Iar una dintre ele se refera strict la protectia minoritatilor si a drepturilor omului. Asa cum România din acest punct de vedere are, poate, cea mai liberala constitutie, excedând chiar baremurile impuse de procesele de integrare, ea trebuie sa-si asume rolul de curea de legatura între ce se întâmpla în alte spatii pe care, lingvistic cel putin este cel mai bine pregatita sa le abordeze, si institutiile europene. O încalcare a drepturilor unei minoritati vorbitoare de lima româneasca si traitoare în tari care se afla înca mai prost plasate în raport cu UE trebuie facuta publica si semnalata la nivel european. Este, în esenta, una dintre obligatiile care deriva (si) din conditia de candidat al României. România nu îsi poate asuma un rol de lider regional în zona daca nu va deveni lider regional si la nivelul respectarii drepturilor omului. Si asta nu înseamna numai legislatie interna – de departe cea mai liberala din zona -, ci si atentie la ceea ce se petrece în jurul ei din acest punct de vedere si colaborare sistematica cu structurile europene din acest punct de vedere. Activismul european pe aceasta directie este, deci, nu doar o optiune, ci o obligatie.

Daca prima motivatie are în vedere chestiunea integrarii în UE, a doua ratiune majora se refera la integrarea si locul României în NATO. Integrarea – este un lucru prea putin constientizat - a accelerat masiv interesul pentru populatia româneasca risipita în jurul frontierelor. Românii se întind nu doar în Balcani, Ucraina sau Republica Moldova, dar si în Georgia, tarile baltice, Armenia sau Moscova… Rolul pe care România îl va dobândi din punct de vedere strategic va spori, geometric, importanta acestor comunitati. Si contemplata pe acest versant, problema poarta, iarasi, stigmatul obligativitatii, nu cel al simplei optiuni…
Daca ce e de facut este, nadajduim, limpede, cum e de facut pare mai dificil de abordat. Dar nu e. Tinând seama de defectiunile lesne reperabile în acesti 13 ani, în ciuda unor gesturi laudabile, desi singulare, poate ca cel mai bun punct de plecare este… evitarea lor. Asta înseamna, înainte de toate, suprematia proiectului asupra proiectelor, coerenta institutionala si, mai ales, mutarea accentului – cantitativ vorbind – de la politic la civic, respectiv de la actiuni guvernamentale la cele prin intermediul asociatiilor non-guvernamentale (ONG, publicatii, cercuri de dezbateri etc.). În lipsa unor fundatii local (nationale) care sa aiba pe agenda aceasta chestiune, guvernul, prin fondurile pe care le aloca – nu o data complet aiuritor si pe niste directii absolut hazardate – va trebui sa-si asume plasarea problematicii în zona de interes a publicului român (finantare de publicatii de acest profil, cercetari, seminarii nationale si internationale, ONG cu activitati în zona etc.).

Si înca o observatie. Doar o redefinire a pozitiei problemei românilor Republica Moldova în spatiul civic poate sa redeschida cu succes acest dosar. Numai transformarea ei în chestiune cheie o poate impune atât la nivelul interesului public, dar si – prin recul - la nivelul interesului politicienilor. (Politicianul român de astazi, cu rarisime exceptii, ignora sistematic aceasta problematica. Si nu exista vreo speranta pe termen scurt ca lucrurile se schimba. Dar, indirect, prin plasarea chestiunii în spatiul public, deci ca problema care poate mobiliza o parte de public sau anumiti lideri de opinie, aceasta poate intra si pe agenda de interese a politicianului român, cel putin din motive pragmatice. La rându-i, acesta va putea perpetua atentia asupra problemei în mediile politice în care evolueaza).

Textul de fata nu vrea, fireste, sa epuizeze gama de solutii, cât, mai ales, sa deschida problema. Care, cum am sugerat, nu mai tine doar de registrul optiunilor României, ci de cel al obligatiilor ei – ca sa nu mai pomenim aici, excesiv, de vetusta… demnitate nationala35.


--------------------------------------------------------------------------------

Chestiune Basarabiei în istoriografia comunista, Editura Arc, Chisinau, 1996.
Moldovenii, România, Rusia si politica culturala, Editura Arc, Chisinau, 2002.
„Prefata” la Chestiune Basarabiei în istoriografia comunista, Editura Arc, Chisinau, 1996.
Cadrul conceptual utilizat în aceasta analiza l-am dezvoltat în alta parte. Vezi Ilie Badescu, Dan Dungaciu, Sociologia si geopolitica frontierei, Editura Floarea albastra, 2 vol., Bucuresti, 1995.
Numai în cazul în care fixarea granitei înaintarii unui proces frontalier este naturala, deci organica, spatiul de frontiera înceteaza sa existe. Cazul tipic aici este, de pilda, înaintarea frontierei protestante în Europa. Aceasta înaintare s-a oprit, organic, la marginea spatiului ortodox, deci fixarea granitei protestante s-a petrecut de la sine (de ce stau lucrurile asa nu e locul sa detaliem aici).
Este vorba despre acele zone care emit – justificat sau nu - pretentii la apartenenta la acel spatiu.
Este vorba mai ales despre acele spatii de frontiera refuzate, respectiv acele spatii care emit, justificat sau nu, pretentii la includere în interiorul granitei.
Chiar si exodul masiv al populatiei din Republica Moldova spre Occident – circa 1 000 000 de persoane – este explicabila doar în acesti termeni. Caci acesti oameni, care vor – si demonstreaza ca pot – sa munceasca si sa traiasca în spatiu occidental sunt adeptii si electoratul partidelor din Opozitie, deci anti-comuniste, care refuza programatic locul în care cancelariile politice au stabilit ca trebuie fixata granita înaintarii frontierei euro-atlantice. Ne aflam astazi în situatia în care acesti emigranti – activ socio-politic si anti-comunisti ca structura – ajung sa sustina regimul Voronin atât economic – prin valuta pe care o aduc în tara sau o trimit regulat familiilor lor – cât si politic – prin deprivarea partidelor din opozitie, anti-comuniste, de sectiunea cea mai activa a electoratului lor! Gestul acestora de a pleca a fost generat, din pacate, trebuie sa repetam, si de mesajele cinice pe care unele cancelarii europene (inclusiv OSCE) le-au transmis în legatura cu viitorul „ne-european” al Republicii Moldova. Principalul mobil pentru emigrare este astazi un amestec de lipsa de proiect, necredinta si sentiment de abandonare. Lipsa de încurajare sau declaratiile de respingere a Republicii Moldova formulate de membrii importanti ai institutiilor europene (Prodi este doar unul dintre acestia), lipsa de proiect si de angajare a României – ca virtuala punte spre Europa sau NATO a Moldovei – au facut mai mult rau populatiei de dincolo de Prut decât toate tancurile Armatei a XIV stationata în Transnistria.
Din Rezolutia conferintei „Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova”, desfasurata duminica, 14 septembrie, în sala mare a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Moderator a fost academicianul Mihai Cimpoi, presedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova. Au participat savantii si profesorii: Anatol Ciobanu, Gheorghe Bobâna, Andrei Esanu, Mihai Purice, Ion Barbuta, Ana Bantos, Anatol Petrencu, avocatul Gheorghe Susarenco, scriitorii Mihail Gheorghe Cibotaru si Ion Ciocanu, Stefan Urâtu, presedintele Comitetului Helsinki Moldova. În dezbateri au mai luat cuvântul academicienii Petru Soltan si Alexandru Mosanu, scriitorii Haralambie Moraru, Serafim Saka, Valeriu Matei, Ion Hadârca, Pavel Balmus s.a.
Contrafort, Anul X, nr. 7-8 (105-106), 2003.
Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova a fost examinata miercuri, 11 septembrie, în cadrul Clubului de presa de la Chisinau, participantii la dezbateri apreciind documentul elaborat de institutia prezidentiala drept „batjocura fata de natiunea titulara”. Potrivit presedintelui Uniunii Jurnalistilor, Valeriu Saharneanu, conceptia respectiv trebuie tratata în modul cel mai serios, deoarece „principalul scop al conducerii de vârf este ca Republica Moldova sa nu se integreze în Europa”. O atitudine similara fata de conceptie a exprimat-o liderul Partidului Social Democrat, Oazu Nantoi, desi considera ca „acest proiect nu merita o abordare academica, deoarece este o provocare politica cam rasuflata”. „Prin intermediul lui, conducerea de vârf încearca, de dragul succesului, sa faca vrajba interetnica. Faptul ca partidul de guvernamânt intentioneaza sa implementeze aceasta conceptie începând cu luna ianuarie 2004 este o dovada ca actuala guvernare comunista se pregateste de viitoarele alegeri parlamentare. Aceasta conceptie, elaborata la Presedintie, contravine flagrant prevederilor legislatiei internationale”, a conchis Nantoi. Comentatorul politic Vasile Botnaru a mentionat la rândul sau ca autorii conceptiei „nu si-au propus sa gaseasca o solutie pentru politica relatiilor interetnice, ci încearca sa satisfaca ambitiile puterii”. „Aceasta conceptie este o utopie care nu tine cont de realitate, de istorie si de procesul de deznationalizare, autorii urmarind o mentinere a limbii ruse si a realitatilor din perioada sovietica”, a declarat academicianul Mihai Cimpoi, care evidentiind contextul lingvistic al Conceptiei politicii nationale, a mentionat ca în cazul în care limba rusa va fi proclamata de stat, limba natiunii titulare va fi desconsiderata. Cu aceste opinii nu a fost de acord liderul partidului "Ravnopravie", Valerii Klimenko, caruia, desi „nu-i place aceasta conceptie”, articolul privind proclamarea limbii ruse ca limba de stat „ar fi o perspectiva”. „O treime din populatia Republicii Moldova vorbeste limba rusa si aceasta ar fi o solutie pentru rezolvarea conflictului transnistrean, deoarece transnistrenii nu vor accepta sa se reintegreze daca limba rusa nu va fi proclamata de stat in Republica Moldova”, a conchis Klimenko.
În ciuda unei retorici „europene”, documentul nu pomeneste nici o institutie euro-atlantica careia Republica Moldova ar dori sa i se alature în viitor.
Merita citat aici comentariul din Rezolutie la aceasta chestiune: „Între alte scopuri nedeclarate, dar urmarite de proiectul conceptiei, este denaturarea adevarului despre ampla miscare nationala din anii 1989-1991, definita ca fiind un "conflict civil", precum si anularea tuturor cuceririlor democratice din anii de renastere nationala a românilor basarabeni”.
Tamara Caraus, „Despre politica nationala în Republica Moldova: între bilingvism si unilingvism”, în Timpul, vineri 5 septembrie, pp. 12-13.
Din Rezolutia conferintei „Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova”.
Igor Burciu, „Revansa bolsevica în actiune. Conceptia impunerii minciunii prin teroare”, Flux, Editia de vineri, 1 august, 2003, p. 5.
Argentina Gribicea, National si politic în Republica Moldova. Contributii de sociologie si geopolitica regionala, teza de doctorat, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala.
Vezi în aceasta chestiune polemica dintre publicatiile Literatura si Arta si Tara din iulie-august 1994.
Texul a fost tiparit în „22 Plus”, 25 ianuarie 1995.
Vezi, pe aceasta chestiune, articolul Tamarei Caraus, deja citat.
Burciu, articol citat. Sau, cum spune Rezolutia deja citata: „Proiectul conceptiei impune, de fapt, o maniera sfidatoare, fara precedent, de desconsiderare si umilire a românilor basarabeni – natiunea de baza a statului, prin promovarea ideii potrivit careia nu cultura, limba, istoria si jertfa pentru aceste valori eterne sta la temelia Republicii Moldova, ci amalgamul de "culturi" ale diasporei, de fapt, cultura si limba rusa. Realizarea acestei idei revansarde ne-ar situa în anii '50 din secolul trecut si ar fi de natura sa arunce în aer "pacea interetnica" si "concordia civica", declarate cu atâta emfaza în proiectul conceptiei ca valori fundamentale ale R. Moldova. Mai mult decât atât, o asemenea politica nationala urmareste si scopul izolarii societatii din R. Moldova de România si de poporul român, aflate într-un benefic proces de integrare în Uniunea Europeana”.
Burciu, articol citat.
Iar academicianul Alexandru Mosanu avertiza, în aceiasi idee, asupra persecutia românilor basarabeni: „În baza acestei conceptii, care prevede "formarea de catre stat a unei politici de cadre bazata pe criteriile profesionalismului, competentei si devotamentului fata de patrie", românii basarabeni vor fi discriminati pe motive de lipsa de patriotism ruso-comunist. Conceptia are drept scop transformarea celui de-al doilea stat românesc într-un stat antiromânesc, într-un stat-focar de tensiune la granita cu NATO si UE. Societatea civila trebuie sa creeze un centru de coordonare a luptei împotriva tentativelor de rasturnare a ordinii constitutionale în R. Moldova, de transformare a ei într-o enclava a Rusiei”.
Burciu, articol citat.
Apud. Gheorghe Ghimpu, Constiinta nationala a românilor, Editura Garuda-ART, Chisinau, 2002, p. 438. Eugen Cosariu este unul dintre marii savanti ai lumii: filolog, filosof, sociolingvist, cunoscator a circa treizeci de limbi ale lumii, Doctor Honoris Causa a 17 universitati si membru titular si membru de onoare al mai multor Academii.
Vitalie Calugareanu, „O carte între secera si ciocan”, în Flux, Editia de vineri, 1 august, 2003.
În plus, poate fi si un soi de praf în ochi pentru a distrage atentia de la initiativa politica mult mai grava si mai periculoasa pe care o ilustra, respectiv Conceptia presedintelui Voronin.
Iata o mostra a gândirii „savantului” Stati (în versuri de data asta) care te lasa fara glas: „Unii zic ca e otrava,/Dar de stai sa te gândesti,/Limba noastra cea moldava-i/Mama limbii românesti”.
Articolul lui Vitalie Calugareanu deja citat.
Vezi Vlad Pohila, „Când limba nationala e lasata la cheremul unor cârpaci” si, mai ales, textul nemilos al lui Constantin Tanase, „De neamul si limba moldovenilor”, nr. 29(91), p. 9 si, respectiv, 6,10.
Anul X, nr. 7-8 (105-106), 2003, pp. 16-19.
Calugareanu, articol citat.
Vadit, unul dintre momentele cele mai semnificative ale acestui conflict s-a derulat acum zece ani. Atunci, un “Ordin” semnat de Adrian Usatâi, directorul general al Radioteleviziunii, interzicea folosirea notiunii de “Basarabia” în institutia asupra carui rusii, vorba lui Eminescu, “l-au pus nacialnik”. Iata un fragment dintr-un text de la fata locului si intitulat “Fiecarui român – câte un calus în gura”: “Unul pentru Eminescu, altul pentru Iorga, se vor mai gasi câteva si pentru Kogalniceanu, Hasdeu, Russo. De azi înainte, adio Basarabie!… La nevoie se va gasi câte un calus si pentru Matcovschi cu Basarabia lui cu tot, care (ce neobranzare), chipurile, ar fi fost ‘trecuta prin foc si prin sabie, furata, tradata mereu’. Îi vine rândul si lui Vieru, facem rost de un cep si pentru ura lui. Sa astupam cu pamânt si gurile lui Ion si Doina Aldea Teodorovici, sa nu mai rasune din eternitate vocile lor anti-constitutionale care si de dincolo de mormânt submineaza statalitatea Republicii Moldova” (Tara, Chisinau, 1 iunie, 1993).
Daca 60 de ani de dominatie sovietica – iar regimul comunist a fost si un proiect identitar al unui stat care încalca orice reguli si avea la dispozitie toate institutiile culturale pentru a reusi – nu au fost capabile sa modifice si sa obliter
#12771 (raspuns la: #12770) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Un concurs foto cu o tema actuala - de Dinu Lazar la: 29/03/2004 15:33:19
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
CONCURS FOTO “Romania Plus”
Regulament concurs


1.Lions Clubs Romania impreuna cu Asociatia Fotografilor de Presa din Romania (AFPR) organizeaza, in perioada 29 Martie – 16 Iunie, un concurs de fotografie intitulat “Romania Plus”. Prin tema abordata, acest proiect isi propune sa puna in valoare aspectele pozitive ale Romaniei.
2.Sunt invitati sa participe la acest concurs toti fotografii romani amatori sau profesionisti, cetateni romani, indiferent de varsta, sex, religie sau nationalitate. Nu au dreptul sa participe la acest concurs membrii Cluburilor Lions, angajatii firmei organizatoare (APT Resources & Services) sau membrii ai juriului si nici rudele de gradul intai ai acestora.
3.Nu se percepe taxa de participare.
4.Se admit pentru fiecare autor un numar maxim de 4 fotografii alb-negru si/sau color cu latura mare de 30 cm, rezolutie 300 dpi, extensie .jpg sau .tif. Fotografiile vor fi inscriptionate pe un CD, impreuna cu un fisier .doc sau .txt ce trebuie sa contina: numele autorului, titlul lucrarilor, datele de contact (adresa, telefon, e-mail). Fotografiile vor fi salvate conform urmatorului model (ex: titlu_nume_prenume.jpg/.tif).
5.Autorul fotografiei isi pastreaza dreptul de copyright. Organizatorii acestui concurs isi rezerva dreptul de a folosi aceste fotografii in scopul exclusiv de a mediatiza concursul prin publicarea lor in mass-media, expozitie, Revista Clubului Lions cat si pe internet (site-urile organizatorilor), fara a plati drepturi de autor.
6.Promotorii acestui concurs isi rezerva dreptul de a folosi numele autorilor acestor fotografii in lista de castigatori anuntata prin diverse canale media.
7.CD-urile folosite pentru trimiterea fotografiilor inscrise in concurs nu se returneaza; ele vor fi distruse dupa 3 luni de la jurizare.
8.Organizatorii vor trata cu maxima atentie materialele primite, insa nu isi asuma responsabilitatea pentru eventualele deteriorari sau pierderi survenite anterior primirii acestora.
9.Inscrierea in concurs inseamna acceptarea acestui regulament.
10.Deciziile juriului sunt definitive si incontestabile.
11.CD-urile vor fi trimise la adresa: Str.Grigore Alexandrescu, nr.41, sector 1, cod 010626, Bucuresti.
12.Relatii suplimentare la secretariatul concursului – Simona Dobre, telefon: 021-310.39.71 / 72 sau e-mail: simonad@apt.ro.
13.Premii:
-1 Premiu pentru optimism – 7.500.000 lei
-1 Premiu la categoria color – 7.500.000 lei
-1 Premiu la categoria alb-negru – 7.500.000 lei
-1 Premiu special al juriului – 7.500.000 lei
Fotografiile selectionate de catre juriu vor face obiectul unei expozitii itinerante in Bucuresti, Franta si Germania si vor fi incluse in Revista Cluburilor Lions. Castigatorii celor patru categorii cat si autorii fotografiilor participante la aceasta expozitie vor fi anuntati folosind datele de contact furnizate in fisierul .doc sau .txt (e-mail, telefon).

CALENDARUL CONCURSULUI

7 Mai 2004 – Termenul limita pentru primirea lucrarilor (data postei)
13-14 Mai 2004 – Jurizarea fotografiilor
17 Mai 2004 – Comunicarea rezultatelor
20-23 Mai 2004 – Prezentarea lucrarilor castigatoare la Conventia Nationala Lions de la Timisoara
9 Iunie 2004 – Vernisajul expozitiei – Galeria GalAteCa Bucuresti
10-16 Iunie 2004 – Perioada de expunere a lucrarilor – Galeria GalAteCa Bucuresti
Iulie 2004 – Expozitie Franta
August 2004 – Expozitie Germania

#13006 (raspuns la: #12988) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
FESTIVALUL NATIONAL "SPEOARTA 2004" - de Dragos Bora la: 06/05/2004 02:04:59
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
FESTIVALUL NATIONAL "SPEOARTA 2004"

Avem placerea de a va invita la Festivalul National „SpeoARTA",
Editia a
XXIV-a, care se va desfasura în perioada 21-23 mai 2004, la Casa de
Cultura a Studentilor din Timisoara.
Organizatori: Federatia Romana de Speologie, Asociatia SpeleoTeam
Timisoara, Casa de Cultura a Studentilor Timisoara.

Programul Festivalului :
21.05.04
10-16 - inscrierea in concurs, timp acordat detaliilor tehnice
17 - deschiderea festivalului si vernisajul expozitiei
18-21 - proiectii de diapozitive si filme in concurs si in afara
acestuia
22.05.05
9-12 - timp rezervat activitatilor Federatiei Romane de Speologie
15-21 - proiectii de diapozitive si filme in concurs si in afara
acestuia
23.05.04
10-12 - festivitatea de premiere si gala laureatilor, insotita de
proiectarea lucrarilor cistigatoare

Taxa de participare:
Taxa I. 200.000 lei - asigura participarea la concurs, spatiu
expozitional sau timp de
proiectii, mapa festivalului.Pentru membrii FRS se
asigura o reducere de 30%.
Taxa II. 300.000 lei - asigura cazare in sala de sport dotata cu
grup
sanitar si dusuri (sunt
necesari saci de dormit si izolire) doua nopti, masa
festiva, mapa festivalului.
Taxa III. 850.000 lei- asigura cazare in camere de 2 stele doua
nopti,
masa festiva, mapa
festivalului.

Accesul la toate manifestarile festivalului este liber.

Confirmarea participarii dumneavoastra este importanta pentru buna
organizare a festivalului. In acest sens va solicitam confirmarea
participarii la dav@f... pana la 10 mai 2004. Plata taxei se poate
face anticipat in contul nr: 2511000013609484 la Banca Transilvania
Cluj
Napoca, titular Federatia Romana de Speologie.

Informatii suplimentare la:
dr. Cosmin Nistor,email:cospeo@yahoo sau la telefon
0722552818;
DAV – FRS email: dav@f...
web : http://www.frspeo.ro

Organizatorii nu garanteaza spatiul expozitional si cazarea celor
care
nu trimit confirmarea de participare.

Organizatorii asigura aparatura necesara pentru proiectii dia si
video,
panouri de expunere foto. Spatiul expozitional fiind limitat va
solicitam completarea cu maxima responsabilitate si seriozitate a
formularului de inscriere pentru sectiunea concurs.
Cei care trimit confirmari, si solicita acest lucru, vor fi asteptati
la
Gara Timisoara Nord/Autogara Timisoara si vor fi condusi la locul de
cazare.

Sponsori: S.C. DamiaCons S.R.L., S.C. Strebau S.R.L., S.C.
Draexlmaier S.A.
Parteneri: Asociatia Speologica Prusik Timisoara
Parteneri media: Zile si Nopti

nu-mi vine sa cred... - de mar3ro la: 20/05/2004 03:20:34
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete)
nu am vrut neaparat sa raspund la acest mesaj eu am vru pur si simplu ca acest mesaj sa apara pe forum...nu inteleg pentru ce va certati?intr-adevar e o cafenea dar deja se transforma in barfa de 2 lei...sunt foarte multe lucruri de spus si vreau sa mensionez ca nu voi putea atince toate subiectele dorite!
sunt un "student" al organizatiei M.I.S.Asi voi incerca sa fiu obiectiv ... intr-adevar la CURS nu se "face" nimic din ceea ce s-a spus la TV is in presa,dar exista niste fenomene destul de bizare le pot spune...se induce subtil un anumit "lucru" poate chiar dara voia acelor instructori ...se incurajeaza din plin SEXUALITATEA nu cred ca e un lucru asa de rau dar sa nu uitam ca adevaratii yoghini merg pe abstinenta totala (lasam acest aspect la interpretarea cititorului) dar sunt anumite "mesaje" pe care dumnealor de considera divine de genul Masoneriei...si dupa parerea mea este o discrepanta uriasa! S-a pus problema la dumneavoastra pe site ca rostirea mentala a unor mantra-e si vizualizarea figurinelor (yantra-e) reprezinta un compromis pentru participant al cursului...inca nu pot sa ma pronunt in acest sens...pentru cxa nu am facut inca niuci o INITIERE si nu va pot explica!
Conform principiului rezonantei de care ni se tot vorbeste la Curs de ce oare aceasta organizatie este urmarita numai de lucruri rele? nu credeti ca daca s-ar fi aflat pe un plan "superior" nu cred ar mai fi fost atacati si de presa si de oamnei , in general,nu cred ca sexualitatea e ceea ce deranjeaza pe roamani!
parca am vazut si un mesaj al unui domn care spunea ca nu are nici o problema si ca face de 12 ani Yoga ...si asa mai departe oare a atins o stare de Yoga? depinde ce cauta fiecare...daca consideram ca Asana-ele sunt decat exercitii fizice...e ok sa zici ca te simti "bine" dar daca va spun ca eu caut altceva? acum lucrurile se complic putin! mergem noi oare intr-o directie buna? cred cas-a uitat scopul final ...si fiecare multi au fost "prinsi" de tentatiile pe care i le-a oferit viata...deja s-a pus un foarte mare accent pe planul finanicar ceea ce considera ca incalca una dintre principiile morale!aaaa si nu mai punem la socoteala incalcarea principiilor in general ...pai cum oare pot eu ajunge unde mi-am propus daca "invatatorul" nu respecta normele elementare! sa ne luam dupa zicala :"fa ce zice popa nu ce face popa" cred ca aici nu mai e valabil ...inca nu am ajuns la stadiul in care sa nu mai am nevoiede...maestru!sunt doar primul an de Yoga asa ca nu cred ca pot vorbi despre acest lucru...acum sunt constrans de timp si nu prea mai pot argumenta sau concluziona tot ceea ce am afirmat ...vreau doar sa va ganditi pentru putin timp la intrebarea :"ce e fericirea pentru tine?" multumesc!!!
#15637 (raspuns la: #14568) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eterna si fascinanta intrebare II: Legea drepturilor de autor - de Dinu Lazar la: 28/05/2004 14:02:20
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"Daca "ilustrez" o fotografie cu niste versuri (putine) care
versuri sint publicate in volum, de o editura s.a.m.d. fara
sa cer acordul nimanui si o expun in public (pe web, pe un
perete) incalc legea dreptului de autor?"

In mod normal, intr-o tzara normala, ceea ce nu e cazul, ati face bulau si/sau ati plati si daune, caci:

Art. 10. - Autorul unei opere are urmatoarele drepturi morale:
a) dreptul de a decide daca, in ce mod si cand va fi adusa opera la cunostinta publica;
b) dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei;
c) dreptul de a decide sub ce nume va fi adusa opera la cunostinta publica;
d) dreptul de a pretinde respectarea integritatii operei si de a se opune oricarei modificari, precum si oricarei atingeri aduse operei, ...

Art. 12. - Autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a decide daca, in ce mod si cand va fi utilizata sau exploatata opera sa, inclusiv de a consimti la utilizarea operei de catre altii.

Art. 140. - Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda de la 200.000 lei la 3 milioane lei, daca nu constituie o infractiune mai grava, fapta persoanei care, fara a avea autorizarea sau, dupa caz, consimtamantul titularului drepturilor recunoscute prin prezenta lege:
a) aduce o opera la cunostinta publica;

Art. 142. - Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda de la 700.000 lei la 7 milioane lei, daca nu constituie o infractiune mai grava, fapta persoanei care, fara a avea consimtamantul titularului drepturilor recunoscute prin prezenta lege:
a) reproduce integral sau partial o opera;

--------------------------------------------------------
"Daca, de exemplu, fotografiez niste carti si sub (sau pe)
fotografie scriu "... O carte care sa se substituie vietii
tale..." - Mircea Cartarescu - "Pururi tinar infasurat in
pixeli", Humanitas 2003 fara acordul autorului/editurii
incalc lda?"

Raspunsul este: depinde... totul e relativ si difuz, functie de cum si ce afla dl Cartarescu de chestie... deci depinde. Daca acele carti fotografiate contin si Mein Kampf puteti fi sigur de skandal... deci depinde. La lege spune ca:

Art. 33. - (1) Sunt permise, fara consimtamantul autorului si fara plata vreunei remuneratii, urmatoarele utilizari ale unei opere aduse anterior la cunostinta publica, cu conditia ca acestea sa fie conforme bunelor uzante, sa nu contravina exploatarii normale a operei si sa nu il prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de exploatare:
b) utilizarea de scurte citate dintr-o opera, in scop de analiza, comentariu sau critica ori cu titlu de exemplificare, in masura in care folosirea lor justifica intinderea citatului;

Dar acasa la Dvs puteti face orice, pentru ca:

Art. 34. - (1) Nu constituie o incalcare a dreptului de autor, in sensul prezentei legi, reproducerea unei opere fara consimtamantul autorului, pentru uz personal sau pentru cercul normal al unei familii, cu conditia ca opera sa fi fost adusa anterior la cunostinta publica, iar reproducerea sa nu contravina exploatarii normale a operei si sa nu il prejudicieze pe autor sau pe titularul drepturilor de exploatare.


#16008 (raspuns la: #15972) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
despre ce a fost la romania plus - de Dinu Lazar la: 15/06/2004 20:22:46
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"...alte pareri?"

Chiar as fi si eu curios sa citesc alte pareri.

Organizatorii au facut citeva erori capitale, inteleg; in primul rind, ca au facut un concurs de fotografie, in loc sa cheltuiasca banii mai constructiv, cu un concurs de miss sau cu o petrecere cu lautari si protzapi; apoi, ca au rugat pe cei de la Asociatia fotografilor de presa sa-i ajute, si Leii au fost destul de fraieri sa creada ca cineva de acolo chiar va face ceva; sigur, alta era situatia daca se gindeau la un concurs de genu` "calu mort la romani" sau "obiectivul ca un bici lucid - colectie de poze sado maso neclare si de balamuc"
In afara de asta, au dat de mincare la vernisaj, ceea ce iar nu a fost in regula; un scandal, ceva, ar fi animat spiritele mai bine.
Apoi, premiile ... vai de mama lor, nu au fost insotite de cite un romanel de explicatii sau de o cartulie de scuze, de ce asa si nu altfel.
In afara de toate acestea, tema aleasa a fost extrem, extrem de nefericita... cum sa faci o fotografie pozitiva, cu plus, cind omu` normal nu stie nimic de limbajul plastic, de diagonale ascendente si descendente, de culori triste si vesele, de compozitie si de alte aiureli de genul acesta - fara a mai vorbi ca, asa cum rezulta, ceva pozitiv si vesel e la noi cam imposibil de vazut si deci imposibil de fotografiat.
Sa facem dar propuneri de teme pentru data viitoare: "tragedia de linga noi", "cersetorul din coltul strazii", "prima lacrima", "taxa de protectie si shpaga la romani" si, de ce nu, " Romania (pe, la, sub) minus", caci cu plusu` ne-am lamurit.
Si sa se primeasca fotografii dreptunghiulare, dar care sa nu fie nici digitale, nici pe film, asta ar fi chiar premiera mondiala.
(Vind ideea la organizatorii interesati.)
Si nu in ultimul rind, data limita a primirii fotografiilor sa fie cu trei luni dupa inchiderea expozitiei.
#16263 (raspuns la: #16254) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. Sanjuro - de Little Eagle la: 22/06/2004 21:54:00
(la: CICCIOLINA, actrita porno - o meserie ca oricare alta)
Dear brother,

Eu aveam un Pick up(cum se numeau atunci)"Bell Canto"stereo si am fost un renumit colectionar si vanzator de discuri,aveam in colectia mea personala in jur de 300 discuri si multi veneau sa inregistreze pe magnetofoane si ma plateau cu bani f, buni,luam 300 lei de disc...la vremea aia salariul de director eracam de 5000 lei,faceam bani cu gramada.
Cand am plecat din Ro. am vandut toate discurile sa-mi pot cumpara bilet de avion.

Tu ai avut viata ta,eu pe a mea si soarta ca atare,dar poate ai inteles gresit din cele scrise de mine,insa Nu am platit bani sa am sex niciodata!!!
Am dat bani fetelor(prostituate)pt. ca am simtit asta sa fac si nu am cerut in schimb sex de la ele,ca ele s-au oferit mereu,o faceau si NU vroiau sa le platesc,dar eu tot le dadeam bani pt. ca pe undeva le plangeam soarta si viata nasoala prin care treceau.Asta nu inseamna ca le plateam ca sa am pussy de la ele!
O vreme buna am cunoscut(aici in NY)bikers from Hell's Angels si destui erau bouncers(namile de oameni)in strip joints sau topless bars(clubs).Am avut destul sex cu acele fete pe gratis,fiind amic cu acesti bikers.
Am creat si desenat pt. ei o vreme multe modele de tatuaje,ma indrageau tare mult.
Imi aduc aminte de cel mai faimos caracter din Alphabet City care avea si un Tattoo Parlor pt. care am creat tatuaje,pe nume Huggybear.
Nu mai stiu soarta lui,dar la acele timpuri(1984-1986) Huggy avea pe tot corpul 250 de fluturi diversi ca specii tatuati din cap in picioare.
El a luptat in Vietnam si a fost comandant de pluton,a cunoscut si avut multi prieteni in acel razboi inutil....250 au murit si fiecare din fluturii tatuati reprezinta
pt. el sufletul unuia din prietenii lui morti.

Deci te asigur ca nu-i vorba de pierderea increderii,ai inteles gresit ce am scris ori eu nu m-am facut inteles?
Eu am fost toata viata mea f. curios si am vrut sa cunosc cat mai multe.La fel si in cele sexuale.Am observat ca ai scris cu majuscule cuvantul"IUBEAM".
Sa stii ca si eu iubesc f. f.f mult pe sotia mea de 14 ani si repet din nou ca de cand sunt cu ea am lasat in urma tot trecutul si sunt un alt om de atunci!!!!
Ce am scris la cafenea-cerc,este legat de trecutul trait de mine pana acum 14 ani.
Nu mai consum droguri de nici un fel,beau doar la ocazii si m-am lasat si de fumat complet!Eu care fara 3 pachete pe zi nu puteam trai....si o marijuana sau hash...
sau cocaine.

De 14 ani nu am nevoie de o alta femeie in viata mea,nu pot sa neg faptul ca flirtez ici si colo dar in suflet si in gand nu-mi creez fantezii si NU as insela sotia niciodata!!!!
Sper sa citesti mai atent ce scriu.

Love&peace,
Ozzy(Little Eagle Who Cries)















































#16586 (raspuns la: #16128) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Posesorii de autoturisme vor - de SB_one la: 09/07/2004 18:43:47
(la: Vignete pentru RO)
Posesorii de autoturisme vor achita, incepand cu 1 ianuarie 2005, un tarif de utilizare a drumurilor nationale, calculat atat in functie de durata parcursului si a stationarii in Romania, cat si de clasa de emisii poluante (Euro) in care este incadrat vehiculul.
Potrivit unei ordonante aprobate saptamana trecuta de Guvern, pentru autoturismele inmatriculate in Romania, care tranziteaza sau stationeaza cel mult sapte zile in tara, va fi achitata o taxa cuprinsa intre doi si patru euro, in functie de gradul de poluare al vehiculului - Euro, Euro I, Euro II si peste.
Pentru un interval cuprins intre 7 si 30 de zile, cuantumul taxei va oscila intre patru si sase euro, in timp ce o perioada de sase luni va fi taxata cu o suma cuprinsa intre 9 si 15 euro.
Posesorii de autoturisme vor fi nevoiti sa scoata din buzunar echivalentul a 17 euro daca autoturismele sunt echipate cu propulsoare care respecta normele de poluare Euro II si peste, iar perioada de utilizare a infrastructurii rutiere se intinde pana la un an. Ordonanta stabileste o taxa anuala de 21 euro pentru autoturismele incadrate in clasa Euro I si de 24 euro pentru clasa non Euro.
Obligativitatea achitarii taxei va fi extinsa si pentru proprietarii celorlalte vehicule de pasageri - microbuze si autobuze, sumele datorate, mai mari, fiind calculate in functie de aceleasi criterii.
In prezent, posesorii de vehicule destinate transportului de persoane nu platesc taxe pentru circulatia pe drumurile nationale.
De asemenea, actul normativ majoreaza la valori aproape duble taxele pentru vehiculele comerciale. In plus, de la 1 ianuarie 2005 taxa va fi achitata si pentru utilizarea remorcii. Amenzile pentru incalcarea prevederilor ordonantei merg de la trei milioane de lei (autoturism) pana la 70 milioane lei (autovehicul de peste 12 tone cu patru axe). Taxa de utilizare a infrastructurii se va aplica nediferentiat atat pentru cetatenii romani, cat si pentru cetatenii straini care tranziteaza teritoriul Romaniei.



SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#17568 (raspuns la: #17523) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mai copii! - de Belle la: 12/07/2004 18:46:05
(la: despre barbati ... fara suparare :))
cica faceam curat prin e-mailuri ca sa mai sterg din ele si uite ce-am gasit ;)

Micile deosebiri dintre barbati si femei-SUPER

Cum schimbam uleiul

Cum procedeaza EA:
1. Conduce 10.000 de km dupa ultimul schimb de ulei.
2. Duce masina la Service, o preda mecanicilor, flirteaza putin si merge
sa bea o cafea.
3. Dupa 15 minute se întoarce, achita si îsi ia în primire masina pusa
la punct.
Costuri:
Schimbul uleiului (cu manopera) - 600.000 lei
Cafeaua - 15.000 lei
Total - 615.000 lei


Cum procedeaza EL:
1. Merge la un magazin de specialitate, cumpara ulei, filtru si toate
cele necesare pentru a efectua schimbul în propriul garaj.
2. Îsi da seama ca ligheanul cu ulei vechi este plin si îl arunca într-o
groapa sapata în gradina.
3. Intra în garaj si deschide o sticla de bere.
4. Ridica masina pe cricul pe care l-a cautat o jumatate de ora.
Frustrat, mai deschide o bere.
5. Împinge ligheanul pentru ulei sub motor.
6. Cauta cheia de 16 - fara succes.
7. Ia alta cheie la nimereala.
8. Aceasta îi cade în ligheanul cu ulei.
9. Încearca sa o scoata, dar varsa tot uleiul.
10. Priveste uleiul revarsat pe jos, bând alta bere.
11. Încearca sa monteze filtrul de ulei.
12. Apare un prieten care mai aduce sase beri.
13. Încep sa povesteasca... schimbul uleiului este amânat.
14. A doua zi, cumpara bere.
15. Instaleaza noul filtru de ulei.
16. Îl umple cu un litru de ulei.
17. Îsi aduce aminte ca are nevoie de cheia din lighean. (vezi 8.)
18. Deschide prima bere.
19. Încearca sa pescuiasca cheia din lighean cu ajutorul unei
surubelnite, dar aluneca pe ulei.
20. Cade si se loveste cu capul ce ciment.
21. Se enerveaza si arunca surubelnita cât colo.
22. 10 minute înjura pentru ca surubelnita a distrus posterul cu Miss
Decembrie de pe perete.
23. O bere.
24. Îi sângereaza fruntea. Întrerupe tot si se panseaza cu multa grija.
25. O bere.
26. Înca o bere.
27. Mai varsa în rezervor 4 litri de ulei.
28. Coboara masina de pe cric.
29. De fericire ca a reusit sa schimbe uleiul mai bea o bere.
30. Porneste masina pentru o plimbare de proba.
31. Este oprit de politie si fiola indica consum ridicat de alcool.
32. Politistul este hotarât sa-l duca la sectie si sa-i ia carnetul.
33. Disperat, ofera politistului toti banii pe care credea ca-i
economiseste schimbând singur uleiul.
Costuri:
Uleiul - 400.000 lei
Filtru - 50.000 lei
Spaga - 500.000 lei
Berea - 225.000 lei
Total - 1.175.000 lei
#17704 (raspuns la: #17696) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Colectiile mele - de LMC la: 22/07/2004 00:16:26
(la: Colectii)
Io de cind am fo' de-o schioapa mi-au placut pietricelele si scoicile. Si-acuma le colectionez, pentru ca impreuna cu ele colectionez memoriile locurilor si zilelor unde si cind le-am cules. Cind mergeam la universitate in fiecare dimineata gaseam cite o pana de corb sau alta pasare care zbura prin campus, deci pe-atunci colectionam si pene. Astea sint colectiile care le consider darurile naturii, dar am si altele. Imi plac cartile de arta, bijuteriile, si obiectele interesante care le gasesc pe la magazine de antichitati. Sint inebunita dupa cutii si cutiute; inca nu am descoperit de ce sint obsedata cu ele. Daca cineva ar vrea sa-mi faca vre-un cadou si imi ia o cutie ornamentala, poate fi sigur ca nu v-a da gres niciodata. Ma bucur totusi ca nu am boala lucrurilor scumpe ca altfel nu's ce-as face. Dar mi-e teama ca intr-o zi o sa ma apuc sa colectionez arta. Mi s-or avintat gindurile in directia aia, dar le-am alungat cind am vazut ce mult m-ar costa. Poate cind o sa fiu baba batrina si nu o sa am ce face cu banii. Pina atunci imi fac eu arta mea. Sper ca sotul meu sa nu de-a in boala colectionarii de mercedesuri ca atunci chiar ca am incurcat-o. Deja avem trei, si se gindeste la inca unul.
colectii - de liv la: 22/07/2004 18:47:18
(la: Colectii)
uite eu colectiones ganduri bune... si cu cat se duce de rapa lumea tot mai mult
cu atat dau cu proportia geometrica in ele... poate suntem mai multi si nu stim;
vand, inchiriez, dau in locatie de gestiune cat mai multe ganduri, accept si'n leasing,
dar cu plate in lei noi ca astia dispar la anul........................................................................
colectii - de (anonim) la: 01/08/2004 19:24:40
(la: Colectii)
poate ca trebuie sa fii chiar norocos sa deschizi calculatorul la intamplare si sa dai peste cineva care colectioneaza <.
este chiar cea mai frumoasa colectie .Ai putea scrie chiar si o carte ,pe bune daca reusesti sa strangi destule ganduri bune .
Hai sa facem schimb de un gand bun .E cea mai sincera tranzactie pe care o putem incheia in ziua de azi .
Ce zici ?
#18751 (raspuns la: #18227) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
E foarte interesant sa citest - de (anonim) la: 19/08/2004 17:14:52
(la: De ce nu vrem inapoi, desi ne e dor?)
E foarte interesant sa citesti opinii atat de contradictorii despre un subiect care la prima vedere ne e comun; adica cel putin asa s-AR DEDUCE DIN intrebare- de ce nu "vrem" inapoi, "ne" e dor-adica ar exista un "noi", nu-i asa, un personaj colectiv-simbol ("romanii plecati in strainatate") care ar trebui sa aiba un punct de vedere cat de cat omogen intr-o problema care ii priveste...De fapt imi dau din ce in ce mai mult seama ca acest personaj nu exista; exista experiente foarte diferite, situatii foarte diferite. Sunt cateva imagini cliseu (olimpicul la biologie plecat la doctorat in state, omul de afaceri de succes, capsunarul, medicul reconvertit in vanzator, clasicul inginer) care revin mereu, dar, in afara de faptul ca nu toata lumea se incadreaza in astfel de imagini,este mai mult ca sigur ca poti gasi s-un olimpic la biologie care sa vrea sa se intoarca, si unul care sa vrea sa ramana, s-un inginer multumit in state, si unul care-si afce bagajele si pleaca, etc,etc...Cred ca trebuie privite lucrurile cat mai subiectiv cu privinta, adica fiecare sa-si analizeze propria situatie si sa decida ce e mai bine pt. el, fara sa mai ia o suta de mii de exemple de la unul si altul acre au plecat si au reusit, s-au intors si au esuat sau invers... povesti si triste si fericite se gasesc de ambele parti ale baricadei, si la "plecati" si la "intorsi". Personal, cred ca nimeni nu-i poate pretinde cuiva care are de ales intre a trai cu trei milioane de lei in tara si cu trei mii de dolari in state sa se intoarca in tara; dar in acelasi timp, cred ca o oarecare diferenta de nivel de trai merita suportata pt. partea "cealalta", a prietenilor, a limbii, a parintilor...as spune insa ca argumente de genul ma enerveaza ca nu sunt amabile functionarele la banca sau nu suport mizeria de pe strazi, manelele, jeep-urile etc sunt un pic cam...stupizele asa. si-n romania ca si-n toate tarile civilizate exista zone si zone, medii si medii, si daca iti poti crea un statut social decent, care sa nu te oblige sa stai in ferentari, chestiile astea nu te afecteaza exagerat; si un psihic echilibrat si optimist ajuta-ca, pana la urma, daca nu poti suporta un pic de praf, o enervare cu un jeep la semafor sau o injuratura mai colorata, nu stiu cum poti suporta adevaratele incercari pe care ti le poate oferi viata...bine ar fi, iarasi, sa nu ne mai dam pe noi insine sau pe cunoscuti atata de exemplu, ca pe niste gasitori ai adevarului absolut; si sa nu-i mai criticam cu atata vehementa sau ironie pe cei care fac o alegere diferita de a noastra;
A fost odata un aafeu - de Dinu Lazar la: 28/08/2004 22:12:26
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
De mult nu mai stiam ce s-a mai ales de Asociatia Artistilor Fotografi din Ro; acu` de abia am aflat amanunte - s-a ales praful.

In anii `70, `80, Asociatia Artistilor Fotografi avea peste o mie cinci sute de membri, citeva sedii prin tara si fotocluburi afiliate, puternice filiale la Timisoara, Craiova, Sibiu, Oradea; in Bucuresti exista un sediu central, o sala de expozitii, si un studio maricel cu aparate profesionale, si cu laborator, evoluat pentru acea vreme.
Activitatea era condusa de o comisie de cenzori, din care faceau parte si fotografi seriosi si cunoscuti, si mai exista si o comisie artistica, la rindul ei cu fotografi cunoscuti si apreciati in acea vreme.
Se faceau expozitii internationale de tehnica si arta foto, saloane de fotografie, se participa la saloane internationale, se mergea luni, miercuri si vineri seara la o discutie...

La sediul din Bucuresti, pe Strada Brezoianu 23, unde era si sala de expozitii, erau strinse citeva mii de medalii, plachete, vaze si alte premii primite; era o arhiva impresionanta de reviste si carti, arhiva cu reviste de la origini, arhiva de corespondenta si un portofoliu de imagini al fotografilor mai rasariti sau care voiau sa participe la concursuri si saloane; Acolo se edita si revista Fotografia, in care se tipareau articole de specialitate si invitatii la saloane si tot felul de imaigni.

Dupa `90, in conditii obscure, rupta si tavalita in certuri interminabile pentru putere ale unor mai tineri membri vinjosi, AAF pierde sediul din Brezoianu si studioul si laboratorul; aparatele si tot ce era se distrifura pe sub mina la niste alesi - chestii de citeva zeci de mii de $, la ora aceea.

Pierzind sediul, AAF este mutata pina acum un an intr-o camera din spatele fostului Muzeu al colectiilor; pe drum se pierd desigur alte numeroase lucruri din patrimoniu.

In acea camera nu era telefon, apa, intrarea se putea face numai citeva ore pe saptamina, prin spatele Muzeului; nici vorba de fax sau computer.
In timp, s-au distrus filialele din judete, nu a mai aparut nici revista Fotografia de 10-12 ani, si nu s-a mai tinut nici un congres sau adunare generala, din furtunoasa vara a lui `90, cind fosta conducere a fost data afara cu surle si trimbite si trimisa la groapa, cit se poate de la propriu.

Ieri am aflat si continuarea.

Acum citeva luni, AAF a fost nevoita sa cedeze camera in care statea fara acte; asa ca arhiva a fost aruncata la gunoi, biblioteca de mii de volume si mii de reviste, unele rarisime, a fost facuta cadou cu greu unor studenti, pentru ca oficial nimeni nu voia sa sa o ia, si acum nu mai exista nici sediu, nici adresa, nimic cu exceptia unei stampile la unii care se cearta pentru ea.

Functioneaza numai o casuta postala.

De totul deci s-a ales praful; sediu, acte, aparate, diplome, medalii, premii, si din portofoliile fotografilor chiar s-a facut probabil hirtie igienica.

ALtfel, groparii AAF sunt bine mersi, printre noi inca, si se apropie fericiti de virsta alora pe care i-au trimis la plimbarica pin` la cimitir acu` 15 ani.

Cam asta e cu aafeul.

Nu mai exista absolut nimic.
#20571 (raspuns la: #20527) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt AlexM - de desdemona la: 02/09/2004 13:59:23
(la: Cum se manipuleaza istoria in scoli: Herodot despre traci)
Eu nu l-am cunoscut personal pe C Daicoviciu (a murit inainte sa ma nasc eu) dar si C si H Daicoviciu au fost prieteni buni cu parintii mei. Nu stiu din experienta personala ce fel de oameni erau ei, dar din judecata parintilor mei (despre care nu am motive sa cred ca era distorsionata) am cel mai mare respect pentru persoana si munca lor. Pe de alta parte ai si tu dreptate, munca arheologilor e destructiva chiar si astazi pentru vestigiile investigate. Cu atat mai mult era in anii 70 si inainte. Prin experienta familiei cunosc multi arheologi, si foarte putini sapa cu atentia necesara pentru a inregistra toate detaliile. Desigur, daca spui drept, distrugerea acelui zid (si a altor parti din monumente) nu e justificata de nimic si apare ca o barbarie, insa in trecut cercetarea se facea mai la 'hei-rup'. Sa nu uitam ca din secolul 19 incoace arheologia s-a practicat in multe locuri din lume (fiind initial o moda si o cautare de comori) si 'pionierii' arheologiei au avut metode care acum se pot numi barbare.
Daca nu te superi, poti sa imi spui care sunt sursele celor relatate in comentariul anterior despre Sarmisegetuza ? Ai participat la expeditii, ai vizitat sit-ul ? Se gasesc astfel de materiale publicate pe internet, intr-o biblioteca ce ti-e accesibila, sau in colectia ta personala ? Eu am vizitat Sarmisegetuza doar o data, si ii cunosc personal pe unii cei ce au sapat acolo in ultimii 20 de ani. Unele parti din monumente au fost deranjate de 'braconieri arheologici' - exista mult mai multi din astia decat s-ar crede - altele probabil au fost victima unor decizii gresite luate de cercetatori. Lipsesc si banii pentru cercetare si conservare adecvata, si mijloacele, si uneori rabdarea si competenta. De exemplu, exista echipe romanesti care fac prospectari de electromagnetism si rezistivitate a solului in paralel cu sapaturile, si exista si cei care codifica tot materialul ceramic, litic si osteologic in baze de date si cunostinte, facand apoi analiza cu metode statistice si de Inteligenta Artificiala pe datele obtinute, dar sunt putini, aceste colective necesitand specialisti din diferite domenii si studii interdisciplinare. In facultate (la UBB Cluj), lucrarea de mea diploma avea ca tema tocmai astfel de metode.
Scuze ca m-am lungit, dar am intrat intr-un subiect cu care am avut contacte solide timp de 12 ani. In fundul inimii sunt inca un 'scormonitor de pamant'.

Desdemonovici
#20851 (raspuns la: #20734) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
preturi - de geani la: 17/09/2004 15:19:38
(la: Preturi)
Va salut! Intrebati de preturi si de salarii - 1 euro = 41.000 lei
Pai, hai sa vedem:
o paine de 500 g - 12.000 lei; 1kg de faina obisnuita - 20.000; 1 kg zahar - 20.000; 1 kg malai - 25.000; 1 kg orez - 25.000; un pachet de macaroane de 1/2 kg - 12.000-20.000; 200 g unt (un pachet) romanesc 18.000-30.000; o cutie margarina tartinabila (500 g) - 20.000-50.000; 1 ou - aprox. 4.000; 1 kg carne macra (pulpa) - 170.000; 1 kg pulpe pui - 100.000 lei; 1 kg piept dezosat - 170.000 lei; Un pui: 60-90.000/kg; 1 kg carne de mici 90-150.000 lei/kg. Legume: fasole uscata: 30-50.000/kg, morcovi: 15-30.000/kg, telina: 10.000 una de o ciorba, ardei, gogosari:15-30.000/kg; castraveti, rosii: 15-30.000; vinete: 10-20.000; ceapa: 15-25.000; cartofi: 8-12.000;. Fructe, acuma in toamna: prune, mere: 15.000; struguri: 15.000-50.000; pepenii: 7-8.000; piersicile au fost foarte scumpe vara asta: 30-50.000; banane: 30-35.000; lamai: 30-35.000; 1 l ulei: 25-40.000 lei/litru
2litri de Coca Cola - 35-40.000; 2,5 litri de Pepsi (luat din Cora - hipermarket) - 33.000; 1,5 l apa minerala (cu bule) 15-20.000; 5 l apa plata - 25-30.000; 1 l suc natural - 50-100.000
Intretinere - acu' toamna, fara incalzire - 2 persoane, o garsoniera: 800.000 lei (cuprinde: apa calda, apa rece, gaze, lumina pe scara, gunoi, salarii administrator, cenzor, femeie de serviciu)
Lumina (1 luna jumate) + abonament radio tv 2 luni - 500.000
Telefon fix - Romtelecom: 250.000/luna
Abonament RATB 260.000 /luna - toate liniile, in Bucuresti
Abonament metrou - 160.000/luna
Salariul minim pe economie era parca 2.800.000 lei (adica un angajat nu tre' sa primeasca salar sub suma asta)
Salariu mediu - parca 5.600.000 (pana in 6 milioane)
asta asa, ce e mai la indemana. Trageti si voi concluziile.
#22619 (raspuns la: #9370) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pe la 12-13 am inceput seria - de anatati la: 24/09/2004 14:04:20
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Pe la 12-13 am inceput seria Al. Dumas. Le-am citit pe toate. Si m-au marcat in mod deosebit. (ideea onoarei, a cuvantului dat si a respectului; erau ceva muschetarii aia... :)). Mi-au placut f. mult iarasi Dostoievski, H. James si "Arta conversatiei", de Ileana Vulpescu. Ah! Si "Ion", de Rebreanu. Si multe altele.
Never feel sorry for yourself!
Concursul de fotografie pe teme de voluntariat "Interferente" - de Dragos Bora la: 21/10/2004 22:22:49
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
In perioada 15 octombrie - 15 noiembrie, Centrul
pentru Voluntariat Timisoara organizeza concursul de
fotografie pe teme de voluntariat, "Interferente". Prin
acest proiect, se doreste modelarea perceptiei
cetatenilor fata de tematica voluntariatului prin
expresivitatea fotografiilor participante in concurs.
Oricine poate participa la acest concurs indiferent de
varsta, sex, nationalitate, rasa etc. Fotografiile
participante in concurs trebuie sa intruneasca
urmatoarele conditii: dimensiunea de 15 x 21 cm; culori
folosite: bicolor sau color; maxim 3 fotografii per
autor; fotografiile pot fi depuse la centrele de
colectare intre 15 oct. - 15 noiembrie 2004; sa aiba
aferent datele personale ale autorului (nume, adresa,
nr tel., adresa de mail, ocupatie) si explicitarea
fotografiei (denumirea fotografiei sau a proiectului,
data si locul unde a fost facuta); sa nu incurajeze
violenta, rasismul, xenofobia, indecenta. Fotografiile
se pot aduce la sediul Centrului pentru Voluntariat
Timisoara, str. Calea Aradului, nr 12, ap 12,
Timisoara, pana cel tarziu 15 noiembrie ora 16:00.
Premierea se va desfasura in cadrul "Galei
Voluntarilor", eveniment organizat in data de 5
decembrie, a.c. cu prilejul "Zilei Internationale a
Voluntarilor". Premiile acordate constau in aparatura
foto, albume foto, filme, rame, developari gratuite,
tricouri, produse vestimentare (marca La Strada,
Adidas) etc. Informatii suplimentare: tel. 433 943,
e-mail: aidong@xnet.ro, web http://www.voluntim.go.ro.
Persoane de contact: Alexandra Lungu, Nicoleta Foica,
responsabili de proiect.
Pro... - de Pasagerul la: 02/11/2004 20:37:23
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
SCOALA
Religia este cea mai indragita materie in randul elevilor de la scoala primara. Desi a fost propusa ca proba pentru Bacalaureat, nu exista manuale decat pentru patru ani de studiu, din cele 12 clase la care este disciplina optionala.
OANA ANTONESCU in Jurnalul National

Costin Terci este elev in clasa a II-a la Scoala nr. 149 din Capitala si are doua mari pasiuni: fotbalul si... religia. Nu s-a hotarat inca daca va fi preot sau fotbalist, dar inainte de culcare, la rugaciunea de seara, pune o vorba buna si pentru echipa lui favorita, FC National. Stie o sumedenie de rugaciuni si pentru fiecare dintre ele a primit din partea profesoarei de religie cate o iconita, ca recompensa. De altfel, toti colegii lui se lauda cu o colectie impresionanta de iconite. Chiar si cei mai lenesi dintre ei stau cu placere la orele de religie, nu atat pentru ca nu dau lucrari de control, cat pentru ca sunt foarte atractive. Profesoara lor, Beatrice Neagoe, a transformat orele de religie in adevarate spectacole in care micutii recita rugaciunile in fata clasei. "Este foarte important ca parintii sau bunicii sa-i apropie de biserica inca de cand sunt mici. Cei mai multi dintre copiii pentru care predau stiau deja multe lucruri despre biserica si Dumnezeu, iar bunicii, in mod deosebit, i-au invatat si cateva rugaciuni", ne povesteste profesoara de religie. Costin merge aproape duminica de duminica la biserica, impreuna cu bunica, si nici nu-si aminteste cand a invatat prima rugaciune, dar dintre toate, preferata lui este "Doamne, Doamne, Ceresc Tata".

ALTFEL. Daca la celelalte materii nu poti sa-i spui elevului decat "Invata!", la religie lucrurile nu stau la fel. "Tine de abilitatea profesorului de a-i atrage catre aceasta materie; e nevoie de alte metode de predare si de o altfel de programa decat cele stiute", este de parere directorul Scolii nr. 174 din Capitala. Profesoara care a predat aici vreme de cativa ani, fiica de preot de altfel, a avut grija ca fiecare elev sa aiba in casa o Biblie. Pentru a-i apropia mai mult de religie, ea a adus in fiecare clasa cate o icoana si impartea elevilor reviste cu teme religioase. Profesoarei foarte indragite de micuti i-a urmat o alta, a carei metoda foarte drastica de predare i-a nemultumit si i-a indepartat de aceasta materie.

Exista totusi o programa chiar si pentru religie, dar manuale nu au decat clasele I, a II-a, a IX-a si a X-a. "Speram ca de anul viitor sa avem manuale si pentru celelalte clase si in special manuale pentru liceu, intrucat am primit cereri din toata tara pentru a introduce religia ca materie la examenul de Bacalaureat. Ne gandim serios la aceasta posibilitate, dar deocamdata nu este posibil", ne informeaza inspectorul pe Religie Nicolae Iordachescu. La primele lectii, micutii invata semnul crucii, afla ce este biserica, ingerul pazitor si asculta curiosi povestirile profesorilor despre crearea lumii. Lucrurile sunt ceva mai complicate la clasele mai mari, unde discutiile pe marginea Bibliei sunt mult mai aprofundate.

DEFAVORIZATI. Pentru elevii care apartin altei religii decat cea ortodoxa exista profesori, dar articolul nr. 158 din Legea invatamantului obliga scolile sa intruneasca grupe de minimum zece elevi de alta confesiune. Acolo unde sunt mai putin de zece elevi nu exista profesori, deci nu pot studia religia. Ministerul Educatiei lucreaza in prezent la un proiect care sa faca posibila predarea religiei chiar si in situatiile de acest gen. O varianta ar fi reunirea lor intr-o alta institutie de invatamant, dar aceasta solutie presupune deplasarea copiilor la alte scoli, numai pentru a li se preda o singura ora de religie. Pana cand se va gasi o solutie, parintii trebuie sa intocmeasca o cerere prin care sa solicite inlocuirea religiei cu o alta materie, din randul celor optionale.

SUCCES. In prezent exista peste 13.000 de profesori care predau religia in intreaga tara. Inspectorul Nicolae Iordachescu, deopotriva preot, este foarte incantat de succesul pe care l-a avut aceasta materie, cu deosebire la clasele mici, pentru ca "aici se pun bazele credintei, prind dragoste fata de religie si capata o conceptie sanatoasa in privinta relatiei om – Dumnezeu si tolerantei fata de alte culte religioase".


LIBERTATE
"Fiecare parinte are dreptul de a alege pentru copilul sau religia si confesiunea, dar la fel de bine pot sa refuze studierea ei" - Nicolae Iordachescu, Inspector de Religie in cadrul Ministerului Educatiei



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...